1. Sibiu
I. Aşezarea geografică
Judeţul Sibiu se află situat în mijlocul ţării , între 490
17’
latitudine nordică şi
450
28’
latitudine sudică respectiv 240
57’
longitudine estică şi 230
35’
longitudine
vestică .
Aflându-se în partea sudică a Transilvaniei , el este străjuit de munţii
Făgăraşului şi ai Cibinului . Se învecinează la nord cu judeţul Mureş , la est cu judeţul
Braşov , la sud cu judeţele Argeş şi Vâlcea iar la vest cu judeţul Alba . Este un judeţ
mijlociu al ţării ocupând o mare parte din podişul Transilvaniei . Populaţia judeţului
Sibiu numără 425 873 locuitori . Reşedinţa judeţului este municipiul Sibiu care
numără 169 696 locuitori . Căile de comunicaţii rutiere , feroviare şi aeriene îi asigură
legături cu întreaga ţară .
Judeţul Sibiu cuprinde două municipii , şapte oraşe , şi cincizecişitrei de
comune cu o sutăşaptezecşicinci de sate .
Reşsdinţă a judeţului cu acelaşi nume , municipiul Sibiu este aşezat în centrul
acestuia . În partea de nord se învecinează cu localităţile Şura Mare şi Şura Mică , în
vest şi sud – vest se învecinează cu localităţile Cristian , Răşinari şi Poplaca . În
partea de sud şi sud – est este învecinat cu localităţile Cisnădie , Cisnădioara şi
Şelimbăr . În partea de est este vecin cu localităţile Daia şi Noul .
Teritoriul Sibiului are o suprafaţă de 12 163 ha din care intravilanul are o
suprafaţă de 2 465 ha .
Situat pe albia râului Cibin şi a afluenţiloer acestuia , în apropierea munţilor cu
acelaşi nume şi a trecătorii Turnu Roşu , Sibiul , prin distinsa-i personalitate ne
dezvăluie o istorie bogată în evenimente .
II. Scurt istoric
Existenţa omului pe aceste meleaguri , este atestată de descoperirile
arheologice din neolitic din localitatea Racoviţă completate cu descoperirile din
epoca bronzului de la Guşteriţă – Sibiu .
Oraşul Sibiu a fost atestat documentar printr-un document dat de papa Celestin
al III lea la data de 20 decembrie 1191 .
Referat.clopotel.ro
2. Pe parcursul câtorva secole oraşul apare sub diferite denumiri cum sunt
Cibiniensis (1192-1196) , Scibiniensis (1211) , villa Hermani (1223) , Hermannstatd
(1366) , Sibinu , Sibiliu (1482) .
Prin Bula de Aur a regelui Andrei al II lea , Sibiul devine comitat , centru
administrativ şi politic . Transformările de natură juridică şi administrativă au dus la
desfiinţarea comitatului şi transformarea lui în scaun .
Pe măsura dezvoltării sale economice şi politice Sibiul capătă mai multe
drepturi cum sunt : dreptul de a – şi alege singuri conducătorii , dreptul de a avea
stemă proprie , dreptul de judecată , dreptul la privilegii .
După colonizările succesive ale saşilor , prin îmbinarea privilegiilor obţinute
de aceştia cu cunoştinţele tehnice şi organizatorice apar primele forme de organizare
ale meşteşugarilor în circa 29 de bresle cu aproximativ 330 de meşteşugari .
O ocupaţie de bază a sibienilor din acele timpuri o constituia comerţul cu
Ţările Române şi cu oraşele apusene .
Sibiul a fost un fel de Genevă pentru familiile boiereşti din Tările Române .
Evoluţia urbanistică a Sibiului a urmat calea tipică a oraşelor medievale . În
secolul XV Sibiul era o cetate puternică pe deplin conturată , viaţa economică şi
socială concentrându-se în cele trei nuclee formate din Piaţa Huet , Piaţa Mare . Piaţa
Mică .
După ce Transilvania devine provincie habsburgică , imperiali au continuat
dezvoltarea vechiului burg medieval , care devine un oraş modern în care pătrunde
barocul vienez care se păstrează şi astăzi prin monumente cum sunt : Muzeul
Brukenthal, Biserica Iezuiţilor .
Sibiul este martorul primei uniri a românilor din cele trei ţări române . În
apropierea Sibiului , la Şelimbăr , Mihai Viteazul învinge oştilelui Andrei Bathory şi
îşi croieşte drum spre Alba Iulia unde la 1600 se realizează prima unire .
Timp de aproape o sută de ani între 1692 – 1791 Sibiul a fost capitala
Transilvaniei , timp în care în oraşul luteran de pe malurile Cibinului se stabilesc o
serie de ordine călugăreşti catolice .
La sfârşitul secolului al XVIII lea ia fiinţă primul teatru din Transilvania şi se
editează Foaia săptămânală de teatru . Au loc încercări infructuoase de editare de
publicaţii în limbna română.
Anul revoluţionar 1848 aduce Sibiul în prim plan , fiind locul unde au
funcţionat între 1848-1849 Comitetul Naţional Român şi Comitetul de Pacificaţiune
Referat.clopotel.ro
3. din care au făcut parte printre alţii : Simion Bărnuţiu , Avram Iancu , Axente Sever .
După revoluţie Sibiul devine cel mai important centru naţional , politic şi cultural
românesc din monarhia austro – ungară .
Prin funcţionarea bibliotecilor , a muzeelor şi prin activitatea celor două
societăţi săseşti “Societatea pentru cercetarea Transilvaniei “ şi “Societatea
transilvană de ştiinţe naturale “ , Sibiul devine un centru de răspândire a ştiinţelor . Un
moment important în istoria acestui oraş este constituirea societăţii cuturale
“Asociaţiunea transilvană pentru literatură română şi cultura poporului român “ ,
ASTRA ,cu sediul central în Sibiu şi cu ramificaţii în toate localităţile româneşti din
monarhie .
Desăvârşirea unităţii naţionale de la 1 Decembrie 1918 a impus Sibiul , drept
centru politic al Transilvaniei , parte integrantă a statului unitar român , prin instalarea
în oraş a Comitetului Dirigent – un adevărat Guvern provizoriu . Activitatea acestuia
şi marile modificări de după Unire au facilitat apropierea de structura regatului
României . Pentru o perioadă de timp , după Unire , Sibiul prin instituţiile sale şi prin
activitatea desfăşurată , a jucat rolul unei adevătrate capitale româneşti a
Transilvaniei.
III . Populaţia
Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din anul 1992 a demonstrat că
populaţia Sibiului este de 169 656 de locuitori din care 81 365 bărbaţi şi 88 281
femei.
În structura pe naţionalităţi populaţia municipiului se prezintă astfel : 158 946
români, 5 541 germani , 4 150 maghiari , 1 019 alte naţionalităţi . Se observă o
scădere drastică a populaţiei de etnie germană care s-a micşorat prin emigrări masive
şi prin scăderea natalităţii . Această scădere a dus la părăsirea de către saşi a unor
întregi localităţi din judeţul Sibiu .
În structura după religie s-au înregistrat următoarele date : 153 515 ortodocşi ,
3 302 romano – catolici , 2 850 greco – catolici , 2 0356 reformaţi , 164 unitarieni ,
3882 evanghelici cultul adventist , 417 evanghelici şi 3 491 alte religii .
Referat.clopotel.ro
4. Prin aceste date deducem că populaţia Sibiului este majoritar română de religie
ortodoxă dar care conlocuieşte în pace şi bună vecinătate cu celelalte etnii şi religii .
Este poate oraşul cu cele mai multe biserici de difereite confesiuni din ţara noastră .
IV. Reţeaua hidrografică
Reţeaua hidrografică a oraşului Sibiu este destul de bogată . Ea este
reprezentată prin ape curgătoare şi prin lacuri . Geografic Sibiul este aşezat pe
malurile Cibinului , râu care izvorăşte din munţii Cindrelului . Acesta a săpat o vale
largă în care s-a dezvoltat oraşul Sibiu. Astfel în Sibiu întâlnim râul Cibin cu afluentul
lui Seviş . Lacurile sunt reprezentate prin lacul Dumbrava care se află în pădurea cu
acelaşi nume de la marginea Sibiului . Acesta este amenajat în prezent pentru
agrement .
V. Clima
Clima în părţile Sibiului este de tip temperat – continentală . Iernile sunt ferite
de viscole puternice , primăverile sunt frumoase , verile răcoroase şi toamnele târzii .
Media anuală a precipitaţiilor este de 662 mm cu valori minime în luna februarie
(26,7mm) şi maxime în iunie (113mm) . Deşi temperaturile extreme se plasează între
+37,60
C (la Boiţa în 1949) şi – 34,4 0
C (la Sibiu în 1888) , temperaturile medii se
situează între –3,80
C în ianuarie şi +19,60
C în iulie .
Primele ninsori apar de regulă în luna noiembrie , iar ultimile reminiscenţe ale
iernii se fac simţite în luna aprilie .
Sibiul este ferit de vânturile excesive ce bântuie din timp în timp crestele
munţilor . Dominante sunt vânturile dinspre valea Mureşului (nord-est) . Primăvara ,
coborând de pe crestele munţilor Făgăraş şi Cindrel suflă “mâncătrorul de zăpezi “
sau “vântul mare “ , iar uneori , vara , “austrul “ aduce din vest valuri de căldură şi
secetă .
Referat.clopotel.ro
5. VI . Flora şi vegetaţia
Clima , relieful şi structura solului oraşului Sibiu , creează condiţii prielnice
pentru o floră şi vegetaţie bogată . Prin poziţia sa , municipiul este aşezat în zona
pădurilor de gorun şi stejar care urcă de la porţile oraşului până la poalele munţilor .
Flora Sibiului este dominată de speciile euroasiatice şi europene . Pe acest
considerent specialiştii încadrează Sibiul şi împrejurimile sale din punct de vedere
floristic în regiunea eurosiberiană , provincia central – europeană-est-carpatică ,
circumscripţia Podişul Transilvaniei .
Elementele de floră de provenienţă continentală se găsesc în general pe
versanţii însoriţi ai dealurilor ce mărginesc oraşul în zona de nord – est , spre
Guşteriţa şi Şura Mare . Astfel pe pajiştile cu caracter stepic din această zonă
întâlnim : migdalul pitic , vişinelul , jaleşul , ruşcuţa de primăvară , sipica , capul
şarpelui şi altele .
Speciile sudice mediteraneene , submeditareene şi balcanice au intrat în
Podişul Transilvaniei prin defileul Oltului şi pot fi observate în imediata apropiere a
oraşului sau în interiorul său . Sunt diferite specii de graminee , cornuţul , laptele
câinelui , răsura , găinuşa şi altele .
O deosebită importanţă , o prezintă speciile edemice nemaiîntâlnite în nici un
loc pe glob , caracteristice ţinuturilor noastre . Flora Sibiului şi împrejurimilor sale
înglobează în această categorie : cimbrişorul , brânduşa , cărbunii , şi altele . Amintim
că în apropierea Sibiului cresc o serie de rarităţi floristice cum sunt : stânjeneii ,
răţişoarele , dediţeii , zăvăcusta , holodeanul . Aici este singurul loc din ţară unde
creşte pătlagina uriaşă . O serie din aceste plante au fost puse sub ocrotire pentru a fi
salvate de la dispariţie .
VII. Fauna
Fauna Sibiului este la fel de bogată . Ca nici unde în ţară , în centrul oraşului
pot fi văzute numeroase cuiburi de barză care revin aici an de an . Cei interesaţi de
faună vor descoperi în zonele verzi ale oraşului un adevărat paradis al păsărilor .
Referat.clopotel.ro
6. Speciile cele mai frecvente din zonă sunt : mierla , guşa roşie , piţigoiul mare ,
piţigoiul albastru , ochiul boului , iar pe firul apei ce traversează parcul Sub Arini
întlnim mierla de apă şi uneori pescărelul albastru .
La păsările ce pot fi văzute tot timpul anului se adaugă oaspeţii sezonieri de
vară şi de iarnă . Primăvara îşi fac apariţia : sturzul , graurul , codroşul , pituluicea ,
muscarul , codobatura , cinteza , sticletele şi uneori piţigoiul codat .
Printre tufe şi arbuşti sau în scorburile stejarilor bătrâni îşi fac cuiburi : mierla,
sturzul , bot-grosul , stăncuţa şi piţigoiul mare . Pe salba de lacuri din pădurea
Dumbrava printre pâlcurile de stuf şi papură îşi scot puii raţele mari , lişiţele sau
găinuşele de baltă.
Toamna poposesc aici o serie de specii necaracteristice zonei , aflate în drum
spre locurile de iernat : raţa cu cap negru , cufundacul sau corcodelul , cufundacul
polar , chirighiţele şi pescăruşii .
Iarna apar prin parcuri dar îndeosebi în pădurea Dumbrava , sturzul de iarnă ,
cinteza de iarnă şi huhurezul a cărui prezenţă este trădată de stolurile de piţigoi care
caută să alunge intrusul cu ţipete ascuţite .
Mulţimea de ciocănitori , zborul rapid al uliului păsărar , planarea rotită a
şorecarului comun sau a şorecarului încălţat întregesc peisajul avifaunistic .
Pentru călătorul pornit pe cărările zonelor verzi primăvara oferă o imagine
interesantă a vieţii batracienilor . Acum întâlnim broasca râioasă , broasca roşie de
munte , sălămâzdra , buhaiul de baltă şi brotăcelul . Rar se întâlneşte şi broasca
ţestoasă de lac .
Reptilele sunt şi ele bine reprezentate prin diversitatea speciilor de şopârle ,
adăugându-se şi şarpele de casă .
Dintre animale întâlim căpriorul , veveriţa şi chiar iepurele , alături de
mamiferele domestice .
Seara iese la vânătoare , în pădurea Dumbrava , pârşul , asmănător şoarecelui
şi tot acum îşi încep activitatea liliecii .
Pădurea Dumbrava este adăpostul ursului brun , lupului , vulpii şi a altor
mamifere din ţara noastră dar care sunt închise în cuştile grădinii zoologice .
Referat.clopotel.ro
7. VIII. Economia
VIII.1. Industria
Sibiul realizează peste 50%din producţia industrială a judeţului . În Sibiu îşi
desfăşoară activitatea un număr de aproximativ 10 678 agenţi economici din care 151
agenţi economici cu capital integral sau majoritar de stat , 2 regii autonome , 4 025
societăţi comerciale , 5 963 agenţi economici cu capital privat ..
De asemenea trebuie menţionată dezvoltarea economică a Sibiului , oraşul
având ce oferi partenerilor străini dornici de colaborare . Societăţile comerciale au
intrat într-o nouă fază de dezvoltare , impusă de trecerea de la economia centralizată
la economia de piaţă .
Domeniile deschise colaborării cu partenerii străini sau din ţară sunt :
construcţiile de maşini , (autovehicule rutiere , piese şi subansamble auto , utilaj
metalurgic , maşini pneumatice , componente pentru structuri centrale nucleare ,
aparatură hidraulică , aparate de cântărit , elemente de asamblare maşini şi utilaje
pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastică , domeniu didactic ) industrie
uşoară (stofe , îmbrăcăminte , încălţăminte , marochinărie , covoare , pături ) ,
prelucrarea lemnului (mobilă , creioane ) , industrie alimentară (carne şi produse din
carne , conserve , produse lactate , brânzeturi ) , maşini agricole , cercetare şi
proiectare , turism , comerţ , transporturi .
VIII.2. Fondul funciar
Suprafaţa totală a oraşului Sibiu este de 14 619 ha din care 12 163 ha de teren
intravilan şi 2 465 ha de terten extravilan .
VIII.3. Transporturile
Transporturile sunt reprezentate de toate categoriile de mijloace de transport .
În interiorul oraşului transportul călătorilor se reralizează cu ajutorul troleibuzelor ,
autobuzelor şi tramvailui . În acest sens oraşul dispune de o reţea de 376 km de şosele
şi 17 km de linie de tramvai .
Referat.clopotel.ro
8. Legătura cu restul ţării se realizează prin cele trei mari categorii de transport
şi anume : feroviar de călători şi mărfuri , rutier de călători şi mărfuri şi aviatic de
călători şi mărfuri .
În acest sens oraşul dispune de o gară , două autăgări şi un aeroport
internaţional care face legătura atât cu interiorul ţării dar mai ales cu exteriorul ,
momentan operând două curse pe săptămână cu destinaţia Berlin .
VIII.4. Comerţul
La nivelul oraşului Sibiu se constată în ultima perioadă o creştere
semnificativă a volumului vânzărilor de mărfuri cu amănuntul şi a prestărilor de
servcicii către populaţie în cele peste 4 678 de unităţi comerciale în marea lor
majoritate private .
VIII.5. Turismul
Activitatea în domeniul turismului este susţinută în oraşul Sibiu şi de un număr
de şase unităţi de cazare turistică cu o capacitate de 3 039 locuri de cazare , la care se
adaugă alte patru unităţi cu o capacitate de 363 de locuri şi alte 163 locuri de cazare în
vile şi tabăra pentru elevi de la Şanta .
Obiectivele turistice ale oraşului sunt numeroase ţinând cont că Sibiul este un
vast muzeu şi parc în aer liber .
Amintim câteva repere turistice : parcul Sub Arini , pădurea Dumbrava ,
staţiunea Păltiniş , parcul ASTRA , muzeul de istorie , muzeul de istorie naturală ,
turnul olarilor , turnul gros, podul metalic (podul mincinoşilor) , bastionul Haller,
biserica evanghelică , casa arterlor , biserica franciscană şi multe altele .
Tot din Sibiu se pot organiza o serie de trasee turstice spre Şelimbăr , Ocna
Sibiului , Cârţa , Cârţişoara , Avrig , Mărginimea Sibiului , Sălişte şi spre multe alte
locuri de o frumuseţe unică şi cu o bogată tradţie istorică şi etnografică , adevărate
tablouri ale portului nostru popular şi păstrătoare de datini şi obiceiuri populare .
Referat.clopotel.ro
9. VIII.6. Gospodăria comunală
Alimentarea cu apă a oraşului Sibiu se realizează din trei surse : Gura Râului
pe râul Cibin compusă dintr-o acumulare care la nivel normal de înmagazinare reţine
15,5 miloane metri cubi de apă brută , subteran Păltiniş şi subteran Şteaza , compuse
din captarea apei din grupuri de izvoare , fântâni , puţuri forate în lunca pârâului
Şteaza şi în munţii Cibinului .
Distribuirea gazelor , întreţinerea şi repararea reţelelor existente în prezent se
face de către Regionala exploatări gaze naturale Sibiu .
Numărul abonaţilor casnici depăşeste 40 000 , lungimea reţelei de distribuţie
de joasă presiune se apropie de 230 km , iar cea a branşamentelor a depăşit 150 km .
După forma de proprietate , fondul de locuinţe al municipiului Sibiu este
reprezentat de 10 600 locunţe proprietate de stat şi 45 021 locuinţe proprietate privată.
IX. Ocrotirea sănătăţii şi protecţia socială
Asigurarea asistenţei medicale pentru locuitorii municipiului se realizează în
general prin cinci spitale generale şi specializate , treizeci şi şase de dispensare , cinci
policlinici , douăzeci şi două de farmacii şi multe cabinete medicale de familie
individuale .
Protecţia socială se realizează la nivelul oraşului Sibiu prin trei creşe , nouă
unităţi de ocrotire socială şi două cantine sociale .
X. Cultura şi arta
Sibiul cunoaşte o vie adevărată cuturală . Actul de cultură este susţinut de
multitudinea de obiective istorice , muzee în aer liber sau amenajate în diferite locuri
cu o bogată încărcătură istorică sau artistică , vestigii istorice şi de artă păstrate dea
lungul secolelor pentru posteritate . Dintre aceste obiective de mare interes cultural
putem aminti : cetatea Sibiului cu cele patru incinte , Turnul Scărilor din Piaţa
Griviţei , Turnul Scărilor din Piaţa Mică , Turnul Sfatului din Piaţa Mică , Turnul de
Poartă , Turnul Archebuzierilor denumit ulterior al Postăvarilor , Turnul Dulgherilor ,
Turnul Bărbierilor, Turnul cu Pulbere din incinta Liceului Independenţa , Turnul
Referat.clopotel.ro
10. Pielarilor , porţile de incintă Guşteriţa şi Turnului , Turnul Olarilor , Turnul Gros ,
Bastionul Haller , Bastionul Soldisch . Alte obiective istorice sunt : Arsenalul din
Piaţa Armelor , Primăria Veche , Casa Artelor din Piaţa Mică , Şcoala românească
veche , Şcoala populară de artă , Catedrala Evanghelică , Casa Armatei , Casa
parohială a Bisericii Evanghelice , Biserica Evanghelică din Guşteriţa , Biserica
Evanghelică din Turnişor , Biserica Franciscană , Biserica Ursulinelor , Capela crucii ,
Catedrala ortodoxă Sf. Treime , Palatul Brukenthal .
Sibiul este un imens parc în care distingem două mari parcuri ASTRA şi Sub
Arini . Parcul ASTRA este locul unde te întâlneşti la tot pasul cu istoria , arta
populară , literatura , muzica . Aici întâlnim busturile lui George Bariţiu , Badea
Cârţan , Gheorghe Lazăr , Andrei Mureşanu , Andrei Şaguna , Ioan Slavici . În
parcul Sub Arini vom întâlni bustul lui Mihai Eminescu iar în Piaţa Revoluţiei
întâlnim statuile lui Mihai Viteazul şi Gheorghe Lazăr .
Muzeele contribuie şi ele la viaţa culturală a Sibiului . Aici găsim Muzeul
Brukenthal din Piaţa Revoluţiei . Acest muzeu este organizat pe secţii ; Secţia de artă
plastică cu galeriile de artă europeană , galeria de artă românească , cabinetul de
stampe; Secţia de arheologie şi istorie care se află amenajat în clădirea Primăriei
Vechi . Secţia de etnografie şi folclor organizată pe expoziţii pavilionare şi artă
populară . Un alt muzeu este Muzeul tehnicii populare din Dumbrava Sibiului ,
Muzeul de istorie naturală , Muzeul de istorie al farmaciei .
În Sibiu fucţionează trei case de cultură , două biblioteci cu circa un milion
de cărţi în fondul de carte , un teatru cu două secţii română şi germană , un teatru de
păpuşi cu două secţii , o filarmonică , cluburi de creaţie plastică artistică , muzicale ,
Ansamblul folcloric Cidrelul .
Portul popular din Sibiu este caracteristic Transilvaniei . Specific acestei zone
este portul popular din Săliştea Sibiului compus la bărbaţi din iţari albi strânşi pe
picior , cu cămasă albă lungă albă brodată cu motive populare româneşti . Costumul
este completat cu cizme sau opinci , vestă fără mâneci neagră , şi chimir lat din piele
strâns în şireturi din piele pe corp . Pe cap poartă pălăriuţe negre tradiţionale .
Costumul femeilor de al Sălişte are aceleaşi culori fiind compus din fotă de culoare
neagră cusută cu motive româneşti de culoare roşie , ie brodată , vestă de culoare
neagră cusută cu motive de culoare roşie , . În picioare poartă opinci iar pe cap
marame .
Referat.clopotel.ro
11. XI. Învăţământul şi sportul
Învăţământul , parte componentă a sistemului de ansamblu al societăţii , prin
poziţia şi funcţiile pe care la îndeplineşte , are un rol determinant în realizarea
progresului economic , social şi cultural . În municipiul Sibiu funcţionează 44 de
grădiniţe , 27 şcoli , 17 licee , 14 unităţi de învăţământ tehnic , o universitate cu şase
facultăţi şi un colegiu în care îşi desfăşoară activitatea 2 950 cadre didactice .
Învăţământul particular este reprezentat prin două grădiniţe în limba germană şi o
facultate particulară .
Activitatea sportivă se desfăşoară într-un număr de cinci cluburi şi douăzeci şi
una de asociaţii sportive . Municipiul Sibiu benefeciază de trei baze sportive realizate
la parametri internaţionali . Datorită performanţelor sportive , o serie de sportivi au
fost cooptaţi în loturile naţionale .
XII. Serviciile bancare
În municipiul Sibiu fucţionează cinci bănci cu capital de stat şi trei cu capital
mixt şi privat , împreună cu filialele acestora în mai multe localităţi ale judeţului .
XIII. Mass media
Municipiul Sibiu are o bogată tradiţie în domeniul ziaristicii , astăzi editându
-se un număr de 15 ziare şi reviste . Pe lungimile de undă emit trei posturi radio , iar
televiziunea locală este reprezentată de firmele CED şi TOM difuzează programe prin
cablu . Cele două tipografii şi patru edituri care-şi desfăşoară activitatea în Sibiu ,
menţin faima oraşului de cetate a cuvâtului tipărit .
Referat.clopotel.ro
12. Bibliografie
- Judeţele şi oraşele României în cifre şi fapte - vol I judeţele
României - ed . Departamentului pentru administraţia publică
locală 1994
- Judeţele şi oraşele României în cifre şi fapte - vol II B oraşele
României - ed . Departamentului pentru administraţia publică
locală 1995
- Alexandru Avram , Vasile Crişan – Ghid de oraş – Sibiu – ed.
Sport turism 1983
Referat.clopotel.ro
