1. Înmul irea plantelor fructifere
Î
nmul irea (reproducerea) este un proces în tehnologia cultivării poate avea și alte avan-
biologic, pe parcursul căruia se creează un taje. Un alt avantaj este că astfel este posibilă
individ nou. Fiind o activitate conștientă xarea anumitor faze de dezvoltare (formă ju-
a omului, înmul irea folosește păr ile, organe- venilă), respectiv atingerea mai rapidă a stării
le plantelor potrivite pentru reproducere. Și maturită ii, roditoare. Ca dezavantaj trebuie
gruparea modurilor de reproducere este po- să amintim că această tehnologie de reprodu-
sibilă având această bază, luând în considera- cere este mai complicată, necesită mai multe
re constituirea acestor organe, care deservesc cunoștin e de specialitate, posibilită ile de de-
înmul irea. pozitare ale materialului de reproducere sunt
Deosebim moduri de înmul ire sexuate și mai restrânse, sunt necesare instala ii și instru-
asexuate; primul se referă la reproducerea prin mente deosebite, din aceste motive este mai
sămân ă, la al doilea este vorba de înmul ire costisitoare.
prin folosirea organelor vegetative. Tabelul nr. La soiurile de plante lemnoase din horticul-
1 cuprinde într-un sistem clar metodele de re- tură utilizarea reproducerii sexuate este limitată
producere ale plantelor lemnoase, și include și de faptul că este potrivită numai pentru produ-
tehnicile in vitro, dezvoltate în ultima perioadă. cerea materiilor de reproducere pentru liniile
curate, liniile de endogamie și soiurile hibride.
A. Înmul irea prin sămân ă Are însă avantajul că face posibilă o reprodu-
1. Înmul ire sexuată: semin ele celor mai cere de masă ie ină, materialul de reproducere
multe plante lemnoase sunt rezultatul se creează în cantitate mare, tratarea semin ei
procesului sexuat. este simplă, depozitarea este posibilă pentru o
2. Embriogeneză somatică (in vitro), „să- perioadă de timp mai lungă, și este un puiet care
mân ă arti cială” se poate crește în mare măsură fără tratamente
B. Înmul irea prin organe vegetative și instala ii mai speciale. Din punct de vedere
1. Metode autovegetative ecologic, în orice caz, constituie un avantaj fap-
1.1. Prin butași (în verde, în uscat, înrădă- tul că elasticitatea popula iei este mai mare și ea
cinat) se acomodează mai bine la condi iile schimbă-
1.2. Marcotaj (obișnuit, prin mușuroire, toare, respectiv neechilibrate, ale locului de cul-
chinezesc) tivare. Puie ii proveni i din sămân ă sunt fără
1.3. Desprinderea lăstarilor viruși la mai multe specii (măr, citrice), ceea ce
1.4. Desprinderea plantelor cu stolon este un avantaj important și din punct de vedere
1.5. Despăr irea tufelor al producerii de puie i și al înnobilării.
1.6. Culturile de lăstari in vitro, organoge-
neza culturilor calus REPRODUCERE SEXUATĂ
2. Metode xenovegetative
2.1. Altoire și altoire în ochi
ȘI PRODUCERE DE MATERIALE
2.2. Microaltoiri in vitro DE ÎNMUL IRE
În școala de puie i reproducerea sexuată are rol
Tabelul nr. 1 important în crearea puie ilor de portaltoi, în
Înmul irea plantelor fructifere
Gruparea metodelor de înmul ire special la plantele sâmburoase, cea mai mare
parte din aceste specii sunt altoite pe portalto-
iuri provenite din sămân ă. Baza reproducerii
Motivul folosirii metodelor de înmul ire sexuate este zigotul provenit din uni carea ce-
prin organele vegetative constă în faptul că ast- lor două gameturi, respectiv sămân a sau rodul
fel devine posibilă xarea genotipului unui sin- provenit din aceasta, respectiv și din ini ierea
gur exemplar valoros, conservarea lui, ceea ce, de sămân ă și de rod, numite în cultivare deo-
la speciile de copaci, este și azi de o importan ă potrivă sămân ă de reproducere. Plantele pro-
hotărâtoare. Prin răspândirea și cunoașterea ducătoare de fructe se pot înmul i în general
utilizării altoirii a devenit posibilă combinarea bine pe cale sexuată. Pe parcursul înmul irii se-
trăsăturilor avantajoase ale mai multor geno- xuate, din semin ele realizate creștem indivizi,
tipuri într-un singur exemplar (altoiuri), care puie i noi proveni i din sămân ă.
1

2. Se obișnuiește a se reproșa înmul irii sexuate că ărat pe pomi. Pentru culegerea semin elor sunt
faptul că, astfel înmul ite, soiurile de fructe nu-și necesare instala ii de asigurare, utilaje de culegere
păstrează identitatea de soi. În cazul soiului în- și de transport, ambalaje, respectiv locuri de de-
mul it pe cale asexuată, cerin a însăși ar ireală, pozitare corespunzătoare. Pentru o produc ie mai
deoarece astfel de soiuri se pot înmul i numai pe sigură trebuie recoltată întotdeauna atâta sămân ă,
cale asexuată pentru a-și păstra identitatea de soi. încât să rămână rezervă și pentru anii fără roade.
Avantajele înmul irii sexuate: majoritatea plan-
telor cultivate se pot înmul i cel mai ie in și cu Cură area roadelor după recoltare
rezultatele cele mai bune prin înmul irea sexuată Din roadele culese semin ele trebuie extrase și
deoarece procurarea materialului de reproducere păstrate până la însămân are în astfel de condi ii,
nu este așa de costisitoare, culegerea, transporta- încât să nu le scadă capacitatea de germinare.
rea și îngrijirea de asemenea costă mult mai pu in
decât în cazul materialelor de reproducere ase- Zdrobirea și extragerea
xuate. Prin înmul irea sexuată se pot produce mai Sămân a trebuie extrasă imediat după culegere
multe plante într-o perioadă de timp mai scurtă, din cea mai mare parte a fructelor cu carne sau su-
decât la înmul irea asexuată. culente, pentru ca ea să nu se altereze. Cantită ile
Dezavantajele înmul irii sexuate: urmașul mai mici se pot spăla și cu mâna. La cantită ile mai
plantelor polenizate de străini moștenește trăsătu- mari semin ele se extrag cu ajutorul mașinii de
rile tatălui și mamei, astfel el nu va identic cu extras cu ciocan cu arc. Cu această mașină se pot
planta-mamă, ba chiar dacă trăsăturile plantei- cură a până la 225 de kg de semin e de mere pe
tată, din punct de vedere al cultivării, sunt mai sla- oră. Din borhotul zdrobit sau presat semin ele se
be, valoarea urmașului va putea scădea, raportată extrag cu apă curgătoare, respectiv prin ciuruire,
la valoarea plantei-mamă. după uscare.
În timpul spălării semin ele să nu rămână prea
Culegerea rodului mult timp în apă, pentru că din lipsă de oxigen pot
Coacerea și căderea roadelor și a semin elor este începe procese de descompunere dăunătoare, care
speci că soiului, dar pot in uen ate de vreme și de ar putea diminua capacitatea de germinare. Apa
mediul înconjurător. Vremea vântoasă, uscată din caldă con ine pu in oxigen, de aceea nu trebuie
perioada coacerii împiedică procesele de dezvoltare folosită pentru spălarea semin elor. La spălare,
desfășurate în sămân ă, în astfel de situa ii capaci- sămân a sănătoasă se scufundă de obicei în apă,
tatea de germinare a semin elor nu este perfectă. iar coaja și pulpa rămân la suprafa ă sau se scu-
Mai are efect asupra coacerii perioada de timp fără fundă mai încet. Astfel se îndepărtează ușor.
înghe uri, cantitatea și repartizarea precipita iilor,
căldura – de exemplu un soare mai puternic are ca Uscare, extragere
rezultat semin e de o calitate mai bună. Semin ele prea umede se usucă prin împrăștierea
Culegătorul trebuie să cunoască: când este lor în aer liber sau în cuptoare pentru uscare. Pe
coaptă sămân a pentru culegere, când se poate cu- vreme uscată, semin ele care nu pot luate de
lege rodul în siguran ă, cum trebuie culese roadele vânt se pot întinde în aer liber. Metoda necesită o
de pe plantă și de pe pământ, și despre ce fel de supreveghere constantă și multe prelate; păsările și
plante trebuie culese roade. rozătoarele pot produce mari pagube.
Perioada de culegere a roadelor este determi- Pe vreme umedă semin ele se vor usca sub
nată de starea de coacere a semin ei și de timpul acoperiș, deși este o metodă mai costisitoare, însă
cât sămân a poate rămâne pe plantă sau pe pământ se poate supraveghea mai ușor. Încinta de uscare
fără a se altera. trebuie să e înzestrată neapărat cu instala ie de
Înainte de culegere, în interesul muncii plani - aerisire adecvată. Recolta de semin e de măr și de
Înmul irea plantelor fructifere
cate, trebuie făcută prima dată evaluarea recoltei. Pe păr să e întinsă în straturi sub iri, de o grosime de
parcursul acestei munci, pe câte o ramură a plantei- 1 cm, semin ele decarni cate ale plantelor sâmbu-
mamă se numără roadele și se stabilește cantitatea roase în straturi de 2 cm. Este importantă întoar-
de sămân ă din con inutul lor. Pornind de la aceas- cerea frecventă a semin elor întinse.
tă bază se calculează produc ia preconizată pentru Putem așeza semin ele și pe ra uri făcute din
o ramură, iar această cifră se va raporta la planta plasă de sârmă, care se aerisesc și de jos, astfel re-
întreagă, eventual la întregul efectiv. În anul produ- colta se usucă mai bine.
cerii semin elor, roadele se estimează de două ori, Temperatura încăperii de uscare la semin ele
prima dată când mărimea lor este la jumătate, iar a sâmburoase să e între 30-35 C°, iar la pomacee de
doua oară imediat înainte de coacere. 25 C°. La temperaturi prea ridicate capacitatea de
Pentru culegere sunt necesare instrumente germinare se poate distruge, iar în încăperi prea reci
corespunzătoare. Roadele tufelor se culeg stând semin ele pot mucegăi. În condi ii corespunzătoare
pe sol, ale pomilor însă se strâng de pe scară sau semin ele de măr se pot usca în două-trei zile.
2

3. Conservarea și depozitarea semin elor Pregătirea semin elor pentru încol ire
Prin conservarea semin elor în elegem păstrarea Înaintea însămân ării, pentru sprijinirea încol irii,
lor începând de la data culegerii și până la data de semin ele a ate în stare de repaus trebuie să aibă
însămân are cea mai apropriată. Depozitarea în- parte de un tratament special. În anumite situa ii
seamnă păstrarea făcută pe parcursul unei perioa- se poate aplica orice metodă, în altele este nevo-
de de timp mai lungi, eventual mai mul i ani, fără ie de un tratament foarte exact chiar și în cazul
scăderea viabilită ii. aplicării metodei celei mai bune sau, mai mult:
Perioada de via ă a semin elor, pe parcursul con- în situa ii speciale perioada de repaus nu poate
servării, poate in uen ată de umiditate, tempera- întreruptă cu nici un fel de tratament. Semin ele
tură, lumină, aerisire, caracterul cojii semin elor, se pot trata înainte, concomitent sau după depo-
starea de coacere a semin ei, microfolora și conta- zitare. În multe cazuri semin ele ajung în starea
minarea cu insecte, dar şi de al i factori. de repaus neobservabil, între data de culegere și
Perioada de timp pentru pregătirea germină- cea de însămân are. Semin ele proaspăt culese în
rii este diferită, în func ie de specia de plantă. mare majoritate nu au coajă impermeabilă, dar
Conservarea necorespunzătoare a semin ei poate după uscare coaja multor soiuri va deveni imper-
reduce capacitatea și puterea de germinare, dar meabilă.
poate duce și la distrugerea semin elor. În perioa- Strati carea rece. Pentru întreruperea stării
da depozitării, cele mai mari daune sunt provocate interioare de repaus, metoda cel mai des folosită
de con inutul mare de umiditate și de temperatura este: pe o perioadă de 1-4 luni, la o temperatură
ridicată. Trebuie evitată varia ia gradului de umi- de 0-10 C° furnizăm semin elor oxigen din plin,
ditate, pentru că aceasta activează în sămân ă un prin strati care umedă. Avantajul strati cării este
proces biochimic și ziologic. că la numeroase specii nu numai că accelerează,
Încăperile de depozitare să aibă temperatură dar și sprijină încol irea. Combina ia dintre frig
uniformă (aproximativ 1-5 C°) și să e cu con inut și umezeală are un efect bene c asupra transfor-
de umiditate relativ uniform (50-60%, dar să nu mării substan elor nutritive complexe în substan e
depășească 70%), respectiv să bine aerisite și de- simple, care cu ocazia încol irii se pot absorbi mai
zinfectabile. Semin ele de păr, măr, cireș, prun și ușor. În anumite cazuri înmoaie coaja de sămân ă
vișin au încol it cel mai bine după păstrarea lor în și sprijină și alte schimbări folositoare. Prin stra-
încăperi având umiditatea relativă cuprinsă între ti carea rece în general nu numai că germinarea
50-55%. este mai bună, dar este și mai uniformă. Nu nece-
Semin ele provenite din pomacee se pun în saci sită utilaje mai deosebite.
cu capacitatea de 15-20 kg, iar cele sâmburoase în Are dezavantajul că tratarea necesită uneori o
saci de 50-60 kg. Depozitarea se poate face și în perioadă lungă de timp. Semin ele se pot desprin-
lăzi (Fig. nr. 1). de mai di cil de mediul de strati care. Dacă în
timpul cură ării semin ele se lezează, strati carea
accentuează în plus efectele vătămărilor. Semin ele
scoase de la temperatura joasă trebuie însămân ate
imediat, altfel pierderile pot însemnate.
Dacă perioada de strati care este prea lungă,
atunci un procent semni cativ din semin e
încol ește încă în timpul strati cării și devin ne-
corespunzătoare pentru semănat. Dacă este mai
scurtă decât trebuie, încol esc prea pu ine semin e,
eventual mai multe dintre ele ajung din nou în sta-
rea de repaus.
Înmul irea plantelor fructifere
Semin ele de măr și păr care încol esc mai lent,
necesită în esen ă timp mai lung pentru strati -
care, decât speciile care încol esc mai repede. De
asemenea, semin ele soiurilor de măr de toamnă
trebuie strati cate mai mult timp, decât cele ale
soiurilor de iarnă.
Dintre semin ele portaltoiurilor de pomi
înmul ite în masă, semin ele de cireș și vișin tre-
buie strati cate cel târziu până la sfârșitul lui
septembrie, cele ale pomaceelor până la sfârșitul
Fig. nr. 1 lui noiembrie, iar semin ele provenite de la nuc și
Depozitarea semin elor de pomi în depozite răcite de la prun corcoduș până la terminarea lunii de-
(Foto: Hrotkó K.) cembrie.
3

4. În scopul temperaturii și umidită ii cores- cesare multe plante-mamă, iar pentru aceasta este
punzătoare putem folosi pentru strati care di- nevoie de o bază de plante-mamă corespunzătoa-
ferite medii de strati care (nisip, turbă, perlită, re; necesită cunoștin e de specialitate mai bune și
mușchi, rumeguș). Cele mai răspândite dintre ele instala ii mai costisitoare decât la reproducerea
sunt nisipul și perlita. sexuată.
O condi ie importantă a strati cării este și tem-
peratura optimă. Aceasta trebuie să e cuprinsă în Metodele de înmul irea asexuată au două gru-
general între 0-10 C°, dar nici aici nu se pot oferi pe mari:
reguli general valabile. Nevoia de temperatură de- 1. Vorbim despre reproducere autovegetativă atunci
pinde se specie, soi, de perioada de culegere și de când noul individ ia naștere datorită regenerării
depozitare. propriei sale rădăcini (marcotaj, butășire, lăstar,
Gradul de umezeală corespunzător trebuie stabi- plantă cu stolon).
lit după experien ă. Strati catorul să e men inut 2. Pe parcursul reproducerii xenovegetative orga-
în condi ii mai mult uscate decât umede, pentru nele lipsă se completează prin împreunarea cu
că în cazul al doilea mucegăiește sau se încinge. un individ străin (altoire).
Umezeala este necesară nu numai pentru încol ire, Astfel, pe parcursul înmul irii, la reproducerea au-
dar și pentru terminarea proceselor de coacere tovegetativă, formarea rădăcinilor complementa-
ulterioare. Uscarea temporară a semin elor duce re este un proces regenerativ determinant, iar la
la perturba ii de metabolism și ziologice, și din reproducerea xenovegetativă sudarea/închegarea
aceste cauze rezultatele de răsărire scad. Fa ă de altoiurilor. La metodele de înmul ire autovegeta-
asta, uscarea semin elor imediat după culegere nu tive regenerarea păr ilor vegetative se poate pro-
este păgubitoare. Materialul strati cator trebuie duce în stare desprinsă de planta mamă sau prin
să e permanent umed și uniform. Apa evapo- men inerea legăturii cu ea. În primul caz vorbim
rată trebuie completată prin stropire și prin udare. despre butășire, iar în cazul al doilea este vorba
Pentru evacuarea apei în exces în josul strati cato- despre marcotaj și înmul irea prin lăstari, respec-
rului să confec ionăm un sistem pentru îndepăr- tiv prin plante cu stolon.
tarea apei. Strati catorul din aer liber trebuie ins- Prin butășire se pot înmul i cele mai multe plan-
talat la o înăl ime mai mare, nu cumva semin ele te, este însă deosebit de semni cativă la înmul irea
să putrezească datorită creșterii nivelului apei din speciilor de plante bacifere, la unele portaltoiuri
sol. În aer liber vom strati carea la o adâncime de și soiuri de pomi fructiferi. Este o metodă simplă
80 cm, ferită de înghe , pentru ca semin ele să nu și deosebit de rapidă care, ca urmare a dezvoltării
moară datorită apei strânse (ca urmare a încălzi- tehnicii (stropire prin dispersie/cea ă, folosirea de
rii de primăvară) peste stratul de sol înghe at, af- substan e stimulatoare) așează în planul al doilea
lat mai jos. Gospodărirea apei este foarte bună la din ce în ce mai mult marcotajul, folosit în general
semin ele strati cate puse în folie de polietilenă, până acum. Butașii se pot crea din păr i de lăstar
și inute în condi ii de umezeală și la temperaturi cu dezvoltare diferită sau din rădăcini, ale căror
scăzute. cerin e fa ă de procesul regenerativ, precum și fa ă
de condi iile de mediu sunt foarte diferite. Butașii
ÎNMUL IREA ASEXUATĂ de tulpină (butaș de lăstar și butaș uscat) au cea mai
mare importan ă în cultivarea în școlile de puie i.
ȘI PRODUCEREA MATERIALELOR Fiecare butaș de tulpină are meristemă de creștere
DE ÎNMUL IRE sau lăstar în începere și a at în repaus (mugure),
Teoretic, orice plantă se poate înmul i pe cale ase- deci pentru a deveni o plantă de sine stătătoare
xuată dacă cunoaștem care parte din ea este potri- este nevoie de regenerarea sistemului rădăcinal.
vită pentru reproducere, dacă cunoaștem perioada Altoirea este denumirea cuprinzătoare utilizată
Înmul irea plantelor fructifere
ei de înmul ire, cunoaștem factorii de mediu ne- în horticultură pentru acele procedee pe parcursul
cesari pentru o înmul ire cu bune rezultate, și dacă cărora lăstarii (mai rar rădăcinile) sunt lezate în
suntem în stare să și creăm aceste condi ii. așa fel, încât prin îmbinarea, și mai apoi prin su-
Înmul irea asexuată are și avantaje și dezavan- darea lor să trăiască mai departe ca plantă (altoi),
taje. Avantajul ei este că ob inem un urmaș identic având mai multe componente. Astfel de legături se
cu planta-mamă; din plantele care cresc puternic realizează cel mai mult între organe sau esuturi.
se pot crește mai repede astfel plante gata făcute; Altoirea este nu numai o metodă de reproducere
plantele înmul ite pe cale asexuată în oresc mai xenovegetativă, utilizarea ei este multilaterală. Sis-
repede decât cele provenite din sămân ă. Dezavan- temul de lăstari care se creează din muguri nobili
tajul este că este mai costisitoare decât reproduce- formează altoiul, împreună cu portaltoiurile care
rea sexuată (însă prin folosirea substan elor care posedă deja rădăcini, și cu cele la care se vor crea
stimulează dezvoltarea rădăcinilor, cheltuielile se rădăcini mai târziu. În altoi se păstrează trăsăturile
pot reduce); pentru crearea multor plante sunt ne- genetice ale componentelor, cu anumite modi cări
4

5. fenotipice, astfel altoiul este o plantă multicompo-
nentă, în care trăsăturile partenerilor se a rmă în Crearea puie ilor prin butășire
mod speci c într-un singur individ. Școlile de puie i folosesc metodele de butășire în pri-
Altoiuri arti ciale se pot crea cu scopuri diferi- mul rând pentru realizarea puie ilor de portaltoi, se
te, dintre acestea cele mai importante sunt: întâmplă mai rar ca metoda să poată aplicată și
– Altoirile cu scop de reproducere sunt cele pentru înmul irea anumitor soiuri de plante bacifere.
mai dese la acele soiuri la care metodele au-
tovegetative nu au rezultate; altoirea poate Crearea de puie i prin butășire prin mușuroire
o metodă potrivită în scopul reproducerii Lăstarii dezvoltaţi în anul ulterior plantării se taie
vegetative. La realizarea altoiurilor putem în primăvara anului al doilea până la nivelul so-
vorbi despre reproducere numai în cazul lului, prin asta gâtul rădăcinii devine mai gros,
soiului nobil, condi ia preliminară a proce- și pe el pot crește mulţi lăstari. Partea de bază a
deului este însă creșterea premergătoare a lăstarilor dezvoltaţi din gâtul rădăcinii plantei-
plantelor de portaltoi (puie i) de o calitate mamă tăiate se va umple cu pământ, înrădăcina-
corespunzătoare. rea se va petrece în etapa a doua a perioadei de
– Pe lângă nevoia exclusivă de reproduce- cultivare, după ce lăstarii capătă aspectul de copac,
re, în pomicultura contemporană are deja iar creșterea rădăcinilor va avea loc deseori până
o importan ă mai mare crearea de altoiuri și după ce frunzele cad. Când lăstarii care ies din
combinate cu caracteristici de portaltoi gâtul rădăcinii ating dimensiunea de 20-25 cm,
avantajoase. În acest scop, în func ie de ne- dar încă nu sunt lemni caţi, se face mușuroirea la
cesităţi, se cresc cel mai des altoiuri cu două înăl imea de 10-15 cm, astfel încât ecare dintre ei
componente, dar dacă se dorește, este posibilă să e înconjuraţi cu solul afânat (Fig. nr. 2).
unirea într-un singur exemplar a caracteristi-
cilor avantajoase ale mai multor componente.
– Altoirea face posibilă realizarea și a unor
forme deosebite, aspecte de coroane diferite
de cea normală. Asemănător copacilor cu
coroane de formă globulară sau cu coroa-
ne cu atârnare, se poate ca, prin altoire din
plante cu statură de arbust (coacăz, alun) să
se crească copaci cu trunchi.
– În pomicultură, pentru urmărirea schim-
bărilor accelerate ale speciilor, pentru expe-
rimentarea func ională rapidă a unor soiuri
noi, există posibilitatea realtoirii, al cărei re-
zultat este schimbarea soiurilor copacilor și
ale planta iilor existente. Tot cu această me-
todă se pot crea altoiuri cu mai multe soiuri,
păstrând în același timp și soiul originar.
Într-o planta ie având același soi, deci o Fig. nr. 2
planta ie curată, putem altoi în coroanele so- Opera iile de în in are ale coloniei-mamă
iurilor de rod și ramurile soiului producător prin mușuroire
de polen. Prin altoire se pot completa păr ile
lezate din trunchi sau din coroană, pentru Se înmul esc astfel portaltoii de gutui și măr,
completarea leziunilor se foloseşte altoirea dar și portaltoiurile unor clone de plante sâmbu-
Înmul irea plantelor fructifere
în punte. roase, respectiv cu această metodă se pot înmul i
– La înnobilarea soiului, prin folosirea vâr- soiuri de coacăz și de agriș. Orientarea rândurilor
furilor de lăstari ai puie ilor proveniţi din să e în direc ia nord-sud, ceea ce asigură încălzi-
sămân ă pentru a altoi pomi mai vârstnici, rea uniformă a bilonului. Și la distan ele cele mai
roditori sau portaltoiuri mai scunde, putem mici dintre două rânduri să existe o cantitate de
să accelerăm semni cativ intrarea în rod al sol (pământ) su cientă pentru realizarea de biloa-
puietului, și astfel punerea în valoare a hib- ne, (distan a între rânduri cuprinsă între 0,9–1,5
rizilor nou creaţi. m). Distan a dintre tulpini este între 25-40 cm.
– Altoirea este mijlocul de transmitere sigură Udarea are o importan ă foarte mare în veri
a virușilor, servește la detectarea și studie- deosebit de secetoase. Prin udare regulată putem
rea îmbolnăvirilor cauzate de viruși. Pentru împiedica uscarea biloanelor. Printre biloane e
transmiterea virușilor este su cientă altoi- potrivită și udarea prin revărsare și prin brazdă,
rea unei singure mlădi e. însă acestea răcesc și compactează foarte mult so-
5

6. lul. Cel mai bine este să ne organizăm pentru uda- pentru marcotaj este primăvara, dar și lăstarii anu-
rea prin stropire. ali trebuie marcotaţi cel târziu până la începutul-
În cazul portaltoiurilor de măr cele mai uti- mijlocul lui iunie. În cazul marcotării obișnuite
lizate, înmul ite prin butășire prin mușuroire, se facem cu sapa în pământ mișcări laterale, și astfel
pot culege de pe planta-mamă anual 6-10 buc. de creăm breșe de câ iva centimetri către lăstarul ales,
puie i cu caracteristici standard, dar la portalto- situat lângă planta mamă. În această breșă îndoim
iurile care se înrădăcinează foarte bine, această lăstarul sau nuiaua, astfel încât vârful ei să se ridi-
produc ie poate ajunge și la 15-20 de bucă i. ce deasupra nivelului solului, iar partea ei îndoită
cu boltă să ajungă în josul breșei/adânciturii. Vom
Marcotaj razant sau chinezesc umple adâncitura cu pământ afânat, după acea-
La marcotajul chinezesc nuielele plantei mamă se sta tasăm pâmântul cu piciorul. În cazul în care
îndoaie orizontal în brazdele pu in adânci create la nuiaua marcotată nu se xează în groapă, ea tre-
suprafa a solului, iar lăstarii ieșiţi din mugurii nuie- buie xată cu un cârlig. Este important ca îndoirea
lelor se mușuroiesc treptat. Pe parcursul unui unui nuielei în sol să e cât mai abruptă, căci dacă ea
an se înrădăcinează partea de bază a lăstarilor, în va avea o boltă crescătoare, pe ea vor crește mulţi
anumite cazuri și nuiaua îndoită în jos, sau ambele lăstari noi, astfel înrădăcinarea va slabă sau nu
păr i. După căderea frunzelor, lăstarii înrădăcinaţi va avea loc, respectiv puietul ob inut va mai slab.
sau partea de nuia se taie de pe planta mamă, cea Și îndoirea și înrădăcinarea sunt ajutate dacă
din urmă va tăiată în bucă i, în așa fel încât pe se răsucește nuiaua pentru marcotaj, și partea care
ecare bucată să rămână un singur lăstar (Fig. nr. 3). ajunge în pământ se trosnește cu aten ie. Înrădăci-
narea poate ajutată și prin inelare.
Pe parcursul verii, săpatul de pe lângă planta
mamă trebuie să e făcut cu grijă, ca să nu peric-
lităm viitorii puie i de marcotaj, și ca să nu per-
mitem nici uscarea solului. În caz de necesitate se
în ge pe lângă lăstarii de marcotă câte un ăruș,
și se leagă lăstarii de ei. Această măsură este im-
portantă mai ales împotriva plantelor târîtoare. La
sfârșitul toamnei vom desface marcotele, și dacă au
format rădăcini, atunci după desprinderea lor de
Fig. nr. 3 pe planta mamă le putem transplanta în loca ia lor
Marcotaj razant sau chinezesc permanentă, ca ind plante noi. La speciile care se
(Sursă: Hrotkó, 1999) înrădăcinează mai greu (de exemplu alunul), pe-
Marcotajul chinezesc necesită un volum de rioada de înrădăcinare poate dura mai mul i ani.
muncă mai mai mare decât marcotajul prin Importan a marcotajului obișnuit a scăzut da-
mușuroire (încârligare). Se poate utiliza la acele torită costurilor mari de men inere a coloniei
plante, care sunt mai pu in capabile la formarea mamă, problemelor datorate combaterii buruie-
de muguri adventivi, nuielele lor se înrădăcinează nilor, respectiv datorită perioadei de înrădăcinare
mai ușor decât lăstarii, sau dacă nu se pot înmul i lungi și a numărului redus de plante obţinute. În
în mod economic prin marcotajul prin mușuroire. străinătate se utilizează pentru înmul irea soiurilor
Astfel se înmul esc de ex. unele altoiuri sâmburoa- de alun.
se (FI 2/1, Brompton).
Marcotajul obișnuit
La marcotajul obișnuit nuielele plantei mamă se
Înmul irea plantelor fructifere
înrădăcinează prin îndoirea lor în sol la o adân-
cime de 30-40 cm (Fig. nr. 4). Dintr-o nuia mar-
cotată se poate ob ine o singură marcotă înrădă-
cinată. Înrădăcinarea se realizează într-un an, dar
poate ine și 2-3 ani.
Comparativ cu metodele de mai înainte este
metoda de marcotaj cea mai simplă, însă numărul
de exemplare înmul ite este mic, deoarece dintr-un
singur lăstar se poate ob ine în cel mai bun caz nu-
mai o singură plantă nouă.
Prin această metodă putem marcota lăstari,
nuiele având vârsta de un an sau păr i de creangă Fig. nr. 4
mai vârstnice și încă îndoibile. Perioada optimă Marcotaj obișnuit
6

7. Pentru men inerea stării de repaus a mugurilor
Crearea puie ilor prin butășire este nevoie de o temperatură scăzută (0 - +2 °C),
Cele mai multe plante se pot înmul i prin butășire, iar la baza butașilor, pentru formarea rădăcini-
procedeul este însă deosebit de important la lor, temperaturi mai mari (12-21 °C). În ultimii
înmul irea speciilor de plante bacifere, la anumite ani, mai ales în Anglia, se aplică un tratament de
portaltoiuri și soiuri de pomi. Este o metodă sim- încălzire la baza butașilor de portaltoi care cresc
plă și deosebit de rapidă, care datorită dezvoltării rădăcini mai greu. Se face pe podea încălzibilă.
tehnicii (stropire prin dispersie/cea ă, folosirea de Procedeul asigură dezvoltare maximă de rădăcină
substan e stimulente) scade din ce în ce mai mult și dezvoltare minimă de muguri.
importan a metodei butășirii, utilizate în general Butașii lemnoși realiza i, dacă nu sunt butăși i
până acum. Marea parte al portaltoiurilor sâmbu- în aer liber imediat după tăiere, trebuie depozita i.
roase noi, reproduse prin metode vegetative, se pot Depozitarea cea mai simplă este îngroparea în
înmul i cu succes prin butășire prin lăstar și prin aer liber în pământ sau într-o altă substan ă care
butășire în uscat, în vreme ce la portaltoiurile de măr men ine bine apa și este bine aerisită, într-un loc
și gutui cea mai răspândită este butășirea în uscat. protejat și umbros. Rumegușul, ca substan ă pen-
În planta iile de butași ale soiurilor de talia co- tru îngropat, este chiar mai bun decât pământul
pacilor trebuie să se urmărească crearea de garduri în cazul gutuiului dar și în cazul altor specii de
fructifere, care oferă o calitate bună pentru butași. plante. La îngropare, utilizarea depozitelor refri-
Distan a aproximativă de 3 m între rânduri să facă geratoare are un risc mai scăzut, în ele se men ine
posibilă cultivarea mecanizată. În func ie de spe- o temperatură de +1 - +3 °C. Prin această metodă,
cie, distan a dintre plantele mamă este de 0,3-0,8 data efectuării butășirii devine independentă de
m. Înăl imea tulpinii să nu depășească 80-100 cm vreme (Fig. nr. 5).
deoarece recoltarea manuală a butașilor devine di-
cilă în treimea superioară a gardului fructifer.
Plantele mamă se plantează des, cu distan a
dintre rânduri de 70-80 cm și cu distan a dintre
tulpini de 30-40 cm. În ecare an se aplică tăierea
totală, produc ia de nuiele de pe o tufă, având lun-
gimea de 70-80 cm, este de 15-25 buc. În func ie
de calitatea nuielei asta înseamnă 25-60 buc. de
butași, cu o lungime de 20 cm.
Butășirea în uscat
Prin butășire în uscat se înmul esc foarte bine soiu-
rile de coacăz și anumite portaltoiuri de pomi (de
ex. prun corcoduș, prun, gutui). Butașii se pregătesc
imediat, iar în cazul celor depozitaţi, ei se pregătesc
pe parcursul iernii. Butășirea imediată dă rezultatele
cele mai bune. Din cauza organizării exploatării, în
pepinierele mari se efectuează recoltarea materiale-
lor de butășit și tăierea butașilor în general în lunile
decembrie-ianuarie. Această perioadă însă oferă re-
Fig. nr. 5
zultate bune numai la speciile care se înrădăcinează
Procesul butășirii în uscat
ușor, și unde există rădăcină ini ială preformată.
Dintr-o nuia dezvoltată se pot realiza și 2-3 Pentru școala de butași sunt cele mai potrivite
Înmul irea plantelor fructifere
butași simpli. Lungimea butașului lemnos este de solurile nisipoase cu humus, afânate, aerisite, care se
15-30 cm. Butașul cu o lungime de 20 cm dă în încălzesc ușor. Butașii lemnoși se butășesc în aer liber
general rezultate bune. La speciile unde nuielele toamna sau primăvara timpuriu. Toamna se butășeşte
sunt scurte, nu sunt întotdeauna coapte, și sunt devreme, pentru ca butașii să formeze calus până
mai sub iri, deci este de preferat să se facă butași la frigurile de iarnă, însă primăvara numai atunci
cu călcâi sau butași cu cârlig. când solul s-a încălzit su cient (10 – 12 °C). Dintre
Înrădăcinarea butașilor poate sprijinită prin plantelele fructifere se butășesc în aer liber toamna
utilizarea de preparate stimulatoare. În condi ii timpuriu, mai ales cele bacifere (coacăz). La portalto-
de exploatare, preparatele cele mai indicate sunt iurile de prun, perioada optimă pentru butășire este
prafurile, iar la butașii lemnoși se folosesc mai ales octombrie-noiembrie. La butășirea de primăvară tre-
preparatele cu con inut de IVS. Efectul auxinelor buie avut grijă, ca butașii să nu încol ească în groapă.
sintetice este foarte diferit în func ie de speciile și Este preferabil ca speciile și soiurile care încol esc
soiurile de fructe. mai târziu să e butășite mai ales primăvara.
7

8. În școala de butași distan a dintre rânduri este prind rădăcini, în primăvara anului viitor ei se pot
de 40-70 cm, iar distan a dintre tulpini de 5-10 planta în școala de altoiuri. Butașii se taie în gene-
cm. La coacăz, butășirea se efectuează în general ral cu cu itul în așa fel, încât planul de bază tăiat să
la distan ele de 70 x 10-20 cm, această distan ă e imediat sub nod. Frunzele de mai jos și partea
dintre tulpini ind su cientă și pentru realizarea de vârf necoaptă se îndepărtează, iar frunzele mai
tufărișului puietului. Rândurile se pot organiza și mari se scurtează, pentru a evita putrefac ia.
în răstavuri, lă imea acestora depinde de lă imea Rănirea – împreună cu substan ele care sti-
de lucru a utilajului de cultivare. În cazul lucrului mulează formarea rădăcinilor – este deosebit de
manual distan a este de 120 cm, iar distan a din- e cientă. Putem cauza rănire și mai substan ială
tre rânduri este de 20 cm. După controlarea lor, dacă tăiem o plăcu ă mică din coaja tulpinii de
trebuie mușuroite sau butașii trebuie acoperiţi la pe partea de bază al butașului, sau dacă efectuăm
o înăl ime de 3-4 cm cu o substan ă afânată, ofe- crestări verticale pe partea de jos a butașului.
rindu-le astfel protec ie împotriva evaporării și a La majoritatea soiurilor de fructe și-au de-
pagubelor provocate de vreme (înghe are). monstrat e cacitatea în stimularea înrădăcinării
Este recomandabil să se acopere solul școlii de preparatele care con in IVS – (β-acid indolil butiric).
butași cu compost semicopt, turbă sau alt material La speciile care se înrădăcinează bine (de ex. vișin
organic, având grosimea de un deget. Acoperirea turcesc, prun corcoduș) se folosesc tratamentele
păstrează umiditatea din sol, umbrește solul și re- având în general concentra ia de 2 g/kg, iar la cele
duce înburuienirea. care se înrădăcinează mai greu (de ex. portaltoiuri
de prun) concentra ia este de 4 g/kg (MEZEI, 1974).
Creșterea puie ilor de butași prin butași de lăstar Pentru realizarea puietului de butaș prin lăsta-
Butașul de lăstar se poate realiza din păr i de lăs- ri trebuie asigurate corturi de folie temporare sau
tari cu frunze, lemni cate în măsuri diferite. Cele deplasabile, tuneluri de folie, eventual cadre de
mai multe plante se pot înmul i foarte bine prin răsadni ă.
butașii de lăstar. Aceștia în general se înrădăcinea- În cazul folosirii caselor de reproducere depla-
ză mai repede și mai bine, însă sunt mai sensibili, sabile, înrădăcinarea butașilor se desfășoară în
au nevoie de o aten ie mai mare și de o pregătire instala ia de reproducere, iar după ce înrădăcinarea
mai bună decât butașii lemnoși. Butășirea prin lăs- s-a produs și butașii sunt căli i su cient, instala ia
tari este o metodă de înmul ire costisitoare. se înlătură, pentru ca apoi puie ii să crească în
În practica horticolă, pentru înrădăcinarea și condi ii de aer liber, până la sfârșitul vegeta iei.
creșterea butașilor de lăstari sunt cunoscute nu- În perioada înrădăcinării butașilor, în func ie
meroase procedee. La conceperea tehnologiilor de de condi iile de vreme, îi asigurăm udare prin stro-
înmul ire și de creștere a speciilor de fructe trebuie pit, udare prin dispersie (cea ă) și umbrire. După
să inem cont însă de câteva caracteristici: înrădăcinarea butașilor (6-8 săptămâni), prin înlă-
– rădăcinile tinere ale butașilor de lăstari ai soiu- turarea anumitelor straturi acoperitoare (folia exte-
rilor de fructe sunt fragile, transplantarea lor rioară, iar apoi mijlocul de umbrire), prin lipsirea
directă după înrădăcinare sunt suportate cu treptată al umbririi și a udării prin dispersie (cea ă),
greutate; plantele sunt obișnuite treptat-treptat la condi iile
– pentru tehnologiile de creștere (școala de alto- de aer liber. Această călire durează 1-2 săptămâni.
iuri) din cadrul practicii contemporane de cul- La sfârșitul verii și toamna puie ii cresc în condi ii
tivare trebuie crescuţipuie i, care să posede pe de aer liber, până la sfârșitul vegeta iei (Fig. nr. 6).
cât posibil rădăcini libere, să e fără frunze, să
e copţi și să aibă nuiea și rădăcină;
– dimensiunile puietului să facă posibilă planta-
rea lui pe cale mecanizată;
Înmul irea plantelor fructifere
– la soiurile de portaltoiuri, partea gâtului de rădă-
cină să e dreaptă și fără rami ca ii pe o lungi-
me de cel pu in 15 cm, și după plantarea lor în
școlile de altoiuri, până la perioada de altoire în
ochi, (august) să atingă grosimea de 8-16 cm.
Nu avem metode obiective pentru selectarea stării
de lăstărire corespunzătoare, suntem nevoi i să ne
bazăm pe aplicarea experien ei de inute. La noi,
prin butășirea prin lăstari aplicată în perioada înce- Fig. nr. 6
Variante pentru creșterea butașilor de lăstari (a) în
putului lunii mai și sfârșitul lunii iulie se pot înmul i
instala ie de înmul ire temporară, (b) în instala ie
cu rezultate bune cele mai multe specii de fructe. pentru înmul ire permanentă cu compartiment per-
Pentru portaltoiurile de fructe realizăm butași forat, (c) în instala ie pentru înmul ire permanentă în
de lăstari cu o lungime de 30-35 cm. După ce vas de turbă (Hrotkó, 1995)
8

9. Butașii se pot înrădăcina și în medii de înrădă- zontal. Pe puietul de doi ani nu există rami ca ii,
cinare așezate pe sol – corturi de folii permanente. şi are avantajul că la formarea coroanei oferă po-
La instala iile permanente este indicat să asigurăm micultorului libertate mai mare, însă întârzie cu
existen a drenajului și încălzirea solului. Aceasta un an dezvoltarea planta iei de pomi fructiferi.
din urmă este importantă în cazul perioadelor în
care vremea este mai răcoroasă, mai înnorată, și Metode de cultivare a altoiurilor
când apa folosită pentru udat poate răci ușor me- În școlile de puie i, cea mai răspândită este realiza-
diul sub nivelul optim. În corturile de folie, aerisi- rea de altoiuri prin altoirea în ochi dormind, care
rea se poate rezolva printr-un canal de aerisire su- pe parcursul procesului se divide în două sau trei
perior și prin ferestre de aerisire așezate deasupra păr i. Prima etapă începe cu plantarea și ine timp
nivelului de stropire, astfel în imediata apropiere a de un an, rolul ei este creșterea puie ilor de portal-
butașilor se poate modera efectul de uscare datorat toiuri potriviţi altoirii în ochi, proces încheiat până
mișcării aerului. la urmă cu altoire în ochi dormind. În următoarele
Răstavele ridicate și mesele oferă mai multe două etape este vorba de creșterea trunchiului și a
avantaje. Temperatura mediului de înrădăcina- coroanei portaltoiului franc), iar perioadele acesto-
re în spa iul aerian al cortului nu se răcește așa ra sunt de unu sau doi ani.
de mult nici în lipsa încălzirii solului, pe de altă Folosirea altoirii de primăvară este destul de
parte aerisirea mediului este mai bună, și este mai rară la noi, reprezintă doar o modi care mică fa ă
bună și aprovizionarea cu oxigen a rădăcinilor de cea precedentă. La altoirea în coroană sau la
în creștere. Dacă butașii rămân pe masă și după altoirea în ochi, trunchiul cu înăl imea dorită tre-
înrădăcinare, sub mediul de înrădăcinare se va buie format în perioada creșterii portaltoiului, iar
așterne un amestec de compost - sol de grădină cu după aceea să se facă altoirea sau altoirea în ochi la
o grosime de 15-20 cm. Exploatarea instala iilor de înăl imea coroanei.
înmul ire se poate îmbunătă i, dacă pe parcursul Există o diferen ă importantă la altoiurile reali-
verii înrădăcinăm butași până și de 2-3 ori. Butașii zate în mână, unde altoirea se face înaintea plan-
înrădăcina i în oale de turbă, în „paper-pot”, după tării, iarna, în sală de lucru. Pentru asta se folosesc
o anumită călire se pot transplanta în școlile de de la început puie i cu mărimea potrivită pentru
întărire pentru populare (umbrite), în câmp liber, altoit. În școala de altoiuri, rolul primului an este
sau îi putem folosi pentru creștere în vase. Practică creșterea puietului de doi ani, formarea coroanei
bună este și înrădăcinarea butașilor în comparti- standardizate având loc în anul al doilea.
mente cu fundul perforat. Butașii înrădăcina i îi Din motivul igienei plantelor, nu este recoman-
plasăm împreună cu compartimentul pe solul bine dată metoda prin care puie ii de portaltoi sunt
nivelat și înzestrat cu mijloc de umbrire al școlii altoi i în ochi încă în locul de cultivare-mamă și se
de întărire, unde puie ii pot crește până la sfârșitul plantează astfel în școala de altoiuri pentru a crește
vegeta iei în condi iile de aer liber. mai departe. În astfel de situa ie, putem contamina
prin ramura altoi plantele mamă-portaltoiuri, și
Cultivarea altoiurilor pomilor putem declanșa semni cativ răspândirea virușilor,
dar și a altor boli. Din motive asemănătoare, nu se
Rolul cultivării de altoiuri este realizarea de alto- recomandă recoltarea de butași de pe puie ii altoi i
iuri de pomi fructiferi, care satisfac cerin ele de în ocula ie, înaintea tăierii în ochi.
calitate existente. Nevoile livezilor care produc La altoiurile cu intermediar, respectiv la altoiu-
marfă diferă foarte mult de cele ale grădinilor de rile cu mai multe soiuri, se folosesc combina ii di-
pe lângă casă, și în ecare domeniu se constată ferite ale modurilor de cultivare deja men ionate.
o schimbare permanentă a așteptărilor. Altoiul
tradi ional cu coroană posedă în general trunchi Sarcini pregătitoare
Înmul irea plantelor fructifere
de doi ani și nuiele de coroană de un an. Sunt Pentru evitarea daunelor produse de nematodele
standardizate și diferitele lungimi de trunchiuri rădăcinilor din sol, ale ciupercilor și ale oboselii
și numărul minim al nuielelor de coroană. Pen- speci ce a solului, școala de puie i trebuie reali-
tru formarea anumitor forme de coronă (garduri zată pe cât posibil pe teren virgin. Pe suprafa a
fructifere, fus zvelt) nu întotdeauna este avanta- școlii de puie i, din cauza replantărilor dese, efec-
jos însă altoiul cu coroană, pentru că lungimea tuate devreme, din cauza nerespectării principiilor
trunchiului, așezarea nuielelor de coroană sunt rota iei culturilor, se poate înmul i cancerul bac-
predispuse, iar nuielele de coroană formate din terian al pomilor (Agrobacterium tumefaciens),
lăstarii ini iali au în preponderen ă o orientare diferitele ciuperci de sol (Rossellinia, Rösleria) și
prea dreaptă. În cazul mărului, pentru forma- nematodele care parazitează rădăcinile pomilor
rea coroanei de fus zvelt, sunt foarte căutate în noștri, acestea din urmă sunt periculoase datorită
străinătate altoiurile de un an, care posedă nuiele pagubelor directe, respectiv repezintă și vectori de
de coroană de rangul doi, și care se îndoaie ori- viruși (VÉGHELYI, 1992).
9

10. În școala de altoiuri este necesară o rota ie a te prinderea puie ilor altoi i va mai redusă fa ă de
culturilor cu perioada de minim 8 ani. Creșterea cea așteptată. Pentru altoirea în ochi sunt potrivi i
altoiurilor ine în general doi ani, astfel rota ia se acei puie i care ating în perioada altoirii o grosime
folosește pentru scopurile școlii de altoiuri numai de nită. Aceasta diferă în func ie de specie, dia-
doi ani. La alegerea plantelor premergătoare este metrul gâtului de rădăcină ind cuprins între 8-18
un aspect important, ca ele să combată bine bu- cm. Puie ii portaltoi deveni i prea groși se altoiesc
ruienile, să nu folosească prea mult rezervele de și se leagă greu, și adesea nici calitatea ramurilor
apă din sol, îngrășământul natural să poată ad- altoite nu este satisfăcătoare.
ministrat sub plantele premărgătoare, terenul să Altoirea în ochi dormind în general ine de la
poată eliberat de ele devreme pentru ca acesta să mijlocul lui iulie până în mijlocul lunii septembrie.
e pregătit din timp pentru plantare, și să nu lase La noi este cea mai răspândită și azi tradi ionala
în urmă reziduuri de rădăcină care să împiedice altoire în T. Deschiderea în formă de T a scoar ei și
cultivarea. Pentru acest scop în general sunt potri- a liberului, și tăierea scutului de altoire are nume-
vite cerealele cu spic. roase variante individuale, între care, din punct de
vedere al necesarului de timp și al productivită ii,
Cultivarea altoiului prin altoire în ochi dormind există mari diferen e.
În scopul altoirii în ochi dormind se plantează În ultima perioadă diferitele tehnici de ocula ie
puie i standard de un an proveni i din sămân ă, au fost analizate prin diferite compara ii referitoa-
puie i de butaș și de marcotă. La anumite specii re la sudarea lor și la dezvoltarea altoiurilor. S-a
(piersic, migdal), și din sămân ă preîncol ită și să- constatat că la altoirea în T coaja nu se desprin-
dită în școala de puie i de altoiuri se poate crește de de partea lemnoasă pe linia cambiului, ci în
puiet potrivit pentru altoire în ocula ie. În cazul zona elementelor de lemn secundare, și din aceas-
penuriei de puie i, puie ii crescu i din sămân ă tă cauză cambiul portaltoiului și al nobilului nu
preîncol ită, cu minge de pământ și cu cuburi se potrivesc, sau se potrivesc greșit unul de celă-
de hrănire, de asemenea se pot altoi în ochi la lalt, iar din cauza aceasta sudarea și procesele de
sfârșitul verii (Fig. nr. 7). diferen iere începute în calus sunt mai încetini-
te. Contrar acestui fapt, la ocula ia chip linia de
intersec ie a inelului de cambiu în componenta
portaltoi și nobil se așează una fa ă de cealaltă, și
după formarea de calus diferen ierea vaselor de
transport începe deja toamna. Din cauza aceasta,
prin ocula ia chip, deteriorarea de iarnă a altoiuri-
lor în ochi se poate reduce la minim, și primăvara
după răsărire ob inem o creștere mai puternică și
mai echilibrată.
În urma unghiului scutului de ocula ie chip,
curbura de deasupra locului ocula iei, și calitatea
trunchiului portaltoiurilor sunt mai bune (Fig. nr.
8). Deoarece la noi căderile cauzate de gerul de iar-
nă sunt destul de mari în ocula iile nesatisfăcător
sudate, avantajele oferite de ocula ia chip ar meri-
ta o aten ie mai mare.
Fig. nr. 7 Creșterea ini ială a altoiurilor înmul ite prin
Procesul creșterii altoiului de pom
ocula ia chip a fost mai puternică, și aceasta s-a
prin altoire în ochi dormind
(Hrotkó, 1995)
eviden iat printr-un diametru mai mare al trun-
Înmul irea plantelor fructifere
chiului încă de la exploatare. Se arată o diferen ă
Protejarea frunzelor împotriva bolilor și dăună- vizibilă în dimensiunea curburii de deasupra lo-
torilor este o sarcină de bază. La noi cel pu in în cului ocula iei, ceea ce se datorează faptului că,
sfârșitul lunii august neapărat trebuie să avem gri- urmare a pozi iei scutului de ocula ie al ocula iei
jă de dezvoltarea imperturbabilă a plantelor. Îm- chip, axul mugurului altoit în ocula ie se îndoaie
potriva pagubelor produse de seceta de vară să ne mai mult către verticală, decât la altoirea în T.
apărăm prin alegerea corespunzătoare a terenului, După ocula ia chip, sudarea locului tăierii în
printr-o adecvată gospodărire a apei, eventual fo- ochi s-a petrecut pe o suprafa ă mai mare și a ofe-
losirea udării. Să m aten i la aceasta mai ales la rit o calitate mai bună, decât la altoirea în T.
sfârșitul lui iunie și începutul lui iulie, nu cumva Cu cât ocula ia se efectuează la o înâl ime mai
dezvoltarea puie ilor planta iei să se blocheze aici, mare, cu atât se a rmă mai mult efectul de scurtare
pentru că prin aceasta pe de o parte se scurtează al portaltoiului. Condi ia preliminară a ocula iei
perioada altoirii în ochi dormind, pe de altă par- la înăl ime mare este puietul de portaltoi de o
10

11. calitate și înăl ime potrivită, și bineîn eles tre- La altoiurile de pomi fructiferi, lungimile de
buie acordată grijă pentru cură irea trunchiu- trunchi prescrise de standard sunt următoarele:
lui portaltoiului înainte de ocula ie, respectiv în – copac cu tufă (b): 30-50 cm,
anul de cultivare a vergii, ca muncile plivitului pe – cu tulpină scundă (ts): 60-80 cm,
trunchiul portaltoiului să e făcute în mai mare – cu tulpină medie (tm): 100-120 cm,
măsură, decât în mod obișnuit. – cu tulpină lungă (tl): peste 150 cm.
Pe aceste por iuni, tulpina să e fără rami ca ii.
Lăstarii laterali formaţi se rup cu mâna înainte să
se lemni ce. Această opera ie se numește copilitul
subsuorilor, și trebuie făcută înainte de a atinge
înăl imea de tulpină proiectată.
Lângă înăl imea de tulpină lăstarii laterali vor
rămâne iar pe parcursul anului de creștere a coroa-
nei, vom selec iona dintre ei lăstarii de coroană.
Ciupirea în coroană se poate face la sfârșitul lui iunie,
începutul lui iulie, când lăstarul portaltoiului franc
depășește deja cu 6-8 frunze înăl imea de tulpină
dorită. Vârful de lăstar în creștere se ciupește peste
înăl imea de tulpină cu 6-8 frunze. Dacă nu s-a în-
ceput până atunci, peste 2-3 săptămâni după ciu-
Fig. nr. 8 pirea în coroană, din lăstarii secundari va începe
ocula ie chip (Hrotkó, 1995) formarea coroanei. La începutul lunii iulie putem
a) tăierea de jos pe portaltoi, b) placa în formă de coif sprijini creșterea lăstarilor secundari prin udare
seo scoatem printr-o tăiere pornită de sus, c) locurile și îngrășare în cursul vegeta iei. La multe soiuri
tăierii efectuate pe portaltoi văzute din laterală, d)
ale mărului ciupirea în coroană nu este urmată
portaltoiul tăiat, văzut din fa ă e) scutul de altoire
va tăiat în mod asemănător, f) ordinea de tăiere în de o formare corespunzătoare a coroanei, aceasta
scutul de altoire, g) portaltoiul tăiat, văzut din lateral, este valabilă în mod deosebit pentru soiurile cu
h) scutul de altoirea potrivit la loc din vedere laterală, dominan ă apicală puternică. În străinătate, în ul-
i) scutul de altoire potrivit la loc, văzut din fa ă timii ani, la aceste soiuri s-au folosit substan e de
reglare a creșterii, prin care s-a reușit și la aceste
Pentru îndepărtarea păr ii de portaltoi de dea- soiuri formarea satisfăcătoare de lăstari secundari.
supra mugurelui metoda cea mai răspândită în
practica actuală este tăierea în ochi. Prin tăierea Creșterea altoiului altoit la masă
în ochi mugurele nobil altoit în ocula ie obţine Creșterea altoiului altoit la masă diferă la numeroa-
o pozi ie terminală, și va înmuguri cu siguran ă. se opera iuni de tehnologia altoirii în ochi dor-
Prin tăierea în ochi se taie și materialul de legat, mind, dar ind o cultură de doi ani, se încadrează
astfel desfacerea și îndepărtarea lui nu necesită un bine în rota ia școlii de altoiuri (Fig. nr. 9).
efort deosebit dacă legarea s-a început de jos. Corzile de altoi se pot strânge pe întreg parcur-
Este esen ială alegerea datei corecte pentru efec- sul iernii, în perioada de repaus, recoltarea însă să
tuarea tăierii în ochi. După tăierea în ochi efectuată se efectueze numai în zile lipsite de ger. Corzile re-
după înmugurire, cicatrizarea rănilor este mai in- coltate în perioada de repaus adânc se pot păstra
tensă. Ciotul de portaltoi tăiat prea devreme poate cel mai mult timp în starea de repaus, în condi iile
să se usuce, ceea ce are ca urmare și uscarea mugure- în care rezerva de substan e nutritive a acestora
lui nobilului/portaltoiului franc. La speciile mai sen- nu a scăzut încă. Modi cările de temperatură din
sibile la uscare (de ex. piersic) este indicat să lăsăm perioada de repaus for at pot reduce rezerva de
Înmul irea plantelor fructifere
tăierea în ochi până după perioada de înmugurire. substan e nutritive. Pierderile de apă ale corzilor
Pe trunchiul portaltoiului, pe partea gâtului de de altoi culese devreme pot mai mari, iar acest
rădăcină, răsar de asemenea şi mugurii rămași. lucru trebuie luat în considerare la altoire.
Pentru asigurarea creșterii lăstarului portaltoiului Pentru depozitarea corzilor de altoi, tempe-
franc/nobilului, aceşti lăstari trebuie îndepărtaţi ratura corespunzătoare este de 1°C (± 1°C), iar
de tot. Să nu întârziem cu plivitul sălbaticului pen- con inutul de umiditate corespunzător este cup-
tru a nu se usca partea de bază a lăstarilor, pentru rins între 95-98%. Vor depozitate până la utiliza-
că în acest caz ei se pot tăia numai cu cu itul, dar re prin așezarea lor în mediu umed, în lăzi umplu-
nu e bine să se facă nici prea devreme, pentru că te cu rumeguș, turbă sau perlită. Dacă apare vreun
creșterea vergilor se va începe anevoios. În func ie mucegai pe ele, atunci legătura trebuie desfăcută și
de portaltoiuri, data ideală pentru primele pliviri corzile spălate cu apă curată.
este atunci când lungimea lăstarilor sălbatici atin- În scopul altoirii la masă, portaltoiurile trebuie
ge cel pu in 10-15 cm. depozitate în așa fel, încât în perioada altoirii să
11

12. e folosibile independent de condi iile de vreme lă ime 6-8 mm, lungime 20-25 cm. Fixarea (lega-
exterioare. Pentru asta sunt bune și hrubele de ier- rea) se face asemănător ca la altoirea în ocula ie,
nat mai simple, pivni ele, unde media de tempera- însă se începe de sus. Pentru evitarea secării, alto-
tură zilnică este sub 3-5 °C, deci unde după termi- iurile altoite la masă se tratează cu para nă.
narea perioadei de repaus mugurii nu vor răsări Altoiurile care sunt gata se depozitează în
încă. Bineîn eles este cel mai bine dacă depozităm rumeguș umed pus în lăzi. Pe cât posibil într-o
portaltoiurile în același mod ca și corzile de altoi, ladă să ajungă altoiuri de același soi. Ca și în cazul
deci în compartimente de refrigerat cu tempera- general al plantelor lemnoase, și altoiurile altoite
tură reglată automat, la aceeași temperatură ca și la masă se păstrează la o temperatură de 1 °C (± 1
corzile de altoi. °C) și având umiditatea relativă de 98%. Partea su-
Corzile de altoi se scot din depozit imediat îna- perioară a rumegușului din lăzi să e permanent
inte de altoire, se desfac legăturile, dacă este ne- umedă.
cesar corzile se înmoaie câteva ore în apă, după Procesele de sudare a altoirii se desfășoară mai
aceea se șterg și se folosesc pentru înmul ire. repede la temperaturi mai ridicate. Trebuie să ne
Păr ile de coardă foarte um ate sau unde mugurii străduim, ca în parcursul preîncol irii să se por-
au intrat în dezvoltare nu se altoiesc; acestea în ge- nească numai formarea calusului și sudarea, însă
neral nu se sudează bine cu portaltoiul. mugurii să nu înceapă să răsară. La sudarea sâm-
Altoirea se poate face cu mâna sau mecanizat. buroaselor este avantajos dacă altoiurile sunt duse
La componente cu grosime identică se pot folosi înainte de plantare în încăperi având temperatura
altoiri în placaj în mână diferite, dar și componen- de 20-25 °C, iar la altoiurile de nuc este cel mai
tele cu grosimi diferite se pot altoi în placaj sau bine să le preîncol im la temperaturi de 25-28 °C.
prin altoire în triangula ie. Experien a ob inută Cele de măr se sudează bine în general și la tempe-
în urma utilizării mașinii de altoire, arată că ra- raturi mai scăzute (12-15 °C).
poartele de prindere sunt cele mai bune la mașinile Pe parcursul creșterii altouirilor realiza i prin
care execută copula ie și copula ie perfec ionată, altoire la masă, pentru valori carea unei vergi de
se apropie de rezultatele altoirii la masă, care nu un an este optim ca distan a între tulpini să e de
arareori depășește 80-90%. 15 cm, iar la creșterea altoiului cu coroană de doi
Altoiul tăiat și îmbinat se xează cu bandă cu ani este optimă distan a dintre tulpini de 20-25
folie având ca materie de bază supervinil elastic. cm. Asemănător cu altoirea în ochi dormind, pli-
Dimensiunile ideale ale benzii: grosime 0,1 mm, vitul trebuie efectuat și aici. Pe cetul de altoire pot
doi sau trei muguri, din aceștia în general răsar
mai mul i. Concomitent cu plivitul este necesară și
selectarea lăstarilor, vom păstra numai lăstarii cei
mai puternici, care cresc în direc ia cea mai bună,
iar pe ceilalţi îi rupem cu mâna cu aten ie.
Oprirea creșterii vârfului de lăstar reduce cali-
tatea preconizată a altoiurilor, de aceea prin udare
și îngrășare pe parcursul vegeta iei trebuie să ne
străduim ca vergile să crească încontinuu, până
ating înăl imea necesară. Banda de folie folosită
la legare nu mai poate urmări după anumit timp
îngroșarea, prin urmare se va tăia în coaja altoiu-
lui. Înainte de producerea acesteia, banda se va
tăia cu aten ie, ca să nu vătămăm altoiul.
Creștera altoiului cu coroană, dacă este de-
Înmul irea plantelor fructifere
marată din vargă, corespunde în totalitate cu cele
descrise la altoirea în ochi.
Din altoiuri de un an realizate prin altoire la
masă putem să creștem asemena altoiuri de doi
ani, ale căror trunchiuri formează în mare parte
vlăstari de un an și de rangul al doilea. În Europa
de Vest, asemenea altoiuri sunt foarte căutate pen-
tru forma de coroană cu fus zvelt (Knippbaum).
Esen a creșterii constă în faptul că varga de un an
Fig. nr. 9
va tăiată pe 2 muguri, și pe păr ile puternice de
Procesul de creștere al altoiului de pom prin altoire lăstar de un an vor crește mulţi lăstari de rangul al
la masă și prin altoire în coroană doilea, a căror pozi ionare este în unghi apropiat
(Sursă Hrotkó, 1999) de orizontală.
12

13. Prin cultivarea făcută sub folie și în vase, pro-
duc ia altoiurilor altoite la masă se poate accelera;
prin acest procedeu putem ob ine din altoiuri-
le de iarnă material săditor (vargă) care până la
sfârșitul lui august va ajunge la calitatea de a putea
plantat.
PORTALTOIURILE SOIURILOR
DE FRUCTE Fig. nr. 10
Ini ial pomicultorii au folosit portaltoiurile numai In uen a grupurilor de creștere a portaltoiurilor
pentru că, în afară de altoire și de altoire în ochi, de măr asupra mărimii pomilor
nu au putut înmul i soiurile nobile prin alte meto- (Sursă Hrotkó, 1999)
de. Mai târziu au selec ionat portaltoiurile potrivi- În planta iile moderne, în cazul plantării în
te pentru diferitele soiuri din cauza trăsăturilor de număr mare a exemplarelor, pot luate în calcul
cultivare avantajoase ale diferitelor portaltoiuri. În numai portaltoiurile cu creștere mai slabă, foarte
pomicultură cea mai răspândită este folosirea por- scunde, scunde sau a ate între cele două. La alege-
taltoiului generativ, când portaltoiul furnizează ră- rea corectă a portaltoiului trebuie să se aibă în vede-
dăcinile și o parte scurtă a tulpinii altoiului (cu o re și faptul că trebuie luate în considerare cu aceeași
lungime de 10-30 cm). Este mai rar portaltoiul altoit pondere puterea de creștere a soiului nobil, respectiv
la nivel de coroană, când portaltoiul dă atât rădăci- condi iile de sol. Pentru soiurile cu creștere foarte
na, cât și tulpina (de exemplu la altoirea în coroană), puternică (Mutsu, Gloster) și pentru cele cu creștere
iar în ultima vreme se răspândesc altoirile interme- puternică (de ex. Jonagold, Elstar) se recomandă fo-
diare, când între portaltoiul generativ și soiul nobil losirea partaltoiurilor având dezvoltare mai slabă
se intercalează un alt treilea soi, și acesta va constitui decât Mailing 9, sau creșterea poate moderată
o parte a tulpinii, cu o lungime de 30-100 de cm. prin altoirea în ochi făcută la înăl ime mai mare
Deci rădăcinile și păr ile mai scurte sau mai sau prin interaltoirea de portaltoiuri scunde. Din
lungi ale altoiurilor de pomi fructiferi sunt oferi- oferta de portaltoiuri existente în circula ie în zilele
te de portaltoi, astfel altoiul este un sistem meta- noastre pot luate în calcul soiurile de tip șpur sau,
bolic cu două componente, legate între ele, unde dintre cele cu creștere foarte slabă, semiscunde și cu
componentele, cu păstrarea independen ei, prin o for ă medie, Mailing 26, Malling-Merton 106 și
transportul apei, al substan elor minerale, al asi- Malling-Merton 111.
milatelor și prin celelalte produse metabolice Trebuie scos în eviden ă în mod special rolul
in uen ează trăsăturile celeilalte componente. înăl imii locului de ocula ie. Cu cât partea de tul-
În pomicultura modernă se recunoaște din pină de deasupra solului a portaltoiului este mai
ce în ce mai mult importan a portaltoiului, care lungă, cu atât mai mult se a rmă efectul lui de re-
din privin a rezultatelor de produc ie nu este cu ducere a înăl imii. La o climă răcoroasă, umedă
nimic mai prejos decât portaltoiul franc (nobi- se recomandă efectuarea ocula iei la înăl imea de
lul) altoit pe el. Împreună cu nobilul, portalto- 25-30 cm, în condi ii mai uscate poate su cientă
iul in uen ează dimensiunile pomilor, forma de și înăl imea de 15-20 cm.
coroană aplicabilă, metoda de cultivare, și prin Mărul nu agreează seceta, relativa „capacitate de
acești factori e cien a planta iilor. Pe lângă asta suportare” a lipsei de apă a unor portaltoiuri nu în-
de nește fundamental capacitatea de adaptare a seamnă că ele se pot planta și în condi ii aride în mod
altoiului la condi iile ecologice ale cultivării, care expres. Capacitatea de rezisten ă împotriva lipsei de
datorită condi iilor planta iei, a problemelor de apă a unor portaltoiuri are legătură cu adâncimea la
Înmul irea plantelor fructifere
protec ie a plantelor au de asemenea in uen ă care pătrund rădăcinile, și cât de n împânzesc aces-
asupra efecien ei. Pentru a putea reac iona exibil te rădăcini granulele de sol. Prin luarea în considera-
la problemele economice, de tehnologie a cultivă- re a acestor puncte de vedere, portaltoiul având cea
rii și cele ecologice, cu care se confruntă perma- mai mare rezisten a la secetă este Malling-Merton
nent pomicultura, folosirea multiplă și adaptabilă 111, în același timp portaltoiurile scunde, groase și
la condi ii a portaltoiurilor este un mijloc indis- cu rădăcini rave au capacitate slabă de rezisten ă
pensabil la nivel mondial (Hrotkó, 1999). împotriva lipsei apei. Din punct de vedere al rădă-
cinilor portaltoiurilor scunde, situate la adâncime
Portaltoiuri de măr mică, este importantă ecare opera iune agroteh-
Portaltoiurile de măr au o in uen ă foarte mare nică, ca de ex. umbrirea solului, prin care se poate
asupra dimensiunilor pomilor, dimensiunile re- modera încălzirea suprafe ei solului.
zultate datorită acestor in uen e sunt între valorile În păr ile de rădăcină a ate la bază pot apărea lăs-
marginale de 20-100% (Fig. nr. 10). tari, care sunt periculoşi din cauza că, a aţi sub co-
13

14. roană, ies din zona de ac iune a protec iei plantelor, Proprietă ile celor mai importante
pot reprezenta focare de infec ie pentru răspândirea portaltoiuri de măr
dăunătorilor și bolilor. Alte probleme apar când ei
absorb ierbicide, și pomul suferă daune din aceas- Portaltoiuri foarte scunde
tă cauză. Înlăturarea regulată a lăstarilor înseamnă În această categorie sunt trecute cele cu creștere
munci suplimentare și obositoare. Acest lucru este mai slabă decât M 9. În pomicultura intensivă pot
caracteristic la anumite portaltoiuri, astfel sunt avea importan ă în acele locuri de cultiva ie în
Mailing 7 și Mailing 4, din fericire la portaltoiurile care portaltoiurile scunde se dovedesc a prea pu-
scunde și foarte scunde nu este foarte caracteristic. ternice, sau la soiurile cu fruct prea mare, unde re-
La portaltoiurile de măr este frecvent ca pe trunchi- ducerea mărimii fructului ar putea avea avantaje.
ul portaltoiului, în păr ile dintre articula ii, să apară Pe lângă portaltoiul foarte scund cel mai cu-
ini iative de rădăcină auxiliare, care mai târziu gene- noscut - M 27 -, dintre cele mai noi, și cu o creștere
rează o proliferare de esuturi. Pomul în aceste păr i ceva puternică par demn de remarcat B 491 și
este mai vulnerabil, în păr ile unde aceste rădăcini J-TE-G, mai ales indcă M 27 lăstărește des.
sparg scoar a este mai receptiv la infec ii, de aseme-
nea pătrunderea dăunătorilor aici este mai ușoară. Portaltoiuri scunde
Portaltoiul in uen ează receptivitatea planta iei Pomicultura intensivă din Europa se clădește în
împotriva arsurii bacteriene (Erwinia amylovora). mare parte pe portaltoiurile scunde, mai precis pe
Planta iile cu portaltoiuri scunde, intensive, unde unul singur, şi anume M 9 (Mailing 9). Frecvenţa
pomii încep să în orească la vârstă tânără, sunt utilizării lui este diferită de la ară la ară și oscilea-
mai receptive la infec ii, și pierderile depășesc me- ză între 70-95%.
dia. În orescen ele prezintă culoare de infectare și,
în planta iile dese, unde albinele parcurg ecare șir, Portaltoiuri semiscunde și cu o creștere
răspândirea infec iei este rapidă. Portaltoiurile sunt cu o putere medie
receptive la infec ii în diferite măsuri, și portalto- La planta iile noi și azi se ia în considerare nu-
iurile sensibile, cum sunt de ex. Mailing 9, Mailing mai M 26. Pe baza rezultatelor experimentelor,
26 pun în pericol pomul și atunci când nobilul este asemenea creșteri au fost semnalate la J-TE-H,
rezistent. Împotriva daunelor produse de păduchele respectiv P 14, capacitatea lor de produc ie însă
lânos (Eriosoma lanigerum) unele portaltoiuri sunt nu depășește pe cea consemnată la M 26. Pe baza
rezistente (de ex. șirul Malling-Merton), dar această datelor din literatura de specialitate, în această
rezisten ă nu o transferă la soiul nobil. Rezisten a lor grupă de cultiva ie se dovedește încurajatoare Be-
se poate exploata numai când plantăm pomi altoi i la mali, precum și Geneva 11 și 16 din America, a
înăl ime mare, în ocula ie, pentru ca nobilul să nu să căror rezisten ă împotriva arsurii bacteriene poate
se înrădăcineze. Agentul patogen al cancerului bacte- reprezenta un serios avantaj.
rian al pomilor este Agrobacterium radiobacter provar Dintre portaltoiurile care se pot clasa în grupa
tumefaciens, și este răspândit în general, atât în școlile de creștere cu o putere medie, cel mai răspândit
de puie i, cât și în livezi. Dintre portaltoiurile scunde, este în continuare MM 106. Datorită rezisten ei
Mailing 9 este deosebit de sensibil la infec ii. Recep- împotriva secetei și a sensibilită ii mai mici îm-
tivitatea celorlaltor portaltoiuri este variabilă, cel mai potriva arsurii bacteriene, MM 111 poate mai de
pu in receptiv la infec ie este Malling-Merton 111, perspectivă, iar acolo unde trebuie să se confrunte
nu se cunoaște vreun portaltori de măr, care ar total și cu geruri de iarnă mai mari, pentru cultivatori
rezistent împotriva cancerului bacterian al pomilor. se poate recomanda B 118 cu frunze roșii.
Un sumar al portaltoiurilor folosite în pomi-
cultura românească puteţi găsi în Fig. nr 11. Portaltoiuri de păr
Până în vremurile actuale eram nevoi i, ca pentru
Înmul irea plantelor fructifere
cultivarea altoiurilor să folosim altoiuri proveni-
te din puie ii din sămân ă ai părului pădure sau
ai gutuiului. Pentru utilizarea portaltoiurilor din
sămân ă, care se înrădăcinează mai adânc și care
asigură intrarea în rod mai târziu au fost nevoie
de decenii, deoarece foarte mult timp nu s-a reușit
rezolvarea înmul irii vegetative a părului.
La crearea planta iilor cu număr mare de exem-
plare, utilizarea portaltoiurilor s-a redus până
acum, în mare parte, la portaltoiuri de gutui, care
Fig. nr. 11
Puterea de creștere relativă ale portaltoiurilor asigură o creștere mai slabă și intrare mai de-
de măr mai importante, autorizate vreme în rod. Pomii crescu i pe baza gutuiului au
pentru înmul ire în România lărgit cercul formelor de coroană aplicabile, și în
14