1. Bolile Cruciferelor (varza, varza de Bruxelles, conopida,
ridichi, broccoli, gulie, hrean)
|
Putregaiul negru (nervatiunea neagra) la frunzelor de varza -Xanthomonas
campestris
Putregaiul negru este una dintre cele mai importante boli ale legumelor din clasa
Cruciferelor. In afara de varza, mai sunt atacate: conopida, guliile, mustarul si ridichile.
Aceasta boala produce pagube insemnate in special in perioadele calde si umede.
Simptomele infestarii cu putregaiul negru pot varia foarte mult in functe de planta gazda,
varsta plantei in momentul infestarii si conditiile de mediu. Inca din primele faze de
vegetatie, pe frunze apar niste pete mici, umede care apoi se brunifica. Alte simptome
timpurii sunt aparitia unor leziuni forma de V, de culoare galbena, care se dezvolta de
multe ori de-a lungul marginilor frunzelor. Ulterior, aceste leziuni se usuca si capata
culoarea cafenie sau maro. Frunzele afectate sever, se usuca partial sau total, devin
pergamentoase si cad de pe planta.
Boala evolueaza mai incet pe timp secetos, manifestandu-se prin putrezirea uscata a
zonelor afectate si uscarea maduvei coceanului. Daca vremea este ploioasa, boala
evolueaza mult mai rapid, pe frunze aparand un putregai umed.
Raspandirea putregaiului negru pe durata perioadei de vegetatie se face prin stropii de
ploaie, apa de irigatii si insecte. De la un an la altul , boala se transmite prin seminte
infestate, si resturile vegetale ramase pe sol.
Masuri de prevenire si combatere:
- folositi numai samanta sanatoasa, neinfestata
- dezinfectati semintele inainte de semanare, cu solutie de hipoclorit de sodiu 1% timp
de 50 minute sau cu apa calda la 40°C timp de 20 de minute
- scoateti si indepartati din cultura plantele care prezinta simptomele bolii
- la sfarsitul toamnei, strangeti si distrugeti resturile vegetale
- practicati rotatia culturilor, astfel incat varza sau alte brassicacee, să nu revină pe
acelaşi teren mai devreme de 3-4 ani;

2. - alegeti soiuri rezistente la aceasta boala
- la apariţia simptomelor, tratati cultura cu Kocide 101sau Dithane M45.
Hernia radacinilor la brassicacee - Plasmodiophora brassicae
Hernia radacinilor la brassicacee este cauzata de ciuperca Plasmodiophora brassicae si
apare indeosebi in zonele ploioase si cu soluri acide. Boala nu apare in terenurile
alcaline. In numeroase cazuri, terenurile sever infestate sunt scoase din productia de
brassicacee.
Hernia radacinior, este una dintre bolile Cruciferelor cel mai usor de recunsocut, datorita
simptomelor aeriene si a celor manifestate pe radacini. Simptomele aeriene sunt
reprezentate de piticirea plantelor, ingalbenirea frunzelor si ofilirea acestora, iar pe
radacini acestea se manifesta prin aparitia unor umflaturi sau strangulari, indicand un
sistem radicular disfunctional. Boala se poate manifesta inca de la faza de rasad a
plantelor.
In cultura, boala este transmisa prin intermediul picaturilor de ploaie, apei de irigatie,
insectelor sau a uneltelor folosite in timpul lucrarilor agricole. De la un an la altul, boala
se transmite prin solul infestat, aceasta rezistand in solurile usor acide pana la 8ani, iar
in cele cu aciditate ridicata chiar si pana la 15 ani.
Masuri de prevenire si combatere:
- evitati infiintarea culturilor de brassicacee pe terenurile acide
- pe terenurile infestate, aplicati pentru culturile de brassicacee, un asolament de 8-10
ani
- folositi pentru plantare rasaduri sanatoase
- dezinfectati termic pamantul din rasadnite
- dezinfectati chimic pamantul din rasadnite cu Bavistin 50 DF sau Proplant 72,2 SL
- distrugeti plantele bolnave precum si resturile vegetale ramase in camp dupa recoltare
- la plantare alegeti terenuri usor alcaline sau mentineti pH-ul solului la 7.2-7.3, prin
amendarea cu Hidroxid de calciu (var stins)
- sporii ciupercii pot supravietui trecerii prin sistemul digestiv al vitelor, deci utilizati cu
prudenta gunoiul de grajd ca ingrasamant pentru sol

3. - tratamente in perioada de vegetatie cu Benlate 50 WP sau SULFAVIT 80S.
Mana Cruciferelor - Peronospora brassicae
Această boala comuna poate aparea in toate culturile de brassicacee, indiferent de
zona de cultura. Protejarea plantelor fata de aceasta boala este importanta atat in faza
de rasad cat si in cea de maturitate. Atacurile severe in faza de rasad pot duce la
pierderea de material saditor, iar la plantele mature determina scaderea productiei.
Boala apare frecvent la plantele crescute inghesuit si este favorizata de conditiile de
umezeala. Infectia apare si in sera. Primele simptome sunt reprezentate de aparitia pe
frunze a unor pete neregulate, de culoare galbena, care ulterior se brunifica. Pe partea
inferioara a frunzelor, in dreptul acestor pete apare un puf alb-cenusiu. In conditii de
umezeala ridicata infectia se extinde rapid, frunzele putrezesc sau se usuca iar
cresterea plantei este oprita.
La varza de Bruxelles atacul manei provoaca fie aparitia unor pete galbene, neregulate,
strapunse de niste puncte negre mai mici, fie a unor pete negre. Atacul la conopida si
broccoli va impiedica formarea inflorescentei. Mana este o problema importata si la
culturile de ridiche deoarece agentul patogen infecteaza radacina carnoasa, provocand
aparitia unor leziuni de culoare neagra in interiorul si exteriorul radacinii. Ulterior aceste
leziuni se cicatrizeaza si provoaca fisuri adanci in radacina. Mana ataca si frunzele de
ridiche, producand leziuni asemenatoare cu atacul la frunzele de varza.
In perioada de vegetatie, mana se raspandeste prin intermediul vantului (disperseaza
sporii ciupercii) si a stropilor de apa, iar de la un an la altul se transmite prin semintele
adunate din culturi infestate si prin resturile vegetale.
Masuri de prevenire si combatere:
- indepartati din cultura plantele afectate
- semanati rar semintele si rariti rasadurile din rasadnite si sere
- dezinfectati solul din rasadnite cu Proplant 72,2 Sl sau Previcur 607 SL
- dezinfectati semintele cu apa calda, timp de 30 de minute sau cu Apron XL
- utilizati soiuri rezistente la aceasta boala

4. - tratamente cu fungicide in perioada de vegetatie: Champion 50 WP, Dithane M45,
Bravo 500 SC,
- strangeti si distrugeti resturile vegetale in toamna.
Ofilirea fuzariana a Cruciferelor -Fusarium oxysporum
Ofilirea fuzariana este o boala distructiva care afecteaza brassicaceele in perioadele
calduroase si secetoase. Această boala afecteaza in special culturile de varza si ridichi.
Simptomele initiale sunt reprezentate de ingalbenirea frunzelor inferioare, de multe ori
pe o parte a plantei. De aici, boala se raspandeste la intreaga planta. Frunzele atacate
se brunifica si cad iar cu timpul se poate ofili intreaga planta. Plantele atacate capata un
gust amar. Această boala provoaca atacuri mai severe asupra culturilor de vara din
cauza temperaturilor mai calde din sol. Fusarium oxysporum se dezvoltă cel mai rapid
la temperaturi cuprinse 24-29 ° C, iar activarea bolii are loc la aprox 16 ° C.
Ofilirea fuzariana este o boala devastatoare si pentru culturile de ridiche. Simptomele
initiale constau int-o ingalbenire cloritica a frunzelor, urmata in general de ingalbenirea
intregii plante. Frunzele se usuca si cad de pe planta. In radacina apare o decolorare
vasculara, de culoare neagra.
Agentul patogen al ofilirii fuzariene se transmite de la un an la altul prin sol, resturi
vegetale si seminte infestate.
Masuri de prevenire si combatere:
- irigati bine solul in perioadele de seceta si folositi un strat de mulci pentru a mentine
solul umed
- folositi seminte de la plante sanatoase
- strangeti si distrugeti resturile vegetale in toamna
- furnizati ingrasaminte adecvate culturilor de brassicacee, intrucat s-a demonstrat ca
deficitul de potasiu poate creste severitatea bolii.
Virusul mozaicului conopidei (Cauliflower mosaic virus)

5. Virusul mozaicului conopidei este o boala comuna în regiunile temperate din intreaga
lume. Pierderile de randament pot varia in functie de gravitatea atacului intre 20-50%.
Simptomele bolii constau in aparitia pe frunzele plantelor atacate a unor decolorari,
urmate de o decolorare a nervurilor si ingalbenirea tesutului dintre nervuri. Ulterior
frunzele capata un aspect marmorat, cu marginile rasucite. Infectia la plantele tinere
poate avea ca rezultat, piticirea scaderea capacitatii de productie.
Acest virus ataca culturile de varza, varza de Bruxelles, conopida, ridichi si hrean. La
broccoli si conopida, in apropierea nervurilor frunzei apar pete clorotice iar mai tarziu
frunzele devin marmorate. Varza de Bruxelles prezinta simptome destul de usoare iar
plantele bolnave pot fi diferentiate prin culoarea lor verde pal. In culturile semincere
mugurii florali ai plantelor infectate se rasucesc si dezvolta puncte negre pe tulpini.
In perioada de vegetatie, boala este raspandita prin intermediul afidelor iar de la un an
la altul se transmite prin resturie vegetale din sol.
Masuri de prevenire si combatere:
- cultivati soiuri rezistente la aceasta boala
- scoateti si distrugeti plantele afectate din cultura
- strangeti si distrugeti resturile vegetale in toamna
- combateti daunatorii cu un insecticide adecvat.
Albumeala Cruciferelor (Albugo candida)
Culturile afectate de Albugo candida includ: ridichi, hrean, broccoli, varza, varza de
Bruxelles si conopida. Scaderile de productie in cazul plantelor infectate cu aceasta
boala sunt reduse. Impactul principal al bolii consta in calitatea redusa a recoltei,
datorita aspectului necomercial determinat de agentul patogen.Plantele gazdă sunt
atacate în toate fazele de vegetatie. Boala se poate manifesta pe toate organele
supraterane.
Simptomele precoce ale bolii constau in aparitia pe fata superioara a frunzelor a unor
pete galbui. In dreptul acestor pete, pe faţa inferioara, se formeaza sporulatia ciupercii,
de culoare alba, care iniţial este acoperită de epiderma. Mai tarziu, epiderma se rupe si
elibereaza zoospori de culoare alba. Frunzele infectate sever, se ofilesc si mor. Pe

6. tulpina, atacul se caracterizeaza printr-o crestere deformata (tulpina rasucita). De
asemenea pe radacini pot aparea umflaturi.
Agentul patogen se transmite in cultura prin intermediul sporilor purtati de vant sau
picaturile de apa. Infestarea plantelor sanatoase are loc numai in conditii de umiditate,
produsa de ceata, roua sau ploaie. De la un an la altul prin spori care ierneaza in sol si
in resturile vegetale ale plantelor infestate.
Masuri de prevenire si combatere:
- strangeti si distrugeti resturile vegetale in toamna
- plantati soiuri rezistente la aceasta boala
- tratamente cu fungicide: zeama bordeleza sau Zineb 65 PU.
Patarea bacteriana a frunzelor (Pseudomonas syringae pv.maculicola)
Aceasta boala a fost semnalata ca producand pagube in anii cu precipitatii abundente.
Varza este raportata ca fiind cultura cea mai frecvent afectata, dar patarea bacteriana a
frunzelor apare si pe conopida, varza de Bruxelles, ridiche şi gulie.
Infectia se manifesta prin aparitia pe ambele fete ale frunzelor a unor pete intunecate,
umede.. Aceste pete raman de obicei mici, 3-4 mm în diametru, dar acestea se pot
extinde si fuziona daca conditiile sunt favorabile. La petele mai vechi poate apaera
uneori o bordura de culoare purpurie. Infectiile severe pot provoca caderea prematură a
frunzelor.
In cultura bacteria este dispersata de picaturile de ploaie si de udarea prin aspersie. De
la un an la altul bacteria se transmite prin sol si prin semintele infestate. Dezvoltarea
acestei boli poate avea efecte deosebit de grave asupra rasadurilor din sere, ca urmare
a utilizarii de aspersoare aeriene precum si existentei unei umiditati ridicate.

7. Masuri de prevenire si combatere:
- reduceti sau eliminati udarea prin aspersoare
- utilizati seminte sanatoase
- tratati semintele inainte de semanare, cu apa calda la 50°C, timp de 15 min
- adunati si distrugeti resturile vegetale.
Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia carotovora)
Putregaiul umed apare la culturile de crucifere (varză, gulii, conopida) in anii ploiosi, in
special in partea a doua a perioadei de vegetatie. La varza atacul apare in prima faza
pe tulpina, unde dezvolta un putregai umed, de culoare galben-cenusie. Daca
umiditatea atmosferica este ridicata, atacul cuprinde planta in intregime, transformand-o
intr-o masa de mucilaginoasa urat mirositoare. Atacul se manifesta asemanator la
cultura de gulii, iar la conopida are loc putrezirea inflorescentei.
Bacteria se transmite de la un an la altul prin resturile vegetale infestate si prin sol. Nu
se transmite prin seminte.
Masuri de prevenire si combatere:
- strangeti si distrugeti resturile vegetale in toamna

8. - practicati un asolament de 3-4 ani pentru culturile de crucifere
- cultivati soiuri rezistente.