Ce diaporama a bien été signalé.
Nous utilisons votre profil LinkedIn et vos données d’activité pour vous proposer des publicités personnalisées et pertinentes. Vous pouvez changer vos préférences de publicités à tout moment.

Ucenicul lui Iisus Hristos - Jurnalul Doctorului Sotirios Crotos

908 vues

Publié le

Ucenicul lui Iisus Hristos - Jurnalul Doctorului Sotirios Crotos

* Cartea de față este cu totul specială si a fost tradusa in limba latină, după textul original găsit într-o peșteră in munții Palestinei.

Ea este un document autentic, ce ne aduce emoția reîntâlnirii cu Mântuitorul nostru Iisus Hristos.

Editura a păstrat traducerea făcută cu multă dragoste de SERVA CRISTI, doamna care, cu modestie, se numește pe ea însăşi „cea care se pune în serviciul lui Hristos”,

http://editura-foryou.ro/ucenicul-lui-iisus-hristos-jurnalul-doctorului-sotirios-crotos

Publié dans : Spirituel
  • Soyez le premier à commenter

Ucenicul lui Iisus Hristos - Jurnalul Doctorului Sotirios Crotos

  1. 1. SOTIRIOS CROTOS Titlul in limba gr că dea , e pe papirusul original: tK ","ou P{ OU 'Cou t ~ ","OU 'Cou 'I~oou X u'CQo~ E~~~piou KQQ~oU .' 6 ~ n Q'O~OU utou ~ y- ' Aq Ou( veou yeyevq~~v~v 16YO~oU ~Wv~O( Renasterea Spirituala 1994 TradKCl'l:lI din limbliialin.t in limba. cu originalul de mine Se Chri. raminA $-& făcUI conform _1 Decembrie J984 _ rva stI Jurnalql doctorului Sotirios Crotos UCENICUL LUI ((SUS HRISTOS Cartea a rost tradusi d;1I limba români În limba engle'Li li editată in Honolull,l, USA. cu titlul Jesus Holy DiaT)', 1993, cu avizul Iraducăloard din limba 'atină tn limba români. consilier: Natalia Dumitru Smirnova redactor şi corector: Iulian Dragomir culegere: Mario.cla Măhălcan tehnoredactare: Dana Iordache ISBN 973 - 96306 -5 - O © Ah.HETIP - Renll§tcrca Spirituală C.P. 69 DLP. 77 telefon, 619.82.52 Coleclia învâlâturâ Creştinâ Titlul in limba latină: De faC1ÎS el vita excerplis medici Solcrii Croti, # qui Jesu ChristÎ, mii vivi ac veri Oei, fuit discipulus. Titlul in limba română: Despre faptele şi viaa medicului Sotirios CTolOS, ucenicul lUÎ Iisus HristoS, fiul Dumnezeului celui viu şi adevărat
  2. 2. CUPRINS Confesiune 5 Capitolul 1. OAZA MIGDALILOR 17 Capitolul II. PRACTICA MEDICALĂ 29 Capitolul III. DRUMUL LA IERUSALIM 41 Capitolul IV. INIŢIEREA 65 Capitolul V. UCENICIA 127 Capitolul VI. EVANGHELIA 243 Capitolul VII. MANACHEN 263, Nota Editorului 297 roIe<ţia invitltud creştiniau IDaI aplnJt: 1. Vasilica GueAu: Via13 Măiculci Veronica· voI. 1(epuizat) Ghelasie Gheorghe: painea Harică (epuizat) 3. Evanghelia după Toma (epuizat) · Ghelasie Gheorghe: Viata Isihastă (epuizat) · Vasilica Gufău: Viata MăiculciVeronica - vol. II n pregătire: J. Manoculă: Lumina de la lerusalim n alte colectii. vă mai semnalăm următoareleapariţii: lectia Orientalistici 1. Kausalyarani Ragbavan: Din invă1ăturiielui Sri Satya Sai Baba (epuizat) Centrul Sai Baba - Pliant -sai Baba- · Jean Varenne:·Yoga in Upanisad (epuizat) pr~gătire: zar şi Nora euIda: Templul Shaolin eqia Certttare in CulKMlŞ~ 1. Dan Ciupercă: Aslrologia medicală (epuizat) Dan Seracu: Initiere in autocontrol·(epuizat) · Dan Seracu: Autocontrol pentru avansati · Dan Ciupercă: Astrologia in Noua Eră curând va apărea: an Seracu: Arta Divinatiei.. Definindu·se ca o metodă de contaetare directă a Ghizilor ~?irituali, Arta Divinaliei prezintă. la nivel de itiere, TarOlul, Geomantia, Rhunele şi Oracolul Yi Jing·ului Rregătire: n Seracu: AstrOlogia Yi Jing-ului Fascinatia Cristalelor .1. MAnecuă: Bioenergetica alimentaiei inu Cristian: J).utovbdecare cu d·l Valeriu Popa lecţia Biblioteca FUosonci Antroposofid 1. Buletinul S.AR. nrf- (epuilBt) RudolfSteiner: Teosofia (epuilBt) · Rudolf Steiner: ~tiinţa Spirituala.
  3. 3. • 5 • CONFESIUNE Şi vafi În zilele din IImlă, zÎce Dumnezeu, Voi turna din Duhul Meu peste orice trUp, Şifiii voştri lifiicele voastre vorprofetiza, Şi tinerii voştri vedenii vor avea, Şi bă/rânij voştri vise vor ~'Lra, Şi chinrpeste servi; şi se1Vt-le Mele Voi turna din Duhul Meu fn zilele acelea. (profetul loii, (lip. 3, din tlSrânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament revăzută după testurile originale şi publicată de Societatea Biblică pentru Britania şi strălnătathiBucureşll,1909.) mivara anului 1977 se afla la Londra dnd a pnmlt o .. un prieten care Bcea săpături in Iran şi care îl chema să (reze scrierea de pe nişte monumente funerare. în drum..s.·a unde s-a intilnit cu un editor, a Bcut ceva cumpărături şi a UD Birou de Voiaj să-şi pună viza pentru Iran. Seara, la hOlel, eukare. a aruncat o privire in paşaport. Din greşeală, de la birou ii pusese viza pentru Liban. La telefon, de la aeropon i-a răspuns: 'llDomnule. dormi liniştit, mâine I&IlChimbămviza şi te duci unae vrei.... poDez de la inceput: descoperirea acestui pergament este .nui vis. Sub numele de .botanist» se ascunde un savant englez grotele din deşenul Arabiei, a facut săpături la Marea is wp cu diversele lui descoperiri.
  4. 4. Noaptea, 1-3 visat pe bunicul său, mort de treizeci de ani (pe parcurs veti afla ce influent! covârşîtoarea avut bunicul asupra vietii şi activităÎi acestui om de exceptie). Bunicul i·a spus: -ee cauli tu in Iran ? Du·te în Liban şi vei găsi ceva «care să sature foamea lumii..". Ca de obicei, l-a ascultat pe bunic şi s-a dus În Liban. Plimbându-se prin 'pădurea de cedri, s-a întâlnit cu botaniştîi libanezi, in căutare de plante medicinale. împreună, au trecut cu barca Iordanul de cealaltă parte. La dcspăqire, botaniştii l-au rugat să-i aştepte să Ireacă iar împreună Iordanul, că n-au decât o singură barcă. Mergând agale prin pădure, atras de fecria peisagistică, deodată s-a oprit pe loc, şocat, rezemat de un copac. Nu-i venea să creadă că ceea ce vede este real. Sus, pc-o stâncă, era COCOlatăo ciupercă uriaşă, mare cât o umbrelă bărbălcască. De-aproape, cum cădea soarele pe ca, părea carne proaspătă, roşic, groasă de patru degctc. Şi-a zis imediat: "Din ea faci biftce pentru cel pUlin 20 dc persoane. Asta, da, dacă o cultivî. În scrie, într-un secol saturi foamea lumii.· A examinat peretele stîncii din jur să găsească vreo scobitură pentru a se putea urca la ea, cu piciorul. Negăsind, a scos ceva scule din sacul ce-I purta in spate şi a făcut două găuri in stincă. A pus un picior şi a ajuns sus. A pus al doilea. Cind a intins mâna spre ea, stanca s-a sfărâmat şi a căzut într-o grolă. Aici a găsit un schelet uman, intins pe pământ, căruia ii lipsea mâna dreaptă. Craniul se sprijinea pe o Iădilă, pe care a tras-o uşor. Era o IMilă din piele neagră, deosebit de fină, cam de 50x30cm. A deschis-o; din conlinutul ei şi-a dat seama că este o trusă medicală, cum purtau medicii din antichitate. Înăuntru, totul era in perfectă stare: rungule din pânză albă, conlinând plante medicinale • Iei, muşelel, SOC, coada şoricelului, levănlică, mentă, mac etc.; Sliclule cu olct, uleiuri, tiOC1uri şi esenle aromate; cârpe de diferite dimensiuni, feşe... Sub aceste drpe, ~ ana un rulou de pergament, in piele neagră, foarte fin, perfect conservat, având desenat un cerc alb cu o cruce albă În centru.- Neavând timp să-I desfacă pe loc, l-a aruncat in sacul ee-I pu spate; ar fi vrut să i~a şi 1ădila, dar, fiind deja prea încărcat, a renunla cu gândul de.a reveni a doua zi. A făcut, insă, o groapă in grotă, in care a pus Iădila, iar scbeletull-a pus deasupra: 6 A ieşit printr-o deschizătură late r - fară, era acoperită de fcunzi ul unui c fa a In pere~ele s.tancii care. dutarea ciupercii: absolut niru' ..opac. A tac~llnCOnJurul stâncii fi r. le, mCI urmă de Ciupercă P că .. IIOSI... şi-a zis; ..Probabil a ros " . . «ar mCI A doua zi o lună În ie că t un miraj dm cauza soarelui.» ndu-şi bagaj~l de Pleca~e 'e~a n~~~I~~~a: dar fi-a m~i găsit-o. În fine, casă, când a auzilla radio de CUlremur Imd~trRo s~ I~, spre Iran, sau len I B . .. . U In Om<l.nJ3. Cum aveaa UCUCeştl ŞI I se Ivise 'bT un era interesat şi~n acest domenpas,.I I Ilal~ de a. ~tudia şi cutremurul· u - a veOlt la nOI. Eu eram În vizită chiar la gazda la care el a l ' . reia, sOJia prietenului lu,· A< I ras, fimd pnetenă cu. ,,,:>a -am cunoscut După prezentările de rigoare a . . '. nt in piele neagră având im '. scos dm vahza un rulou de cruce aIbă. ' pnmat pc el un cerc alb, iar in cercul .Ia~ ~-am găsil Într-o grotă in Liban! L-a mlms pe masă şi imediat ă ti . I CUI.olii: .Ce lucru frumos făc:t~:tsp ndu un parfum exotic. L-am $.a Uitat la el şi a zis; E scris În secolul I al epoc" . ~ru~, este ci.n:va eare scrie d~P~~~:~~I~liu~~:usvăd aici pilda cu •• t gazdei In păstrareşi a plecat in Vrancea să iacă ab .. uemurului. servalu cele două săptămâni -t r ' pergamentul pe m~ ~_aIPSll, eu. şi cu ~arg~r~~a, in fiecare zi, ..ce hârtie fină ~.m admlfal, l-am pipait, i-am inhalat fel Cum s-a fi ciltnc;,~nsciudat! Numai litere una l~ngă alta, şi plecare, l-am rugat: ull aş v:rea să . . U ,;" ŞtiU ŞI eu ce conline acest pergament' J' ImN greacă? m-a intrebat . Nul. i-am răspuns. . Letina? m-aş descurca in ca. bi~ _mi~a promis: când mai vine, O să-mi aducă ulm In hmba latină. o copie a pul trecea, iar eu mereu o intrebam pe Margareta: 7
  5. 5. -cetace englezul VOSIrU, nu mai vine? - Nu ştim., mi-a răspuns ea. De obieei, ne trimitea din când in când câte-o vedere de pe unde seducea; acum, nimic. În anul 1980 a apărut: - V-am adus textul latin, imi spuse el, inlinzJndu-mi un caiet gros de circa doul sute cincizeci de foi. - Praf m-a făcul; aşa de gros? - Da, are patru sute şaptezecişi şaptede pagini. Şi a inceput să ne povesteascl: . Este vorba de un medic grec. care a examinat un surdo-mut vindecat de Iisus şi care, foarte mirat, şi-a zis in sinea lui: «Dacă omul ăsta (Iisus) vindecă aşa uşor şi frumos orice boală, sigur că el posedă un secret miraculos... Şi, lOI in sinea lui, a adăugat: «Secret pe care il aflu chiar dacă mă rup in două,". Şi astfel a plecat la Ierusalim, in căutarea lui Iisus, să-i afle «SeCretul," vindecărilor. Aventuri, peripeJii... şi, după cinci luni de zile, ajunge În faia lui Iisus, mai bine zis, vinc Iisus la el Devine ucenicul Său, nedespărJit, şi-i scrie zilnic vorba şi fapta. Când am descifrat scrierea pergamentului şi l-am aşezat pe latini, mi-am dat seama că, intr-adevăr,continulullui saturi foamea lumii, dar nu foamea trupului, ci foamea sufletului omenesc; şi că ciuperca a fosl o momeaL3 ca să ajung la el. Pergamentul este un unicat rarisim nu fiindcă e scris de un manor ocular, ci fiindel ne lasA un splendid portret al personalilAlÎÎ terestre a Lui Iisus, lucru pe care nimeni absolut nu I·a făCUL El accentueazA filialia divină pe care Dumnezeu o arordă omului prin Iisus:'...sâ spui tuturor oamenilor că Eu am murit pentru ei tOli şi că ei tOJi sunt obligati să trăiască pentru Mine. ca si tie mp cu Mine şi oopil adoptivi ai lui Dumnezeu... Şi, in flne, este amintiti şi profeJia despre arderea pămAntului,care este deja Ia orizonL . Canea e de foarte mare actualitate, ooutinu.l el Vi anuDJ d trebuie tradusă cuvant cu cuvtnt şi [razi cu fra1J., altfel DU se poate. VI inscrieti la o muncă grea. obositoare fi (oarte migiloasl; eu vi do curaj şi foarte mult succes! {-am multumit şi a plocat cu prietenii sli,ln excursie, In munli. EI m-am apucat de treabă cu ajutorul Noului Testament şi al dictionarului. În vara anului 1981, ootanistul a sosit iar, şi m-a Inuebat: .ce faceli, doamnA, merge? 8 ..0., merge, dar ca melCUl, am ajuns la o sutJ. de .. . . ŞI nu atât ambilia, etlt dorinJ3 să-i cu . paglnJ. Ambitia e I acestui medic ma pasionează. nasc oontlDutul pană la sfil}iL • AveJi inainte o muncA de ani de zile. să Ş1Îtil Era grăbit. de ~menea, să plece cu priet~nli la drume ie . la plecare. m-a bmccuvăDlar dorind. . J ,pon .. u-ml putere ŞI mul! succes. In anul 1982 trecuse de· mă· foarte surprins şi mj-a~: JU tate cu lladucerea, iar el, revenind, - Ce spui' Aşa d . . la ince;care săer,::;e l ~ al:DS? Perseverenta dumitale imi pune romană e .' . Jm romană, să anu ce'ai lucrat aoolo pnm~ limbă romanică şi e foarte IIC1"lr de invă"'. - : un abecedar l' data -. -r" ..... Jml d . VIItoare le atac de la egal la egal ad,-el umJtale. ' pe Acuma --~ veRllşI14ndulmeusA_jurezsu_ --~,şll-am urat taanUl. 1983, dind a revenit, rbAnd, mi-a intins mâna. • FacelJ cunoşlinlă cu «jumatate de român... E bine? . rispuns: Otiar foarte bine, numai, putin, accentul... • ~SU~~ri poeziile lui Lucian Blaga. în ..4nd mi-am~­ --r-- a ŞI ajuns la poezii!.. 6"",~. t.~~ numai «jumătate.de român? - l-am int;ebat eu ........ cealaltJ. jumJtate e englez. . atunci a li citii lot oc'am tradus. lIu;-el ..-li e corect tradUsă. limba dumoeavoaslri d pă t, li di un fannec s . . . ' u CUm lasai . pecia1, iar litlul de «Jurnal. e foarte . u.JI eu ~ «Jurnalul medicului CrOtOb In romJnrcle. _fllJIl ZIS' -.~ mea e s.() uaduccti dtunnea"OaStrI in limba ..1_ ... doamo.l, niciodatA! en~..... .., JÎI DU inl~ In studiile mele fi nici in Preocup.iril~mei de preot, Jar eu sunt om de ştllnJă. Astfel m-aş da i ., e; ..~luJ e ~.mine..':hiar dacA I-aş incuia inlr-o cazemată,Da~~ Ii,.~Iet el, Dlet eu. Aşa-i de mare şi de rafinati ho ia de .....,'radN1CI tradulcerile nu intră In vederile mele, prefer să !nu o - ucpea tul 9
  6. 6. • Sigur; se poate,la unii oameni. - Revenind la pergament, eu li-am promis d-tale o copie În limba latină. Acasă l-am intins din nou pe masă şi am văzut scrierea lui uncială şi mi-am zis imediat: «Nu se poate face nimic, am să mă scuz la doamna că n-am putul.,.. Crezi că am scăpat de bunic? Te'nşeli, '1'u i-ai promis doamnei copia latină? Apuca-te de treabă: l-am r.lspuns: . ~--ru nu vezi că e scrisă Cu unciale, cine mai descifre.nă azi unclala, bunicule? Î(i trebuie 10 ani numai să despaqi cuvintele. Din pergament scoli cel pUlin două sute cincizeci de foi de caiet. Nu mai insista, că nu se poate," . "Dar tu ai promis!" "Am promis, aşa, spontan, fără să-mi dau seama. Doamna o să mă scuze şi.-o să mă'nJeleagă." --rot aşa, «spontan», să te şi apuci de treabă!" A fost prima dată in viata mea când am discutat cu el În contradictoriu. . M·am dus În Iran, unde am stat două luni, timp in care nu l-am visat deloc. Îmi amintesc că eram la Delhi, În India; două avioane plecau spre Europa, unul indian direct ,la Londra~ altul f~n~z, la Paris..Mă hotărâsem pentru cel indian, căCI mergea duect. Chiar In gând, bURlcul mi-a spus să nu mă sui in avionul indian, căci cade in flăcări şi, deci, să plec cu cel francez. M-am speriat şi m-am suit in cel francez. can~ am ajuns la Paris, s-a anunlat prăbuşirea in flăcări, intr.-o prăpastie. ~ avionului indian. Mi-am zis in gând că, fără bunicul, acum eram scrum. ÎI eram foarte recunoscător. Iar m-a luat in primire bunicul: "Doamna aşteaptă textul de la tine, mereu o intrebă. pe MargarC:13 dind vii tu". Am tăcut. Nu putem să mai zic nimic, dar nu ştiam cum să les din incurcătură. "Hai să lucrăm amândoi; eu ili despart cuvintele; biografia medicului Crotos e prea lungă, iJi dau din ea strictul necesar! fJi aranjez in greacă tot pergamentul şi li'l dietez. Tu trebuie doar să-I treei pc latină; aşa POli?" :Aşa pot, da, aşa mai merge'" . . Imi despărtea cuvintele, iar când mă trezeam le scnam ŞI treceam direct în latină. Aşa am făcut in doi ani textul latin. EI despărtea cu o repezeală care mă ameJea, iar eu făceam totul foarte inceL Toată viaJa lui n-a ştiut ce sunt uncialele şi acum m-a zăpăcit cu ele. 12 Ce ziceJi de asta? '-am răspuns: • Nu e.de.mirare,.d~că.lisus l-a atins pe medicul Crotos eu mâna pe el a sens ŞI a vorbit In hmba aramaică. A intins iar pergamentul pe masă. • Uită-te şi ~-ta, vezi cum Sunt înşirate, una lângă alia, semne dreptunghiulare, ovale - parcă ar fi mărgele' chiar te rog le! " '-am răspuns: • Mă .uit eU'.m..ă uit, dar mă uit t3ră să pricep ceva. EI a_IZbucn!! In râs. L·am sfătuit să meargă in mun!i, În excursie uIta lume IR drumeJie. • Ştiti bine. limba. română şi vă pute!, ataşa unui grup de studenj; ullelectuah. nd s-a intors, '-am intrebat: Ond mai veniti pe la noi? ~u .Ştiu. Poate peste trei, patru ani; am adunat material pentru I ŞI vreau să le dau dru.mul, editorul mă roreşte. Între timp, mă In ce fel v.aş putea ajuta la difuzarea cartii. Sper să găsesc o- t refăent şi mai bine dispus. martie 1986 am primit un telefon. doctor CrOlos. lperiat, dar mi·am inchipuit că este botanistul. lta de vorbă o oră cu dumneavoastră? sunteli? pan. lnll-un ceas sunt la dumneavoastră J . . mJ am tras! • mi·am zis. Acum, ce-o fi o fi." mi-a lntios mâna. Ca Întotdeauna avea pergamentul la el t: ' . mi nu 'li zice nimic de pergament? nu mă caută În bagaj, doar arăt paşaportul. Am venil foane mirati. EI COntinuA: uc direct in vorbele bunicului: 13
  7. 7. 15 serva Christi, 7 septembrie 1994 ieşirea in lume, la «jumătatea de efnd «medicul Crotos. 1şi serbealli meu gand şi...a luat zborul spre Tibet, A zimbit şi mi-a răspuns: ~ Da~ aşa de mult Iii la nume, eu asta sunt de acord. Ce lDtercs mare poartă bunicul acestei căfJi! • Nu el, doamna, el primeşleporunca de m . re dă poruncă şi el trebuie sa execute. sa~I:~; e cineva mult mai de sus· un.cerc alb, iar in cercul alb. o cr~cea~I~~~ ntg~, pe entul. Cme vrea s-o traducă, să-i '. ,le a Iei cu la perfeclie ambele Iimb' d' pUI .I~ vedere că trebuie să CU~nt cu c . I m eare ŞI m care o traduce S-o UValll, cum al racut dumneata alt(~ " ~orul e nul, nu poate traduce, nu are . '.. nu se poate. mllale loate dreplurile mele asupra tra~V1n!~ ~eltgl~ase. în fine, ili I·am ,-"ullumit şi l-am intrebat când ple:~rll ŞI de difuzăriiei. • :UDJC~I m-a programat pentru 7 ianuarie'1987 • lecall cu vreo expedilie? . • Nu, singur. • S~ngur? ~ i·am strigat. Smgur, adică În trei; pergamemul med' I . . Ştie cineva, rude prieteni ~"pl--l' ~cu UI OOIOS, bURicul şi eu. N . ' ,""4 ......... ISlOgur? umal d-tale li...am spus că l ' . : ti plec in China. în China Pb~;:uŢ~~:'~I~~.uz.a cărlii. La tOli mai uşor de străbătut. Ti~ ul e foan In lea un traseu mai aranjat. Să dau o carte t. . e SCurt. Am foarte multe ordine, căci nu mă mai intor:~Ilt~ră... trebuie .s1i las totul in II . '. .... namte de plecare te ~" CimitIr, la mormintele prietenilor mei. rog;,.., mă • .cumpăral flori şi eu lumânări. A resaral . II eu am aprins lum.1nările.AmandJ >: non pe ambele re penlru prietenii noştri M- d am pastr~t un moment de adio, mi~a spus: a con us cu maşina acasa şi, la cu.~ufJetul im~ăcat şi plin de bucurie că Romania o ''''ri l.d, este de:slinatăacum la u . , r' aşa bun" Do ' SlillŞlt de secol să anunIe lum"il a mnului Iisus. ' u "Tu trebuie sA duci pergamentul in .Tibet; acolo sunt oameni care·L aşteaptă Ind pe Mesia. La câliva ani dupâ plecarea ta, cartea va vedea lumina zilei În Romania şi, de aici, in toată lumea-. Când am auzit aceste cuvinte, m·am zdruncinat aşa de tare, incat l·am întrerupt: • Toate ca toate, eu le cred pe toate; dar că se va tipări la noi, chiar şi peste"douăzecide ani, eu nu cred. E imposibil. - Acelaşi lucru i l-am spus şi eu bunicului: -in România, bisericile sunt dărâmate, proolii aruncali in inchisori, oamenilor le e frică să intre in biserică să aprindă o lumânare, astfel că editarea ei e imposibilă.- Ştili ce mi-a răspuns? "Tu să taci, nu cere nimeni părerea ta. La Dumnezeu totul e posibil". Şi am tăcut. -Înainte de a pleca in Ţibct, continuă bunicul, să treci prin România să dai toate lămuririle folositoare pentru tipărirea ei, să fi corect lucrată, să nu se schimbe, să se scape sau să se adauge vreun cuvînt cartea e inspirată de Duhul Sffint şi scrisă cu asentimentul Domnului Iisus. Cuvântul Domnului Iisus să fie respectat intocma' fiindcă e sfânt.· Conform traducerii exacte din limba greacă, titlul ar fi: Aventuril Medicului Crotos; dar, cum in religie nu se poate. intrebuinla cuvânt ..aventură», vei zice: Întlimplări din vÎi1Ja Medicului Sotin'os CTOlO ucenicul lui Iisus Hristos. Acesta e titlul exact În limba română al lucră scrise de acest medic, om de Ştiinlă, inteligent şi instruit artist, in pri decadă a bisericii creştine, intre anii 30-40 ai erei noastre, in Iim greacă. A 'folosit hârtie de papirus (o plantă care creşte pe malul Nilul in Egipt). Specialiştii scot măduva pe care o prelucrează şi fac aceas finele de hârtie. Scrierea se făcea cu un pai de trestie, găurit la un ca in care se introducea o bucală de lână muiată intr·un amestec de dive ingrediente chimice. Stilul este stilul epocii, similar cu stilul Apostolul Pavel din epistole. Eu am tradus papirusul din limba greacă in latină, iar du neavoaslră • din latină in română. Bunicul m-a pus să invăllimba roma ca să te controlez pe dumneata. Ambele traduceri sunt conforme origi lului, controlate şi girate de mine. • Eu am adăugat: • De jumătatede roman. 14
  8. 8. Pericle §i Casandra Crotos erau greci atenieni. Pericle os, un armator foarte bogat, avea ~sprezece corăbii ale rsonale, dintre care patru pentru călători şi douăspre­ pentru transportul diverselor mărfuri. Corăbiile fui zeau mările, ducând din Grecia măsline, stafide, ale, lămâi, smochine §i întorcându-se încărcate cu , rnătăsuri, mirodenii, bijuterii, poI1elanuri §i metale se din India, China, Fenicia, Egipt, Hispania, Cel!ia. ii1e erau incăpătoare, construite solid şi mânate cu de oameni pIăti!i, nicidecum de sclavi. Corăbiile de Ti erau rapide, spa!ioase §i cu un confort rar întâlnit în aceea. Pericle pretindea angaja1ilor să-I slujească aşa cum Îi plătea şi el. Ca fire, era un om dintr-o corect, inteligent, foarte muncitor, priceput în , perseverent şi voluntar. La aceste însuşiri se mai J una; aceea de a dori să ştie cât mai muft cu putintă. andra Crotos era o natură delicată - sensibilă, lativă, iubitoare de tot ce Însemna frumosul şi arta. predilectie muzica, fiind o bună cântăreată din luth _ hartă mică - cu care-şi acompania vocea ei lirică, Ei i băieti: Sotirios §i Dimitrio.s. 'rios, dornic la fel ca şi tatăl să afle totul, a dovedit n spirit cercetător cu mari aptitudini penfru medici- i maică-sa, adora frumosul, şi incă din fragedă li plăcea să vadă În jurul său oameni veseli şi perfect De aici dorinta lui de a vindeca orice boală care purile semenilor şi-i făcea să sufere. Moştenind de Obună ureche muzicală şi o voce destul de plăcută, ta cu ea duete, acompaniati de luth. Aşa se face inarea liceului, Sotirios devine elevul cel mai al celor mai renumiti medici din Atena, Ascanios 19
  9. 9. Dimitrios era un spirit eminamente comercial, foarte priceput la calcularea veniturilor şi cheltuielilor, păstrând evidenta lor cu mare rigurozitate. De aceea, după terminarea liceului, Pericle Crotos l-a trimis in Celtia unde, timp de patru ani, Dimitrios a studiat constructia corăbiilor, famihari- zându-se cu mersul şi transportul lor. Când Atena a fost ocupată de romani, Pericle Crotos a plătit o sumă imensă invadatorilor, ca să-şi scape băietii de armată şi de războaie. Totodată le făcea mari servicii cu corăbiile sale, transportând alimente pentru trupele romane. La vârsta de douăzeci şi şapte de ani, după zece ani de studii medicale făcute cu cei doi Ascanios, Sotirios a fost trimis de tatăl său la preotii egipteni, pentru a se specializa in operatiile mari şi in naşteri. A debarcat în Alexandria cu sumă îndestulătoare căpătată de la părintele său şi a inceput să lucreze cu preotii-medici localnici. Şederea lui avea dureze trei ani. Chiar din primele săptămâni s-a împrietenit cu tânăru sculptor Laertius, originar din Neapole şi venit în A1exandri cu un an înaintea sa, pentru perfectionarea lui în arta floriI şi a broderiei în piatră. Pe lângă studiile medicale, pe care urma cu mare asiduitate, 50tirios şi-a însuşit cât mai temein' cultura egipteană, jnvătând istorie, matematică, astronom' şi citind despre descoperirile ştiintifice ale vremii. Acest popor milenar înmagazinase în biblioteca di Alexandria întregul trecut al omenirii, consemnat în doc mente, motiv pentru 'care 5otirios o frecventa-cu mare nesa Ceea ce l-a impresionat din primul an al şederii" t Alexandria, au fost serbările închinate zeitei Isis, pe care I va consemna în rândurile ce urmează. 20 L~n~ egipteană era împărtită î . mana avea nouă zile Iucr:""t ,n t..rel decade: o eei şi şapte de ziJe lucrăto; oa:e .ŞI, o~ sa~băt?are. Deci o lună, Religia e i teană re ŞI trei ~rb~t~r: formau la arelu' O" g P număra trei zeltal' mari' ITa' 1, SIflS . zeul morrl ' 1 " . l"i. - riie date în cinstea zeuJu: c;il(;JS - zel!a fecunditătii ~l recoltelor, cu belşug şi vesel' .odarele) ave~u loc la de zeitei Isis tineau tot Jle ~I u~au_o luna de zile. . o una, pnmavara, în Juna jind legiferată ca mare ~ -. ~ meile, fără exce ie sar~atoare, ITI această Jună iferent de pozftfa 'S~j;~_palsprezece la patruzeci de pe faraoană toate feme~' ceea,ce n-o scutea nici frandă zeilel Isis trupUrilel~~ d~C,I,.er.au. obligate să nu putea invoca nici uli r, ,a ~ca sa fie fecundate. datorire sacră. Dacă vrern~tlv ~ ~ustr~gere de la eotii eoipteni care l' o emete, Indraznea să se b ' , meau o eVlde 1- ,- au şi o pedepseau Ped n a stncta, o . eapsa consta în d b- brâu, legarea la stâlpul infamiei i ,e~ racarea de lOvituri cu b' , I . § admmJstrarea a ICIU pe spmarea g ,- Cu serbările zeitei Isis? oa a. m se lună înainte se scote" . podobită ,cu'ghirland: J~~lt~~~J~:x~nd~iei,s~tuia dansa, ,13~ în)urul statuii se ridicau e ap~~~ma~~a conun, In tlmp ce I 1'·' IV e'le" cea mcu petreceau La 1 . I ,purtand ca de obicei un văI os' • Ullă, se alezau ghemuite una Iăngfalta";;,f:la.Il§teplau bărbalii, Aceltia Îl; alegeau fem' la umăr ŞI ea îi urma in corturi .., ela, o COvor şi o poseda D. , ' se mtmdef!u d ' d .. upa aceea, leşeau aPlândoi - u-ll etrebun păd" • m'tă că . ' e c n lemeJa se Întorcea . :.rea vill~~ut~us. t".'P~1 ofrandă zeilei. Legea e pe .ala, Ulr dacă vreun bărbat 21
  10. 10. se încumeta să încalce legea, ridicând vătui femeii, primea cincizeci de bice pe spinarea goală, în piaţă. Se cuvine a spune că de aceste sărbători profitau beduinii _ cavalerii rătăcitori ai deşertului - soldaţii romani, precum şi călătorii care se întâmpla să fie în Alexandria în luna martie. Oricum, bărbaţii erau beneficiarii acestor sărbători, in timp c~ femeile aveau atitudini împăI1,ite, unele fiind nerăbdătore să aibă o aventură, altele socotindu-se umilite. Câteva. in număr restrâns, priveau ca o mare corvoadă ofranda zeitei Isis şi, ca să scape de beduini ori de călătorii murdari, se inţelegeau de-acasă cu SOlii, cum să le aleagă din şirul celor multe, ghemuite în piata publică. Preoţii cunoşteau acest vicleşug, însă nu protestau mul1umindu-se doar cu implinirea legiuirii. Medicul Crotos a fost foarte indignat de lipsa d respect fală de femeia mamă, solie, soră sau fUcă, «s-o exp în pială, ca pe o marfă». Vorbind cu preotul, acesta i·a sp că-i va da un răspuns--la sfâr§itul serbărilor. Laertius a fos mai practic §i nu §i-a făcut niciun scrupul. El a găsit cu cale femeile trebuie ajutate să împlineascălegea §i s-a avântat, toată tinerelea lui, să le ajute. Văzându-} pe Sotirios indigna i-a zis: _Ce prost e§ti tu! Fii caritabil cu elei ele nu ne cer ba. ci doar să le ajutăm. Îndemnându-seapoi cu Laertius, a intrat şi el în dans caritălii. La .şase zile de la începerea serbărilor, a sosit AJexandria; venind din Ierusalim, un oarecare Manachen, o misiune din partea regelui Irod, la Faraon. Tânăr, de vr treizeci de ani, fariseu, cărturar ve;;tit, medic al lui Isra cunoscând la perfeclie limba egipteană, a făcut cunoştinlă 22 ieu1 Crotos şi cu Laertius E ~ set Le-~ zis: . ra un barbat frumos, elegant - Pentru noi trei, toate femeii Al .. de zile nu suntem În star ă ~ exandI!el! Dacă Într-o lu! e ,s e multumim, cade Isis de ~ntre p~tru ~hi i-a spus lui Crotos: Eu, ca mediC al lui Israel i vi" . fac de capi dar aici fiind Ş Itor mare preot, nu pot de această ocazie! ' necunoscut, prost aş fi să nu D~Pă~trei zile, tot În secret, i-a zis: .. aca e acee3§i care cred eu~' .. v • mă În<:el de două o . J â' II ndlc valul, cu oTlce risc, . s n a r nd' ro a A • '1 pot să spun că ne potrivim d' .- In mtms cu ea pe âzâ d ' e rrunune! F " n ,medicul Crotos i-a răspuns' Il prudent cu sp' .~ marea ta, n-aş vrea să te văd biciuit în ridicarea văIului a tre v ' v ' rie de femeie Ta'na'r~ant,.cac! era o frumusete rară, . . . a, mlcula, bru v v mdlancă decât a . na, semana mai . . . egipteancă: nişte och' . . 11, dmtl mărunli alb,· ca' . I maTl, negri, .. . "Oişte boabe de . II §I ~luptoase. Avea pictată pe fru t orez, OI§te mn ca făcea parte din fam·li F n ~ o floare de t' I a araonului 1, cumva, faraoana?· a întrebat-o M . li U, a răspuns fata. anac eno :.i măritată? - i-a zis mai departe. unci cine eşti? - s-a interesat Manachen nt sora faraonului i-a mărt .. . . ani ai? ' unSIt ea. nouăsprezece ani. cum te cheamă?·Na-Lotus am treizeci de ani Mă ~ .ehen. . el de bărbat? - a Între· 23
  11. 11. - Da, a consimtit ea pe loc. . _Atunci mâine merg la faraon, să te cer de sOlie.. Na-Lot~ era şi ea produsul serbărilor date în cm~tea zeitei Isis. Cu douăzeci de a~i în. urrn.ă, wfosta faraoana se întinsese pe covor în corturile dm. plal~ cu un negustor indian, aflat în treacăt prin Alexandna. Onc~m. Manachen ~ cerut-Q in căsătorie chiar in ziua ce a urmat, laT faraon~l, deşI conştient că ridicase vălul de pe chipul pretendentel, n~ a protestat, ci a făgăduit ~ .va da r~punsu_l la s~ârşJtul serbărilor, intentionând ca, In mtervalul1asat, sa.a.fie cme er Manachen. Iscoadele l-au informat de îna.1ta pozll~~ pe care . de1inea, cât şi de inrudirea sa cu însuşi Irod, car~ u e~a unch Deci frumosul, fermecătorul şi elegantul pre~t IsraelIt era domnesc. Faraonul şi-a dat consimtămAntulŞI, astfel,.la sfAr şitul serbărilor închinate zeitei Isis, a !n.ceput.nunta lUI Man chen cu Na-Lotus, prilej de mare festlVltate ŞI petrecer~. . Numai că, odată Întors la el acasă cu frumoasa:l ~SOtl. Sinedriull-a apostrofat aspru pe Manachen pent~ ~sator sa cu o idolatră, obligându-I să-i de~ carte d~ de~p~rtlr~: . "Tn"mite-o înapoi În Egipt, Iar tu ve) pnml treIZeCI, . . 'I't . nouă de vergi pe spinarea goală, la ~tnp~l ~~atru.el. - 1 strigat preşedintele Sinedriului, proaspatulUI casa!ont. Dar Manachen 0-0 luase pe Na-Lotus ca sa re.nunt~ ea nici nu concepea nici să Îndure vergile la stâlpul mfaml du'pă legea lui Mois~, ~[~pt ~r~ şi-~ v~ndut înt~eaşa ave lui Irod şi unor fanseI mst~ltt! a m~rcat trei carute lucruri scumpe şi giuvaerun il s-a mtors cu nevasta Alexandria. _ Aici faraonul i-a cerut tinerei Na-Lotus sa declare scris că n~ are pretentie la tron şi apoi le-a clădit un palat Oaza Migdalilor. 24 La sfârşitul serbărilor' zeitei Isis, preotul-medic J-a t pe Crotos la o discutie: ~ Iti sunt dator cu un răspuns. Cred că serbările zeitei u antrenat; tineretea ta şi-a dat obolul la picioarele ei. Medicul Crotos a răspuns râzând: • Femeile trebuie ajutate să-ii facă datoria şi, fiind ele lab, noi, bărbatii, le-am dat o mână de ajutor. • Află că Isis este o mare binefacere pentru poporul Fără ea, acest popor, care are o vechime de milenii, nera. Olos l-a privit uimit. Da, da, gândeşte-te că peste nouă luni «Isis face ochi» eauna copiii ei sunt viguroşi, sănătoşi, inteligenti şi tati. Pentru aceşti copii avem o lege specială. La SOlul femeii e obligat să-i dea numele lui şi să-I ca pe copilul lui, împreună cu ceilalti ai săi, fiiră nicio primind o pensie substantiaIă pentru creşterealui. ce ani stă in sânul familiei, apoi il luăm, îi facem cuvenită. şi scoatem din el fie un ilustru inginer, fie sau arhitect, preot... sau orice altă profesie. icul Crotos n-a mai avut nimic de obiectat. ngă studiile Jor, care le răpeau toată ziua, Sotirios us mergeau seară de seară in vizită la cuplul pentru a se distra de minune în palatul din Oaza ul trecea şi, în ultimul an, Sotirios Crotos a fost in tic pasionat de boala viermelui mori§că, despre rbi in continuare. peştii care trăiau atunci în apele Nilului, se , la răstimpllri, un peştişor verde, mic cât degetul mână, care, in Joc să inoate, se învârtea ca o IIIOtiv pentru care' poporul il botezase <pe!tele 25
  12. 12. morişcă». Era grăsul, fără ~ase.şi cu o si~gură ~ripioară dorsală. Ivirea lui în apele Ntluiui data de crrca trei sute de ani. Trăia in ,simbioză cu un viermişor verde, vizibil.doar cu lupa, care şedea agălat de aripioara d~rsală..Peşuşorul se hrănea cu lăptucă, o legumă foarte raspândltă pe ~al~1 Nilului. EI se strecura în inima Iăptucii, o cresta cu dmu, sugându-i zeama gustoasă. îndată ce si.mIea Iăptu~ viermişorul aluneca în lăuntrul ei, sug~nd )1 el zeama dm crestăturile făcute de peşte. Când se satura, se r~aşe~ ~e aripioara dorsală a peştelui şi dormitau amândOl, chIar In inima lăptucii. ~ Cum Iăptuca era comestibilă şi sălio~să ca ~ra~a, poporul o culegea din mâl, o spăla ~i muşca ~m ea făra sa o pregătească în vreun fel. E_vr~dmc. de rel.mut că .~eJahul egiptean se sătura cu do~a. I~P~~CI p~ ZI. Pr:oll~, ~re cunoşteau primejdia imbolna,?flI, 11 s~tulau c~ staru:nla localnici să spele Iăptuca foaie cu foaie, ca sa ~u manânc cumva şi peştele morişcă, ascuns între frunzele el. Da~ nu spălau şi apucau' să o introducă in gură, ~ştele rotatlv e inghilit pe dată, deoarece, aşa c~m s-a mal spus, peştele n avea oase, iar, pe deasupra, e.ra ŞI foarte ~t~s. ~ Dar, odată ajuns în cavItatea bucala, ~hlar da~ peştel era inghilit, rămânea pericolul mare al vlermelu.l, care. refugia sub limbă. Acesta îşi irnplânta coada sub limbă ŞI răsucea până provoca sângerarea. Apoi ~torcea ~pul I coadă şi sugea cu nesat sângele pe. car~ şI-l ~regă~lse.~ fapt, aceasta era marea lui plăcere; ŞI mal trebUie ad~ugat era foarte lacom. Nefericitul care era atacat slmtea usturime în limbă, căreia nu-i prea dădea imJX?~tă primele clipe, insă curând avea prima criză. AtuncI cadea faJa la pământ li începea să se învârtească. pe burtă p când leşina. Diagnosticul era clar, însă de ruCI un folos: boa viermelui morişcă. 26 Deşi foarte rară, era cumplită, pentru că nu avea nici un Medicina egipteană o ·studia cu mare osârdie, dar ruI rezultat oblinut de preoti se referea numai la nirea ei, nu şi la vindecare. Şi nici nu se găsise vreun de stârpire a viermeJui. Ce se intâmpla mai departe cu victima? După ce limba eaA~n ?urete uscat, bolnavul nu mai putea vorbi şi :. Işi ~Ie:rde~ comp~et părul de pe cap şi, pe-ncetul, II facl3h, pielea dm gură, pielea felei şi întreaga te bucală, datorită viermelui, care îşi continua ea. M~dicul Crotos.a stat şaizeci de zile cu lupa ftxată pul unei asemenea vIctime şi a zărit viermele numai În nduri, ca pe un punct foarte mic şi verde, rotindu-se vi~~ză inimaginabilă. În suferinte Îngrozitoare, lUI I SAe suge~ pielea felei şi de pe cap, rămânându-i niul. In interior, viermele îi mânca esofagul, faringele le. Capul victimei era un craniu hidos, fără urechi, fărăA buze, .iar în orbite se vedeau două bile negre, u-se mcontmuu. Se bănuia că în aceste bile erau uii. viermelui. Avea o a doua criză, când cădea iarăşi l' se invârtea până-şi pierdea cunoltiula. Treptat, ataca creierul, iar odată ajuns la creier, se înmullea . Atunci preolii TI transportau pe muribund în afara pe un pat din vreascuri, peste care se turna un lichid - li bolnavul ardea de viu. răstimpul petrecut de Sotirios în Egipt, s-a de această boală unul dintre cei mai mari i lării, «marele preo!», un bărbat venerabil de 8~i, cu o cultură vastă, un judecător drept; iubit şi mtregul popor, care era ,şi unchiul faraonului. A viu ca oricare bolnav atins de viermele rotativ, iar fost pusă într-o urnă în cavoul faraonilor. 27
  13. 13. . . "Ioi era că, deşi cunoscut㠺ΠSingurul avantaj al ~gtpteln,. lui mori..:.că apărea la ~ . te de am boa a vierme os studiata de treI SU , . data,- fapt care se datora. . I t 'zeci de am o ~ răstimpun man, a rei.. eneau oamenii să se fereasca stăruinlei cu care preotII pr,ev. de peştele purtătoral acestUi vierme. . . . de. au încheiat cel trel am Cu acest. stu~lU ~- . 'os Crotos. Luându-şi rămas perfectionare 31 me?lculAUI SOtI~ere cu preotul-medic, i-a zis bun de la toti, la ultIma mtreve acestuia:. . . ro fost şi rămânem prieteni. E! - EgIptul ŞI cu ..mme a. i cunD tintele generale ŞI mi-a completat stu~1I1e m~~lc~l~ ~i ani 1;rând i-am lăsat lui ro-a învălat limba lUi. In se. Iffi , r Isis trei generalii..de ?octon!ll mit reciproc şi s-au despăI1it. Preotul a ras; şI-au ţl1u u h . sOlia lui Na-Lotus, a • . t peManacenşl , I Cât pnveş e v ' edic care deşi pornea a u rămas şi ei în sufletul tân~rululfID. lei om~neşti, le-a făgădui drum lung şi g.reu Îm~tn~s~_e; an să-i viziteze în palat că-şi va face tImp, macar a a , din Oaza Migdalilor. . 28 Ajuns În patrie, la Atena, a constatat' cu regret că gisterul său, medicul Ascanios-tatăJ, murise. Pe Dimîtrios găsit Însurat şi cu un copil. Casandra Crotos rămăsţ:se aşi mamă bună şi iubitoare pentru tOli. Tatăl l-a luat În ire: ~ Acum, că eşti medic format, până li se clădeşte un toriu, umblă mai mult prin Roma, găseşte-li o patriciană ă şi frumoasă, însoară-tţ şi Împodobeşte-mă cu nepoli, ale cărorvine curge sânge albastru. Sotirios a râs: .. De ce, negreşit, nobilă? .. Ca să ieşim din rândul negustorilor şi al corăbierilor,.a 1 tatăl, să ne frecăm de nobilime şi să ajungem în Dimitrios este şi va rămâne corăbier, numai tu, ca ne POli ridica neamul. lirios a Început să cutreiere Roma, insă cu alte . şi anume să vadă Cum erau instalati ceilaIIi medici. mult, tatăl l-a interpelat iarăşi: i, ai găsit patriciana? u, j·a răspuns Sotirios. La Roma toate femeile Sunt . m-aş fi încurcat între ele. a Casandra era de fată şi râdea inveselită de acest otos a continuat: crezi că dacă te însori cu o patriciană iti iei o meie? fti iei incă trei, odată cu ea, pentru că una ii I şi unghiile Ia mâini şi la picioare, alta o spală şi iar o a treia o îmbracă. li ce? - a sărit tata. Vrei să spui că nu ai bani să li splendoarea unei femei? la asta ro-am gândit. Dar cum aş avea patru femei de, m-aş încurca printre ele, şi în fiecare noapte alta in pat... . ra a râs cu lacrimi li a grăit, ameninlindu-I cu 31
  14. 14. _ Măi, ursule, o să treacă timpul pe lângă tine, ai să irnbătrâneşti şi n-o să te mai ia nici una. Sotirios a ieşit din cameră fluierând. Peste pUIină vreme, s-a asociat cu Ascanios-fiul şi s-au instalat intr-un sanatoriu, cu patru săli spaIioase şi luminoase, inzestrat cu mobilier şi aparate aduse din Egipt şi din China. Chiar de la inceput, tata Pericle le·a dat o lozincă: _ Cu ştiinIa voastră să faceIi oamenilor cât mai mult bine. Bogatul să vă dea plata după puterile lui, iar plata săracului să vă fie mulIumirea că i-aIi redat sănâtatea fără să-i luati un ban. ~ în scurt timp, cele patru săli s-au umplut de bolnavi, a§3 incât, cu tot personalul ajutător, nu mai puteau face fată pacientilor .şi suferinIei acestora. Din Egipt aduseseră douăzeci de surori calificate, la care se adăugau douăzeci de discipoli, pe care-i luaseră să-i invete, şi totuşi munca era imensă, deoarece trebuiau să prepare singuri uleiun şi unsori pentru tratamente. între timp, romanii, schimbând mereu Cezarii, avansau pe front, ocupând amândouă Galiile, HelveIia, Colonia, Hispania, oprindu-se după vreo zece ani de războaie, in Egipt şi in Palestina. Odată cu transmutatiile necurmate ale populatiilor, s-a ivit o boală nouă, demonia, o maladie orientală, venind din Siria, Egipt, Fel!Îcia, Palestina, cu aspect şi manifestăriextrem de ciudate. Când era plasată pe organe, bolnavii erau liniştiti, da când cuprindeau nervii, victimele erau de spaimă. Ce afectati deveneau violenti, cădeau pe jos, se zvârcoleau, li înnegrea pielea, făceau spume la gură, se dezbrăcau, aruncau in foc şi in ·apă, săreau în bratele oamenilor, zgâriau pe fală, ii trânteau la pământ,)imolestau in tot felul incât abia puteau fi separati şi salvati. In Ahaia şi în special in 32 Da, erau foarte putine cazurile d . m, cei bo~navi nu erau violenli. î~ :~~t~ 1e~onie §i~ mult pe masură ce avansai in O . lDl ,a orna, ŞI Sotirios Crotos a luat d ~ n~nt, boala ~cea ravagii. "restări, în scopul de a tra~u~~~~1 de cazun.' cu diverse . Pe bolnavii turbulenti ii r ~meI~, dar ŞI de a studia t din păcate după zece mdea eg~tl intr-o sală anume. .. ' ametrudanaputt-"IC pe aceşti nenor .... - U 53-1 ajute ·Ior prin ba- t . r ocltl, In a~ară de liniştirea vremelnică , u un loarte tan c ... J- -Iie. ' are II asa mtr-o stare de lulius Cezar • ac t - . . . Ajuns în Egip~P: :~:;-~n .tI~p ~a~estina, Siria şi " astfel că a trebuit să-I l~sVJti a plcI(~r ~e o sabie us să termine ocu a ia S- .. e n locul lUI pe Marc- Dat, care, după to~ ~edic~ mto~ la ~oma cu piciorul părat amputat. Fiind che~la~e~l~c"o~Jurau, trebuia să foarte tare, care l-a adorn!i l . t!n~ Crotos, i-a dat 18t rana cu un cutit înroşit, sal~~I,~n t~mp~J somnului, Iulius Cezar l-a numit cetăl fidU-I piCiorul. Drept ornan, l-a aco rit cu ean .e o~oare al Impe- să la Rom~şi altat~te~no?Jnle, I.-a dăruit o vilă r şi al aristocraliJor. A ~t si!:n'·d~um~ndu-I ":Iedicui Crotos a refuzat categoric 1 n lce ŞI o statUie, insă lui său l-a su - t' . -. par. ,oarte tare pe tata Pe . I . " CnuldrAsa,Iar ~nsiunea vertiginoasă l-~ d~~~:ppeă camos care a răm . • bolnavi. Sotiri~ C t J as smgur cu un sanatoriu luAndu-i studenu" carosa~' ..-a uşurat pe cât j·a stat În -1 lOvele. , lutius Cezar a fost a· . crAncenă pentru purpu:~at, I~r ~oma a intrat I cea pentru s b' unpen.la, o luptă mai tavi.n August u ~ugare. popoarelor. in fine, noul Egiptul şi Pal:;J::ntncapep~~lrăzRboiUJU~ ~upând . ornan traleşte o 33
  15. 15. relativă lini§te, ducând o vială de «pax romana», organizân- du-se şi administrându-se cu legi peste legi. Medicul Crotos era foarte îngrijorat de sănătatea tatălui său, care se topea văzând cu ochii. Nu suferea de nimic, dar căzuse într-o stare de apatie. Nu mai voia nimic de când «barbarii de romani, cu CezarÎÎ lor, il luaseră pe Sotirios de lângă ei». Lui Dimitrios îi Iăs~se în grijă transporturile şi se închidea tot mai mult în tăcere. Sotirios era sufletul şi mângâierea lui. Îi părea rău că se certase cu el, când il văzuse, cu o săptămână în urmă: ~ Noi te~am făcut pentru~romanj? Am cheltuit bani cu tine pentru, ei? Ai învălat treisprezece ani medicina ca să-i serveşti pe ei? Ce au investit ei în tine? Nimic! Cu ce drept ia omul de Ştiinlă, care nici măcar nu este roman, şi se 'serveşte de el? Tu nu mai e§ti al nostru? - ii strigase în fală. Sotirios îi replicase complet Iţniştit: ~ Eu nu vă aparlin, nici vouă, nici Cezarilor, ni romanilor, ci bolnavilor. omenirii întregi. Tu nu vezi, tată, C eu nu am timp nici pentru mine? Nu mă întrebi de ce n mi-am luat şi eu o nevastă, ca toti oamenii? Pentru că nu a timp de ea. Dacă nu l-aş avea pe Filipos, ca să­ pregătească baia şi să~mi pună mâncarea în fală, nu m- spăla şi nici n-aş. mânca, de oboseala care mă cotropeşt Noaptea abia alipesc când apar servitori la uşă, care cheamă la bolnavi. Nu ştiu la care să mă duc mai întâi, N mai vorbesc de Cezar, care-mi pretinde să~l tin tot timpul mână, La c4teva zile după această altercalie, venind~ acasă, I găsit pe tata Pericle in plină agonie. Tot sângele i se urcase cap. Nu mai putea vorb~ abia l-a recunoscut şi i-a ~cut se spre maică-sa, care plângea la picioarele patului. L~au ars, cenuşa i-au pus-o într-o urnă, în firida mortilor. Pe maică­ vrut s~o ia la Roma, cu el. Dar Casandra a refuzat, simti 34 mult mai bine ~ "1 ·trias. m mJJ acul celor cinci nePOtei, dăruiti de Octa ' te §~~~ed~u~~stus, cu o ~red~tate încărcată §i o Jor . ' II. urmează lUI luhus Cezar în lumea , laT Jocul lUI este luat de generalul T'b ' pe la' ' d '. I enu având I ~ze~1 e am §1 cu dementă senilă precoce 'A at In msula Capri li ca să~1 al'ba- cât . . cesta Cr I . ' mal aproape pe 'ul ;t05, -a numit ~reşe~intele consiliului medical din . . ?man, poruncmdu-I să adune la sfat t ' d~n l.?'l~eriu §i ~ ia urgente măsuri împotriv~cel011 . n pIagl. demomsmul şi larlatanismul ar lDex' - ' . . J penenta. §I ~m discu1ii1e purtate.cu toti coleg"' at~: conclUZia ca demonismuI avea trei cauze bi~~ Alcoolismul - de care sufereau §i femeile În s . POpor, ~are beau la rând cu bărbatii' ' pecl3l Simtunle rătăcite ale femeilor' care - l' l se .. h ' In· Ipsa, Jmperec eau cu câinii cu be be" • .. taurii §i caii; . ' r CII, magaru, imânând Însărcinate §i temându~se să nu nască ~rgea~ la §arlatani sau)a alchimişti care le dăd n.:"'t sa lepede cap-in. In realitate, ~u-i lepăda::~ ~ ere cu anomalII mari. ' :' adăuga §i a pa~~a ~uză a demoniei, punând-o r~~el~r de sclavu chmuiti §i maltrata1i, în viata la âadDl'lcalre, după m~arte, intrau în demonizali r n u orperomam. ' ~spre §arJatani, nu intra În atributiile medicului ~comb.a~ed·~ dre~Jt că se înmul1iseră ca ciupercile ~ .ve~I' . m Onent, in special din Asia Mi triclem. FJ~~e ~obil avea vraciuJ său, astroIo ~ :u, ca~e II preZl~eaviitorul, norocul in ..aface~e morunle §J SChimbările meteorologice, care fi 35
  16. 16. sfătuia ce să facă în diverse relatii şi situatii neplăcute, Iăudându-se că fac minuni. Nu se implinise decât o lună de când un anume mag "trismegistull1 (de trei ori mare), adunase o multime de oameni (treizeci de mii) în cel mai mare amfiteatru, promilând că el se Înaltă la cer, iar după o lună se va întoarce şi va spune ce a văzut acolo. De fală era şi medicul Crotos, împresurat de toată mu11imea. Trismegistul a apărut în mijlocul arenei şi a repetat reclama că se urcă la cer şi, într- lună revine. Apoi şi-a luat zborul, ridicându-se până in vârful copacilor, de unde a căzut brusc, urlând. Spectatorii au năvălit În arenă, să vadă ce se intâmplase. În căderea 5 magul Îşi zdrobise picioarele, iar pântecul îi plesnise, murin pe loc. Fiind cercetat de aproape, s-a constatat că avea lipit pe tălpi şi la subţiori nişte aripi din failă subţiri, de casito~ care se rupseseră. Lumea plecă foarte dezamăgită şi cu ban pierduţi. Ieşind de la sfatul medicilor, Sotirios Crotos a fost ap de medicul Sartanius, care i-a declarat: . . Băiatul meu, Tarquinius, este tribun, precum ştii, Cezarul I·a trimis să inspecteze toate forturile şi fortăreţ imperiului. La Caesareea, în Palestina, a aflat că, Ierusalim, a apărut fiul unui dulgher, care vindecă ori boală, numai prin cuvânt şi ~atingere». _Unde-ai zis c-a apărut? -l·a intrebat Crotos. _în Palestina, i-a repetat Sartaoius. _Doar nu i-o da prin gând să vină la Roma! Noi av destui şarlatani aici. La numai zece zile, a sosit un marinar de la Dimitr' anunlând că mama este grav bolnavă. Sotirios a lăsat totul a fugit să o vadă. Din fericire, bătrâna avusese numai indigestie stomacală. 36 Capitolul II. 37
  17. 17. • _..ue stomacală. / 36 • Ieşind să mai respire aerul Atenei, Sotirios s-a întâlnit anielos, un evreu grecÎZat, care avea două mari 'ne, cu stofe, rnătăsuri, îmbrăcăminte şi incă1tăminte. mărfurile erau cărate cu corăbiile familiei Crotos. las s-a bucurat enorm de întâln.irea cu Sotirios. Nu-I Zuse de multă vreme. Printre altele, i-a povestit că la Ierusalim, la nişte rude, unde a apărut profetul din t care, numai' prin cuvânt şi atingere, vindecă orice edicul Crotos I·a intrebat: te cumv~ fiul unui dulgher? răspunsul afirmativ al lui Danielos, medicul Crotos a i·a mai vorbit cineva despre acest şarlatan. nielos s-a înroşit la fată şi a inceput să tremure. ai, nu spune asta, Sotirios! Nu vorbi aşa, că faci mare uperi pe Dumnezeul nostru, care te pedepseşte. El umnezeu foarte răzbunător şi pedeapsa lui este PrafetuI din Nazaret nu este un şarlatan. EI este Dumnezeu din Cer, ca să facă cunoscut oamenilor nca Lui. In decursul veacurilor, istoria POporului mărat multi profeti şi toti au făcut minuni. Să nu să vorbeşti ce nu ştii! d, Crotos §i-a zis: «Iată un om convins de ce O frică sălbatecă de Dumnezeul lui.» Itminteri, a continuat Danielos, eu îl am pe un servitor surda-mut, şi-am să-I trimit cu os din Nazare~ ca să-I vindece. Naphtalins al tău? mut. Bici, să-I văd şi eu, i-a spus Crotos. 'os, un vlăjgan de treizeci de ani, nu avea gaură iei nici un fel de orificiu. Urechile ii erau Opielilă groasă, de pUleai să baIi toba pe ea, iar 37
  18. 18. 39 tie; vorbea râdea, ~ A bit ca să.§i ră sare.a In ~us, nu i se mai oprea limba, s-a uitat la U:~~:::Ir:lrUel' tacerea din trecut. Medicul ') , care erau complet n I e perfect sănătoase, fără urmă de rană d A orma~, de gaură sa â' N· -... , e lmpunsa- 'lă de I U ~ ,nge. Imic, Ahsolut nimic. Limha ă declenrtUervgur~.ll mergea ca o melilă. Totul normal . enlu. ' Ce ~I-~ făcut? - a intrebat Crotos. Mal bme să-li spună Criticos, a răspuns Naphtalios r acesta a declarat: . L-a atins cu degetul pe frunt . . .... pe urechile lui Cât e, apOi şI-a pus amândouă treh~erJşi a zis:' «~e~c~~~i:e~t~~du;~~h~a~ ~~~~~ C 1, ee_erau deja gauflte ~i auzea . . Iar tu Da' . . .. li' • blaj. . 1 slmlIt mmlc? - l·a intrebat medicul Crotos las. .~r:c:e~~î~t:!aD p f?C aici'hi~ piept, .~re m-a ars şi s·a e . f ' fi ~re.c 1, m ochi, m gură, în mâini . d ŞI uga, fuga, a Ieşit prin urechi prin ochi . ' ~ic~~e~ele de la m.âini, de la picioare'şi apoi s.a'd~~n r<:>t~s nu-şI venea În fire de uimire Dacă uu~:e~~~~~:~~~~~c~peu:;, cu Iimfiba lipită de ce~~face? . ,n-ar crezut. Dar aşa? ~r~::ri~tasp~~heDanielos,că Iisus este mai mult . ' e un I rator, un mântuitor u OI l-a promis de mult N 'TI ' pe care, OI I aşteptăm de mii de ~ec~~~~~:~~~r::~p~le.şi. d~ duş~anii noştri ca Lui N . ŞI cu InImIle pIIne de bucurie . OI sperăm ca EI să ne scape-de romani, să fim D~nielos, dragărAici te contrazic Eu . v.all pus voi în acest o '.. nu ŞtIU ce un ce· ~ m, pe care mCI nu-I cunosc u ane, ca dacă el vindecă oamenii uşor şi limba ii era lipită de cerul gurii. Medicul Crotos l-a întrebat cum mănâncă. _ Îşi tărâmă in strachină mâncarea, o preface intr-un terci sublire şi o aruncă pe gât, la vale, i·a explicat Danielos. Medicul Crotos a mai întrebat de cât timp este astfe Danielos a spus că aşa l·a găsit cu cincisprezece ani în urm in port şi că, neputându·se in1elege cu el, l-a luat acasă, i· pus dinainţe o strachină cu lapte şi o bucală de pâine, pe car băiatul a fărâmat·o, a înmuiat-o in lapte şi a aruncat totur gât. Părea mort de foame şi, de cum s-a săturat, a adorm' buştean, până a doua zi. Când s·a trezit, s-a dus la fântân s-a spălat şi s-a apucat să facă curălenie prin curte. O al slugă de-a lui Danielos, şi anume Criticos, i·a arătat ce av de făcut, iar de atunci munceşte conştiincios, singura grijă stăpânului fiind aceea să-i dea de mâncare şi de îmbrăca întrucât el nu poate cere nimic. Numele de Naphtalios i fost dat de copil, la întâmplare, şi aşa i-a rămas, a precizat Dartielos. Medicul Crotos s·a mai uitat odată la urechile· 1 zicându.şi in sinea lui: 4(Danielos, dragă, Naphtalios al este surd toacă şi mut fără vindecare». Apoi a completat glas tare: • Ce-ai zis că vrei să faci cu el? • ÎI trimit cu Critieos la profetul din Nazaret, ca vindece. _ Ştii ce te rog, Danielos? Când Naphtalios se întoarce din Nazaret, anunlă·mă şi pe mine. _ Cum vrei Sotirios, a zis Danielos, iar pe urmă s· , despărlit. 38 După vreo trei săptămâni, într-o zi, pe când el se afla masă, a primit un bilelel printr-un marinar, pe care sc «Naphtalios s-a intors». Citind biletul, Crotos a r mâncarea pe masă şi a plecat la Atena. Naphtalios era nu
  19. 19. frumos, asta e mână de medic iscusit, nu mână de general. EI vindecă omul, nu-l taic cu sabia. Nu se împacă una cu alta, fii general şi în acelaşi timp medic, adică să faci omu bucătele şi pe urmă să-lJaci iarăşi om intreg. Aşa ceva nu poate. Acesta este numai medic, şi un medic unic, du priceperea mea. Deci aşteptati altul care să vă scape romani. Acesta nu pune mâna pe sabie. El este şi rămâ medic, venit să vindece oamenii şi suferintele lor. Danielos a rămas pe gânduri. -pa, da, a ingânat el. _ Ascultă la ce-li spun eu, a continuat Crotos, e nu medic şi detine un secret unic şi miraculos. Ce i-ai plătit? _Nimic, ti răspuns Danielos. El nu primeşte bani. «Desigur. a completat Crotos, in sinea lui. Ce face el se poate plăti. Omul ăsta, Iisus, posedă un secret miracul Secret pe care eu îl aflu, chiar dacă mă rup în două.» Şi aceasta, s·a hotărât să plece la Ierusalim. A mai întreba dală: . - Ce sumă i-ai dat? " _ Nimic, a repetat celălalt. Nu primeşte nici o plată, la nimeni. Sotirios a mai privit odată urechile lui Naphtalios, d care, cu un salut frătesc, s-a despăI1it de ceilalti, apr fugind, ducându-se direct în port. 40 Capitolul III.
  20. 20. • Nici pe la maică-sa n-a trecut ca să-şi ia ziua bună. u-} aşa de grăbit, Danielos a cugetat: «Pe cât este de orgolios şi dornic să Învete orice, Sotirios tocmai la t se opreşte.» ajuns la Roma, şi-a adunat studentii şi le-a făcut' rea să-] urmeze în Palestina. Pe loc s-au oferit doi şi rât să se Întâlnească În dimineata următoare în port. tă le-a spus să-şi ia fiecare o sumă substanţială de rinde şi un schimb de îmbrăcămiJ)te, care să le fie de nlm o lună. În port, a doua zi dimineata, l-a t o privelişte ce depăşea orice închipuire. O corabie refuz cu orbi, şchiopi, paralitici, ciungi, demonizati, -se, lovindu-se, lipând, urlând şi căutându-şl un Joc. femei şi copii de toate vârstele, bolnavi de felurite luptau pentru un co"ll în cuprinsul corăbiei, o întreagă. Un spital înghesuit şi tescuit, plin peste , gata să se răstoarne. A doua corabie trasă În port cu asalt de acelaşi fel de nenorociti. Se călcau În ul pe altul, demonizatii săreau peste trupuri rm asurzitor. Medicul Crotos se intreba de unde I infern. Unde se ascunseseră până atunci? ndu-l pe patronul celei de-a doua corăbii, a loc în cabina Jui. ci cu aceştia? -IMa-ntrebat el pe patron. in Caesareea, iMa replicat el. de i-ai luat pe corabie? plătit toti călătoria şi pilotul îi duce la destinatie. timp? - s-a interesat Crotos. vAntul este prielnic, în trei zile suntem acolo. m şi şapte zile. 1, luându-şi avânt, una din corăbii s-a desprins ată de cealaltă, au ieşit în larg. Prima zi au cabina patronului, cu diferite discutii. Printre 43
  21. 21. altde, acesta a povestit cum, în săptămâna care trecuse Întorcându-se tot din Caesareea, luase din port vreo douăzeci de iudei care fuseseră vindecati de profetul din Nazaret; şa şchiopi, patru orbi, şapte demonizati şi trei paralitici. - La el totul e foarte simplu, a declarat patronul. 111 pune mâna pe ochi şi vezi, îti zice «Ridică-te» - şi mergi; Îl zice «Ia-ti patul şi umblă» - te scoli din pat, ti·l iei În spinare umblj. Totul durează câteva minute, nu mai mult. Vindec foarte multi şi de orice boală. Esenlialul e să-L găseşti, s pătrunzi până la El, fiindcă e foarte multă lume. A apăru doar de o lună de zile. Vestea 9"indecărilor s-a răspândit fulgerul şi toti suferinzii aleargă la EI. Printre cei trei paralizati era o fată, o căraseră cu patu tatăl ei şi un frate, iudei originari din Corint. Batrânul Iaco tatăl fetei, era şeful sinagogii din Corint. Avea două fete.... doi băieli. Miriam· aşa se numea fata - căzuse de la etaj că avea zece ani, rupându-şi ambele picioare. Douăzeci de a au alergat cu ea pe la medici şi vraci, fără vreun rezulta Mergând de sărbători la Ierusalim, Iacov a aflat de vinde riie profetului din Nazaret. S-a intors repede în Corint ~ împreună cu Samuel, au transportat-o cu corabia În Palest Da. L-au găsit la Ierusalim, ieşind din templu. S-au nimerit c patul drept în fata Lui. Iisus a privit fata şi a întrebat-o: "Vrei să fIi sănătoasă?" Plângând, Miriam a strâns harfa la piept şi-a răspuns: "Doamnei de douăzeci de ani vreau să fiu sănătoasă!" El a atins-o cu degetul şi i-a zis: ''Ridică-te, ia-ti patul şi du·te acasă!" Miriam s-a sculat din pat şi, plângând, a îngenunchiat 1 picioarele Lui şi I-a zis: "Doamne, vreau să cânt un psalm de laudă 1 Dumnezeu, in semn de multumire". 44 AP':i, .acomp~~iată de hartă, a început să cânte. Toti erau In JU,:ll! lUI lI~us au căzut În genunchi şi, împreună cu m, au c~?ta~ ~UI Du~ne.ze~ un psalm de multumire şi . Cu oc.hn pbm de lacnml, IIsus a cântat cu ei. Când s-au t, le-a ZIS: "Mergeti în pace!" As~uJ~n.d povestirile patronului corabiei, s-a făcut ~ §~.o h~lş~e adâ~că a umplut cabina. Am aprins lampa, letll a.u Ieşit afara, pe covertă, să inspire aer. Patronul a firullstorisirii: ~ Afl~1 ~otiri~s, că iud~i~ sunt un popor foarte ciudat, mal CIUdata est~ religia lor. Ei cred intr-un singur ezeu, a~bsol~t UOlC, care a creat Întreg universul şi îl .dupa Jegtle sale. Ei sunt, prin excelentă, poporul .bl~ de Dumn~ze~ şi ocrotit de el. El le-a dat legi şi I carora trebUIe sa se supună Întocmai. în caz contrar pseşte aspru.) , tirios Crotos a zis: Deci este un Dumnezeu viu? IălaJt a răspuns: Desj~ur. EI. este veşnic prezent, vede, aude şi ştie tot. ~a vazut cmeva? As~ n~ i..am intrebat. Ştiu doar că ei trebuie să.L II ~ ~mă legă~ura cu EI, împlinind voia Lui, .~ LUI ŞI J.!Iultummdu-I. Bătrânul Iacov era un om '1 foane pios. Timp de patru ule, cât au călătorit , au cântat cân,tece de rugă, de mulJumiri li de I D~~nezeu, nIşte cântece duioase şi pline de . Minam era o grădină cu flori. Nu ostenea ~ lui lis~sl ~-.i redase picioarele, şi pot să adaug că, I ~e am al el, era foarte frumoasă. Avea o voce !~ impreună cu harfa, răspândea o fermecătoare 45
  22. 22. armonie. Ca să fiu sincer, au fost pentru mine o companie extrem de plăcutăşi ro-am despărlit cu regret de ei. Dimineală, când s-au sculat, au văzut la orizont încă două corăbii, pornite din alte porturi, dar cu aceeaşi destinatie şi cu aceeaşi încărcătură de suferinlă umană, În timp ce din Creta venea din urmă o a treia corabie. După socoteala patronului, în momentul acela se îndreptau către Caesareea, în căutarea profetului din Nazaret, pe pUlin o mie cinci sute de bolnavi. Călătoria a durat cinci zile, timp în care, din fiecare corabie, s-au strecurat in lumea umbrelor un număr apreciabil de bolnavi, care au fost aruncati În~aluri. Ajunşi în Caesareea, am întâlnit Încă două corăbii di Asia Mică, 'descărcând cu o încetineală de melc aceea «marfă». Abia după o săptămână corabia a putut intra î port. Punând piciorul pe pământ,Într-un iureş neînchipuit d oameni, unul dintre studenti a propus imediat întoarcerea I Roma, argumentând că nu se poate pătrunde printr-un' zi de două mii de o·ameni. Şi medicu1 Cr.otos a- fost ispitit acelaşi gând. Dar vindecarea lui Naphtalios, plus pavest patronului cu cei douăzeci de vindecati şi picioarele I Miriam. îl mânau înainte. Chiar din portul Caesareea porneau două drumuri car străbăteau toată Palestina, până în capitală: «Via Romana. un drum curat, pardosit cu dale mari de piatră, păzit din I În loc soldati de gardă; şi «Via Populi_ • adică un drum ducea peste câmpuri, cu praf, cu spini şi cu mărăcini, cu gro şi movile, iar în caz dtt ,ploaie, cu noroi până la genunc Când romanii au făcut drumul lor, au propus S,inedriului să dea ajutoare ca să pietruiascăşi Via Populi, dar Sinedriul refuzat. Ca urmare,. romanii, au despăI1itprintr-un gard ~V Ron~au~a~, au pus saI?-,tjpSle §t 1-2-~ ~e~!,arat accesibil n.':I. romaJUlor. . 46 ..t~ fata cel?f două căi, ~rotos stătea cu studentii, pe.car~ dm ele să mearga. [-3 scos din încurcătură un ~~~ 1-3 mt~ebat, într-o greacă stâlcită, unde anume , săa. mearga. Aflând că tinta lor este Ierusaljmul s-a -1 transporte pe cămilă, dar la un pret foarte ~are oarec~re tocmeal~, au convenit să i-I dea, cu atât mai cu câ~ 11 transporta I~tr-un fel de cort instalat pe cămilă. . a şl-n urma I~r, cat cuprindeai cu privirea se-nll.irau sute de oamenI. ' :i' I~ pri,?1a şi-n a doua zi au călătorit fără incidente. în a ZI Insa, când soarele era cam de mult pe cer Sot· . a fost trezit de o voce· vorbea un b- b t' mos'că. ' ar a - o voce I ,aut?rItară, entuziastă şi, in acelaşi timp foart . 1, se~tlmentaJă tandră, iubitoare Îl invăluia ca'o cald~ . «<?I~e o fi bă:b.atul cu o aşa nuantată voce?» S-a In picioare, a prMt peste imensitatea de capete ce îl au, dar n~u, ~lasul nu era dimprejur. A Început să-i , pe rând, I~~I pe st~deoti, apoi călăuza, dacă auzeau 01, da! niCI unwul. o o auzea. +:Oare ce spune?» • se In con~lnuare, caCI de priceput nu pricepea nimic. I se In.tr-o hmb~ ~ecu.noscută şi neauzită, pe care nu putea leze cu nimiC dm tot ce ştia şi îovătase Toată . urmărit Se lân . zIUa a. v~a. u du-se În picioare şi ascultând-o aJunsese.sa 1. se pa~ă ca o pasăre ce plana pe deasupra ~~ea ~m. tmutun necunoscute fi se oprea drept în , trame mtâmplare şi totuşi încântătoare! . ptea )·a străfulgerat un alt gând. Din moment ce . Infiafară de e~, nu auzea glasul ou era oare halucina- fostde tmrare, cu atâtia bolnavi in jur. A patra zi H treZIt omul cu cămila, anun.tând că ajunseseră fu «Sunte:m la marginea Ierusalimului,. - a spus el - nu m.. poate inainta de atâta multime. Dacă vă 47
  23. 23. strecurali printre oameni, i~tr-o jum.ătate de ceas aj~ngeli în fata templului din Ierusahm)l.. Inamte de.a .~~~n de ~ cămilă. Sotirios aruncă o privire asupra multimII, laT fermeca- toarea voce, legănându·se în armonia ei, a şi ajuns până la el. Micul grup, alcătuit din Sotirios şi d~ipolii săi, a stârnit ostilitatea gloatei din jur care, spre deosebire d.e eleganta ~or, era murdară, mirositoare şi chinuită de sufennte. F~rmand un zid inaintea lor, medicul şi studentii nu au mal putut avansa nici un pas. Omul cu cămila dispăruse. Strecurându·se anevoie, au răzbit până la marginea drum~lui, de u?de casele vopsite in albastru păreau ~işte c~bun,. care~ )fi loc.. de acoperişuri aveau un fel de tcrase. Ulitele ŞI curtile erau mc~ goale. în inima urbei existau prăvălii unde se putea. ~ân~ ŞI dormi la nevoie dar toate erau cu obloanele trase ŞI mCU1ate. Pesemne locam'iciî se ferecaseră inăuntru, de frica multimii. Aşa arăta orăşelul Ramma, denu~it de romani 4<~mateea». Toată ziua au făcut ocolul bolnavIlor, incercând sa se fofileze, dar in zadar. Când s-a lăsat noaptea, au sărit gardul prin.tr-o spărtură, şi s-au culcat nemâncali lâ~gă Q şi~~ de ~aie. La sculare, gloata mai avansase. Oamenu se ~al~ I~p~tmaser~: Fie că mai muriseră dintre ei, fie că îşi mal gaslsera alte cal de acces către Ierusalim. Abia mai târziu s-au ivit pe ulite, ieşind din curti, mic negustori ambulanti, cu burdufuri cu apă, cu ulcele, cu vas de pământ cu toartă, purtând un lichiddubios la gust.!' cuJoare, aşa-zis vin dulce, cu pâinişoare nuCI de orz, cu tort din mei amestecat cu miere, cu peşte fript, peşte usca mandarine §i portocale. Profitând de fonOla din jurul acesto mici negustori, Sotirios cu discipolii s-au strecurat aproa până in mijlocul multimii. Pare-se că, in spatele multimii, şi din partea dreap 'i-au ajuns din urmă nişte vindecati, cu Itirea că Profetul nu 48 la Ierusalim, ci rn GaJiJeea, la Betsaida. într-o clipă, ta ~ pornit în iureş în sens opus, către GaJileea, cu un ŞI un vacarm de nedescris, antrenând în caleş. ei tori, schilozi, bolnavi demoniaci li lăsând în urmă e de morti, burdufuri sparte, tărgi, paturi, câIje, mâini, re, car>c:te şi alte resturi de trupuri. Cei rămaşi in vială u, tâ.ran~u~se de sub morti, cu hainele sfăşiate, pe gOl, phm de praf, de murdărie şi sânge. Medicul şi discipolii, strigându-se unul pe altul, au ieşit, pur şi u de sub cadavre. Şi-au dat seama că au scăpat cu vîală datorită mortilor căzuli peste ei şi a sacilor ClLveştminte ii purtau în spinare. ' S-au dus la o fântână, unde s·au spălat, şi-~u schimbat lele de pe ei li pe urmă au intrat intr-un han, unde au rost de mâncare şi de o cameră de dormit. Suava voce, mereu aceeaşi, il urmărea pretutindeni pe Crotos. Odată cu ea, începuse să simtă o sete uscată t şi bea.mereu apă, fără să i-o potolească. Searii' după uându-şl un vas cu el, se retrase în cameră. In fine, tAta zbucium, aveau un acoperiş şi un loc de odihnă. câ~d plecaseră de la Roma trecuse aproape.o lună nu aJu~~e~er~ă ~a lintă, discipolii ziseră: 4<Magister, noi us famlhel ca Jntr-o lună ne întoarcem, ori Juna s-a ap că noi ne ducem acasă». Medicul Crotos a fost de' EI a spus că nu se întoarce fără secretul vindecărilor e Profet. A doua zi, băietii au plecat. . irios Crotos a rămas de vorbă cu hangiul. în timpul un nepot al hangIUlui, in vârstă de cinci ani, care se Jos cu un cătel, a zis deodată: ., Profetul din Nazaret! vocea dej~ cu.noscută .deA medicul Crotos. «Deci şi Oaude., se gandl el. ApoI il mtrebă pe bangiu dacă nu 49
  24. 24. cumva o aude şi dAnsul. Acesta răspunse că nu, dar multă lume Îi vorbise de vocea aceasta. - Se zice că nu-I aud decât cei chemati de EI, cei aleşi de El, cei care cred În EI şi copiii până la şapte ani, preciză hangiuJ. . Curând, În prăvălie a intrat un om, pe care hanglUl l-a intrebat: - Simone, tu auzi, cumva, vocea Profetului din Nazaret? - Dat răspunse cel intrebat. De când ro-a vindecat de lepră, îl aud mereu. Medicul Crotos se interesă, cu mirare: ....Ce li-a făcut, de te-a vindecat? - M-a atins cu degetul pe frunte şi, de îndată, lepra a dispărut. . . . - Ce-ai simtit atunci? - fi chestIonă medicul mal dep~rte. - Când m-a atins cu degetul pe frunte, m-a cupnns arsură în piept, arsura s-a întins in tot trupul şi a ieşit pri piele. • Ce limbă vorbeşte? - îl Întrebă Crotos. - Aramaica, limba noastră populară. - Şi ce spune? se interesă medicul. . ~ ~ . - "Pocăiti-vă, că v-am adus vestea cea bună> tmparatla Cerurilor s-a apropiat de voi!1t . . Crotos căzu pe gânduri. Propriu-zis, nu pricepuse Dlml din traducerea lui Simon. - Ce-nseamoă, de fapt, denumirea de «prafe!»? - i trebă el. - Este alesul lui Dumnezeu, plin de spirit divin, trimis d Dumnezeu oamenilor, ca să le aducă vointa şi porunca Lu' EI le vorbeşte oamenilor in numele Lui. Ceea ce spu~e, .n sunt gândurile lui, ci ale lui Dumnezeu. Dumnezeu fi tnmlt ti comandă, pune cuvintele Lui in gura Lui, îi descope 50 ri secrete. Prin EI, Dumnezeu îşi arată puterea sa divină de om. .~r?tos ~~a din ~ in ce mai descumpănit. Prea initiat nu CI In pnvmta zeilor la care se închinau cei din patria sa. Dai nu c~~dea î? ei, fiindcă, din tot ce aflase, oricât ar fi t oamen.1J.statulle lor somptuoase, nu-i răsplătiseră prin re de mCI un fel. ~i nu auzise vreodată că şi-au trimis ofet pe pă~ânt. Qn, Profetul din Nazaret era cel pUlin entantul VIU a! Dum?ezeului În care credeau iudeii; şi, presus de or~ce, ajuta oamenii în mod palpabil. ndu.'; ~s~fen?leJe. E drept, nu asistase la nîci o .e, pana In clipa aceea. Dar il văzuse cu ochii lui pe ~C'S. [a~ acum, il avea inainte pe Simon, care suferise pra.. DeCI nu se- putea îndoi că «profetul,. delinea o miraculoasă. Primul p~s ~ ca~e~ avea de făcut, era să ajungă la EJ, -L con~ngasă vma la Roma, ca să lucreze împreună şi .ec~ bolile..Doar acesta era şi motivul care il adusese În a. Nu-I Interesa latura ftlozofică sau religioasă ci metodele sale unice de vindecare. ' Cum s·ar putea ajunge cât mai lesne şi re,Rede la I Vostru? - il întrebăel pe Simon. • • E foart.e g!eu să ajungi la el, ii replică Simon. EI nu stă Cu~relera tara, de la un capăt la altul, mărturisind oi lUI Dumnezeu şi făcând minuni. După voce nu te llZl,_ fim.dcă,.onunde este, se face auzit ca şi când ar de alatun. ŞtIU eu? Poate ar fi bine să.1 aştepJi la .. Vme adesea la templu. Singur? • nîntrebă Sotirios. Cu prietenii lui, răspunse celălalt, simplu. pă ~lecarea I~i Simon, medicul Crotos şi-a Juat bagaj,. a plătIt hangiului şi a pornit la drum. ndu·1 m ulil~ acesta i-a zis: 51
  25. 25. _ Acum, că s-a răspândit gloata, ai răzbate mai lesne apucând-o pe drumul acesta. Şi dacă mergi tot pe el, până diseară ajungi În Ierusalim. , ' ' Mullumindu-i de găzduire ŞI sfaturI, medicul Crotos a luat-o din loc. _ ~ . Pric:ţidit de gânduri şi obsedat de vocea car~ parea ca-I povesteşte ceva, n-a observat răspân~tia,la care aJu~sese, a§ că in loc să-şi urmeze calea tot mamte, cum Il spuses ha'ngiul, apucă pe un drum later~l, pân,ă ajuns~ în nişte la~u" de mei, de orz, de grâu şi de in. Intre t~mp, se mnoptase ŞI nl se vedea nici o casă. Doar ceva mal departe se profila pădure, iar lângă ea, descoperi un pârâu. Curny ostenise fierbinleala din piept îi tăia răs~flarea~ s-a ~ezbr~cat, a u~ cămaşa în râu, a îrnbrăcat-o a~l. sper~nd sa ,se ra~oreasca. căutat un loc mai ferit, a- trântit bagajul pe JOs, ŞI s-a culca peste el. . Cerul deasupra lui era presărat cu o puzderIe de ste! Deodată o stea a început s~ clipească, apoi s-a prăvăli , "? ~,' pierzându-se în abis. «Ce-ar ~ ~,m?r pe alc:.» ..- lŞl ZI Crotos, înfierbântat. Dar se hmştI smgur, adaugand: 4<- mare pagubă ar fi? Ar mai pieri un necunoscu~ in :v~st Imperiu Roman»! 1?au deşteptat şoapta parâulul inegalabila voce. Pe drumeagul alăturat trecea un om călare pe un măg şi cu o seceră pe umăr. Alergă la el şi-l întrebă dacă mai est mult până la Ierusalim. "Păi, aici eşti in Emaus, îi spuse necunoscut Ierusalimul este în partea cealaltă" - şi-i arătă cu mâ înapoi, către dreapta. . Mergând înapoi, ajunse din nou la răspântla pe care o băgase de seamă cu o seară îninte. Vocea il insotea pret tindem, îl obseda, fi pătrundea' până in fibrele cele m tainice ale fiinlei. Deodată TI străfulgeră gândul că, odată 52 a,' îi apăr~se şi o sete puternică, însotită de căldură şi clUne m piept. Vocea rămăsese aceeaşi, însă căldura se făcuse În fierbinleală, în arşilă. Şi trecuseră trei luni de d: ~nd îl chi~uia a~tfel. Prin urmare, există o legătură nsa mtre voce ŞI fierbmteala din piept. l!r~ă.:it de acest gâIld şi, În acelaşi timp, tulburat, nici mal ştIa mcotro merge. Intr-un târziu, a băgat de seamă că ~ă intu.ner!c~l, şi deci, se face iar seară. Abia târându-şi rele, mtra m IerusalIm. Pe cer, lună plină, Razele ei se ân~eau pe, aco~rişul aurit al templului. Vântul şuiera pnntre ;hlparoşl, ca un f?ş~et de aripi, iar peste case şi oraşul mtreg domnea o hmşte adâncă. Călăuzit de lună tă oboseala care îl cotropea, străbătu oraşul de la u~ t la altul. Pe o utilă dosnică, a descoperit o curte fără 'În c~re a intrat şi s-a culcat Într- un colt, între două oi. L-a deşteptat lătratul furios al unui câine. S-a sculat şi, ·un salt, s-a pome,nit În uliIă. Forfola deja incepuse, e ~ergând absorbit la treburile sale. La marginea unei a vazut un om stând pe vine În fala unei tăvi de cărbuni i, În care frigea peşte, Un trecător Îi aruncă o monedă lă, negu.storul sc.oase o pâinilă dintr-o traistă, puse un pe ea ŞI ~uştenul plecă mâncând. După el veniră şi .fiecare depa~ndu-se cu acee~§.i pâine cu peşte prăjit. cui .Cr~to~ statea la o parte ŞI-l urmărea. Zdrenlăros, ar ŞI flamand, el nu avea niciun ban ca să-şi cumpere de ~ . La un moment dat, negustorul i-a zis ceva. Dar Sotirios nleles. Atunci negustorul i-a făcut semn cu mâna să se 'e ş~ s·a aşezat pe jos, lângă el. Omul a scos o pâinilâ JSta, l-a pus un peşte fript deasupra şi i-a întins-o. a mâncat-o pe nerăsuflate. Tot încercând să se facă negustorull-a întrebat, într-un timp: 53
  26. 26. - Nici greceşte nu ştii? - Ba da, asta mi-e limba maternă, i-a răspuns Cr~tos. - Atunci suntem frali i-a spus omul, Întmzându-I mâna. Mă cheamă Dionisios. - Şi pe mine Sotirios. De unde eşti? . . - Povestea mea este lungă. Părinlii mei su.nt lăram ş~ trăiesc intr-un sat lângă Pireu. Eu am fost copIlul ce~ mal mare. După mine mai sunt trei surori. Nu era~ bogal!, dar aveam din ce trăi. Trecusem de optsprezece am când, mtr~ zi, au venit in sat nişte .soldali romani ca să-i adune pe tOJI flăcăii, de la optsprezece ani în sus.. ~ent~ armata romana.: Bogalii au plătit sume mari de bam ŞI au ra~as pe la case~. 1 Ai mei n-au avut bani şi de aceea m-au meolat romanii. ~ stat un an de zile În Apolonia, Într-un lagăr şi am învăl~t să mânuim armele. Pe urmă, cu Cezarul În fru~nte, a~ pormt să cucerim lumea. Am traversat amândoua .Galn!e, ce AJpină şi cea Transalpină, Helvelia, Co~onia, H~spa~D1a, ap ne-am dus in Asia Mică şi de acolo In Arabl3, In Eglp oprindu-ne În Palestina. .... _ . . _ După zece ani de vOIOlCle ŞI de razboaie, tnbunul nve zis că, de-om cuceri toată Palestina, Cezarul n(ţ lasă.? luna) vatră să ne vedem familiile. În gândul meu ~m .adaugat . dacă mă văd acasă, o sută de ani nu mă mal pnnd ro~an Mai aveam de înnăbuşito răscoală in Samaria,.când un ~ude mi-a retezat piciorul drept de sub gen~~~hl, c~. sabIa 1 blestemată. Un an întreg s-au luptat medlCll cu plclo~I me şi cu mine, ca la urmă să scap cu via1ă şi do~r cu un CIO~ care mi l-au învelit într-o piele de bou. MI-au dat câTJe meritul «Pro-Patria». . După zece ani de război, m-am al~s cu cetăte~ romană, cu un ciot in loc de picior şi cu mentul «Pro-Patna (pensie de invalid de război). Ce era să mă fa~? Acasă nu m puteam duce fără un picior, aşa că m-am aClult pe Jâijgă uvă bătrână,cu doi copii: un băiat de douăzeci de ani şi o de douăzeci şi patru, şi ea văduvă de război, cu un lei de patru ani. Deci, mama Shari, o bătrână foarte vioasă, Iacov-pescarul şi Rebeca, văduva tânără cu ilaşul: lor le-am dat pensia mea ca"să-mipoarte de grijă. Când Rebeca a rămas însărcinată, i-am propus mamei i s-o iau de nevastăpe fiică-sa. Dar ea mi-a răspuns: "Nu se poate, Dionisios, te consider ca pe copilul meu şi m invătat cu tine, insă tu eşti păgân, pe când noi credem ·un singur Dumnezeu şi în Moise, profetul său." "Lasă, mamă Shari, că eu nu mă dau În vânt după zei şi Mă lepăd de ei chiar acum şi cred În Dumnezeul Mama Shari a vorbit cu un rabin, care a venit la noi şi, de un an, m-a invătat cum să cred În unicul Dumnezeu, torul a tot ce se vede şi nu se vede, cum să-L iubesc din inima mea şi să-I împlinesc porunca şi legile. Apoi m-a la sinagogă şi am trecut la religia mozaică. Între timp, m cu femeile în casă limba aramaică, aşa că am it iudeu in toată puterea cuvântului. M-am căsătorit cu ca, după legea iudaică, şi am avut un fiu, pe Ionas. Odată ce devenisem şi tată, i-am propus nevestei să sc şi eu într-un fel. Ea a venit cu ideea peştelui fript, pe Dvând astăzi. Mama Shari a vorbit cu stăpânul pădurii Iă, să mă lase să adun vreascurile căzute, din care imi rbunii de care am nevoie. La început m-am chinuit Să cari în spinare vrescuri, când ai un singur picior!'E că Rebeca m-a ajutat şi, cum negustoria mergea , după doi ani mi-am cumpărat un măgar, pe- a cărui imi stivuiam Jemnişoarele. Povestind, negustorul i-a mai intins o pâinişoară cu prăjit, pe care medicul a înghiJit-o fără codeală, căci Ilămând. Din curte s-a ivit o fetiJă de vreo patru 54 55
  27. 27. anişori, dolofană şi frumuşică, leit chipul lui Dionisios. Avea o păpuşă în brate şi, tinând-o cu duioşie, s-a rezemat de umărul tatălui ei. - Ea este Dina, comoara mea, mărturisi el. Fetita ridică un deget în sus. _Auzi? Vorbeşte Iisus din Nazaret! - şopti ea. Era vocea ce-l urmărea pe Sotirios Crotos. _Şi tu o auzi? - o întrebă el avid, dar în locul fetitei răs­ punse Dionisios: _ Da! De când mi-a vindecat piciorul o aud mereu. Când a apărut Iisus şi am aflat de vindecările sale miracu· loase, m-am stătuit cu Rebeca în ce chip să ajung şi eu la El, să mă vindece. Mama Shari a fost cu ideea să-L surprindem când vine la templu. L-am pus pe David, băietelul Rebecăi, să-L pândească: Copilul a venit şi ne-a anuntat că sosise I templu, dar nu am putut pătrunde la El, din cauza gloate~ Era împresurat de o lume nebună, sălbatecă, de era cât pe c să ne sfărâme, călcându-neîn picioare. Am încercat În câte rânduri, dar zadarnic. Tot mama Shari mi-a dat ideea să ro rog la Dumnezeu să-L trimită la noi. Dar, i-am zis: "Maro Shari, roagă-te tu, căci eşti mai tare În cre~intă ca mine". Ş' ce să vezi? într-o dimineaţă, mă pomenesţ lângă mine cu u cerşetor zdrentălps, flămând şi foarte bătrân, car~ sprijinea în toiag. Indată i-am dăruit o pâinilă cu peşte fnpt i-am zis: ' - "Dacă ti-e sete, am apă proaspătă în burduf, şi-ti torn ulcică." Moşneagul a mâncat şi, cât ai clipi, a dispărut, iar fala mea a rămas Iisus, care mi-a spus: "Ridică-te!" La porunca Lui, dintr-un salt am fost în picioare. în El li dispăruse. ArD vrut să alerg după E~ dar ia-L de un '. Abia atunci mi-am adus aminte şi de picior. L-am pr' 't ta la fel c~ cel sănătos, iar pe deasupra şi Încăltat c;~ de acelaşI fel. Eram aşa fericit că nu ştiam incotro să · Am alergat in casă: "Rebeca, uite piciorul meu! A fost Iisus ~i m-a cat!" _ :!l' Am căzut tOli cu felele la pământ li, plângând a urnIt lUI Dumnezeu şi lui Iisus. ' m • Ce-ai s~mlit la vederea Lui? - l-a întrebat Crotos. ~ Cân~ Ils.us a zis f<Ridică-te>lo, am sărit ca împins de un 1. ~m sl~llt ~ arsură puternică in piept, care s-a scurs plcJOare, In pamânt. ' După vin~ecare, vo~am să-L găsesc şi să-I mullumesc naI, aşa ca? ~ do~a ZI, am luat copiii, nevasta şi măgarul ~ cUv men.nde ŞI am plecat in căutarea Lui. După vreo · ptamân~ când am ajuns la Nazaret, am aflat că plecas~ In <?aza. Ne-am întors acasă intristaţi. însă a_V~DJ.t cu o altă idee, şi anume, că trebuie să aibă 'i~~nntl, frali, surori; să mergem, deci, la aceştia să Ne:am interesat şi am aflat că are numai mamă ca In Cape Ao _ , re • v ~n~um. ~a ca am plecat într-acolo. După trei săptamam. ~~ mers, am ajuns în Capernaum. Am pe mama LUI ŞI l-am zis: aică a Jui Iisus, fiul tău mi-a vindecat picioruJ N . cAutat .ca s~-I multumim, insă nu L-am găsit şi am ~en~: lumlm lle." . ~m~ ce vor~~m, Iisus a intrat pe uşă. Am căzut in In.amtea LUI ŞI I-am multumit. EI mi-a zis' eZi tu in Fiul lui Dumnezeu?" . · e este, Doamne, ca să cred'în EI?" te in fata ta!" . eli, Doamne!" • am zis eu, din toată inima. 56 57
  28. 28. . ii malul Iordanului şi doi Ne-am ?O~~mt cu tot ; Când am ieşit la mal, Iisus dintre prietenn L~I ~e-~u ~~~za .ro măgarul nostru încărcat nu mai era. Am gasIt, l.~gl . DPOmn~zeu ne-am Întors acasă,cu merinde şi, mu1lunun UI U , botezati. . 1 Botezătorul şi l-a botezat. Mama Iacov s-a dus la. oan, zeu dar nu se botează de Shariwcre~de ~ă e~te Fl.U~I~II~S~~n~ă i~tre in sjna~ogă şi !" teama ca ~ o sa .m~J. asă că nu mă mai pnme§.te 10 templu. MIC PUlIn. Imi P d în EI şi-mi este de-ajuns. Ii aud sinagogă. îl am pe IlS~S,.c:~ mă încurajează şi-mi dă putere. mereu voc:~, C3!e ~~ aJ~1 's le O;:Î-l multumesc pentru tot ce Ascult şi traiesc mvaI~tun .e. a :t a făcut pentru mine ŞI famlha mea. A ' • ' . Astea nu mai sunt sirop! Medicul Crotos IŞI zise. +:. A oi vorbi cătr . . .. . '·'te realităti extraordmare». pIstOrISIrI, CI n ~ • •• • W? DlOnJSIOS. ... d. te ,,' mamster. Cum arata.- Văd că pe linga me IC es, o· . • Un bărbattânăr şi foarte frumo~! . 1 eu? ~ Dragă Dionisios, ai cumva n~vo~e de aJutoru m . d nu am cum să-li platesc. . - A§ avea, ar w _ . dai de mâncare, un acoper ~ Nu pentru plat~. D~ca-ml . fi lumit. La ce te- şi ceva vechituri de Imbracat, VOl mu putea ajuta? d . ă pentru casă şi penl - N~am cărat lemne e lam negolul meu. . _. d nde să li le aduc. se inv ~ Bine, haide ŞI arata-mi e u medicul.' ~ . D'onisios a strâns «prăvăliaCum se făcuse ora meseI, 1 şi a intrat în casă c,~ nRoubeloas~:~v (.i vo~ copii, v-am adus ~ Mamă Shan, e ca, ~ Sotirios, un prieten din Ahaia. fn ciuda faptului că Sotirios Crotos era zdrenlăros şi r, mama Shari a turnat într-o strachină pulin vin, a uiat o bUcălică de pâine şi i~a intins-o, spunându~i: - Ia~o şi mănânc-o! Asta înseamnă la noi «bun venit». Apoi s~a dus în bucătărie, a pus două vase mari cu apă călzit, un al treilea În mijlocul încăperii, precum şi ieni de spălat şi frecat, i-a pregătit o tunică veche, dar tă, de-a lui Dionisios, nişte sandale de la Iacov şi I~a 't să se spele şi să se schimbe. A fost prima şi cea mai binefacere ce a primit-o de când plecase de acasă, S~a t şi s-a frecat, mai să~şi jupoaie pielea, apoi a făcut ria curată şi, împreună cu Dionisios, au urcat pe Intre timp, mama Shari a aranjat masa. Iudeii iau masa moda persană, adică culcali, Sufrageria este o cameră având in mijloc o masă cam de un cot Înăltime, urată de o Iavită acoperită cu COvoare şi perne. Când talează la masă, mesenii se lungesc pe partea stângă, Îşi se cotul mâinii stângi pe o pernă, În timp ce cu dreapta că. În mijlocul mesei se pune o strachină rotundă, cu ropriu-zis de mâncare. în jurul strachinei se aşează, din Joc, pâinişoare de orz. Mama Shari a turnat În strachină ă din ouă de peşte dreasă cu diferite buruieni. Fiecare câte-o bucată de pâine, o inmuia în strachină şi o la gură. După ce au mâncat ciorba de icre de peşte, Shari a pus in strachină °mâncare de peştecu măsline fiind mâncarea nalionaJă şi de bază a POporului), iar le·a adus un coşulet cu smochine. Ca incheiere, câte cu apă proaspătă, din burduf. Totul a fost delicios, vintele de multumire ale lui Crotos. pă ce s-au ospătat, tOji s~au 'întors la treabă: la comertul din uIită, mama Shari şi Rebeca la 1. din casă, David şi Ionas la păşune, cu măgarul şi 59
  29. 29. 61 t că.numai E:I poate să-ti redea piciorul. în al doilea ~-al rugat lUI Dumnezeu să ti-l trimită. Este adevărat, .. Dra~ă Sotir.ios, de 'lrezut am crezut din toată inima În . LUI de a .vmdec.a. Insă, cât e vorba de rugăciune, aici tul mamei Shan, Sunt convins de aceasta. Cum se ea, nu se roagă nimeni. Ştii cum? Când cere ceva lui .zeu, puterea ei de rugăciune este aşa de mare încât SJgură că va c~păta ce a cerut. Mă înlele~i? Şi n~a a:e rolul el. Una este să te rogi unui om şi alta e rogi I~I Dumnezeu. Este. o deosebire ca de la cer la t. O~ce o,? te ajută în interesul lui şi, de nu te ajută, nă ca aşa l-au~dic~~f!nteresele. ~t despre rugăciunea D~umne~eu, sa ŞtII ca are anumite conditii. Prima este c~ E! eXlstă, că EI este Creatorul a tot ce se vede şi nu II, bloeânteles,}i a~ tău. E~ conduce totul după legile e~te Cel ~re rasplateşte bmele şi răul pe care le faci. cand crez~ ~ EJ .te poate ajuta, devii plăcut Lui. Te la EI. Te ajuta. Ilt poartă de grijă. Ai raCUl legătura e ~I EI. ~nnclpal~1 este să tii strânsă legătura cu El şi VOia LUI: Iar legatura cu EI o poti tine numai prin ne. Nu ŞtIU dacă ro-ai priceput... Ţe-am înte~es foarte bine, spuse Sotirios. Totul atârnă !"ta ce-~ al. Iar eu, .aş_adău~a că ~ceastă credintă este de vomta ta. Vrei sa ~reZl, creZI. Nu vrei să crezi, nu ~~ lui Iisus m-a Învă{at multe in această privin{ă, omsl?s: ~Când te",rogi, intră în ~mera ta, Închide uşa te lUI D~m~ezeu ID secret. EI ştie de ce ai nevoie §i-ti •. Dupa mme, cred că trebuie să cerem ceea ce nu Infăptui.singu~. Să nu cerem bogă{iile lumii, ori să Ce~n, bunaoa~. ~ocea lui Iisus m-a invătat şi mJ-a spus: «Nlmeru nu vine la Mine dacă nu fi cele două oi. Fetita Dina şi Crotos s-au aşe~t în pr~ajma lui Dionisios, pe iarbă. La un moment dat, Dma a ndlcat un deget şi a spus: . - Auzi? Vorbeşte Iisus din Nazaret! • Ce spune? - îl întrebă Crotos pe Dionisios. - "De aceea zic vouă, nu vă îngrijiti de viata voastră, de ce veti mânca şi 'ce veti îmbrăca. Viata însea~nă~ O?ai. ~ult decât hrană şi haine. Vedeti corbii? Ei .nu seama~~ ŞI ~ICI nu seceră. N-au cămară §i nici grânare, CI Domnul I~ hra~eşt~.. Voi sunteti de mai mult pret decât păsările. ~re d~n VOI, pnn grijile sale, Îşi poate lungi viata c~ ~n c~.t ? ~n, daca ~u putet~ face cel mai mic lucru, de ce va mgrlJQrall de rest. Vede~1 cum cresc crinii. Ei nu torc, nici nu tes şi, totuşi, adevăr ZI vouă chiar Solomon, în toată gloria sa, nu a fost îmbrăcat c unul 'din ei. Ori, dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba ce vedeti azi pe câmp, iar mâine va fi~arunca~ă ~n ~uptor, cu.atâ mai mult vă îmbracă pe voi, putm credmclOşIlor! DecI, nu căutati la ce veti mânca şi veti bea, ~ci toate a~st~ luc~ păgânii lumii le c~ută. Tatăl vostru ştie de ~ aveti VOI nevOI Căutali mai Întâi Jmpărătia lui Dumn.e~eu ŞI toate ceJe~alte~ se vor da vouă. Nu te teme, turmă mIca, pentru că Tatal Ta a găsit bun Să-li dea Împărătia". . ~ Medicul Crotos rămase pe gândun. Dupa O vreme, declară lui Dionisios: • În fond, ce spune El, dragă Dionisios, ~ste foart adânc şi, în acelaşi timp, foarte adevărat.. OncAt ne-a zbuciuma în lumea aceasta, tot nu înfăptUim mare lucr Gândeşte-te la piciorul tău: dacă nu apărea El, t~m~s d Dumnezeu, rămâneai până la capătul zil~lor c~ ~.n Clot ITI 1 de picior. Doar ştii cât te-ai zbătut cu toti medlcll. în.c~1 ro fericit caz, ajungeai să-ti faci un picior de ~emn, dar rucl~a unul adevărat, şi încă încăltat! Jar tu, ce-at făcu~ ca să vmă I tine Iisus §i să-li facă acest mare dar? în pnmul rând, 60
  30. 30. 63 ~âncat, au multumit iarăşi lui Dumnezeu Apoi ma ~ a strâns de ~e m~să, a luat-o pe Dina cu· ea Ja ~ulca~ea b,rnp ce DaVId ŞI Alexandru s-au lungit lavi -' bndu-se cu covoare. Pentru lonas ţ;" D' .. pe la,r . . :t 100lS10S s-a pus un . ~ ~os, Iar ve: me~icul Crotos l-au poftit pe o lavilă. lSJOS I-a a~us ŞI o patură mare de învelit, precum i un U 6cu ap~ Ş!. urându-le.pacea lui Dumnezeu, s-a retr~s. ar, oncat de ostemt se simlea, SOI' , - 'dw h" Câ _ w'" mos nu putea sa : ca: ~.. ~d I-wa napadit ŞI arşiţa in piept, s-a sculat , sa-ş~ u e camaşa. Băielii dormeau duşi iar el se • Ia ?roazmc. Intrase În luna"a cincea de pribeg','e '- - atmsese 1" tIT ,. , ŞI lOca . " In~. ~tuŞl, slmlea că se apropie de sfârşit. poate sl,mpla .Is~o~re trupească îi creea această iluzie?; spr~ ~Iua alipI, VIsând că o imbrăli"a pe maică-sa s'O podldlt de la ' 'O ' , e, w:nml. are ce făcea biata sa mamă? Când ultima data In Atena, incitat de Danielos o zbughise in sp~e Caesareea, fără măcar s-o' mai vadă. Spera ă că mtr-o lună de 'J d . _ . s se nd d ZI e, ar, Iata, mtrase Într-a cincea ţ;i e-ntoarcere! . :t Când s-a ridicat de pa 1 '1- D' "'e ' ba aVl a, 100lSIOS, Iacov ţ;Î cele l' mei co rau de pe terasă p;, ~ ~. ~~ ~, ' acusera rugaclUnea de ata :.caCI la asta servea terasa - iar mama Sha . , Dupa ce au cânt 1 n aranja . at psa mul de laudă şi de mullumire lui ezeu, bătrâna le-a adus o strachină cu ouă de pe'te «ate cu ceapă ,,' • l' , ,cu rt ~I cu mas me, apoi pâinişoare de orz şi .po ocale. După ce s-au săturat, au cântat' ă' ul ~: multumire. Dionisios a luat cele necesare ~~rs_şl uhla, J~ comertul său. Sotirios Crotos însolit de Iona: ge~ ~aga~1de căpăstru,au plecat î~ pădure ' saptamâna întreagă au cărat lemne inU:eru ând doar ,la a~ază §i au făcut două stive ~aIte pePcare copent cu Iarbă uscată. ' 62 atrage Tatăl, şi Eu nu voi da afară pe cel eare crede în Min şi se roagă Mie. Cere şi li se va da, bate şi li se va deschid căci cel qre cere va căpăta, şi celui ce bate i se va deschid Eu am venit nu ca să pedepsesc lumea, ci ca s-o ajut şi s mântuiesc». Ei! Ce vrei mai mult şi mai limpede? Fă voi Lui, roagă-te Lui şi ai scăpat de griji. Cu asta, ne-am întors la ce spunea mai înainte: ~Nu vă îngrijili de ce veli mânca şi vei îmbrăca». _·Dionisios, dragă, aceasta este într-adevăr o religi umanitară, zise Sotirios. Dacă, prin Iisus, Dumnezeu răspândeşle În lume, însolită de vindecări, fata lumii se schimba cu totul. După mine, este o religie vie care adresează sufletului. Omenirea s-a săturat de zeităti bătuteÎ piatră şi neputincioase. Cât şi de legendele lor. Oricât i- ruga pe zei, nu vei căpăta nimic niciodată. Sunt reci neinsufleţiti. Ori, e mare lucru să ştii că ai pe cineva care 1 poartă de grijă; că, la nevoie, te rogi Lui, iar EI te ajută. felul acesta nu te mai simti complet singur şi străin in lume. Rostind aceste cuvinte, a simtit din nou 'cum arşila cuprindea pieptul şi fi pârjolea. Se sculă pa. dată şi turnă ulcică cu apă în sân. Senzatia era ingrozitoare, aproa insuportabilă.Până şi pielea pieptului il frigea. Când s-a-nserat, suava voce se făcu din nou auzită, propozitii scurte. . - Ce zice? _ Vindecă, pesemne, bolnavi, n lămuri acesta. Zi «Mergi În pace, credinta ta te-a mântuit. Pacea să fie tine.» Mai târziu, intrând În casă, s-au spălat pe mâini, picioare, apoi au cântat un psalm de mullumire şi s-au aşe să cinezţ. Mama Shari le-a pus pe masă o strachină mare lapte fierbinte şi alta cu turte din mei, frământate cu mie Le-a umplut la fiecare ulcica ce-o avea dinainte, iar după
  31. 31. Povestindu-i Într-o zi lui Dionisios despre gloata pe care o întâlnise în Arimateea, acesta i-a dat amănunte asupra dezastrului care se petrecuse acolo. Din mullimea pornită in căutarea lui Iisus, pieriseră trei sute de oameni, iar Sinedriul dăduse poruncă să se anunte în ce urbe se află Iisus, pentru a se preveni alte catastrofe ca aceea din Arimateea. La tatonările lui Crotos pentru aflarea căii celei mai lesnicioas să-I vadă pe Iisus, Dionisios il asigura că va veni ziua când n va găsi destul de uşor. , 64 Capitolul IV. •
  32. 32. • • , , Iritr-o dimineată, au trecut pe ulita lor nişte vindecaţi, re aflară că Iisus era în Bethania. Atunci, mama Shari câţiva peşti uscati Într-o traistă, pâine, măsline, 'ne şi două portocale. Dionisios i l-a dat p'e David ca ăuzească până pe drumul Bethaniei, asigurându-l că jumătate de zi va ieşi drept în fata Profetului. Dar, ~unse. În Bethania, mulţimea deja plecase <.lupă EI, se îndreptase spre lacul Ghenizaret. Se alătură ii, deşi era conştient că se repeta situatia din ea. Noaptea l-a apucat trântit Într-un lan de grâu, iar la 1-3 deşteptat o ploaie scurtă şi repede. prejur nu mai exista nimeni. C& să nu·1 bată soarele I s-a târât la umbra unei movile, străjuită în vârf de o După ce a mâncat un peşte uscat şi o portocală, a u ochii un pârâu sau un lac, spre a-şi dQmoli focul din ar cât cuprindea cu privirea, nu vedea nici o apă. să se ridice de jos, însă picioarele refuzară să se mai e ~oment, se crezu paralizat şi îl apucă o disperare . In jur, dăntuiau numai umbre negre. Puterea şi părăsiseră. Era un om sfârşit. Neayând cu cine vorbi, vorbească de unul singur: ti tu, cumva, medicul Crotos, cerşetorul acesta in zdrente şi plin de păduchi? Tu, care la Roma i parfumate de două ori pe zi? Tu, preşediiltele i medical din întregul Imperiu Roman, glorificat şi cezari şi patricieni? Tu, cel bogat, cu vile la Roma, fi in Atena, toate mobilate cu ce exista mai frumos şi p? Tu, cetătean de onoare al Romei? Tu, moşteni­ i jumătăti din fabuloasa avere a Crotoşilor? fti mai cine ai fost. Ai părăsit totul pentru un şarlatan, ai Învătat douăzeci şi trei de ani, ,din care numai medicină? Ce vrei tu să înveti de la fiul er care nu ştie nici să scrie, nici să citească? Dacă la El, ~um vrei tu să vorbeşti, când El nu cunoaşte 67 •
  33. 33. limba ta greaca? N-are nici un secret. Face numai vrăjitori , I .. 1 D Întoarce-te la Roma! Doar vezi în ce ha aI ajuns. e nu, . s~ mori aici! Aici vei putrezi §i te vor mânca corbi Întoarce-te la Roma degrabă!" La aceste cuvinte, îşi răspunse tot el: "Nu! De zece ori, nu! Nu mă Întorc acasă În ha~ul I care am ajuns şi fără un rezultat! Ar insemna că nu mal su eu, Sotiriosl" _ _ . Uitându-se la vârful movilei, îl străfulgera o alta Idee: se lovească cu capul de stâncă, până va trece in Iurn umbrelor neştiut şi necunoscut. Târându.~e, ? urc~t movilă, agălându-se de coltul de stâncă. S-a Uitat ImpreJ~r, nu-l vadă nimeni şi a încercat să se aşeze c~ ceafa ~a nivel collului care urma să-l ucidă. Dar, în aceea.şI secunda, qf? nevăzută" l-a smuls de acolo, l-a rostogolIt peste caP. ŞI .1 trântit cu fata la pământ şi cu gura in.tăr~nă. ~radă.s~a~~e simtit un sloi de gheată trecându-I pon şira spm?m. incleştat la pământ, tinut strâ~s, ca i~ cleşte~ ne~mlş~t, pieptul îi ardea mistuitor; ar fi vrut sa plânga, sa stnge, urle, dar gura ii· era plină de tărână. N~ aşt~pta de moartea care nu mai venea. A rămas astfel catva timp, ca s-a părut secole. Într-un târziu, binecunoscuta voce se auzită, in limba greacă: - Ce vrei să-ti fac? Sloiul de gheată i-a cuprins inima, ~f~ul î~ p~rjo pieptul. Era încătuşat de .pământ, o gr?aza... s~l~atJcă ti tâia, şi, mai presus decât ace~t~..senzatll, pana 10 străfun fiintei, un regret fără de ma!gl~l îl cople~ea. " "L-am supărat! L-am Jlgmt! L-am ~s~ltat! .. Simtea că-L are în fc:tă, ~ este tra~tlt la plc!oare~e Dar nu putea să vorbeasca, n~cl săvse..ID1şt~. Du~a .un tim putut să-şi mişte buzele, a SCUIpat 13rana dm gur~ şI.a ŞOpti "Doamne! Te rog, din toată inima, să mă Ierti! Eu că e§ti un trimis al Cerului. De cinci luni glasul Tău 68 t~ie,.mă arde, mă pârjoleşte, dar nu inteleg ce imi spui, că ŞtIU hmba, dar mult aş vrea să-ti inteleg vorba şi fapta!" . L-~ a~ucat un plâns cu sughituri, sfâşietor. Abia târziu , tQt m hmba greacă, porunca: - Ridică-te! Cân~d s_-a ri~icat, era pe malul unui râu, gol până la .u, o ~arp~ ~Iba acoperindu-I coapsele, având in jurul Lui a ?arbatl. In fata lui şedea un bărbat necunoscut, cam de aşI vârs~ă c~ el~ care I-~ intrebat in limba greacă: · CrezI tu 10 IISUS Hnstos, Fiul Dumnezeului celui viu şi V rat? - Oh, da! Cred! . ~ intrat cu ei în râu, i-a turnat apă în creştetul capului şi - În numele)ui Iisus Hristos, eşti botezat! Î~ ~c.~a .clipă i-~ dispărut focul din piept, gheata de pe spmam ŞI copleşltorul regret ce-I cotropise incă de când ~se }a po~le.le ~oIinei. Nu mai simtea decât o frică v. Când.a le!,t dm ~p~, la câtiva paşi, L~a văzut pe Iisus. a la.EI şl-I'cazu la picioare, spunând: • Î11 multumesc, lIsuse, Fiul Dumnezeului celui viu §i rat! Iisus l-a atins cu mâna pe cap, zicându-i În aramaică: • Nu te teme! Crede numai! ~e Icx: §i-a ~at seama că întelegea şi putea ·vorbi I.ca . §I! o.ctată~ cu această revelatie, o fericire de .hlpu~t l-a mvadat intreaga fiintă. Dar, ce fericire! Un :"t I~minos, cald şi plin de iubire... Iubirea lui Iisus! In chip revelat, a inteles totul, fără ca cineva să-I fi t ceva. lată-i pe cei doisprezece apostoli: . ~ uria~§ul Simon-Petre, zis +:marele pescar», repezit la fi fapta, cu suflet naiv, de copil; 69
  34. 34. pe Matei vameşul. care-l botezase şi cu care s~a împrietenit imediat; . v • pe gemenii Zebedei, Ioan şi Ia~~v, gemem ca vârsta ŞI ca statură, dar în rest complet deosebl!l. A Ioan era blond de parcă avea pe cap un snop ~e grau, barbă la fel, ochi albaştri care-l priveau. doar ?~ lisus.: ~u seninătate şi dragoste, visător ca fire, tăcut, semilbtl, femmm şi contemplativ. . Iacov la rândul său efa brun (cum nu se poate mal brun), însă arătând ca ~n arab, cu 'p~r ~egr~l. cu barbă neagră, cu piele neagră, cu ochi micI ~l C~P:Ul, laf ~ ~re vesel, dinamic, suflet simplu şi bun, dormc sa ~J~te I?e ~mcme. Aveau douăzeci şi ~pte de ani şi erau cei mal tmen,,?lnv grup. Iisus le zicea şi «fiii tunetului», deoarece mama lor u. nascuse la câmp, unde culegea inul cu o soră a lor, J?e o plome pu!e!. nică. Înso!ită de fulgere şi tunete..Când l-a ~d~s acasa In poală. i-a spus sOlului ei ~ «tunetu~l-a dat afara ?ITI ea.» . Alături de Iacov Şi de Ioan, l-a cunoscut ŞI pe Andrelt pe Filip, pe Toma, pe Nathanail, pe ~irnon din Can~, pe Iacob al lui Alteu, pe Iuda Tadeul ŞI pe Iuda. I~canotuJ. Asupra celui din urmă, privirile lui Crotos au Stă~Ultm~elung. To!i cei unsprezece erau galileeni. ~ncetălem cu. IIsus, c căuta ăsta tocmai din Cetatea lscanot? Elegant, mândru posomorât, plin de sine, uitând~-se diS'pr~tuitor la c~il~lli lacom de bani, hot şi trădător.Ştundu-IiUbitor de bam, lisu îi incredintase întregul avut al grupului. La un momentdat, Iisus a luat-o inaintea lor, plecân de lângă Iordan, iar apostolii L;au urmat. S~otiri,:,s s-a luat după ei, mergând lângă M~t:i-va~eşu.1.Dupa ce-I cerce.tas ca fizionomii. observase ŞI 1mbracămmtea lor. Toti purta aceleaşiveşminte. ~ . Când au ajuns ;ntr-o pădure, au {osttntâmpinali de al1 vreo sută de bărbali, denumili «ucemcu», ..oamem sl~pl~ plecali de la plug sau de la năvoade, unnandu-I pe lisu 70 zând ~n EI, d0r.nici să-I asculte cuvântul şi să vadă fapta Contmuâ~du-Şlcalea, cu rândurile ingroşate de ucenici, la sc~uce. hsu~ a. fost întâmpinat de alti vreo cinci sute de . ~tl cu femel Ş.I, copii, aşa-numitii «familiari», majoritatea - J11la auz~1 VOCl~ Lui, ori foşt~ bolnavi vindecati de EI. Toti ~ ~coşun, .tr~ls!e. cu mermde şi formau o categorie lala care-şI parasl~e:ă casele şi, insoliti de femei şi copii, eau pe, ur~ele lUI 1Jsus, călăuziti tot timpul de vocea Sa. Pe chlpunle lor se putea citi doar credintă şi iubire, .' d~ f~pt, erau motivatiile pribegiei lor. Bărbatii erau pe •• CIOCI sute, fără a mai adăuga numărul femeilor şi al ulor. Afară de farisei, scribi şi cărturari, aflati printre ei şi de 0t:sen:at .după vestimentatie, restul erau modest, dar .t i:nbr~catl. IISUS s-a oprit pe un platou, tot la marginea I ~dU!l, s-a aşezat pe o lespede de piatră, iar În jurul Său .~~a s-au răsţirat apostolii, formând parcă o coroană; CII ITI spatel~ apostolilor, pe când ceilalti bărbati in pta Sa. FemeIle s-a~ inşirat cu copiii in stânga, formând 1un fel de culoar pnn care se putea ajunge până la EI. Sot~rio~ şedea iQdreapta lui Iisus. lângă Matei, care era ul dm şirul apostolilor. Iisus rămăsese visător cu mâinile ~un~hi. 4(T~i, ce bărbat tânăr şi fru~os! N-a;e mai mult Izecl~de am; aşa f~"!~set: numai in Cer găsqti...» O A carare dreapta Il brazdează capul, despărtindu-i m două. Un păr de aur-curat, fire de aur îi atârnă în pe umeri, un barbişon- la fel. O frunte mare, albă, pe alocu:-ea pârlită de soare, putin tă la tâm~le. Nasul drel'l ŞI frumos, cu vârful pulin .• Fruntea Şl nasul ~e efigie denotă un bărbat dinamic, tar, voluntar, entuZIast, cu spirit de initiativă îndrăznel tor, plin de sperantă,eroic şi curajos la extr~m: idealui tese. 71

×