TRANSPORTURILE MARITIME
Curtasu Sebastian
Beuca Tiberiu
Hosseini Razvan
Chersulich Nico
Clasa a X-a B

 Transportul maritim reprezinta, datorita avantajelor pe care le are, principala
categorie prin care se realizeaza transportul intercontinental de marfuri (între
75-80%). Economia si relatiile economice externe se bazeaza, pentru majoritarea
tarilor, pe transportul maritim. Transporturile maritime au cunoscut o dezvoltare
accentuata începând cu perioada marilor descoperiri geografice, iar apoi
motorul cu aburi, motorul Diesel au însemnat elemente ce au generat practice o
explozie a acestui mod de transport. Dezvoltarea economica de ansamblu,
necesarul tot mai mare de materii prime, produse finite a determinat sporirea
capaacitatii de transport a navelor, a vitezei, cresterea sigurantei în exploatare.

 Activitatea de transporturi maritime este strans legata de reteaua mondiala de
porturi.Porturile comerciale sunt organizatii complexe de transport, protejate prin
mijloace naturale sau artificiale, la adapostul carora navele pot intra si iesi, pot
încarca si descarca marfa, pot efectua manevre în conditii de siguranta a navigatiei
Portul reprezinta o aglomerare de instalatii de apa si uscat care asigura functiile
comerciale (operatiile de acostare, aprovozionare, reparare pentru nave, de
incarcare/descarcare, de depozitare, de prelucrare pentru marfurile transportate)si
pe cele administrative (asigurarea securitatii navigatiei, prevenirea poluarii bazinelor
etc.)
 Infrastructura portuara este organizata în functie de scopul diverselor instalatii ce-l
deservesc: instalatii de încarcare/descarcare a marfurilor (macarale, utilaje de
transport si stivuire, spatii de depozitare), instalatii de aprovizionare a navelor
(combustibili, apa potabila, depozite de alimente), instalatii de reparare si întretinere
a navelor (santiere navale, docuri uscate), unitati administrative, de paza, etc.

Porturile pot fi clasificate
dupa mai multe criterii:
 a)dupa pozitia geografica:
 -porturi de front de mare (situate la marea libera)-
Constanta, Bari, Barcelona, Tampico, Durban;
 -porturi de estuar (situate la gurile de varsare ale unor
fluvii)-Hamburg, Bordeaux, Anvers, Bremen, Londra;
 -porturi de golf-Marsilia, Tokyo, New York, Alger;
 -porturi de fiorduri-Oslo, Bergen, Trondheim
(Norvegia);
 -porturi de strâmtori-Istanbul, Gibraltar, Aden,
Singapore;
 -porturi de insule-Colombo (Sri Lanka), La Valleta
(Malta), Santa Cruz (Tenerife), Havana (Cuba);
 -porturi de cap si peninsule-Brindisi, Brest, Recife;
 -porturi de delta-Tulcea, New Orleans (Mississippi);
 -porturi pe canale-Port Said-Suez (canalul Suez),
Colon-Panama (Canalul Panama), Brunbruttel-Kiel
(Canalul Kiel);
 b)dupa functionalitate (aceasta clasificare ia în
considerare natura operatiilor portuare)
 -porturi cu trafic mixt de marfuri-Lisabona,
Barcelona, Rotterdam, Constanta, New York, Tokyo,
Calcutta, Shanghai;
 -porturi specializate: petroliere (Kharg, Milford Haven,
La Salina, Port Arthur), carbonifere (Norlfok,
Newcastle, Newport), mineraliere (Narvik, Lulea, Kerci,
Port Cartier, Port Hedland), cerealiere (Adelaide,
Rosario, Vancouver, Tacoma), pentru transportul
lemnului (Arhanghelsk, Oulu-Finlanda, Tacoma).
 - alte categorii: porturi de ferry-boats (Folkestone,
Dover, Calais, Ostende), porturi de tranzit (Santa
Cruz, Dakar, Gibraltar, La Valleta), porturi turistice
(Acapulco, Cannes, Nice, San Remo, Porto Fino),
porturi pescaresti (în Japonia, Norvegia, Chile),
porturi militare (Brest, Cherbourg, Portsmouth,
Taranto, Sevastopol);

• Flota maritima comerciala este alcatuita din urmatoarele categorii de nave:
• - nave tanc destinate transportului de marfuri lichide;
• - nave pentru transportul marfurilor solide (dry cargo);
• - nave combinate care pot transporta concomitant marfuri solide si lichide;
• - nave speciale;
• - nave auxiliare.
• Navele tanc sunt reprezentate în cea mai mare parte de petroliere care pot sa aiba tonaje cuprinse între 20 000-60 000 tdw pentru produsele
rafinate sI între 100 000-400 000 tdw pentru titei sau pacura. în afara petrolierelor, în categoria navelor tanc mai intra navele pentru transportul
gazelor naturale, uleiurilor vegetale, produselor chimice lichide, vinului etc.
• Flota pentru transportul marfurilor solide este formata din cargouri (pentru transportul marfurilor generale, manufacturate), nave pentru
transportul marfurilor în cantitate mare -vrachiere - (minereuri, carbuni, cocs, bauxita, cereale etc.), vrachiere universale (nave care pot transporta
orice fel de marfuri în vrac).
• Navele combinate îmbina avantajele mineralierelor cu cele ale tancurilor petroliere sI pot transporta concomitant marfuri solide si lichide.
• Categoria navelor speciale include navele frigorifice, cele de pescuit, navele port-container si navele port-barje. Navele port-container au tonaje
cuprinse între 1 000- 20 000 tdw si pot fi de tip LO-LO (cu încarcare-descarcare pe verticala) si de tip RO-RO (permit încarcarea-descarcarea pe
orizontala). Cele din urma au doua variante mai raspândite: RO-RO container ship care asigura încarcarea sI descarcarea containerelor cu utilaje
obisnuite ale portului sI RO-RO trailer ship care transporta containere fixate pe trailere (prezinta avantajul ca în portul de destinatie trailerele pot fi
remorcate sI transportate pe sosele). Navele port-barje sunt utilizate pentru transportul intermodal (maritime-fluvial).
• Grupa navelor auxiliare include remorchere, dragoare, nave de alimentare, spargatoare de gheata etc.

• Pentru comertul maritim international cele mai importante sunt drumurile maritime internationale (rutele care
asigura legatura dintre porturile diverselor state care nu fac parte dintr-o uniune vamala, situate în acelasi bazin
maritim - Constanta - Odessa) si drumurile oceanice internationale. Acestea sunt rutele transoceanice, de cursa
lunga,strabatute de nave de mare tonaj. în ambele cazuri este permisa circulatia navelor tuturor statelor, în conditii
de egalitate, potrivit normelor marii libere reglementate prin Conventia de la Genava din 1958.
• Principalele rute maritime se afla în Oceanul Atlantic (peste 50% din totalul mondial); din Europa spre America de
Nord, America de Sud, Africa; din Africa spre America de Nord, America de Sud; din America de Nord spre America
de Sud, etc.
• În Oceanul Pacific se deruleaza circa 35% din principalele fluxuri maritime, îndeosebi între continentele America de
Nord si Asia, America de Sud si Asia, Australia si America de Nord. în ultimele decenii, datorita dezvoltarii regiunii
Asia-Pacific, fluxurile comerciale din Oceanul Pacific s-au accentuat în mod deosebit.
• În Oceanul Indian, rutele comerciale se desfasoara între Asia de Sud, Sud-Vest si Asia de Est, Africa, Europa,
datorita îndeosebi exporturilor masive de hidrocarburi din zona Golfului Persic.
• Anual, pe aceste rute, se transporta peste 5 miliarde tone marfuri în urmatoarea structura procentuala: 60% petrol,
10% carbuni, 5% fier, 3% lemn, 2% fosforite, ceea ce reprezinta circa 80% materii prime si 20% produse agricole si
industriale.