Manualul „Cum poți să fii responsabil ca tânăr în problemele de mediu” este un ghid care le oferă tinerilor informații despre mediu, despre acțiunile iresponsabile ale oamenilor care au avut efecte dezastruoase asupra planetei, despre cum putem să ne implicăm activ în salvarea ei și cum pot face tinerii o diferență în ziua de azi prin crearea și punerea în aplicare a proiectelor de ecologie. Acest manual le oferă sfaturi despre ce și cum trebuie să facă astfel încât să își reducă impactul negativ asupra mediului, de la comportamentul în viața de zi cu zi, până la dezvoltarea de acțiuni proprii prin care își propun să lupte și să găsească soluții viabile pentru a face mediul înconjurător unul în care generațiile viitoare vor putea respira și de care se vor putea bucura. Este un ghid ecologic creat de tineri pentru tineri, cu bazele puse în cadrul „Dezbaterii tinerilor pentru mediu” din august 2012 și care, iată, vede lumina zilei cu ajutorul elevilor din Zalău, Călărași și a ViitorPlus - Asociația pentru dezvoltare durabilă. Manualul a fost creat în cadrul proiectului “Dezbaterea tinerilor pentru mediu”, un proiect educațional organizat de ViitorPlus – asociația pentru dezvoltare durabilă, finanțat de Uniunea Europeană, prin programul Tineret în Acțiune și sponsorizat de TenarisSilcotub.

1. Cum poți să fii
responsabil ca tânăr în
problemele de mediu

3. Cuprins
Prefață
Problemele de mediu principale cu care ne confruntăm la nivel
naţional şi global ..................................................................................... 3
I.1.Schimbări climatice şi energie curată ................................................ 3
I.2.Producţie şi consum durabil.............................................................. 4
I.3.Conservarea şi managementul resurselor naturale.......................... 11
I.4.Transport durabil .............................................................................16
II. Cum dezvolţi un proiect de mediu plecând de la o problemă reală . 21
III. Cum atragi resurse umane şi informaţionale care să te ajute la
implementarea proiectului .................................................................... 31
IV. Cum atragi resurse materiale, financiare, instituţionale pentru
implementarea proiectului .................................................................... 34
V. Cum comunici extern activităţile şi rezultatele ................................ 34
VI. Instrumente de activism civic ......................................................... 40
VII. Sfaturi practice pentru viaţa de zi cu zi pentru a proteja NATURA
............................................................................................................... 47

4. Manualul „Cum poți să fii responsabil ca tânăr în problemele
de mediu” este un ghid care le oferă tinerilor informații despre mediu,
despre acțiunile iresponsabile ale oamenilor care au avut efecte
dezastruoase asupra planetei, despre cum putem să ne implicăm activ în
salvarea ei și cum pot face tinerii o diferență în ziua de azi prin crearea
și punerea în aplicare a proiectelor de ecologie.
Acest manual le oferă sfaturi despre ce și cum trebuie să facă
astfel încât să își reducă impactul negativ asupra mediului, de la
comportamentul în viața de zi cu zi, până la dezvoltarea de acțiuni
proprii prin care își propun să lupte și să găsească soluții viabile pentru
a face mediul înconjurător unul în care generațiile viitoare vor putea
respira și de care se vor putea bucura. Este un ghid ecologic creat de
tineri pentru tineri, cu bazele puse în cadrul „Dezbaterii tinerilor pentru
mediu” din august 2012 și care, iată, vede lumina zilei cu ajutorul
elevilor din Zalău, Călărași și a ViitorPlus - Asociația pentru dezvoltare
durabilă.
Manualul a fost creat în cadrul proiectului “Dezbaterea
tinerilor pentru mediu”, un proiect educațional organizat de
ViitorPlus – asociația pentru dezvoltare durabilă, finanțat de Uniunea
Europeană, prin programul Tineret în Acțiune și sponsorizat de
TenarisSilcotub.
1

5. Problemele de mediu principale cu care ne confruntăm
la nivel naţional şi global
I.1. Schimbări climatice şi energie curată
SCHIMBĂRILE CLIMATICE
2

6. Cauze ale schimbărilor climatice:
Cauzele schimbărilor climatice pot fi naturale (erupțiile
vulcanice, curenții oceanici, schimbările apărute în orbita Pământului,
variațiile apărute în activitatea solară etc.) sau provocate de om. Cele ce
apar ca urmare a activității umane sunt și cele mai grave și mai
dăunătoare: emisiile de carbon rezultate din procese industriale,
transporturi și activități individuale, emisiile de gaze toxice de către,
utilități (poluarea aerului), animale și îngrășăminte folosite în
agricultură (poluarea solului), combustibilii folosiți pentru generarea
energiei electrice sau termice, defrișările masive.
Poluarea aerului
Contaminarea aerului cu diferite
materiale (praf, cenușă etc.) afectează
sănătatea și confortul tuturor
viețuitoarelor de pe planetă. Două din
cauzele principale ale poluării aerului
sunt creșterea producției industriale și creșterea circulației rutiere.
Ce am putea face noi?
 Să folosim mijloacele de transport în comun, să mergem cu
bicicleta sau pe jos.
 Să consumăm mai puține produse procesate.
3

7. Poluarea solului
Contaminarea solului se face cu diferite substanțe folosite în
agricultură (pesticide, îngrășăminte, ierbicide etc.) care afectează
habitatul, prin tehnica agrară incorectă, prin aruncarea neadecvată a
unor deșeuri care conțin diferite substanțe chimice (cum sunt bateriile
care conțin multe metale grele sau becurile economice care conțin
mercur).
Poluarea apei
Apa reprezintă sursa de viață pentru toate
organismele, de aceea apa poluată afectează calitatea
vieții la scară planetară .
Cauze ale poluării apei: scurgeri de reziduuri de
la fabrici, deversări ilegale ale unor substanțe toxice,
nocive, poluanții din aer care ajung în apă prin
intermediul ploilor acide.
Efecte ale schimbărilor climatice:
 Topirea gheţarilor
 Fenomenele extreme
 Creşterea temperaturilor
 Deşertificarea
 Ploile acide
 Dispariţia unor specii de plante şi animale
 Distrugerea stratului de ozon
4

8. Ploile acide
Ploile acide sunt o formă de poluare a aerului și a apei sub formă
de precipitații cu o aciditate mult mai ridicată decât alte tipuri de
precipitații.
pH-ul ploii normale este în general de 5.6, iar orice valoare mai
mică decât aceasta este considerată acidă.
!!! Cel mai mic pH al unei ploi acide s-a înregistrat în New
England, o cifră de 2.4 pe scara pH-ului, o aciditate identică celei a
oțetului. Aciditatea ploilor a cauzat deteriorarea culorii unei mașini
care, inițial verde deschis, a căpătat urme de albastru, galbenul fiind
îndepărtat.
Ploile acide sunt numite aşa din cauza substanţelor chimice
care ajung în atmosferă. Industria - Substanţe chimice -> Ajung în sol
şi în apă → Vieţuitoarele consumă apa → O parte din apă se evaporă
5

9. - vaporii de apă ajung în aer şi formează nori → Norii aduc ploaia
care este dusă de vânt.
Deşertificarea
Deşertificarea este procesul prin care
terenul agricol se transformă în deşert.
Cauze: tăierea pădurilor, inundaţiile
prelungite, monoagricultura (lipsa
practicării unei agriculturi care să lase
solul să se remineralizeze), păşunatul excesiv.
Manifestări:
 Dispare vegetaţia. Solul deşertificat nu mai e fertil, deci terenul nu
mai poate fi cultivat pentru hrană.
 Se reduce calitatea apei din zona deşertificată.
 Solul se transformă în nisip.
 Regenerarea pământului este împiedicată.
Exemple:
 Judeţul Mehedinţi este ameninţat de acest fenomen din lipsa
irigaţiilor (doar 2000 ha irigate din 75 000 ha).
 400.000 de hectare din suprafaţa agricolă a României sunt afectate
de fenomenul deşertificării, conform Directorului Institutului de
Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie, Dr. Mihail Dumitru.
Dispariţia unor specii de plante şi animale
6

10. Sunt ameninţate cu dispariţia 12% din cele aproape 10000 specii
de păsări de pe glob, 20% dintre cele 5416 specii de mamifere existente
şi 39% dintre speciile de peşti analizate. Exemple:
 Pescuitul excesiv a dus la dispariţia unor specii precum: codul nord-
atlantic, foca de Marea Neagră.
 Temperaturile ridicate au dus la dipariţia
recifurilor de corali care sunt habitatul
multor specii.
 10 din cele 17 specii de pinguini de pe glob
sunt ameninţate, victime potenţiale ale încălzirii globale.
Fenomene extreme
Exemple ale efectelor devastatoare:
 Uraganul Katrina a fost un uragan care s-a format pe 23 august 2005,
în timpul sezonului de uragane în Oceanul Atlantic din acel an. El a
cauzat distrugeri masive în SUA. Cel puţin 1836 de persoane şi-au
pierdut viaţa din cauza uraganului şi a inundaţiilor care au urmat,
acesta fiind cel mai distrugător uragan ce a lovit SUA vreodată.
 100 000 de persoane au murit între 1960 şi 1980 din cauza foametei
provocate de secetă în regiunea Sahel din nordul Africii.
7

11. ENERGIA CURATĂ
Energia curată se mai numeşte energie regenerabilă datorită
faptului că sursele care o alimentează nu se epuizează niciodată, adică
sunt regenerabile (soare, vânt, apă, valuri, apă termală, energie
nucleară).
Tipuri de energie curată:
 Energie solară
 Energie eoliană
 Hidroenergie
 Energie mareomotrică
 Energie geotermală
8

12.  Energia atomică – unii o consideră curată atâta timp cât nu se
întamplă accidente. Mulţi însă nu o iau ca energie curată
deoarece urmările accidentelor sunt mult prea grave.
Ex: Fukushima, Cernobâl, etc.
De ce avem nevoie de energie curată?
Trebuie să căutam alternative pentru a înlocui surse de energie ca
uleiul şi cărbunele. În procesul de ardere, acestea emit carbon în
cantităţi foarte mari, carbon care este eliberat în atmosferă şi care
contribuie într-un procent foarte mare la încălzirea globală. Avem
nevoie de alternative de energie curată pentru a putea satisface nevoia şi
cererea de electricitate, fără a distruge mediul înconjurător.
Combustibilii fosili vor mai ajunge doar pentru:
Petrol: 1,277 mil = 32 de ani
Gaz: 1,239 mil= 72 de ani
Cărbune: 4,786 mil= 252 de ani.
De asemenea, energia curată nu are efecte adverse.
O familie obișnuită consumă mai mult de 300kWh/an, ceea ce
înseamnă mai mult de 1,5 tone de CO2 eliminat în atmosferă. Luându-i
în calcul pe cei 150 de milioane de proprietari de locuinţe existenţi în
UE, cantitatea totală ajunge la cifra de 225 milioane de tone de CO2/an.
9

13. Producţie şi consum durabil
Ce înseamnă?
Suntem o piatră aruncată
Trăind pe-o planetă sfârtecată
Iar pentru-a oamenilor greşeală
Natura începe să piară
Planeta plânge cu suspine
Toţi ne gândim doar la sine
Atâţia oameni greşesc
Energia irosesc
Vor din ce în ce mai multe
De planetă-ncep să uite
Fie vânt şi fie soare
Energia tot nu moare
Dacă ştim să reciclăm
Planeta s-o bucurăm
Conştienţi toţi vrem să fiţi
Viaţa dacă v-o iubiţi
Hârtie să reciclezi
Echilibrul să-l păstrezi
Haideţi toţi să încercăm
Planeta să o păstrăm.1
1
10 Autori: Vale Catalina, Georgiana Manciu

14. Impact negativ
Planeta:
 consumul de resurse neregenerabile în exces
Fabrica:
 folosirea de substanţe toxice în fabricarea
produselor
 poluarea apelor cu deşeuri
 fabricarea intenţionată a produselor cu o
durabilitate scăzută pentru a fi înlocuite rapid
Magazine:
 încurajarea consumului de produse de unică
folosinţă
 promovarea excesivă a consumului de produse în
funcţie de modă
Acasă în gospodărie:
 risipa de energie şi apă
 lipsa reciclării
Groapa de gunoi:
 eliminarea de metan în atmosferă (gaz cu efect
de seră rezultat din descompunera materiilor
organice)
 depozitarea unor cantităţi din ce în ce mai mari
de deşeuri în pământ
 eliberarea de gaze toxice în atmosferă prin
incinerarea deşeurilor
11

15. Cum ne afectează:
 Consumul de produse nocive pentru sănătate
 Resurse de apă potabilă în scădere
 Respirăm în fiecare zi aer din ce în ce mai poluat
 Pierderi financiare, umane în urma intensificării
evenimentelor meteo extreme cauzate de schimbările
climatice
 Nevoia populaţiei din zona rurală de a se muta dintr-o zonă
lipsită de resurse naturale tradiţionale, poluată, defrişată,
către periferiile oraşelor, în căutarea unui loc de muncă într-
o fabrică poluatoare
 Rezumând: scăderea calităţii vieţii
12

16. Ştiaţi că ... ?
13

17. Exemple / Soluţii
SEVERN CULLIS-SUZUKI
Severn Cullis-Suzuki, fetiţa de
numai 12 ani care a reuşit să reducă la
tăcere întreaga lume cu discursul său de
5 minute. Scopul ei a fost să atragă
atenţia asupra problemelor de mediu şi
asupra impactului pe care acţiunile
noastre îl au asupra lui. Severn a primit aplauze din partea
participanţilor la Adunarea Generală a ONU din 1992, care au fost
puternic impresionaţi de spusele ei. Şi-a susţinut cu tărie punctele de
vedere la o vârstă atât de fragedă iar în prezent ea este activistă de
mediu.
Link speech : http://www.youtube.com/watch?v=BE2IMcLUjko
CITATE REPREZENTATIVE
“Nu lupt doar pentru viitorul meu! Deoarece dacă îmi pierd viitorul nu e ca
şi cum aş pierde nişte alegeri sau ceva la bursă. Sunt aici pentru a vorbi în
numele generaţiilor viitoare!”
14

18. „Eu sunt doar un copil şi nu am toate
soluţiile, dar vreau să vă daţi şi voi
seama de asta : nici voi nu aveţi
soluţii la aceste probleme!”
„Eu sunt doar un copil dar totuşi
eu ştiu că suntem toţi împreună şi că
ar trebui să acţionăm ca o singură
familie cu un singur scop ! Deşi sunt
supărată, reuşesc să vă vorbesc şi deşi îmi este frică, nu îmi este frică
să spun lumii ceea ce simt.”
Dacă Severn a reuşit, oare nu am putea şi noi?
Conservarea şi managementul resurselor naturale
Ce sunt resursele naturale?
Resursele sunt mult mai mult decât apă, aer, sol; ele pot fi de la
petrolul din adâncuri până la spaţiul verde din spatele blocului.
Conform dicţionarului Oxford, resursele naturale sunt:
„materiale sau substanţe precum, minerale, păduri, apă, sol fertil etc.
care provin din natură şi pot fi folosite pentru obţinerea unui câştig
economic” sau, am putea adăuga noi, pentru satisfacerea unei nevoi.
„Unele dintre aceste resurse, precum mineralele, speciile şi
habitatele, sunt finite - odată ce acestea au fost epuizate sau distruse,
15

19. dispar pentru totdeauna. Altele, cum ar fi aerul, apa şi pădurile, sunt
regenerabile - deşi ne bazăm, în general, pe sistemele naturale ale
pământului să le creeze din nou, să le reînnoiască şi să le purifice pentru
noi.” (Agenţia Europeană de Protecţie a Mediului, 2011)2
16 2
http://www.eea.europa.eu/ro/themes/natural/intro

20. De ce ne preocupă resursele?
Zi de zi asistăm la epuizarea resurselor oferite de natură.
Unele forme de epuizare sunt vizibile cu ochiul liber. Este cazul
eroziunii plajelor mării3: în anumite părţi, plaja Mării Negre se reduce
cu până la 20 de metri/an4.
Mamaia 1961 Mamaia - după construcţia portului Midia 19865
Sau a defrişărilor
masive
3
http://opengis.unibuc.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=467:probleme-privind-
morfologia-rmului-romanesc-in-condiiile-actuale-de-mediu&catid=38:articole
4
http://www.mmediu.ro/gospodarirea_apelor/zona_costiera/Coasterosion/Institutional-Framework-
Projects-Perspective.pdf
5
http://www.google.ro/imgres?hl=ro&sa=X&biw=1280&bih=605&tbm=isch&prmd=imvns&tbnid=i8x
wXxnTPUneCM:&imgrefurl=http://www.coastlearn.org/tourism/casestudies_mamaia.html&imgurl=
http://www.coastlearn.org/tourism/images/blacksea-
mamaia2.jpg&w=380&h=380&ei=FsY8UPm2GIbj4QTM9oDgAQ&zoom=1&iact=hc&vpx=289&vpy
=128&dur=161&hovh=225&hovw=225&tx=121&ty=119&sig=111006999008898659060&page=1&
tbnh=123&tbnw=131&start=0&ndsp=18&ved=1t:429,r:1,s:0,i:73 17

21. De ce sunt importante resursele?
„Deşi multe efecte ale exploatării excesive sunt resimţite la nivel
local, interdependenţa în creştere a naţiunilor şi a comerţului
internaţional de resurse naturale fac din gestionarea acestora o problemă
globală”(Agenţia Europeană de Protecţie a Mediului, 2011).
Resursele sunt precum sângele din organismul uman, ele
alimentează toate „organele” Terrei: flora, fauna şi mai ales umanitatea!
Fără resurse de aer, de apă, de hrană, nicio formă de viaţă nu ar fi
posibilă, cu atât mai mult, oamenii a căror organizare socială impune un
consum mult mai diversificat de resurse.
Uitaţi-vă la personajul nostru: un tânăr ca şi noi din anul 2050,
care are nevoie de lucruri simple precum apa pentru duş, gazul pentru
cafea şi curentul pentru a naviga pe internet. Toate acestea sunt lucruri
pe care ne bazăm acum pentru a ne duce viaţa, dar ce s-ar întâmpla dacă
ele nu ar mai exista? Cum ar arăta viaţa lui? Cu siguranţă ar dori să ne
tragă la răspundere pentru că nu am protejat resursele care sunt ale lui la
fel de mult cum sunt şi ale noastre!
18

22. 19

23. Ce soluţii au tinerii pentru a proteja resursele?
1. învaţă “mici trucuri” pentru reducerea consumului individual. Vezi
rubrica de sfaturi din acest manual şi nu uita, resursele de pe internet
sunt numeroase, trebuie doar să cauţi!
2. comunică cu cei din jur: doar pentru că tu ştii, asta nu presupune că
toţi din jurul tău ştiu, chiar şi cei mai în vârstă decât tine, cât de
preţioase şi rare sunt resursele, începe prin a discuta chiar cu părinţii
tăi, ei sunt primii care se preocupă de viitor, mai ales de al tău!
3. observă şi cunoaşte ciclul de producţie al diverselor obiecte. O
resursă foarte utilă este documentarul “How it’s made” de pe
programul Discovery.
4. îţi place să faci fotografii sau filmuleţe? Alege mediul ca temă
pentru scurt metraje şi nu uita să le împărtăşeşti cu alţi tineri, aşadar
alege teme de mediu şi mesaje motivatoare!
5. participă la Earth Hour Day sau orice eveniment de acest tip, care
are mediul ca focus. Vei vedea că faci parte dintr-o comunitate
internaţională de oameni care se preocupă de mediu la fel ca tine!
Nu eşti singur!
6. fă voluntariat! La plantări, la igienizări, în campanii de comunicare,
voluntariatul îţi oferă experienţe de învăţare şi de a întâlni oameni
extraordinari, profită de asta!
7. toţi căutăm modele, ai putea să fii tu un model şi o influenţă
pozitivă pentru cei din jurul tău. Adună-ţi prietenii şi organizează cu
ei activităţi de igienizare sau orice altceva.
20

24. Transport durabil
Salut! Numele meu este Vasile. Tocmai ce am terminat clasa a 12-a şi
vreau să pornesc în călătoria vieţii, să mă descopăr, să aflu ce vreau
să fiu cu adevărat...
Mă aflam pe ultimul loc din avion şi am constatat cât de
frumoasă e lumea de sus. Răsfoiam o revistă şi mi-a atras atenţia un
articol despre incălzirea globală şi efectele transportului poluant. Nu
mi-a venit să cred că cel mai poluant mijloc de transport este exact cel
în care mă aflam. Mai mult, chiar dacă aş fi fost cel mai eco om în
restul anului, totul ar fi fost în zadar, deoarece acum poluez aflându-
mă în avion...
21

25. Ştiaţi că:
 Emisiile toxice ale avioanelor
declanşează boli respiratorii şi
cardiovasculare?
 Un avion ca r e d e c o l e a z ă
produce la fel de multe
emisii toxice ca un
autoturism care se
d e p l a s e a z ă 40.000 km?
 A locui lângă un aeroport poate
fi ca o bombă cu ceas?
Coborând cu mustrări de conştiinţă, mă urc într-un autocar cu
gândul că e mai puţin poluant decât avionul. Când colo, ce să aflu?!
Şoferul se săturase de mai bine de 20 de ani de bătut autostrăzile la
volan.
Ştiaţi că:
 Automobilele sunt responsabile
de 24,1% din emisiile de gaze
cu efect de seră?
 Maşina obişnuită produce într-
un an 3 tone de dioxid de carbon
care se evaporă în atmosferă?
 Folosirea, o oră, a unei maşini
electrice de tuns iarba poluează cât
o maşină care parcurge 563 de kilometri?
Din vorbă în vorbă am aflat că are de gând să meargă într-o
croazieră pe Coastele Americii. Atunci m-am gândit că ar fi o
22

26. oportunitate minunată de a încerca lucruri noi. În timpul croazierei,
stând pe punte, mi-a atras atenţia o mare pată de ulei plină de diferite
vietăţi marine moarte.
Ştiaţi că:
 Vapoarele folosesc unul dintre cei mai
"murdari" combustibili.
 Un singur vas transatlantic care
transportă containere poluează cât 50 de
milioane de maşini la un loc?
Profund dezamăgit de cele văzute în croazieră, am decis să acostez
în primul port şi să utilizez alt mijloc de transport, ca de exemplu,
trenul, un mijloc de transport eficient şi economic.
Ştiaţi că:
 Trenurile poluează prin pierderea unor
cantităţi mari din substanţele transportate,
prin accidente şi zgomot?
Am ajuns în sfârşit la Oradea, înapoi în România. Aflasem la ştiri
de acest oraş că este localitatea cu cele
mai multe biciclete din România. Aici am
împrumutat o bicicletă pentru a face o
drumeţie într-un loc minunat numit
Cheia, şi mi s-a spart o roată, fiind nevoit
să merg pe jos.
23

27. Am ajuns la concluzia că toate
aceste mijloace de transport poluează
mediul cu excepţia mersului pe
bicicletă şi mersului pe jos, care face
piciorul frumos. În viitor, aş fi plăcut
surprins să crească din ce în ce mai
mult utilizarea următoarelor mijloace de transport care nu poluează, şi
care în acest moment par desprinse mai mult dintr-un film SF:
autoturismele cu motoare electrice, automobilele cu hidrogen,
automobilele cu biogaz, trenul Maglev şi Monorailul. Am aflat ulterior
că acestea se numesc mijloace de transpot durabil.
Transportul durabil ţine cont de trei aspecte importante în egală
măsură şi în acelaşi timp:
 mobilitatea în spaţiu a oamenilor şi a bunurilor
 protejează mediul înconjurător pentru că nu emite substanţe nocive
 asigură continuitate pentru generaţiile viitoare prin folosirea unor
surse de energie inepuizabile şi nepoluante.
24

28. Cum dezvolţi un proiect de mediu plecând de la o
problemă reală
Ghid pentru întocmirea unui plan de proiect/plan de campanie
I. Identificarea problemei este una dintre etapele esenţiale din procesul
de realizare a unui proiect, pentru că de ea depind toate celelalte etape.
Pentru acest demers este necesar să răspundem la o serie de întrebări:
1. Care este problema/problemele cu care se confruntă comunitatea
noastră?
2. Care sunt cauzele şi factorii determinanţi ai situaţiei
problematice?
3. Unde se manifestă problema de mediu (important pentru
dimensiunea şi locaţia soluţiei – local, regional, transfrontalier)?
4. Care este manifestarea în timp a problemei – când apare, care
este frecvenţa şi intensitatea apariţiilor?
5. Cine este afectat de către problemă – direct şi indirect?
6. De ce trebuie soluţionată problema şi cine beneficiază de pe
urma acestui proces => cine este motivat să se implice?
Atenţie! Deseori o problemă poate să fie cauza pentru o problemă şi
mai amplă. În funcţie de complexitatea pe care o doreşti pentru
proiectul tău, trebuie să alegi o problemă cu impact mai mare sau mai
mic.
25

29. II. Scopul şi obiectivele proiectului
Stabilirea scopului se poate realiza prin răspunsurile la întrebările de
mai jos:
 Ce ne propunem să facem? (să aducem la cunoştinţă, să
informăm, să schimbăm, să educăm etc)
 De ce vrem să facem? (motivaţia)
 Pentru cine? (grupul ţintă)
Stabilirea obiectivelor:
Obiectivele se realizează în strânsă legatură cu scopul proiectului
şi ne ajută să vizualizăm etapele de implementare ale proiectului.
Acestea trebuie să fie SMART (specifice, măsurabile, de atins,
relevante, încadrate în timp), enunţate într-o ordine logică şi maxim 4
la număr.
EXEMPLU:
Scop: Prin proiectul EcoEdu ne propunem educarea în spirit ecocivic a
elevilor din clasele primare pentru a crea premisele unui comportament
responsabil.
Ne adresăm elevilor din clasa a IV-a deoarece aceştia prezintă o
mai mare deschidere şi receptivitate la informaţiile provenite din mediul
înconjurător.
Obiectivele proiectului sunt:
 informarea unui numar de 300 de elevi din clasa a IV-a despre
importanţa ecologiei prin intermediul a două şedinţe per clasă,
26 ce se vor desfăşura în perioada decembrie 2012 – mai 2013.

30.  conştientizarea importanţei ecologiei şi stimularea simţului civic
prin antrenarea elevilor în activităţi cu caracter non formal şi
informal, cum ar fi: vizionarea de filme şi imagini educative,
învăţare prin joc, discuţii de grup, reciclare creativă etc.
Materialele realizate în cadrul activităţilor vor fi expuse într-o
galerie online pe site-ul EcoEDU la finele proiectului.
 creşterea gradului de implicare în activităţi ecologice şi,
implicit, formarea unui comportament responsabil faţă de mediu
prin intermediul plantărilor de flori realizate în cadrul a 3 şcoli,
respectiv igienizărilor desfăşurate în afara Bucureştiului la
nivelul a 4 clase, în perioada aprilie – mai 2013
1. Identificarea Stakeholderilor (toate părţile interesate de proiect)
Care sunt categoriile de public ţintă vizate prin
proiect/campanie? (mass-media, beneficiari/consumatori, organizaţii
neguvernamentale, societăţi comerciale, autorităţile publice, instituţii,
lideri de opinie, tineri etc).
EXEMPLU: În cadrul proiectului se vor implica ca:
Organizatori: Iniţiatorii proiectului şi 10 studenţi voluntari
Grup ţintă: 6 şcoli din municipiul Bucureşti (aproximativ 300 de elevi
de clasa a IV-a)
2. Activități şi rezultate
Activităţile - sunt acţiunile logice prin care ne propunem să ne
atingem scopul şi obiectivele setate anterior. Astfel, pentru fiecare
27

31. obiectiv în parte putem avea minim 1-2 activităţi. Pentru fiecare
activitate (A) putem avea mai multe subactivităţi (SA).
Activităţile stau la baza realizării graficului Gantt şi în plus ele
ne ajută să ne dăm seama de resursele necesare implicate, adică vor
reprezenta un punct de plecare în realizarea bugetului.
EXEMPLU: Activităţile sunt grupate după cum urmează:
 A1 Pregătire proiect: SA1 definitivare plan de lecţie, SA2
selecţia şi pregătirea voluntarilor, SA3 contactarea şcolilor, SA4
pregătirea materialelor informaționale etc.
 A2 Promovare: SA1 conceperea materialelor promoţionale
(articole în presă, mesaje pentru Facebook, Twitter); SA2
utilizarea mijloacelor multimedia pentru promovarea
proiectului; SA3 contactare parteneri media.
 A3 Întâlnirile cu elevii (2 şedinţe): utilizând instrumente
precum discuţiile de grup, învăţarea prin joc, atelierele de creaţie
etc, copiii vor conştientiza importanţa ecologiei în viaţa noastră.
 A4 Ecologizare: SA1 obţinerea echipamentului de lucru, SA2
training voluntari şi elevi, SA3 obţinere feed back din partea
elevilor.
 A5 Plantare de flori: SA1 obţinerea echipamentului necesar,
SA2 training voluntari şi elevi.
Rezultatele acestea reprezintă o forma materială a scopului propus.
Spre exemplu, dacă scopul este ca elevii să îmbrăţişeze un
28

32. comportament civic responsabil faţă de mediu, rezultatele pe care ni le
propunem prin proiect vor fi:
 Mesajul să ajungă la un număr de 6 şcoli, respectiv 300 de elevi
de clasa a IV-a;
 Să creştem numărul de şcoli în care am amplasa containere de
colectare selectivă de la 3 la 5 şcoli;
 Să realizăm o ecologizare cu 4 clase şi plantări de flori în cadrul
a 3 şcoli etc.
3. Impact aşteptat: Cum vă aşteptaţi să influenţeze proiectul vostru
problema identificată?
În această etapă ne uităm la problema identificată, la cauzele şi la
consecinţele ei şi ne imaginăm care va fi rezultatul realizării proiectului
nostru prin îndeplinirea scopului propus şi înlăturarea problemei. Cu
alte cuvinte, vom pozitiva problema identificată şi ne vom da seama de
impactul pe termen scurt şi lung al realizării proiectului.
EXEMPLU: (termen scurt) Prin intermediul activităţilor abordate,
elevii vor experimenta un alt fel de cunoaştere şi învăţare, bazate pe
metode non-formale şi informale şi desfăşurate printr-o varietate de
instrumente atractive (discuţii de grup, învăţare prin joc, ateliere
creative, jocuri pe echipe, jocuri de rol), ce vor avea ca rezultat final
educarea acestora în spirit ecologic.
Schimbarea având astfel loc la nivelul de bază, va produce un efect în
lanţ deoarece elevii de azi reprezintă adulţii de mâine, iar formarea 29

33. corespunzătoare a acestora va conduce la adoptarea unui comportament
responsabil faţă de mediul înconjurător de către generaţia viitoare.
(termen lung) Prin soluţionarea acestei probleme, va creşte gradul de
implicare al tinerilor în activităţi cu caracter ecologic, determinând atât
perpetuarea şi creşterea interesului faţă de problemele mediului
înconjurător, cât şi gestionarea raţională a resurselor naturale de care
dispunem.
4. Bugetul – resursele implicate
• Care sunt resursele financiare, materiale şi umane necesare
desfăşurării proiectului?
• Cum putem grupa resursele pe activităţi sau etape de desfăşurare
ale proiectului?
• Care este contribuţia proprie? (echivalentul în lei a orelor de
voluntariat, alte obiecte şi bunuri)
• Care este valoarea bunurilor oferite de parteneri, sponsori?
• Care este suma solicitată?
Pentru realizarea bugetului trebuie să ne uitam mai întâi la
activităţile stabilite, şi în funcţie de acestea să identificăm resursele
necesare implicate şi să le dăm o formă monetară. Astfel bugetul îl
putem construi în etape, în funcţie de activităţile setate.
30

34. Cum atragi resurse umane şi informaţionale care să te
ajute la implementarea proiectului
BUNĂ! Eşti tânăr şi activ? Eşti pasionat de protecţia mediului?
Vrei să implici mai mulţi oameni alaturi de tine? Vei putea învăţa cum
să atragi voluntari dacă urmezi paşii de mai jos:
1. Dar mai întâi, ce este un voluntar?
Ei bine, voluntarul este orice persoană care se implică activ
pentru îmbunătăţirea mediului şi a societăţii, fără a aştepta nimic
material sau financiar în schimb!
2. Să stabileşti activităţile din cadrul proiectului, igienizării,
plantării, educaţie ecologică, reciclare selectivă etc.
3. Să stabileşti numărul şi profilul de voluntari în funcţie de
formatul proiectului
4. Să realizezi fişele de post pentru fiecare rol de voluntar cu
descrierea activităţilor din cadrul proiectului
5. Să stabileşti modul de atragere a voluntarilor printr-o
CAMPANIE şi să realizezi următoarele materiale: reclame, flyere,
articole de presă , reţele de socializare etc.
6. Să stabileşti canalele de comunicare prin care se va transmite
această campanie.
31

35. 7. Urmeaza PROCESUL DE SELECŢIE prin:
 Intervievarea participanţilor: scris, direct, de grup,
individual, probă practică
 Alegerea voluntarilor cu care vom lucra
 Stabilirea modului de păstrare a legăturii organizator-
voluntar (direct, telefon, mail)
 Participarea voluntarilor la diferite activităţi în vederea
pregătirilor: sesiuni de aprofundare a cunoştinţelor
despre organizaţie şi proiect, prin joculeţe de cunoaştere
şi de integrare (tabere, excursii etc.)
Pe perioada de desfăşurare a proiectului efectiv, vom:
 comunica permanent cu voluntarii prin: telefon, direct la sediu
etc.
 coordona voluntarii pentru îndeplinirea sarcinilor atribuite
 motiva voluntarii prin: întâlniri de recunoaştere, diplome,
premii, etc.
 ne vom asigura că voluntarii se dezvoltă profesional şi personal
prin participarea la cursuri, conferinţe, etc.
 vom oferi şi primi feedback despre voluntariat pentru a vedea ce
merge bine şi ce trebuie îmbunătăţit
 vom evalua activitatea voluntarilor cel puţin o dată la mijlocul
activităţii, dar mai ales la încheierea proiectului / evenimentului
în care au fost implicaţi.
32

36. REŢINEŢI! OAMENII REPREZINTĂ RESURSA CEA MAI
IMPORTANTĂ ÎN REALIZAREA UNUI PROIECT!
Tineri autori:
33

37. Cum atragi resurse materiale, financiare, instituţionale
pentru implementarea proiectului
Prima etapă necesară este definirea cât mai bine a ideii de
proiect şi a felului în care vrem să fie pusă în practică (detalierea
activităţilor).
În funcţie de acestea, putem întocmi prima parte a bugetului:
nevoile (cheltuielile).
Iată un exemplu pentru o campanie de voluntariat la plantări:
Preţ Preţ
Categorie
Element Cantitate unitar TOTAL
Cheltuieli
(RON) (RON)
UNELTE Cazmale ( 1 la fiecare 3 34 20 680
persoane)
Mănuşi ( 1 pereche pt 100 2 200
fiecare participant)
Puieţi – pentru 0.2ha (10 1000 0.5 2500
puieţi de plantat/participant)
TRANSPORT Motorină pentru materiale şi 42 6 252
pregătire eveniment (3
drumuri la distanţa de
100km, consum mediu
7l/100km) 2 900 1800
Autocare (50 de locuri) – pt
voluntari la plantări
ALIMENTE Apă (1l/participant) 100 3 300
Sandwich+fruct 100 5 500
PROMOVARE Afişe (full color, mărime 5 10 50
A2) 500 0.4 200
Flyere (full color, carte
poştală)
Facebook+emails
RESURSE Şofer pt transport materiale 1 100 100
(1 zi de muncă)
UMANE
Grafician – pt afiş şi flyere 1 200 200
Manager de proiect – 1 lună 1 500 500
de muncă part-time
Voluntari pt organizare 5 -
proiect – 1 lună de muncă
TOTAL 7282
34

38. Astfel, avem o imagine clară a nevoilor totale ale proiectului,
fără de care acesta nu se poate întampla, şi o estimare a valorii acestora.
Urmatorul pas este secţiunea de resurse (venituri) a bugetului.
Un proiect care nu atrage suficiente resurse pentru a acoperi toate
nevoile proiectului, fie nu se întâmplă, fie se realizează incomplet faţă
de obiectivele propuse (mai puţini voluntari dacă nu avem transport
pentru tot) sau slab calitativ (participanţii trebuie să vină cu mâncare şi
mănuşi de acasă).
Plecând de la nevoile proiectului, întocmim partea estimativă de
venituri (resurse) a bugetului, în funcţie de tipul şi sursa acestora:
Sursă/TIP Materiale şi
Timp şi expertiză Bani
resurse servicii
Individual Voluntariat Donaţii de bunuri, Donaţii în bani
(persoane fizice) (pt echipa de folosirea bunurilor (prin formular de
organizare a personale pt proiect 2% o dată pe an,
proiectului sau (laptop, birou, urne, taxe de
pentru consumabile etc) participare, donaţii
implementarea online etc)
diferitelor activităţi)
Publică Prin reprezentanţii Punerea la Finanţare
(Primărie, Partenerilor din dispoziţie pentru o (contribuţie
guvern, institutii proiect (speakeri, anumită perioadă a financiară pentru
europene) consultanţi, obţinere unor bunuri (sediu, realizarea
avize, persoane acces la proiectului).
publice atractive echipamente etc). Presupune existenţa
pentru mass-media, Donaţie de unor programe
etc) materiale speciale cu
(echipamente de obiective specifice
lucru, consumabile, şi buget alocat,
alte materiale etc) pentru care se
parcurge o etapă de
aplicaţie, selecţie,
implementare şi
raportare.
35

39. Privată (firme) Prin reprezentanţii Sponsorizare în Sponsorizare în
Sponsorilor din bunuri sau servicii bani pentru
proiect (traineri, care fac obiectul de realizarea
consultanţi, alte activitate ale firmei proiectului.
contacte de (exemplu: tipărire Presupune
business, de materiale pentru adresarea unei
voluntari..) o tipografie, solicitări, existenţa
servicii de unui buget
consultanţă juridice disponibil şi
pentru un cabinet oferirea de
de avocatură etc) beneficii (în special
promovare) prin
intermediul
proiectului.
36

40. Cum comunici extern activităţile şi rezultatele
În continuare sunt prezentate toate elementele principale ale
unui plan de comunicare externă prin exemplificare pentru un
eveniment de igienizare.
Definirea evenimentului
Obiectivul evenimentului: igienizarea unei zone a pădurii prin
care curge râul Cheia, din localitatea Cheia, judeţul Prahova
Organizatori: o echipă formată din 10 elevi şi 2 profesori din
acelaşi liceu – numiţi ecoambasadori
Perioada de desfăşurare: Toamna. Această perioadă a fost
aleasă deoarece:
1. Acest anotimp este favorabil din punct de vedere al
condiţiilor meteo;
2. Pe perioada verii, oamenii ies mai des în aer liber, ca atare
toamna va fi o nevoie mai mare de o igienizare.
Durata evenimentului: 6 ore
Participanţi la eveniment (grupuri vizate/ publicuri ţintă):
1. 45 de elevi dintr-un liceu din oraşul Brasov, judeţul Brasov.
Această localitate a fost aleasă deoarece este în apropierea localităţii
Cheia, ca atare: 1. Nu se produc emisii mari de CO2 pentru deplasarea
elevilor; 2. Voluntarii nu sunt supuşi la un drum mai lung şi mai
obositor, fiind plini de energie pentru desfăşurarea activităţii propuse.
37

41. 2. 5 profesori din liceu pentru a-i însoţi pe elevi.
3. Reprezentanţi ai primăriei din localităţile Cheia şi Braşov.
4. Membri din redacţiile unor ziare, radiouri şi televiziuni locale.
5. Localnici din Cheia şi din împrejurimi.
6. Reprezentanţi ai unor ONG-uri de mediu.
Modalităţi şi cerinţe de comunicare cu grupurile vizate:
Mesajul transmis trebuie să fie adaptat în
funcţie de grupul vizat/ publicul ţintă. Deşi
scopul comunicării este acelaşi, conţinutul
mesajului, limbajul folosit şi modalitatea de
comunicare (prin vorbire directă, prin e-mail,
prin intermediul unei broşuri etc.) pot diferi de la
un grup la altul. Pentru rezultate favorabile,
mesajul trebuie gândit pentru fiecare grup în
parte. Pe scurt: fiecarui grup îi vom vorbi despre
ce-l interesează, într-un fel care să-i placă şi să-l
înţeleagă.
De exemplu, elevii de liceu vor fi atraşi către activitatea de
voluntariat prin:
 prezentări oferite de ecoambasadori în liceu, distribuirea de flyere şi
broşuri de prezentare (pe care elevii le pot lua acasă şi studia; vor
funcţiona ca reminder: le vor reaminti de posibilitatea de
38

42. voluntariat. În cadrul prezentărilor oferite de ecoambasadori,
precum şi în textele flyerelor şi broşurilor, sunt subliniate
informaţiile de interes pentru elevi legate de eveniment şi beneficiile
participării (ex: socializarea cu colegii în afara liceului, distracţia,
noi prietenii şi cunoştinţe, oportunitatea de a face ceva util pentru
mediu, scutirea unei zile de şcoală, recompensă sub formă de note
etc.). Limbajul folosit în mesaje va fi unul informal, tineresc.
 oferirea de alte materiale promoţionale (ex: pixuri). Aceste activităţi
pot fi desfăşurate, bineînţeles, doar cu acordul conducerii liceului.
Comunicarea cu autorităţile (reprezentanţi ai primăriilor) şi atragerea
acestora la eveniment va fi însă complet diferită.
Aceştia vor primi invitaţii oficiale la eveniment,
trimise la sediile primăriilor. Limbajul folosit va fi
unul formal. Oficialităţile pot fi motivate să
participe, de exemplu, datorită
prezenţei jurnaliştilor la
eveniment, a numărului mare
de participanţi cu care pot
interacţiona la eveniment, a
impactului pozitiv pe care îl are activitatea asupra
comunităţii pentru care sunt responsabili.
39

43. Jurnaliştii invitaţi vor fi aleși pe baza unei cercetări online,
fiind vizați aceia care dezbat teme legate de obiectivul evenimentului
(în principal teme de mediu). Aceștia pot fi contactați prin e-mail cu
detaliile evenimentului și rugămintea de confirmare a participării. În
lipsa găsirii adreselor personale ale jurnaliștilor, invitația va fi trimisă
prin e-mail pe adresa redacției. Dacă în urma invitației prin e-mail nu se
va primi un răspuns (favorabil sau nu), jurnaliștii vor fi contactați
telefonic. În detaliile oferite despre eveniment pot să apară informații de
interes pentru presă, cum ar fi: prezența oficialităților, participare
numeroasă, parteneri sau sponsori importanți, persoane publice (vedete)
participante, alte detalii inedite cu privire la eveniment etc.
Pentru jurnaliști se poate organiza și o conferință de presă
înaintea evenimentului. Aici se vor da detalii cu privire la eveniment și
vor fi prezente persoane de interes în măsură să răspundă la întrebări cu
privire la implicarea lor (organizatori ai evenimentului, autorități locale,
sponsori, vedete participante la eveniment sau care susțin evenimentul).
În urma conferinței va fi distribuit un comunicat de presă atât
jurnaliștilor care au fost prezenți, cât și celor absenți, care să conțină
informații despre eveniment.
În cadrul evenimentului, este bine să existe o persoană
desemnată dintre organizatori care se va ocupa de jurnaliști, le va sta la
dispoziție pentru întrebări, nelămuriri, probleme.
40

44. După încheierea evenimentului sau cel târziu ziua următoare,
jurnaliștilor li se vor trimite pentru publicare date despre rezultatele
evenimentului (cifre, fapte, citate etc.), sub forma unui comunicat de
presă. Limbajul comunicatului de presă trebuie să fie cât mai apropiat
stilului jurnalistic, pentru a fi cât mai ușor de prelucrat.
Localnicii vor fi atrași prin comunicarea directă cu
ecoambasadorii într-un loc cu prezență numeroasă (ex: la biserică, după
încheierea slujbei) și prin intermediul flyerelor plasate în locuri des
frecventate. Evenimentul va fi promovat sub forma unei acțiuni cu
impact pozitiv asupra comunității locale și unei posibile activități de
familie. Elevii pot fi atrași precum cei din Brașov, prin prezentări ale
ecoambasadorilor susținute în școli și prin broșuri și flyere.
Pentru atragerea unor reprezentanți din partea ONG-urilor se
va efectua o cercetare precum cea din cazul jurnaliștilor, iar modalitatea
de transmitere a mesajului va fi aceeași: e-mailuri, urmate de telefoane.
Beneficiul propus ONG-urilor va fi un parteneriat de comunicare în
special pentru promovarea rezultatelor, după eveniment. ONG-urile vor
fi menționate în comunicatele de presă, broșuri etc.
41

45. Parteneriatul de comunicare poate fi încheiat
atât cu un ONG, cât și cu presa, și presupune
promovare reciprocă. Organizatorii
evenimentului oferă promovare prin apariția
logo-urilor partenerilor în materiale de
prezentare (broșuri, flyere, bannere la
eveniment etc.) și menționarea lor în cadrul
conferinței de presă și în comunicatul de presă.
Beneficiile pentru organizatori depind în
funcție de partener. Posturilor de radio sau TV
li se va sugera promovarea prin spoturi
publicitare, în cadrul buletinului de știri, într-o emisiune în care unei
persoane organizatoare i se va lua interviu. În cazul revistelor sau
ziarelor, li se va propune promovarea prin machete de presă (reclame)
sau articole despre eveniment.
Concluzie: În orice demers de comunicare externă a activităților și
rezultatelor pot exista mai multe grupuri vizate/publicuri țintă. Acestea
ar trebui identificate, iar pentru fiecare dintre ele este necesar a se
stabili conținutul mesajului (punându-se accent pe informațiile mai
atrăgătoare pentru fiecare grup), limbajul adecvat și modalitățile cele
mai bune de transmitere a mesajului. De asemenea, planul de
comunicare externă trebuie încadrat într-un calendar.
42

46. Instrumente de activism civic
Definiţie: Este un mod de socializare într-un mod direct - indirect, cu
un scop bine definit pentru a realiza o schimbare în societate, fiind
întâlnit în diferite forme (scrisori , reportaje, campanii pe diferite
teme), având o strategie bine stabilită și un grup țintă, rezultând
satisfacție și motivare pentru acțiuni viitoare.
43

47. EXEMPLE :
1. referendumul din anul 2012
2. Let’s do it, Romania !
3. grupuri de intervenţie în situaţii de urgenţă : inundaţii , înzăpeziri ,
ajutarea sinistraţilor .
4. flash-mob – Roșia Montană, Cluj – sinucidere în masă cu cianură6
Reţeta de succes a activismului
MANIFESTĂRI:
1. publicitate pe internet , creare evenimente facebook;
2. mediatizare;
3. parteneriate media cu alte ONG-uri;
4. colaborarea cu instituţiile publice;
5. procurarea materialelor necesare derulării activităţii (afişe, logistică
etc);
6. petiţie pentru realizarea sau blocarea unor evenimente;
7. informare cu privire la planul de acţiune al instituţiilor;
8. găsirea senzaţionalului;
9. obţinerea unei amânări prin discuţia cu autorităţile;
10. ridicăm ştacheta la nivel decizional;
11. grupul de iniţiativă;
12. liderul – “asul din mânecă”;
44 6
(http://www.youtube.com/watch?v=1DqjCVNdlAQ )

48. Cum ar putea arăta activismul pentru un tânăr ca noi?!?
Ar putea fi ceva de genul....
.... Şi vă mai miraţi că şi copiii din ziua de azi îşi pierd atât de mult timp
în faţa calculatorului , dar unde să se joace ?!!!
Generaţiile anterioare au muncit ca noi să avem o viaţă cât mai
colorată, dar din păcate această eră a tehnologiei “munceşte” pentru a
distruge această culoare.
La o “bârfă” mică în cartier, am rămas ca trăznit atunci când am
aflat că primăria vrea să asfalteze spaţiul verde, locul de joacă al
copilăriei mele şi poate al viitorilor mei copii, pentru a-l transforma în
parcare de bloc. Pentru prima dată în viaţa mea, într-un “exces civic”
am hotărât să îmi trezesc vecinii din această amorţeală betonată şi i-am
convins să pornim o “ bătălie” pentru salvarea parcului .
Am adunat o mână de oameni şi am mers la primărie pentru a
pune piciorul în prag. De la femeia de serviciu, la portar, secretar am
ajuns şi la primar care ne-a dat o explicaţie banală: trebuie domne’, că
n-are lumea loc de parcare! Atunci am decis că e timpul să luăm măsuri
majore, descoperind astfel reţeta de succes a activismului.
45

49. REŢETA ÎN SINE :
Ajungând în faţa calculatorului am început să tastez şi
astfel am creat un eveniment pe facebook pentru a porni
acţiunea.
Am ramăs plăcut surprins că într-un interval scurt de
timp s-au alăturat majoritatea tinerilor din cartier. M-am
gândit că mi-ar prinde bine să am nişte susţinători pe
cinste, aşa că am apelat la presa locală şi la alte ONG-uri
care s-au alăturat scopului nostru. Mână de la mână am
adunat şi materiale, am început să lipim afişe în tot oraşul
şi astfel am informat populaţia cu privire la situaţia
noastră.Lista susţinătorilor s-a mărit, alăturându-se chiar
şi Florin Piersic care nu a uitat să ia în derâdere
construirea acestei parcări, declarând : “ Mă
ciocoflenderilor, nu distrugeţi parcul că vă ciuruiesc” într-
un interviu televizat, filmat chiar în parcul nostru .”
Ingredientele fiind adunate, am fugit la primărie şi i-
am somat să vină să ne cunoască. Artileria grea a venit
când reprezentanta PRIMÃRIEI a venit în cartier şi noi,
TOŢI tinerii, am întâmpinat-o cum se cuvine: NOI NU MAI
AVEM ALT PARC IN CARTIER!!! Unde să ne dăm cu rolele,
unde să ne plimbăm iubitele, a susţinut toată
comunitatea tinerilor!?!
Uite aşa, am rupt noi, tinerii din cartier gura târgului şi
ne-am păstrat parcul pentru noi ...şi copiii noştri ;)
Eco tare am acţionat şi problema am rezolvat.
46

50. Sfaturi practice pentru viaţa de zi cu zi pentru a proteja
NATURA
Hei, cine a spus că tinerii nu pot să schimbe lumea! Orice ocean este
plin de picături de apă, fii şi tu picătura din oceanul nostru! Nu ştii
cum? Iată ce facem noi!
47

51. DIMINEAŢA
 N-am destulă lumină, nu-i bai, tragem draperiile, nu e cazul să
aprindem becul
 Îmi fac rutina de dimineaţă, dar nu uit să închid robinetul cât îmi
periez dinţii şi mă săpunesc la duş!
48

52. PESTE ZI
 IARNA: dăm caloriferele mai încet, pot să port un hanorac subţire şi
în casă, nu trebuie să stau în tricou!
 VARA: Nu transform casa în frigider! Aerul condiţionat nu trebuie
să stea pornit continuu şi nici să fie setat pe 18 grade, este totuşi
vară şi e firesc să fie cald, dar respirabil în casă.
 Calculatorul nu trebuie să rămână pornit, chiar şi dacă mă întorc la
el într-o jumătate de oră, când plec doar pentru 5 minute din faţa lui,
pot măcar să închid monitorul.
 O ajut pe mama cu spălatul vaselor, dar nu risipesc apa şi nici nu
transform chiuveta într-o baie de clăbuci!
 Folosesc frigiderul, nu las uşa deschisă cât îmi torn un pahar de
lapte.
SEARA
 sting lumina în camerele în care nu stăm
 îmi place să adorm cu televizorul pornit, dar nu uit să programez
stingerea lui înainte să mă bag în pat
49

53. 50

54. SFATURI GENERALE
 refolosesc hârtia scrisă pe o singură faţă
 reciclez
 reduc consumul pentru că folosesc aparate electronice categoria
energetică A+ şi becurile economice
 folosesc bicicleta să merg la şcoală
 nu cumpăr produse cu exces de ambalaje
 îmi iau sticla de apă de la robinet filtrată de acasă atunci când
merg la şcoală, nu are rost să folosesc banii de buzunar pentru a
cumpăra ceva ce nu costă nimic la mine acasă.
 Îmi cumpăr produse făcute în România, încurajez economia
naţională şi reduc amprenta de carbon a tranportului acestor
produse.
 fac voluntariat.
 nu mă ataşez de lucruri: tot ce nu mai folosesc, haine, cărţi, CD-
uri etc. le dau celor care le-ar putea folosi : prieteni, oameni
necăjiţi.
51

55. 52

56. AUTORII MANUALULUI
Andreica Sergiu Munteanu Andreea
Badea Ionela Munteanu Daniel
Blaj Darius Neacsu Florin
Boticas Alexandra Neagu Alexandru
Boticas Lavinia Negritas Catalina
Chirita Claudia Nicorici Simona
Chirita Raisa Nicu Sorina
Ciobanu Brandusa Onica Paula
Cosbuc Florin Patrone Andreea
Cosmescu Cezar Pausan Florin
Cosmin Nenitescu Pavel Simona
Costandache Antonia Petcu Bianca
Covaci Agota Petrus Cristina
Crisan Patricia Pop Cristian
Criste Bianca Pop Mihai
Cristea Mihaela Prunaru Georgiana
Cuciovan Andreea Rus Raul
Dinu Raluca Saila Cosmina
Dorobantu Ana Serban Roxana
Enache Angel Sortan Bogdan
Flonta Alexandru Stancu Crenguta
Gramada Valentina Stanga Madalina
Harabagiu Alina Stefan Catalina
Haralambie Maria Strambu Georgiana
Ienculescu Andrei Talos Rebeca
Inte Razvan Vale Catalina
Lepadatu Sorin Vlaic Daciana
Manciu Georgiana Voinea Madalina
Marincas Ionut Voinea Simona
Munteanu Alexandru Vrabie Nicoleta
Vulturar Damiana
53

57. www.viitorplus.ro