Prezentarea lucrării de licență la Facultatea de Psihologie, sesiunea iunie 2015.

1. PERSONALITATE ȘI VALORI ALE MUNCII
LA ELEVII DE LICEU ȘI LA STUDENȚI
Coordonator științific: Conf. Univ. Dr. Irina Anca TĂNĂSESCU
Absolvent: Anca PETRESCU
2015
1
Universitatea Ecologică din București
Facultatea de Psihologie

2. BIROURILE GOOGLE
2

3. PERSONALITATEA – DEFINIȚII
 Allport (1931) – peste 50 de definiții
 ”... suma totală a efectului produs de un individ asupra
societății”
 ”... se referă la deprinderi sau acțiuni care influențează cu
succes alți oameni”
 ”... este ce cred alții despre tine”
 ”... organizarea dinamică în cadrul individului a acelor
sisteme psihofizice care determină gândirea și
comportamentul său caracteristic”
 ”... conceptualizarea cea mai adecvată a comportamentului
unei persoane în toate detaliile sale, pe care omul de
știință o poate da la un moment dat”
 Eysenck (1953):
 ”...organizarea mai mult sau mai puțin durabilă a
caracterului, temperamentului, inteligenței și fizicului
unei persoane, această organizare determină adaptarea sa
unică la mediu”
3

4. MUNCA ȘI VALORILE MUNCII
 Motivația pentru muncă
 Din perspectiva psihologiei muncii, motivația este definită
ca sumă a energiilor interne și externe ce inițiază,
dirijează și susțin un efort orientat spre un obiectiv al
organizației, care va satisface simultan și trebuințele
individuale (Robbins, 1998).
4

5. ETAPELE DE DEZVOLTARE ÎN VIAȚĂ ȘI CARIERĂ
(DONALD EDWIN SUPER)
5

6. VALORILE – DEFINIȚII
 „valorile, interesele şi atitudinile sunt dimensiuni
importante ale personalităţii, organic intercorelate”
(Chelcea, 1994);
 „ca preferinţe individuale socializate, valorile includ
elemente afective, cognitive şi conative, relevând
potenţialul acţional al indivizilor, grupurilor şi
comunităţilor umane” (McLauglin, 1965);
 sistemul de valori al unui individ este „o spirală
multifactor sau influenţă comportamentală, care
modelează şi domină capacitatea de a lua decizii” (Smith,
apud Gibson, Mitchell, 1981);
 „valorile nu există în mod izolat, ci se structurează în
sisteme ierarhizate, complexe şi contradictorii, dinamice,
reflectând condiţiile sociale” (Chelcea, 1994);
 valorile sunt „stări sau moduri de acţiune, considerate a fi
dezirabile şi care au un rol esenţial în orientarea acţiunilor
umane, în stabilirea obiectivelor şi scopurilor de atins, a
strategiilor, metodelor şi căilor de acţiune” (Zamfir, 1998).
6

7. VALORILE CA NIVEL NEUROLOGIC
7Nivelurile neurologice din Programarea Neuro-Lingvistică (după
Dilts, 2007)

8. VALORILE MUNCII
 Super le-a definit ca ca „un subsistem în cadrul
sistemului axiologic, care se referă la aspecte
particulare ale activităţii profesionale, care sunt mai
mult sau mai puţin dorite”
8

9. IPOTEZELE CERCETĂRII
1. Există o corelație între structura de personalitate și
valorile muncii.
2. Se presupune că datorită experienței diferite de
viață între tinerii care se pregătesc pentru intrarea
în profesie și elevii de liceu vor fi diferențe în
raportarea la valorile muncii.
3. Tinerii adolescenți și studenți sunt orientați mai
degrabă spre relații sociale și interactivitate decât
spre a atinge nivele ridicate de performanță.
9

10. CHESTIONARELE UTILIZATE ÎN CERCETARE
 Testul SID (Stabilitate, Integrare, Dinamism)
 90 de itemi grupați pe cei trei factori, timp de aplicare de 20 de minute
 Factorul S — Stabilitate: Stabilitate comportamentală (autocontrolul în situaţii
critice, caracterul echilibrat al acţiunilor şi deciziilor, gradul de adecvare
comportamentală la situaţii) și stabilitatea emoțională (tonusul afectiv general,
conţinutul unor stări emoţionale trăite în general şi în contextul unor situaţii
frustrante/ stresante, dinamica manifestărilor emoţionale în timp).
 Factorul I — Integrare: Sociabilitate (capacitatea de a iniţia şi menţine relaţii
interpersonale, nevoia şi plăcerea de a comunica, interesul şi dorinţa de implicare în
viaţa grupului), Cooperare (posibilităţile de a lucra bine împreună cu ceilalţi, de a
participa eficient la rezolvarea problemelor şi la atingerea obiectivelor echipei/
organizaţiei, abilitatea de a nu genera situaţii conflictuale sau de a le aplana când se
ivesc, toleranţă, adaptare) și Prietenie (exprimă acceptarea semenilor şi manifestarea
unei atitudini pozitive în relaţie cu ei, răbdare şi tact faţă de cei din jur, capacitate de
înţelegere a problemelor şi dificultăţilor cu care se confruntă, dorinţă de a-i ajuta pe
ceilalţi)
 Factorul D — Dinamism: Activism (exprimă dinamismul, energia, rapiditatea
activităţii, entuziasmul şi plăcerea de a acţiona), Ascendenţă (exprimă forţa
personalităţii, capacitatea individului de a se evidenţia, de a se pune în valoare, de a
avea iniţiativă şi de a-şi susţine punctul de vedere sau ideile proprii) și Obiectivitate
(exprimă capacitatea de a evalua corect, cu seriozitate problemele de viaţă și
activitate şi de a formula soluţii realiste pentru rezolvarea lor).
10

11. CHESTIONARELE UTILIZATE ÎN CERCETARE
 Testul Work Values Inventory – Inventarul de valori ale muncii sau
Testul SUPER
 45 de itemi grupați 15 factori valori ale muncii, creat de Donald Edwin
Super
 Altruism - aspect care priveşte lucrul cu oamenii şi contribuie la
ameliorarea vieţii acestora;
 Simţ estetic - permite realizarea unor obiecte estetice;
 Creativitate – implicată în crearea de noi produse, aplicarea de idei noi,
invenţii şi inovaţii
 Stimulare intelectuală – desfăşurarea unei activităţi ce oferă posibilitatea
de a învăţa / experimenta permanent ceva nou şi care solicită o gândire
independentă (analitică si abstractă).
 Reuşită obiectivată – aspect legat de o finalitate palpabilă, concretă a
muncii, de rezultate practice care dau sentimentul de satisfacţie prin buna
executare a sarcinilor profesionale;
 Independenţă – se referă la libertatea individului de a lucra după propriul
ritm şi de a-şi aplica propriile idei şi concepţii;
 Prestigiu – este asociat unor ocupaţii / profesii cu un statut social ridicat,
care conferă importanţă şi impun respect;
11

12. CHESTIONARELE UTILIZATE ÎN CERCETARE
 Testul Work Values Inventory – Inventarul de valori ale muncii sau
Testul SUPER (cont)
 Conducerea altora – este caracteristică poziţiilor de şef / lider, care dau
posibilitatea de a planifica şi organiza munca altora;
 Avantaje materiale – se referă la salarizarea mare, la orientarea
persoanei după câştiguri materiale;
 Siguranţă - valoare asociată unor profesii care prezintă certitudinea
menţinerii lor, asigurarea aceluiaşi tip de muncă şi garantarea
veniturilor materiale;
 Ambianţa muncii –se referă la condiţii bune de muncă (spaţii personale,
linişte, căldură, curăţenie);
 Relaţii cu superiorii –se referă la alegerea locului de muncă şi dorinţa de
a-l păstra, în funcţie de cadrele de conducere din domeniul respectiv.
 Relaţii cu colegii de muncă – alegerea locului de muncă dorinţa de a-l
păstra, pe criteriul unor relaţii bune în colectivul de muncă;
 Stil de viaţă pe care îl implică profesia – valoare asociată unui tip de
muncă / profesie care să permită desfăşurarea unei vieţi
corespunzătoare imaginii pe care şi-a construit-o prsoana respectivă
(ex., program fix – program flexibil; program care implică deplasări,
călătorii în străinătate etc.).
 Varietate – implică activităţi diverse, nerepetitive; 12

13. LOTUL CERCETĂRII
 Studiul a fost realizat pe număr total de 80 de
subiecți, împărțiți în două loturi independente, în
funcție de nivelul de educație la care se află.
 Un lot de 40 de elevi de clasa a X-a de la Colegiul
economic ”Viilor” din București, și un lot de 40 de
studenți de la diverse facultăți din București, implicați
în activități de voluntariat.
13

14. ANALIZA DESCRIPTIVĂ LA
CHESTIONARUL SID
14
Descriptive Statistics
N Minimum Maximum Mean Std. Deviation
Stabilitate 80 5 26 17,45 4,881
Integrare 80 7 26 19,30 3,846
Dinamism 80 8 26 18,10 3,488
Valid N (listwise) 80
Lotul analizat se caracterizează printr-un nivel crescut al Integrării,
urmat de Dinamism și de Stabilitate. Aceasta înseamnă că subiecții au
în primul rând un nivel ridicat de a iniția și menține relații
interpersonale, au nevoia și plăcerea de a comunica, au plăcerea de a
coopera și de a stabili prietenii.

15. ANALIZA SEMNIFICAȚIILOR MEDIILOR CU
TESTUL T PENTRU CHESTIONARUL SID
15
 diferență puternic semnificativă la factorul Integrare (0,000). Acest lucru
arată un nivel de Integrare mult mai ridicat în cazul studenților ceea ce
înseamnă că aceștia sunt mai sociabili, deschiși spre cooperare și
prietenie.
 diferență relativ semnificativă de (0,009) la factorul Stabilitate. Concluzia
este că studenții manifestă mai multă stabilitate comportamentală și
emoțională decât elevii.

16. 16

17. ANALIZA DESCRIPTIVĂ LA CHESTIONARUL SUPER
17
Descriptive Statistics
N Minim
um
Maxim
um
Mean Std.
Deviation
Altruism 80 4 15 12,52 2,344
Simt estetic 80 4 15 11,39 2,330
Creativitate 80 6 15 12,83 1,967
Stimulare intelectuala 80 6 15 12,04 1,984
Reusita obiectivata 80 5 15 12,34 2,128
Independenta 80 8 15 12,45 1,820
Prestigiu 80 6 15 12,16 1,977
Conducerea altora 80 3 15 10,19 2,516
Avantaje materiale 80 9 15 13,05 1,742
Siguranta 80 3 15 11,68 2,827
Ambianta muncii 80 8 15 13,54 1,567
Relatii cu superiorii 80 7 15 13,33 1,784
Relatii cu colegii 80 7 15 12,23 1,994
Stil de viata 80 8 15 14,11 1,359
Varietate 80 4 15 10,35 1,836
Valid N (listwise) 80

18. 18

19. ANALIZA SEMNIFICAȚIILOR MEDIILOR CU
TESTUL T PENTRU CHESTIONARUL SUPER
19

20. ANALIZA SEMNIFICAȚIILOR MEDIILOR CU
TESTUL T PENTRU CHESTIONARUL SUPER
20

21. ANALIZA SEMNIFICAȚIILOR MEDIILOR CU
TESTUL T PENTRU CHESTIONARUL SUPER
21

22. 22

23. CORELAȚII BIRECȚIONALE PIERSON
 Corelații inter-teste:
 Ambianța muncii corelează direct semnificativ cu
Dinamismul (ρ =0,307**). Acest aspect înseamnă că
mediul de lucru plăcut și prietenos influențează cu
capacitatea și disponibilitatea subiecților de a se
entuziasma, de a se pune în valoare și de a avea inițiativă.
23

24. CONCLUZII FINALE - 1
1. Există un nivel de Integrare mult
mai ridicat în cazul studenților
față de elevii de liceu, ceea ce
înseamnă că primii sunt mai
sociabili, deschiși spre cooperare
și prietenie.
2. Studenții manifestă mai multă
stabilitate comportamentală și
emoțională decât elevii de liceu.
3. Studenții, datorită nivelului
crescut de educație, al înaintării
în vârstă și expunerii la
experiențe de viață dovedesc o
maturitate crescută.
4. La nivelul întregului grup se
poate stabili următoarea
ierarhizare a valorilor personale
ale muncii prezentate
descrescător:
a) Stilul de viață
b) Ambianța muncii
c) Relația cu superiorii
d) Avantajele materiale
e) Creativitate
f) Altruism
g) Independența
h) Relații cu colegii
i) Prestigiu
j) Stimulare intelectuală
k) Siguranța
l) Simț estetic
m) Reușita obiectivată
n) Varietate
o) Conducerea altora 24

25. CONCLUZII FINALE - 2
 Lotul testat manifestă mai degrabă o orientare spre zona socială și
relațională a profesiilor (stilul de viață, ambianța de muncă și relația cu
superiorii), decât o orientare spre zona de performanță (reușita obiectivată
sau conducerea altora).
 Diferența semnificativă în cazul factorului Siguranță între cele două loturi
indică faptul că elevii de liceu pun mai mult accent pe siguranța locului de
muncă pe care ar putea să îl aibă în viitor decât studenții. Acest lucru se
poate datora expunerii mai mari a studenților la activități sociale de tip
voluntariat.
 Pentru celelalte valori ale muncii în afară de factorul Siguranță nu sunt
diferențe semnificative, ceea ce ar putea fi cauzat de lipsa experienței
profesionale a subiecților testați.
 Ambianța muncii corelează direct semnificativ cu Dinamismul (ρ =0,307**).
Acest aspect înseamnă că mediul de lucru plăcut și prietenos influențează cu
capacitatea și disponibilitatea subiecților de a se entuziasma, de a se pune în
valoare și de a avea inițiativă.
 Mediul de lucru prietenos și plăcut are legătură cu orientarea spre statut
social și profesional ridicat, cu creerea propriului ritm, experimentarea și
învățarea de lucruri noi, crearea de lucruri și idei noi și frumoase, așteptările
materiale și siguranța locului de muncă.
25

26. CONCLUZII FINALE - 3
 Modul în care subiecții își construiesc imaginea propriei vieți are
legătură cu mediul de lucru prietenos, succesul venit din rezultatele
muncii, statutul social și profesional ridicat, relațiile cu colegii de lucru
și posibilitatea de a-și crea propriul ritm și a aplica propriile idei.
 Bunele relații profesionale sunt legate de statutul social și profesional,
capacitatea de a genera lucruri și idei noi și frumoase.
 Corelațiile privind factorul Varietate indică faptul că activitățile diverse
și nerepetitive au legătură cu experimentarea și învățarea de lucruri noi,
crearea și generarea de idei și lucruri noi și frumoase și mediul plăcut
de lucru.
 Relațiile armonioase cu șefii au legătură cu siguranța locului de muncă,
cu mediul de lucru plăcut și prietenos, cu satisfacția din rezultatele
muncii performante și cu statutul social și profesional.
 Libertatea de a lucra după propriul ritm are legătură cu desfășurarea
unor activități care oferă posibilitatea de a învăța și experimenta lucruri
noi, cu generarea de lucruri și idei noi, cu succesul din rezultatele
performanței și cu nevoia de a lucra cu obiecte estetice.
26

27. CONCLUZII FINALE - 4
 Desfășurarea unor activități care oferă posibilitatea de învăța și experimenta
are legătură cu crearea de lucruri și generarea de idei noi, cu lucrul cu
oamenii pentru ameliorarea vieții acestora, și cu lucrul cu obiecte estetice.
 Valoarea Creativitate este în legătură directă cu aspectele care privesc lucrul
cu oamenii și ameliorarea vieții lor și cu realizarea obiectelor estetice.
 Finalitatea palpabilă și concretă a muncii corelează cu desfășurarea unor
activități care să stimuleze învățarea și gândirea independentă.
 Prestigiul (activitățile ce conferă statut social ridicat, importanță și respect)
corelează cu Creativitatea și rezultatele directe ale muncii.
 Activitățile care prespun conducerea altor oameni corelează cu prestigiul și
independența.
 Nivelul ridicat de energie corelează cu stabilitatea comportamentală și
emoțională și cu orientarea spre relații sociale.
 Certitudinea menținerii unei profesii corelează cu prestigiul care poate veni
prin creșterea competenței profesionale.
 Înclinarea spre a face obiecte estetice corelează cu activitățile orientate spre
lucrul cu oamnii și care să contribuie la ameliorarea vieții.
 Orientarea spre relații sociale corelează cu stabilitatea emoțională și
comportamentală.
27

28. CONCLUZIILE PRIVIND IPOTEZELE FORMULATE
Ipoteza 1: Există o corelație între structura de
personalitate și valorile muncii.
Cercetarea arată că există o singură corelație: Ambianța
muncii corelează direct semnificativ cu Dinamismul
Ipoteza 2: Se presupune că datorită experienței diferite
de viață între tinerii care se pregătesc pentru intrarea în
profesie și elevii de liceu vor fi diferențe în raportarea la
valorile muncii.
Diferența semnificativă în cazul factorului Siguranță între
cele două loturi indică faptul că că elevii de liceu pun mai
mult accent pe siguranța locului de muncă.
28

29. CONCLUZIILE PRIVIND IPOTEZELE FORMULATE
Ipoteza 3: Tinerii adolescenți și studenți sunt orientați
mai degrabă spre relații sociale și interactivitate decât
spre a atinge nivele ridicate de performanță.
Ipoteza se confirmă, profilul care a reieșit pentru întregul
lot din perspectiva valorilor muncii pune pe primele locuri:
Stilul de viață, Ambianța muncii și relația cu superiorii, și pe
ultimele locuri Reușita obiectivată sau Varietatea.
29

30. MULȚUMESC!
30