SlideShare a Scribd company logo
1 of 5
ingrijire trandafiri, altoire trandafiri, cum altoiesc trandafirul, inmultire trandafiri, trandafir pitic




Trandafirul, cunoscut din cele mai vechi timpuri, este astazi aproape nelipsit din gradinile noastre. Se
cunosc peste 200 de specii si un numar impresionant de soiuri de trandafiri, in jur de 20.000. Cea mai
raspandita specie salbatica de trandafir este macesul (Rosa canina), care creste spontan si in tara
noastra. Soiurile de trandafiri nobili, asa cum se mai numesc trandafirii altoiti, se deosebesc intre ele prin
diferite caracteristici.

Din punct de vedere al modului de crestere, sunt:
- trandafiri mici, cu coroana ca o tufa, la nivelul solului, dar care nu trebuie confundati cu hibrizii de
trandafiri pitici;
- trandafiri cu trunchi si coroana: au un trunchi inalt de 1,20-1,50 m, care se continua cu o coroana
formata din 4-6 ramuri.
- trandafiri urcatori (cataratori, ghimpanti), cu ramuri lungi de 2-4 m;
- trandafirii pletosi (cu coroana plangatoare).

Din punct de vedere al modului de inflorire, trandafirii altoiti pot avea o singura inflorire pe an si pot fi
remontati (infloresc din primavara pana toamna). Exista si trandafiri cultivati special pentru ca au petale
parfumate, din care se prepara dulceata sau sirop. Acesti trandafiri fac parte din speciile Rosa
demascena si Rosa centifolia.

Pentru ca trandafirii sa infloreasca frumos si din abundenta, acestia trebuie plantati in locuri insorite si
adapostite de vanturi puternice. Gradinarii care indragesc aceasta planta isi pot amenaja un rosarium,
care sa cuptinda mai multe soiuri, diferite prin forma si culoarea florilor. Materialul saditor se poate
procura de la diferite magazine si pepiniere.

Inmultirea trandafirilor

Inmultirea soiurilor de trandafiri altoiti, nobili, se face prin butasi si prin altoire.

Inmultirea trandafirilor prin butasi
Inmultirea prin butasi este destul de usoara, insa nu se poate aplica la toate soiurile, deoarece numai
lastarii si ramurile trandafirilor cu lemn moale au insusirea de a se inradacina atunci cand sunt puse in
nisip sau pamant. Se pot inmulti prin butasi mai ales trandafirii poliantha, care au flori mici si numeroase,
asezate in buchet, precum si unii trandafiri urcatori.

Butasii se fac vara, operatie care se numeste butasire in verde, sau toamna tarziu - butasire in uscat.

In timpul verii, butasii verzi se confectioneaza din lastarii care au inflorit. Acestia trebuie sa fie lungi de 10-
45 cm; la varf se lasa numai 2 frunze, care se taie sau se ciupesc la jumatate. Lastarii se taie la baza
imediat sub un ochi, iar la varf, cu 1-2 cm deasupra ultimului ochi. Pentru taieri se foloseste un briceag
bine ascutit.
Pentru inradacinare, butasul se poate infige in ghivece sau ladite cu nisip, pana la circa 3-4 cm adancime.
Pentru a asigura umiditatea necesara, nisipul din ghiveci se mentine in permanenta reavam, iar butasul
se acopera cu un borcan de sticla. In primele zile, butasii se pulverizeaza zilnic cu apa. Plantarea se
poate face in aceleasi conditii chiar si direct in gradina.

La butasirea trandafirului in uscat, butasii sunt portiuni de ramuri anuale, lungi de 15-25 cm, care se
confectioneaza toamna, dupa caderea frunzelor. Acestia se pastreaza peste iarna in nisip, in pivnita,, si
se planteaza primavara, intr-un strat de flori din gradina sau in ghivece cu pamant nisipos.

In toamna viitoare, dupa inradacinare, butasii se pot planta la locul definitiv.

Inmultirea trandafirilor prin altoire
Toate soiurile de trandafiri se pot inmulti prin altoire, pe puieti de maces.

Puietii de maces se obtin astfel: vara - in luna august, mai exact - cand fructele de maces au culoarea
verde-galbuie, se recolteaza, se zdrobesc si apoi se insamanteaza imediat (cu pulpa zdrobita), in
santulete adanci de 3-4 cm si distantate la 20-30 cm. Deci, nu trebuie facuta greseala de a se recolta
fructele mai tarziu, cand au culoarea rosie, deoarece in acest caz, semintele vor rasari mai greu (peste 2
ani). Toamna, peste stratul semanat se aseaza mranita sau frunze uscate. In timpul anului viitor se
plivesc de buruieni si se uda la nevoie. Toamna, dupa caderea frunzelor, puietii portaltoi de maces se
scot si se planteaza (cu un plantator) intr-o parcela de teren anume pregatita, la distante mai mari - 60 cm
intre randuri si 20 cm pe rand -, in vederea altoirii. Se vor folosi in acest scop numai puieti care au o
grosime la colet de 4-5 mm. Restul puietilor se vor replanta pentru fortificare. Inainte de plantare, puietii
se fasoneaza, li se scurteaza radacinile - radacina principala la 20 cm, iar cele secundare la circa 1 cm -
si tulpina - se lasa o singura tulpina, care se scurteaza la 18-20 cm.

Altoirea acestor puieti se face in ochi crescand (mai - iulie) sau in chi dormind (august - septembrie).

Pentru gradinarii care doresc sa altoiasca singuri trandafirii, iata cateva detalii in legatura cu modul in
care trebuie efectuata aceasta operatie.

Cea mai des folosita este altoirea in ochi dormind. Cand se urmareste obtinerea trandafirilor sub forma de
tufa, altoirea se face imediat sub colet (pe radacina), pentru a feri lastarul altoi de uscaciune si ger,
precum si pentru a impiedica aparitia de lastari salbatici din portaltoi. Coletul este portiunea care face
trecerea intre radacina si tulpina.

Pasii altoirii:
1. Pentru altoire, se dezveleste puietul portaltoi de maces la colet si se sterge baza lui cu o carpa.
Urmeaza taietura in forma de "T" sub zona coletului (o taietura transversala de circa 1 cm si o alta
taietura longitudinala de circa 2,5 cm). Imediat, cu spatula briceagului se dezlipesc putin marginile taieturii
longitudinale, unde se va introduce ochiul.

2. Urmeaza scosul ochiului de pe lastarul altoi. Lastarul altoi se taie de la trandafirul pe care dorim sa il
inmultim si trebuie sa fie gros de 5-8 mm, cu cateva frunze, iar floarea din varf sa fi fost trecuta. Ochii de
la subsuoara frunzelor trebuie sa fie bine dezvoltati, insa nu porniti in crestere. Imediat dupa recoltarea
lastarului, se indeparteaza spinii si frunzele (trebuie sa ramana din frunze numai o portiune de codita
lunga de 1-1,5 cm). In cazul in care altoirea nu se face imediat, lastarii altoi se pastreaza la rece,
infasurati in carpe umezite sau in muschi.

Ochiul altoi se scoate de pe lastar impreuna cu o portiune de coaja si cu foarte putin lemn, procedandu-
se astfel:
- lastarul altoi se tine in mana stanga, cu degetul aratator sub lastar, in dreptul ochiului care trebuie scos;
- taietura se incepe cu baza lamei briceagului la circa 1,5 cm deasupra ochiului si se continua pana la 1,5
cm sub ochi. Ea se executa printr-o miscare de alunecare a taisului lamei, care inainteaza concomitent in
jos si in sus si de la stanga la dreapta.
- ochiul este scos impreuna cu coaja si o pojghita de lemn foarte subtire (ca o foita de tigara); daca
pojghita de lemn este prea groasa, altoiul nu se prinde.
- ochiul detasat se prinde cu mana de petiol si se introduce sub coaja, impingandu-l cu spatula. Daca el
este mai lung decat taietura in forma de T de pe portaltoi si nu intra in intregime sub coaja, partea care
ramane in afara se taie pe linia orizontala a T-ului. Dupa introducerea ochiului se apasa cu degetele
aratatoare pe marginile taieturii verticale, incepand se jos in sus, spre a inlatura golurile de aer dintre scut
si portaltoi.
- la urma se executa legatura cu rafie, tei topit, bumbac sau fasii de material plastic. Legatul se face
astfel: firul de rafie se aseaza peste taietura transversala in asa fel ca intr-o parte sa ramana un capat
mai scurt, de circa 10-15 cm. Apoi cu capatul lung din mana dreapta se incepe infasurarea de sus in jos,
capatul scurt lasandu-se pe sub legatura. Cand se ajunge in dreptul ochiului, acesta se ocoleste putin,
apoi se continua infasurarea pana se acopera toata taietura verticala. La sfarsit, capatul rafiei se trece de
doua, trei ori pe sub ultimul inel al spiralei, strangandu-se bine, sau se face nod.

Locul altoit nu se unge cu mastic (ceara de altoit). La punctul de altoire se face un mic musuroi de 5-8
cm, din pamant marunt si reavan. Verificarea prinderii la altoire se face dupa circa 10 zile, cand se
desface musuroiul si se atinge petiolul (codita) cu degetul. Daca petiolul cade, inseamna ca ochiul altoi
nu s-a prins.

Odata cu controlul prinderii se slabese si legatura. Musuroiul se la baza se va reface dupa caderea
brumelor si a frunzelor. Acum se face mai mare (12-15 cm), pentru a proteja ochiul altoi de gerurile iernii.
In primavara, imediat ce pericolul gerurilor a trecut, musuroiul se desface cu atentie pentru ca sa nu se
vatame ochiul altoi. Daca demusuroirea intarzie, este posibil ca ochiul sa se asfixieze.

Pentru formarea trandafirilor cu trunchi inalt, altoirea se face la inaltimea de 1,20 - 1,50 m. In acest caz,
puietul portaltoi trebuie sa aiba o tulpina de 1-2 ani, inalta de circa 1,50 - 1,70 m. Pentru aceasta se pot
folosi drajoni (puieti potniti din radacini) de la tufe de maces care cresc spontan la marginea padurilor.

Ingrijirea lastarilor porniti din altoi se face astfel: primavara, la puietii prinsi se face scurtarea tulpinii
portaltoiului la circa 1 cm deasupra punctului de altoire.

Lastarul care se dezvolta din ochiul altoi se ciupeste la 4-5 frunze, pentru a se ramifica.

Plantarea trandafirilor

Trandafirii se planteaza toamna (octombrie - noiembrie) sau primavara (martie - aprilie).

Inainte de plantare se face fasonarea radacinilor, scurtandu-se cele lungi si groase la 15-20 cm, iar
celelalte subtiri la cativa cm. Totodata se retin numai 2-4 ramuri care se scurteaza la 4-5 muguri.

Radacinile fasonate se introduc intr-o mocirla (o pasta formata din pamant, balegar si apa).
Groapa de plantare trebuie sa fie mare, de 40-50 cm latime si 40-50 cm adancime. In groapa se face un
musuroi de pamant pe care se aseaza radacinile in asa fel incat planta sa fie introdusa pana la colet sau
cu 2-3 cm mai adanc. Pamantul folosit pentru acoperirea radacinilor se amesteca cu putina mranita (circa
2 kg la groapa). La sfarsitul plantarii se uda si se ridica un musuroi la baza planei.

In cazul trandafirilor cu trunchi inalt este indicat ca plantarea sa se faca inclinat, pe directia randului (40-
50 grade), pentru ca toamna, acestia sa se poata ingropa in pamant fara a se rupe la aplecare.

Distantele de plantare sunt de 50-70 cm intre plante pentru trandafirii pitici si 2-3 m pentru trandafirii
urcatori si cei cu trunchi inalt. Trandafirii cultivati pentru petale se planteaza la 1,75 m intre randuri si 1 m
intre plante pe rand.
Ingrijirea trandafirilor - Dezmusuroirea trandafirilor
Prima lucrare, in primavara, este dezmusuroirea trandafirilor pitici. In cazul trandafirilor cu trunchi inalt,
daca protejarea peste iarna nu s-a facut prin ingropare, se indeparteaza materialele de protectie (paie,
hartie, etc.).

Taierea este una din cele mai importante lucrari ce se executa primavara devreme. Prin taiere se
indeparteaza o parte din ramurile tufei si se scurteaza cele ramase. Orientativ, numarul de ramuri care
trebuie sa ramana la o tufa de trandafiri este de 3 pana la 5, in functie de varsta plantei. La soiurile care
cresc foarte viguros se pot lasa 6-7 ramuri. La trandafirii pitici, ramurile de un an retinute trebuie sa se
afle cat mai aproape de baza tufei, pentru ca sa se ingroape mai usor la iarna.

Ramurile oprite se scurteaza, in functie de vigoarea soiului, astfel: la 2-4 ochi in cazul trandafirilor cu
crestere pitica si cu ramuri slabe, la 5-6 ochi la cei cu crestere viguroasa si la 8-10 ochi la trandafirii si la
ramurile cu crestere foarte viguroasa.

La trandafirii urcatori se lasa ramuri anuale lungi de 50-150 cm, in diferite puncte slabe ale lemnului
vechi, astfel ca sa imbrace bine obiectul decorat (perete, pergola, etc.). Cu ocazia taierilor, se
indeparteaza cu fierastraul lemnul vechi, batran, uscat.

Ingrasarea
La ingrasarea unei tufe de trandafiri se poate folosi balegar bine fermentat (2-3 kg) sau gunoi de pasari
(100-200 g). Aceste ingrasaminte se aplica toamna (odata cu sapatul in jurul tufei), la 2-3 ani o data.

Se pot folosi si ingrasaminte chimice:
- toamna: superfosfat (25-30 g/m2) si sare potasica (10-15 g/m2);
- primavara: azotat de amoniu (15-20 g/m2).

In timpul vegetatiei se poate folosi ca ingrasamant suplimentat, gunoiul de pasari sub forma de solutie
(500 g gunoi de pasari la 1 galeata de 10 l de apa). La o tufa se administreaza circa 5 l din aceasta
solutie hranitoare. Exista si ingrasaminte mixte pentru trandafiri, care se pot cumpara din magazine. Nu
uitati ca atunci cand aplicati astfel de substante trebuie sa respectati instructiunile de pe ambalaj.

Udarea trandafirilor
Se face atunci cand solul este uscat. Totusi, nu este necesar ca udatul sa se faca zilnic, ca la alte plante
din gradina, deoarece trebuie retinut ca excesul de apa provoaca o crestere vegetativa abundenta, in
dauna infloririi.

Lucrarea pamantului
In timpul verii, pamantul se praseste des pentru a fi mentinut reavan si lipsit de buruieni. Toamna sau
primavara viitoare, pamantul din jurul tufelor se sapa mai adanc, pana la adancimea care sa evite
vatamarea radacinilor.

Indepartarea lastarilor salbatici. Toti lastarii porniti din portaltoi trebuie indepartati imediat pentru a nu
inabusi altoiul.

Inlaturarea florilor trecute. Pe masura ce florile se scutura, trebuie indepartate prin taiere. Altfel fructul ce
se va forma va consuma inutil o parte din substantele nutritive ale plantei necesare pentru o noua
inflorire.

Protejarea trandafirilor
Toamna, dupa caderea frunzelor, se face protejarea trandafirilor impotriva gerului din iarna. La trandafirii
pitici, aceasta lucrare consta in efectuarea unui musuroi de 25-30 cm, la baza tufei. La trandafirii cu
trunchi inalt, protejarea se poate face in 2 feluri: fie ca se apleaca tulpina la nivelul solului si apoi se
musuroieste numai coroana, fie ca se inveleste coroana cu paie sau hartie de sac. In acest din urma caz,
printre ramurile coroanei se pun manunchiuri de paie, cetina de brad, talas sau stiuleti de porumb, dupa
care se leaga cu sfoara sau sarma, pentru a usura operatia de invelire.

More Related Content

What's hot (20)

Tehnologie cultivare usturoi
Tehnologie cultivare usturoiTehnologie cultivare usturoi
Tehnologie cultivare usturoi
 
Salcam rosu roz
Salcam rosu rozSalcam rosu roz
Salcam rosu roz
 
Dafin
DafinDafin
Dafin
 
Salata verde cultura
Salata verde culturaSalata verde cultura
Salata verde cultura
 
Tehnologia de cultura a murului
Tehnologia de cultura a muruluiTehnologia de cultura a murului
Tehnologia de cultura a murului
 
Taierea la mur si zzmeur
Taierea la mur si zzmeurTaierea la mur si zzmeur
Taierea la mur si zzmeur
 
Cultura visinului
Cultura visinuluiCultura visinului
Cultura visinului
 
3 vinetele
3 vinetele3 vinetele
3 vinetele
 
81911181 altoirea-vitei-de-vie
81911181 altoirea-vitei-de-vie81911181 altoirea-vitei-de-vie
81911181 altoirea-vitei-de-vie
 
Cultura zmeur
Cultura zmeurCultura zmeur
Cultura zmeur
 
14 varza-de-bruxelles
14 varza-de-bruxelles14 varza-de-bruxelles
14 varza-de-bruxelles
 
17 telina
17 telina17 telina
17 telina
 
Arbusti fructiferi
Arbusti fructiferiArbusti fructiferi
Arbusti fructiferi
 
9 spanacul
9 spanacul9 spanacul
9 spanacul
 
4 varza
4 varza4 varza
4 varza
 
Tehnologia de cultura a capşunului
Tehnologia de cultura a capşunuluiTehnologia de cultura a capşunului
Tehnologia de cultura a capşunului
 
1 sugestii pentru amenajarea gradinii
1 sugestii pentru amenajarea gradinii1 sugestii pentru amenajarea gradinii
1 sugestii pentru amenajarea gradinii
 
Lucrari de infiintarea culturii de capsun
Lucrari de infiintarea culturii de capsunLucrari de infiintarea culturii de capsun
Lucrari de infiintarea culturii de capsun
 
10 fasolea
10 fasolea10 fasolea
10 fasolea
 
Tehnologia culturii catinei albe icdp 2015
Tehnologia culturii catinei albe icdp 2015Tehnologia culturii catinei albe icdp 2015
Tehnologia culturii catinei albe icdp 2015
 

Viewers also liked

Cheia succesului in agricultura
Cheia succesului in agriculturaCheia succesului in agricultura
Cheia succesului in agriculturaGherghescu Gabriel
 
10 Tradafiri
10 Tradafiri10 Tradafiri
10 Tradafirimardare2
 
Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)Gherghescu Gabriel
 
Protectia solului si_culturilor_prin_utilizarea_resturilor_vegetale_mulcire
Protectia solului si_culturilor_prin_utilizarea_resturilor_vegetale_mulcireProtectia solului si_culturilor_prin_utilizarea_resturilor_vegetale_mulcire
Protectia solului si_culturilor_prin_utilizarea_resturilor_vegetale_mulcireGherghescu Gabriel
 
Ghid gradinarit plante ornamentale si altele
Ghid gradinarit plante ornamentale si alteleGhid gradinarit plante ornamentale si altele
Ghid gradinarit plante ornamentale si alteleGherghescu Gabriel
 
Tehnologia de cultivare a speciilor pomicole
Tehnologia de cultivare a speciilor pomicoleTehnologia de cultivare a speciilor pomicole
Tehnologia de cultivare a speciilor pomicoleGherghescu Gabriel
 
Cultivarea rosiilor castravetilor si conopidei in sistem ecologic
Cultivarea rosiilor castravetilor si conopidei in sistem ecologicCultivarea rosiilor castravetilor si conopidei in sistem ecologic
Cultivarea rosiilor castravetilor si conopidei in sistem ecologicGherghescu Gabriel
 
Codul de bune practici in ferma
Codul de bune practici in fermaCodul de bune practici in ferma
Codul de bune practici in fermaGherghescu Gabriel
 
Planuri complete case montane - 150 proiecte
Planuri complete   case montane - 150 proiectePlanuri complete   case montane - 150 proiecte
Planuri complete case montane - 150 proiecteGherghescu Gabriel
 
Ingraseminte naturale provenite de la animale
Ingraseminte naturale provenite de la animaleIngraseminte naturale provenite de la animale
Ingraseminte naturale provenite de la animaleGherghescu Gabriel
 

Viewers also liked (20)

Cheia succesului in agricultura
Cheia succesului in agriculturaCheia succesului in agricultura
Cheia succesului in agricultura
 
10 Tradafiri
10 Tradafiri10 Tradafiri
10 Tradafiri
 
Cresterea ciupercilor
Cresterea ciupercilorCresterea ciupercilor
Cresterea ciupercilor
 
Cresterea iepurilor de casa
Cresterea iepurilor de casaCresterea iepurilor de casa
Cresterea iepurilor de casa
 
Sait
SaitSait
Sait
 
Olanda
OlandaOlanda
Olanda
 
Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)Modele si variante bac matematica m1   2010 (model oficial)
Modele si variante bac matematica m1 2010 (model oficial)
 
92 pesteanu a2
92 pesteanu a292 pesteanu a2
92 pesteanu a2
 
Salcam
SalcamSalcam
Salcam
 
Protectia solului si_culturilor_prin_utilizarea_resturilor_vegetale_mulcire
Protectia solului si_culturilor_prin_utilizarea_resturilor_vegetale_mulcireProtectia solului si_culturilor_prin_utilizarea_resturilor_vegetale_mulcire
Protectia solului si_culturilor_prin_utilizarea_resturilor_vegetale_mulcire
 
Flori cultivate-in-gradina
Flori cultivate-in-gradinaFlori cultivate-in-gradina
Flori cultivate-in-gradina
 
Ghid gradinarit plante ornamentale si altele
Ghid gradinarit plante ornamentale si alteleGhid gradinarit plante ornamentale si altele
Ghid gradinarit plante ornamentale si altele
 
Tehnologia de cultivare a speciilor pomicole
Tehnologia de cultivare a speciilor pomicoleTehnologia de cultivare a speciilor pomicole
Tehnologia de cultivare a speciilor pomicole
 
Strat lasagnia
Strat lasagniaStrat lasagnia
Strat lasagnia
 
Cultivarea rosiilor castravetilor si conopidei in sistem ecologic
Cultivarea rosiilor castravetilor si conopidei in sistem ecologicCultivarea rosiilor castravetilor si conopidei in sistem ecologic
Cultivarea rosiilor castravetilor si conopidei in sistem ecologic
 
Codul de bune practici in ferma
Codul de bune practici in fermaCodul de bune practici in ferma
Codul de bune practici in ferma
 
Tratat de legumicultura
Tratat de legumiculturaTratat de legumicultura
Tratat de legumicultura
 
Planuri complete case montane - 150 proiecte
Planuri complete   case montane - 150 proiectePlanuri complete   case montane - 150 proiecte
Planuri complete case montane - 150 proiecte
 
Catina alba
Catina albaCatina alba
Catina alba
 
Ingraseminte naturale provenite de la animale
Ingraseminte naturale provenite de la animaleIngraseminte naturale provenite de la animale
Ingraseminte naturale provenite de la animale
 

Similar to Trandafiri ingrijire inmultire

Similar to Trandafiri ingrijire inmultire (20)

126069143-CIRESUL.pdf
126069143-CIRESUL.pdf126069143-CIRESUL.pdf
126069143-CIRESUL.pdf
 
Agricultura
AgriculturaAgricultura
Agricultura
 
Etape plantare trandafiri
Etape plantare trandafiriEtape plantare trandafiri
Etape plantare trandafiri
 
Etape plantare trandafiri
Etape plantare trandafiriEtape plantare trandafiri
Etape plantare trandafiri
 
Cultivare inmultirea speciilor pomicole
Cultivare inmultirea speciilor pomicoleCultivare inmultirea speciilor pomicole
Cultivare inmultirea speciilor pomicole
 
11 morcovul
11 morcovul11 morcovul
11 morcovul
 
Cultivarea arbustilor fructiferi
Cultivarea arbustilor fructiferiCultivarea arbustilor fructiferi
Cultivarea arbustilor fructiferi
 
Cultura ridichii de luna
Cultura ridichii de lunaCultura ridichii de luna
Cultura ridichii de luna
 
5 usturoiul
5 usturoiul5 usturoiul
5 usturoiul
 
Rosii
RosiiRosii
Rosii
 
16 sfecla-rosie
16 sfecla-rosie16 sfecla-rosie
16 sfecla-rosie
 
Adenium
AdeniumAdenium
Adenium
 
24935760 pomicultor-curs-pomicultura-2009
24935760 pomicultor-curs-pomicultura-200924935760 pomicultor-curs-pomicultura-2009
24935760 pomicultor-curs-pomicultura-2009
 
Pomicultor curs-pomicultura-2009
Pomicultor curs-pomicultura-2009Pomicultor curs-pomicultura-2009
Pomicultor curs-pomicultura-2009
 
Flori Ornamentale.ppt
Flori Ornamentale.pptFlori Ornamentale.ppt
Flori Ornamentale.ppt
 
DESCRIERE TRANDAFIRI.docx
DESCRIERE TRANDAFIRI.docxDESCRIERE TRANDAFIRI.docx
DESCRIERE TRANDAFIRI.docx
 
Arbori si arbusti deosebiti final
Arbori si arbusti deosebiti finalArbori si arbusti deosebiti final
Arbori si arbusti deosebiti final
 
Arbori si arbusti deosebiti final
Arbori si arbusti deosebiti finalArbori si arbusti deosebiti final
Arbori si arbusti deosebiti final
 
Cultivare capsun
Cultivare capsunCultivare capsun
Cultivare capsun
 
Tehnologia culturii patrunjelului de frunze si de radacina
Tehnologia culturii patrunjelului de frunze si de radacinaTehnologia culturii patrunjelului de frunze si de radacina
Tehnologia culturii patrunjelului de frunze si de radacina
 

More from Gherghescu Gabriel

9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)Gherghescu Gabriel
 
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)Gherghescu Gabriel
 
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)Gherghescu Gabriel
 
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)Gherghescu Gabriel
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuGherghescu Gabriel
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliuGherghescu Gabriel
 
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996Gherghescu Gabriel
 
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Gherghescu Gabriel
 
Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Gherghescu Gabriel
 
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADRA3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRSiguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDISiguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDIGherghescu Gabriel
 
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRMotor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGeneral AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRCompart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRAir flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 
Aer condiţionat AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Aer condiţionat AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRAer condiţionat AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Aer condiţionat AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGherghescu Gabriel
 

More from Gherghescu Gabriel (20)

9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
 
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)9 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (prima sesiune)
9 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (prima sesiune)
 
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
 
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)6 barem varianta oficiala bac matematica m1   2010 (sesiune august)
6 barem varianta oficiala bac matematica m1 2010 (sesiune august)
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a teorie cu teste si nrezolvari in detaliu
 
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliuAlgebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si  teste cu rezolvari in detaliu
Algebra clasa a 9a si a 10 a cu teorie si teste cu rezolvari in detaliu
 
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
AUDI Siguranţe fuzibile incepand cu an 1996
 
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
Pionier deh 2000 mp ownersmanual1019 audi
 
Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5Montare carlig remorcare audi a4 b5
Montare carlig remorcare audi a4 b5
 
Cutie sigurante audi
Cutie sigurante audiCutie sigurante audi
Cutie sigurante audi
 
A3 1997 AUDI maintenance
A3 1997 AUDI maintenanceA3 1997 AUDI maintenance
A3 1997 AUDI maintenance
 
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADRA3 electrical AUDI A3  1997 2000 1.8 20V 4ADR
A3 electrical AUDI A3 1997 2000 1.8 20V 4ADR
 
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRSiguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Siguranţe fuzibile şi relee AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDISiguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
Siguranţe fuzibile pana in anul 1996 AUDI
 
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRMotor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Motor AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRGeneral AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
General AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRCompart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Compart 3 AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Audi a6 adr
Audi a6 adrAudi a6 adr
Audi a6 adr
 
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRAir flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Air flow sensors AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 
Aer condiţionat AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Aer condiţionat AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADRAer condiţionat AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
Aer condiţionat AUDI A4 B5 1996 2000 1.8 20V 4ADR
 

Trandafiri ingrijire inmultire

  • 1. ingrijire trandafiri, altoire trandafiri, cum altoiesc trandafirul, inmultire trandafiri, trandafir pitic Trandafirul, cunoscut din cele mai vechi timpuri, este astazi aproape nelipsit din gradinile noastre. Se cunosc peste 200 de specii si un numar impresionant de soiuri de trandafiri, in jur de 20.000. Cea mai raspandita specie salbatica de trandafir este macesul (Rosa canina), care creste spontan si in tara noastra. Soiurile de trandafiri nobili, asa cum se mai numesc trandafirii altoiti, se deosebesc intre ele prin diferite caracteristici. Din punct de vedere al modului de crestere, sunt: - trandafiri mici, cu coroana ca o tufa, la nivelul solului, dar care nu trebuie confundati cu hibrizii de trandafiri pitici; - trandafiri cu trunchi si coroana: au un trunchi inalt de 1,20-1,50 m, care se continua cu o coroana formata din 4-6 ramuri. - trandafiri urcatori (cataratori, ghimpanti), cu ramuri lungi de 2-4 m; - trandafirii pletosi (cu coroana plangatoare). Din punct de vedere al modului de inflorire, trandafirii altoiti pot avea o singura inflorire pe an si pot fi remontati (infloresc din primavara pana toamna). Exista si trandafiri cultivati special pentru ca au petale parfumate, din care se prepara dulceata sau sirop. Acesti trandafiri fac parte din speciile Rosa demascena si Rosa centifolia. Pentru ca trandafirii sa infloreasca frumos si din abundenta, acestia trebuie plantati in locuri insorite si adapostite de vanturi puternice. Gradinarii care indragesc aceasta planta isi pot amenaja un rosarium, care sa cuptinda mai multe soiuri, diferite prin forma si culoarea florilor. Materialul saditor se poate procura de la diferite magazine si pepiniere. Inmultirea trandafirilor Inmultirea soiurilor de trandafiri altoiti, nobili, se face prin butasi si prin altoire. Inmultirea trandafirilor prin butasi Inmultirea prin butasi este destul de usoara, insa nu se poate aplica la toate soiurile, deoarece numai lastarii si ramurile trandafirilor cu lemn moale au insusirea de a se inradacina atunci cand sunt puse in nisip sau pamant. Se pot inmulti prin butasi mai ales trandafirii poliantha, care au flori mici si numeroase, asezate in buchet, precum si unii trandafiri urcatori. Butasii se fac vara, operatie care se numeste butasire in verde, sau toamna tarziu - butasire in uscat. In timpul verii, butasii verzi se confectioneaza din lastarii care au inflorit. Acestia trebuie sa fie lungi de 10- 45 cm; la varf se lasa numai 2 frunze, care se taie sau se ciupesc la jumatate. Lastarii se taie la baza imediat sub un ochi, iar la varf, cu 1-2 cm deasupra ultimului ochi. Pentru taieri se foloseste un briceag bine ascutit.
  • 2. Pentru inradacinare, butasul se poate infige in ghivece sau ladite cu nisip, pana la circa 3-4 cm adancime. Pentru a asigura umiditatea necesara, nisipul din ghiveci se mentine in permanenta reavam, iar butasul se acopera cu un borcan de sticla. In primele zile, butasii se pulverizeaza zilnic cu apa. Plantarea se poate face in aceleasi conditii chiar si direct in gradina. La butasirea trandafirului in uscat, butasii sunt portiuni de ramuri anuale, lungi de 15-25 cm, care se confectioneaza toamna, dupa caderea frunzelor. Acestia se pastreaza peste iarna in nisip, in pivnita,, si se planteaza primavara, intr-un strat de flori din gradina sau in ghivece cu pamant nisipos. In toamna viitoare, dupa inradacinare, butasii se pot planta la locul definitiv. Inmultirea trandafirilor prin altoire Toate soiurile de trandafiri se pot inmulti prin altoire, pe puieti de maces. Puietii de maces se obtin astfel: vara - in luna august, mai exact - cand fructele de maces au culoarea verde-galbuie, se recolteaza, se zdrobesc si apoi se insamanteaza imediat (cu pulpa zdrobita), in santulete adanci de 3-4 cm si distantate la 20-30 cm. Deci, nu trebuie facuta greseala de a se recolta fructele mai tarziu, cand au culoarea rosie, deoarece in acest caz, semintele vor rasari mai greu (peste 2 ani). Toamna, peste stratul semanat se aseaza mranita sau frunze uscate. In timpul anului viitor se plivesc de buruieni si se uda la nevoie. Toamna, dupa caderea frunzelor, puietii portaltoi de maces se scot si se planteaza (cu un plantator) intr-o parcela de teren anume pregatita, la distante mai mari - 60 cm intre randuri si 20 cm pe rand -, in vederea altoirii. Se vor folosi in acest scop numai puieti care au o grosime la colet de 4-5 mm. Restul puietilor se vor replanta pentru fortificare. Inainte de plantare, puietii se fasoneaza, li se scurteaza radacinile - radacina principala la 20 cm, iar cele secundare la circa 1 cm - si tulpina - se lasa o singura tulpina, care se scurteaza la 18-20 cm. Altoirea acestor puieti se face in ochi crescand (mai - iulie) sau in chi dormind (august - septembrie). Pentru gradinarii care doresc sa altoiasca singuri trandafirii, iata cateva detalii in legatura cu modul in care trebuie efectuata aceasta operatie. Cea mai des folosita este altoirea in ochi dormind. Cand se urmareste obtinerea trandafirilor sub forma de tufa, altoirea se face imediat sub colet (pe radacina), pentru a feri lastarul altoi de uscaciune si ger, precum si pentru a impiedica aparitia de lastari salbatici din portaltoi. Coletul este portiunea care face trecerea intre radacina si tulpina. Pasii altoirii: 1. Pentru altoire, se dezveleste puietul portaltoi de maces la colet si se sterge baza lui cu o carpa. Urmeaza taietura in forma de "T" sub zona coletului (o taietura transversala de circa 1 cm si o alta taietura longitudinala de circa 2,5 cm). Imediat, cu spatula briceagului se dezlipesc putin marginile taieturii longitudinale, unde se va introduce ochiul. 2. Urmeaza scosul ochiului de pe lastarul altoi. Lastarul altoi se taie de la trandafirul pe care dorim sa il inmultim si trebuie sa fie gros de 5-8 mm, cu cateva frunze, iar floarea din varf sa fi fost trecuta. Ochii de la subsuoara frunzelor trebuie sa fie bine dezvoltati, insa nu porniti in crestere. Imediat dupa recoltarea lastarului, se indeparteaza spinii si frunzele (trebuie sa ramana din frunze numai o portiune de codita lunga de 1-1,5 cm). In cazul in care altoirea nu se face imediat, lastarii altoi se pastreaza la rece, infasurati in carpe umezite sau in muschi. Ochiul altoi se scoate de pe lastar impreuna cu o portiune de coaja si cu foarte putin lemn, procedandu- se astfel: - lastarul altoi se tine in mana stanga, cu degetul aratator sub lastar, in dreptul ochiului care trebuie scos; - taietura se incepe cu baza lamei briceagului la circa 1,5 cm deasupra ochiului si se continua pana la 1,5 cm sub ochi. Ea se executa printr-o miscare de alunecare a taisului lamei, care inainteaza concomitent in
  • 3. jos si in sus si de la stanga la dreapta. - ochiul este scos impreuna cu coaja si o pojghita de lemn foarte subtire (ca o foita de tigara); daca pojghita de lemn este prea groasa, altoiul nu se prinde. - ochiul detasat se prinde cu mana de petiol si se introduce sub coaja, impingandu-l cu spatula. Daca el este mai lung decat taietura in forma de T de pe portaltoi si nu intra in intregime sub coaja, partea care ramane in afara se taie pe linia orizontala a T-ului. Dupa introducerea ochiului se apasa cu degetele aratatoare pe marginile taieturii verticale, incepand se jos in sus, spre a inlatura golurile de aer dintre scut si portaltoi. - la urma se executa legatura cu rafie, tei topit, bumbac sau fasii de material plastic. Legatul se face astfel: firul de rafie se aseaza peste taietura transversala in asa fel ca intr-o parte sa ramana un capat mai scurt, de circa 10-15 cm. Apoi cu capatul lung din mana dreapta se incepe infasurarea de sus in jos, capatul scurt lasandu-se pe sub legatura. Cand se ajunge in dreptul ochiului, acesta se ocoleste putin, apoi se continua infasurarea pana se acopera toata taietura verticala. La sfarsit, capatul rafiei se trece de doua, trei ori pe sub ultimul inel al spiralei, strangandu-se bine, sau se face nod. Locul altoit nu se unge cu mastic (ceara de altoit). La punctul de altoire se face un mic musuroi de 5-8 cm, din pamant marunt si reavan. Verificarea prinderii la altoire se face dupa circa 10 zile, cand se desface musuroiul si se atinge petiolul (codita) cu degetul. Daca petiolul cade, inseamna ca ochiul altoi nu s-a prins. Odata cu controlul prinderii se slabese si legatura. Musuroiul se la baza se va reface dupa caderea brumelor si a frunzelor. Acum se face mai mare (12-15 cm), pentru a proteja ochiul altoi de gerurile iernii. In primavara, imediat ce pericolul gerurilor a trecut, musuroiul se desface cu atentie pentru ca sa nu se vatame ochiul altoi. Daca demusuroirea intarzie, este posibil ca ochiul sa se asfixieze. Pentru formarea trandafirilor cu trunchi inalt, altoirea se face la inaltimea de 1,20 - 1,50 m. In acest caz, puietul portaltoi trebuie sa aiba o tulpina de 1-2 ani, inalta de circa 1,50 - 1,70 m. Pentru aceasta se pot folosi drajoni (puieti potniti din radacini) de la tufe de maces care cresc spontan la marginea padurilor. Ingrijirea lastarilor porniti din altoi se face astfel: primavara, la puietii prinsi se face scurtarea tulpinii portaltoiului la circa 1 cm deasupra punctului de altoire. Lastarul care se dezvolta din ochiul altoi se ciupeste la 4-5 frunze, pentru a se ramifica. Plantarea trandafirilor Trandafirii se planteaza toamna (octombrie - noiembrie) sau primavara (martie - aprilie). Inainte de plantare se face fasonarea radacinilor, scurtandu-se cele lungi si groase la 15-20 cm, iar celelalte subtiri la cativa cm. Totodata se retin numai 2-4 ramuri care se scurteaza la 4-5 muguri. Radacinile fasonate se introduc intr-o mocirla (o pasta formata din pamant, balegar si apa). Groapa de plantare trebuie sa fie mare, de 40-50 cm latime si 40-50 cm adancime. In groapa se face un musuroi de pamant pe care se aseaza radacinile in asa fel incat planta sa fie introdusa pana la colet sau cu 2-3 cm mai adanc. Pamantul folosit pentru acoperirea radacinilor se amesteca cu putina mranita (circa 2 kg la groapa). La sfarsitul plantarii se uda si se ridica un musuroi la baza planei. In cazul trandafirilor cu trunchi inalt este indicat ca plantarea sa se faca inclinat, pe directia randului (40- 50 grade), pentru ca toamna, acestia sa se poata ingropa in pamant fara a se rupe la aplecare. Distantele de plantare sunt de 50-70 cm intre plante pentru trandafirii pitici si 2-3 m pentru trandafirii urcatori si cei cu trunchi inalt. Trandafirii cultivati pentru petale se planteaza la 1,75 m intre randuri si 1 m intre plante pe rand.
  • 4. Ingrijirea trandafirilor - Dezmusuroirea trandafirilor Prima lucrare, in primavara, este dezmusuroirea trandafirilor pitici. In cazul trandafirilor cu trunchi inalt, daca protejarea peste iarna nu s-a facut prin ingropare, se indeparteaza materialele de protectie (paie, hartie, etc.). Taierea este una din cele mai importante lucrari ce se executa primavara devreme. Prin taiere se indeparteaza o parte din ramurile tufei si se scurteaza cele ramase. Orientativ, numarul de ramuri care trebuie sa ramana la o tufa de trandafiri este de 3 pana la 5, in functie de varsta plantei. La soiurile care cresc foarte viguros se pot lasa 6-7 ramuri. La trandafirii pitici, ramurile de un an retinute trebuie sa se afle cat mai aproape de baza tufei, pentru ca sa se ingroape mai usor la iarna. Ramurile oprite se scurteaza, in functie de vigoarea soiului, astfel: la 2-4 ochi in cazul trandafirilor cu crestere pitica si cu ramuri slabe, la 5-6 ochi la cei cu crestere viguroasa si la 8-10 ochi la trandafirii si la ramurile cu crestere foarte viguroasa. La trandafirii urcatori se lasa ramuri anuale lungi de 50-150 cm, in diferite puncte slabe ale lemnului vechi, astfel ca sa imbrace bine obiectul decorat (perete, pergola, etc.). Cu ocazia taierilor, se indeparteaza cu fierastraul lemnul vechi, batran, uscat. Ingrasarea La ingrasarea unei tufe de trandafiri se poate folosi balegar bine fermentat (2-3 kg) sau gunoi de pasari (100-200 g). Aceste ingrasaminte se aplica toamna (odata cu sapatul in jurul tufei), la 2-3 ani o data. Se pot folosi si ingrasaminte chimice: - toamna: superfosfat (25-30 g/m2) si sare potasica (10-15 g/m2); - primavara: azotat de amoniu (15-20 g/m2). In timpul vegetatiei se poate folosi ca ingrasamant suplimentat, gunoiul de pasari sub forma de solutie (500 g gunoi de pasari la 1 galeata de 10 l de apa). La o tufa se administreaza circa 5 l din aceasta solutie hranitoare. Exista si ingrasaminte mixte pentru trandafiri, care se pot cumpara din magazine. Nu uitati ca atunci cand aplicati astfel de substante trebuie sa respectati instructiunile de pe ambalaj. Udarea trandafirilor Se face atunci cand solul este uscat. Totusi, nu este necesar ca udatul sa se faca zilnic, ca la alte plante din gradina, deoarece trebuie retinut ca excesul de apa provoaca o crestere vegetativa abundenta, in dauna infloririi. Lucrarea pamantului In timpul verii, pamantul se praseste des pentru a fi mentinut reavan si lipsit de buruieni. Toamna sau primavara viitoare, pamantul din jurul tufelor se sapa mai adanc, pana la adancimea care sa evite vatamarea radacinilor. Indepartarea lastarilor salbatici. Toti lastarii porniti din portaltoi trebuie indepartati imediat pentru a nu inabusi altoiul. Inlaturarea florilor trecute. Pe masura ce florile se scutura, trebuie indepartate prin taiere. Altfel fructul ce se va forma va consuma inutil o parte din substantele nutritive ale plantei necesare pentru o noua inflorire. Protejarea trandafirilor Toamna, dupa caderea frunzelor, se face protejarea trandafirilor impotriva gerului din iarna. La trandafirii pitici, aceasta lucrare consta in efectuarea unui musuroi de 25-30 cm, la baza tufei. La trandafirii cu trunchi inalt, protejarea se poate face in 2 feluri: fie ca se apleaca tulpina la nivelul solului si apoi se
  • 5. musuroieste numai coroana, fie ca se inveleste coroana cu paie sau hartie de sac. In acest din urma caz, printre ramurile coroanei se pun manunchiuri de paie, cetina de brad, talas sau stiuleti de porumb, dupa care se leaga cu sfoara sau sarma, pentru a usura operatia de invelire.