2. CUPRINS
Notiunea de “Şomaj”
Ce este şomajul din punct de vedere economic
Şomajul, definiţie
Cauzele şomajului
Caracterizarea şomajului
Tipuri de şomaj
Forme ale şomajului
Consecinţele şomajului
Măsurarea şomajului
Politici antişomaj, politici de ocupare a forţei de
munca
Şomajul în judeţul Bihor
3.
4. Din multitudinea problemelor economice, inflatia
si şomajul sunt, adesea, cele mai importante
probleme cu care se confrunta o natiune. Ori de
cate ori indicii saraciei inventati de A. Okun, ca suma
dintre rata somajului si rata inflatiei ating valori
ridicate, fie somajul, fie inflatia sunt apreciate de catre
populatie drept cea mai grava problema a societatii.
In prezent, somajul depaseste cu obstinenta
pragurile considerate in perioadele anterioare ca
intolerabile. Dincolo de indicatorii statistici, somajul
este un "rau" care atinge persoanele in demnitatea
lor.
Analiza economica a somajului pune, mai intai,
problema definirii si masurarii sale.
5. Notiunea de şomaj!
Cu toţii am auzit in viata de zi cu zi vorbindu-se tot
mai des despre acest fenomen. Dar ce este de fapt el?
Notiunea de somaj provine de la cuvantul “chomage”
din limba franceza, la randul sau preluat din limba greaca
“cauma” care insemna “caldura mare” din cauza careia se
intrerupea orice activitate.
Ce este şomajul din punct de vedere economic?
Şomajul – inseamna nefolosirea, in forme si grade
diferite, a unei parti a populatiei apte si disponibite.
Existenta sa ca fenomen economic si social este strans
legata de productia moderna. Evolutia prin dezechilibre a
economiei, ciclicitatea activitatii, aparitia unor factori noi
de influenta, sub incidenta inovatiei tehnice si tehnolagice.
6. Şomajul = este forma de
subocupare, respectiv o manifestare
specifică de inactivitate, cuprinzând
persoanele care cer de lucru, în
schimbul salariului practicat,
însa această cerinţă nu poate fi
satisficută pentru fiecare individ, în
aceeaşi meserie şi localitatea de
reşedinţă.
7. Cauzele somajului :
-evolutia nefavorabila a activitatiilor social
economice, ceea ce face ca o parte insemnata a
populatiei sa nu gaseasca locuri de munca ;
-aparitia noilor generatii care au ajuns la varsta
legala de munca neinsotita de noi cereri de munca
(suplimentara) si neconcordanta dintre pregatire si
cerintele pietei ;
-cresterea solicitarilor de munca de catre
persoane de varsta a II-a care nu au lucrat ori au
intrerupt activitatea si sunt decise sa-si schimbe
statutul social.
8. Somajul se caracterizeaza prin:
1. Nivelul la care a ajuns, ceea ce se poate exprima:
a) absolut- ca numar al somerilor;
b) relativ- ca rata a somajului, calculata sub forma raportului procentual dintre numarul somerilor si
populatia ocupata, iar alteori ca raport inre numarul somerilor si populatia activa sau disponibila.
2. Intensitatea cu care se manifesta, daca presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a
activitatii (somaj total) sau numai diminuarea activitatii depuse cu scaderea duratei saptamanii de
lucru si scaderea corespunzatoare a salariului (somaj partial).
3. Durata, perioada de la momentul pierderii locului de munca sau diminuarea activitatii depuse pana
la reluarea normala a muncii.
4. Structura sau componenta pe categorii de varsta, nivel de calificare, sex, rasa etc:
5. Frecventa, arata de cate ori, in medie, intr-o anumita perioana, lucratorii au devenit someri. Ea
este determinata, in principal de doi factori:
- Primul factor: este reprezentat de variatia cererii de munca din partea diferitelor firme
- Al doilea factor: este rata noilor intrari pe piata muncii.
Criterii de caracterizare:
Dupa nivel: - absolut – numar
- relativ - rata
Dupa Structura : -rasa
-sex
-varsta
-calificare
-domeniu de activitate
-grad de pregatire
9. Tipuri de somaj :
A)Somajul de dezechilibru - poate fi urmarit prin decalajul
care se manifesta la nivel macroeconomic;intre cererea
agregata de munca si oferta agregala de munca. ; acest tip
este in principal determinat de presiuni externe din partea
sindicatelor care promoveaza o politica de crestere a
salariului minim, scaderea cererii de munca , fara reducerea
corespunzatoare salariilor, cresterea ofertei de munca fara
diminuarea salariilor
Forme ale somajului de echilibru:
1)Somaj ciclic - se datoreaza reducerii cererii de munca in
perioada de depresiune si criza economica;
2)Somajul clasic - generat de mentinerea salariului mediu la
nivel mai mare decat al salariului de echilibru;
3)Somajul de presiune - apare cand creste nr. persoanelor si
stagneaza nr. locurilor de munca
10. B)Somajul de echilibru - apare chiar si atunci cand actiunea
economiei se afla intr-o stare relativa de echilibru deoarece
intodeauna vor exista persoane care vor cauta un loc de
munca mai bine platit, fie vor astepta o perioada pana sa
accepte un loc de munca satisfacator.
Forme de somaj de echilibru:
1)Somajul frictional- exprima starea de neocupare in pofida
existentei locurilor de munca ;
2)Somajul structural- apare din cauza unor noutati in
mecanismul functional al economiei nationale datorita
progresului tehnologic sau datorita unor factori de natura
conjucturala ;
3)Somajul sezonier- se produce in cazul activitatilor afectate
de factori meteorologici,climaterice ;
4)Somajul voluntar- determinat de nr de persoane care nu
vor sa accepte cu ce li se ofera;
5)Somajul involuntar- este format din persoane care vor sa
lucreze
11. Punctul de plecare in analiza somajului il reprezinta
stabilirea diferentei intre populatia activa disponibila si
populatia ocupata.
In fiecare moment, exista un numar dat de someri. Acest
numar se modifica permanent, intrerupt, simultan, o parte
a populatiei ocupate isi pierde locul de munca,o alta parte
iese din somaj, iar a treia parte ramane in somaj o
perioada mai mare de timp.
O persoana poate deveni somer prin mai multe modalitati:
- este nou intrata pe piata muncii si cauta, pentru prima
data, un loc de munca;
- persoana paraseste un loc de munca in vederea cautarii
altuia, care sa corespunda mai bine aspiratiilor sale;
- persoana este suspendata temporar din functie de catre
angajator si se reintoarce la locul de munca atunci cand
necesitatile de productie o vor cere (ca o reactie la
reducerea cererii de bunuri, firma trimite in concediu fara
plata o parte din angajati);
- pierderea definitiva a slujbei, pentru ca persoana a fost
concediata sau firma a dat faliment.
12. Iesirea din somaj, fapt ce compenseaza total sau partial
cresterea numarului de someri, se poate realiza in mai
multe moduri:
- persoana este angajata la un nou loc de munca;
- rechemarea la lucru a persoanelor care, anterior, au fost
trecute in concediu fara plata;
- persoana aflata in somaj inceteaza a mai cauta un loc de
munca si, prin definitie paraseste sfera de cuprindere a
populatiei active disponibile.
Trebuie remarcat ca, in economie, oameni se angajeaza si
parasesc locurile de munca, atat in timpul perioadelor de
somaj ridicat (recesiune economica), cat si in timpul
perioadelor de boom economic, cand somajul este redus.
13. Pe plan naţional, excluderea unei părţi a forţei de
muncă influenţează mărimea PIB; societatea
suportă costurile şomajului prin contribuţia la
fondul de şomaj a agenţilor economici şi a
salariaţilor; existenţa unui şomaj de lungă durată,
mai ales în rândul tinerilor, poate genera acte de
violenţă, infracţiuni, poate accentua criminalitatea
cu impact asupra întregii societăţi.
La nivel de individ – familie, şomajul are efecte
negative asupra venitului deoarece indemnizaţia de
şomaj este mai mică decât salariul. Prelungirea
ratei şomajului erodeaza economiile daca acestea
există şi deteriorează calitatea forţei de muncă fiind
mult mai greu de a găsi un loc de muncă.
14. Din punct de vedere statistic, indicatorii prin care
se apreciază şomajul sunt de două feluri:
☺indicatori absoluţi
☺indicatori relativi
Indicatorii absoluţi sau indicatorii de nivel se referă
la numărul efectiv de şomeri, se exprimă în
“persoane” şi se determină pentru anumite perioade
de referinţă: lunar, trimestrial sau anual.Numărul
şomerilor se calculează şi în corelaţie cu anumite
variabile demografice, cum sunt: vârstă, sex, stare
civilă, dar şi ţinând cont de pregătirea profesională,
de nivelul studiilor sau de repartiţia teritorială.
Indicatorul relativ prin care se apreciază
intensitatea şomajului este indicatorul
macroeconomic: rata şomajului. Aceasta se
determină prin raportarea numărului total de
şomeri la populaţia activă şi se exprimă in
procente.
15. Ca relaţie generală de calcul, rata
şomajului se determină prin raportarea
unui indicator care exprimă şomajul
(numărul de şomeri - Ş) şi un alt
indicator care măsoară populaţia de
referinţă, cel mai adesea populaţia
activa (Pa).
Rş = Ş/Pa ×100
16.
17. În mare parte, scăderea ratei de ocupare a populaţiei
active se datorează schimbărilor generate de restructurările
economice, care au făcut ca unele specializări profesionale
să devină inutile, pe când altele să fie în mare căutare.
Rata şomajului - în luna septembrie a anului 2006
rata şomajului era de 2,6 %, în 2007 s-a înregistrat o scădere
la 1,8%, iar în luna ianuarie 2008 a crescut la 2,5%,
ajungând la 6.989 de persoane, dintre care 2.764 femei.
18. 18000
16000
14000
12000
numar total
10000
someri
8000 numar total
6000 femei
4000
2000
0
1991 1995 2000 2002 2005 2007
Sursa: Anuarul statistic al jud. Bihor 2007
19. Rata şomajului BIM pe grupe de vârstă şi sexe, trimestrul IV 2007
Sursa: Anuarul statistic al jud. Bihor 2007
Se remarcă o rată de ocupare a femeilor cu puţin mai mare
decât a bărbaţilor, fapt care subliniază necesitatea luării în
considerare a acestui aspect, în cadrul strategiilor elaborate de către
organizaţii şi instituţii din domeniul resurselor umane.
20.
21. MEDIUL URBAN 1.923
1 MUNICIPIUL ORADEA 1.069
2 MUNICIPIUL BEIUŞ 67
3 MUNICIPIUL MARGHITA 165
4 MUNICIPIUL SALONTA 139
5 ORAS ALEŞD 246
6 ORAS NUCET 26
7 ORAS SĂCUIENI 59
8 ORAS ŞTEI 47
9 ORAS VALEA LUI MIHAI 76
10 ORAS VAŞCĂU 29
MEDIUL RURAL
4.783
Sursa:Agenţia Judeţeana pt Ocuparea Forţei de Muncă Bihor 2007
22. Alături se poate
urmări distribuţia
şomerilor pe ramuri REPARTIZAREA SOMERILOR INDEMNIZATI PE
de vârstă, unde
putem observa CATEGORII DE VARSTA
numărul ridicat al
şomerilor cu vârste
între 30 - 39 de ani,
dar şi între 40 şi 49
de ani.
Numarul mare al
şomerilor în cadrul 4%
acestor categorii 12% 17% sub 25 ani
implică eforturi de
recalificare şi 25-29 ani
inserţie pe piaţa 8%
muncii, mai ales 30-39 ani
având în vedere
gradul ceva mai 40-49 ani
scăzut de mobilitate.
Numărul relativ 26%
mare al şomerilor în 50-55 ani
randul tinerilor cu 33%
vârste până la 25 de peste 55 ani
ani indică pe de altă
parte necesitatea
îmbunătăţirii
programelor de
orientare şi
consiliere privind
cariera.
24. Această distribuţie
2005
sugerează atât
Categoria necesitatea studiilor,
Din care creşterea importanţei
Total
femei educaţiei pe tot
parcursul vieţii, cât şi o
Muncitori 1196 538 mai bună corelare a
sistemului de
Studii medii 606 359 învăţământ cu cererile
pe piaţa muncii, mai
Studii ales în ceea ce priveşte
214 119
superioare educaţia gimnazială şi
ofertele şcolilor de artă
TOTAL 2316 1016 şi meserii.
Sursa:Agenţia Judeţeana pt Ocuparea Forţei de Muncă Bihor 2005
25. Astfel, putem menţiona trei factori importanţi de
risc:
ratele mici de angajare în unele zone din judeţ, zone
slab dezvoltate unde sunt necesare investiţii
ratele mari ale şomajului în rândul populaţiei cu vârsta
între 30 şi 49 de ani (şi de asemenea ridicată în rândul
tinerilor) din rândul muncitorilor, problemă care necesită
atenţia sistemului de învăţământ
numărul mare de investitori străini care după intrarea
României în Uniunea Europeană se orientează spre alte
zone care oferă forţă de muncă ieftină şi un sistem de taxe
mai permisiv.
26. În context european, Regiunea
Nord-Vest se situează în topul celor
mai bine plasate 8 regiuni din
statele candidate atât în ceea ce
priveşte rata şomajului în rândul
femeilor, cât şi rata şomajului în
rândul populaţiei tinere. Populaţia
şomeră din Nord-Vest, reprezintă
10,7% din populaţia şomeră a
României.
27. Grigore Silaşi, Ion Imbrescu, Ilie Băbăiţă
şi Alexandrina Duţă, Macroeconomie,
Editura Mirton Timişoara, 2003
Gheorghe Olah, Macroeconomie, Editura
Universităţii din Oradea, 2004
http://www.insse.ro
