SlideShare une entreprise Scribd logo
1  sur  2
ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ. Test 3 – 2008
I. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERAŢI CORECT:
1. Proces istoric îndelungat şi complex desfăşurat în spaţiul daco-moesian în mileniul I al erei creştine: .
a) formarea limbii neolatine occidentale; b) formarea limbii române;
c) formarea limbii slave orientale; d) preponderenţa componentei etnice şi lingvistice în etnogeneza românească.
2. Exprimă prin descendenţa românilor, individualitatea acestora în contextul etno-lingvistic al Europei Răsăritene şi de S-E:
a) influenţe central-europene; b) ortodoxia; c) spiritualitatea bizantino-slavă d) tradiţia romanităţii.
3. Perioada în care are loc romanizarea organizată, rapidă şi ireversibilă a spaţiului daco - moesian:
a) 46 – 106; b) 106 – 271; c) 271 – 602; d) 602 – 971.
4. Individualizarea triburilor geto-dace în cadrul marii familii tracice a avut loc în:
a) epoca neoliticului; b) epoca eneoliticului; c) epoca bronzului; d) epoca fierului.
5. Migratorii care pătrund, în secolul VI, în spaţiul carpato-dunărean şi care, ulterior, sunt asimilaţi de autohtoni:
a) goţi; b) tătari; c) slavi; d) luvri.
6. Factor permanent de romanizare şi de răspândire a culturii şi civilizaţiei romane în provincia Dacia:
a) militarii activi; b) viaţa economică; c) oraşul; d) normele juridice.
7. Element etnic fundamental în procesul de romanizare:
a) roman; b) slav; c) geto-dac; d) trac.
8. Toponim care atestă continuitatea geto-dacilor în stânga Dunării, după cucerirea romană:
a) Apulum; b) Tropaeum Traiani; c) Histria; d) Tomis.
9. Descoperirea de la Biertan reprezintă:
a) un donariu; b) un tezaur; c) o necropolă; d) o bazilică.
10. Proces istoric îndelungat, prin care civilizaţia romană pătrunde în toate domeniile de activitate ale unei provincii, ducând la înlocuirea limbii
proprii cu limba latină:
a) etnogeneză; b) romanizare; c) formarea limbii române; d) formarea limbii neolatine.
11. Creştinarea masivă a daco-romanilor s-a făcut în secolele:
a) III-IV; b) IV-V; c) V-VI; d) VI-VIII.
12. Element fundamental al etnogenezei româneşti, reprezentat de componenta dacă:
a) adstrat; b) substrat; c) superstrat; d) strat.
13. Perioada favorabilă propagării monoteismului creştin în spaţiul carpato-danubiano-pontic coincide cu domnia lui:
a) Constantin cel Mare; b) Domiţian; c) Teotim I; d) Vespasian.
II. ANALIZAŢI CELE DOUĂ ENUNŢURI ŞI MARCAŢI CU:
a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele;
b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele;
c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea este fals;
d) dacă primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat.
14. În a doua fază a sa, cea propriu-zisă, romanizarea a cuprins şi dacii liberi; generalizarea procesului de romanizare a avut loc în condiţiile
marilor migraţii.
15. Veteranii au reprezentat un factor activ al romanizării dacilor; foştii soldaţi au transmis până în cele mai îndepărtate sate limba latină şi modul
de viaţă roman.
16. Între secolele IV-VII, istoria autohtonilor nord-dunăreni este dominată de raporturile cu neamurile migratoare; după părăsirea Daciei de către
Aurelian, Imperiul Roman îşi pierde interesul pentru ţinuturile nord-dunărene.
17. Colonizarea a fost o activitate organizată de statul roman, fiind aduşi colonişti din toată lumea romană; sub aspect religios, Dacia romană, ca şi
spaţiul istro-pontic, a reprezentat un spaţiu de întâlnire între religia greco-romană şi divinităţile orientale.
18. Spaţiul din dreapta Dunării Inferioare este integrat Imperiului Roman în secolul I d.Hr.; în stânga Dunării, statul ca formă politică superioară, se
va menţine până în 106, când Dacia devine provincie romană.
19. În secolul VI, în teritoriul intracarpatic şi extracarpatic pătrund slavii; asimilarea ulterioară a slavilor rămaşi la nord de Dunăre va da o
particularitate romanităţii orientale.
2
20. În secolele VIII-IX, se încheie geneza românilor ca popor neolatin, ce provine din romanitatea orientală de pe cele două maluri ale Dunării de
Jos; concomitent se formează limba română, care are la bază cele trei componente: substrat, strat, adstrat.
21. Contactele daco-geţilor cu Roma s-au produs cu aproape două secole înainte de cucerirea Daciei de către Traian; romanizarea iniţială a
pregătit romanizarea propriu-zisă, în dreapta şi stânga Dunării, până la începutul secolului al VII-lea.
22. La români, creştinismul are origine latină, aşa cum o dovedeşte terminologia bisericească din limba română; creştinarea autohtonilor nord-
dunăreni s-a realizat în absenţa unor structuri politice şi fără o ierarhie religioasă.
23. După retragerea aureliană, între romanicii nord-dunăreni şi migratori nu a existat o simbioză; din secolul al VI-lea, în spaţiul nord dunărean
pătrunde un nou val de migratori, slavii.
24. Procesul de etnogeneză românească şi procesul de creştinare au fost simultane; creştinismul a oferit posibilitatea romanicilor nord-dunăreni
să-şi păstreze identitatea.
25. Contactele daco-geţilor cu Roma s-au produs cu aproape două secole înainte de cucerirea Daciei de către Traian; în secolele II-III, civilizaţia
romană a pătruns şi în lumea satului prin contacte cu autorităţile administrative şi militare romane.
26. În epoca fierului, uniunile tribale geto-dace au venit în contact direct cu valorile civilizaţiei antice; la sfârşitul mileniului I î.Hr., aceste uniuni
tribale au evoluat spre o formă politică superioară de tip statal.
III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERAŢI CORECTĂ:
27. A. Secolul în care a domnit Burebista.
B. Secolul în care a domnit Domiţian.
C. Secolul în care este cucerită Dacia de către Traian.
a) ABC; b) ACB; c) CBA; d) BAC.
28. A. Cucerirea Daciei de către romani.
B. Retragerea aureliană.
C. Pătrunderea slavilor în spaţiul nord-dunărean.
a) BCA; b) ABC; c) CBA; d) CAB.
29. A. Decebal reuneşte formaţiunile neocupate de romani.
B. Începutul fazei preliminare a romanizării în spaţiul daco-moesian.
C. Războaiele dacice iniţiate de Traian.
a) ABC; b) BAC; c) BCA; d) ACB.
30. A. Misionarii creştini răspândesc creştinismul la nord de Dunăre.
B. Descoperirea donariului de la Biertan.
C. Pătrunderea slavilor în spaţiul nord-dunărean.
a) ACB; b) CBA; c) ABC; d) BCA.

Contenu connexe

Tendances

Romanitatearomanilor12
Romanitatearomanilor12Romanitatearomanilor12
Romanitatearomanilor12Roxana Arhire
 
Romanitatearomanilor9
Romanitatearomanilor9Romanitatearomanilor9
Romanitatearomanilor9Roxana Arhire
 
Romanitatearomanilor10
Romanitatearomanilor10Romanitatearomanilor10
Romanitatearomanilor10Roxana Arhire
 
Romanitatearomanilor5
Romanitatearomanilor5Romanitatearomanilor5
Romanitatearomanilor5Roxana Arhire
 
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012Roxana Arhire
 
Istorie sinteze (1)
Istorie sinteze (1)Istorie sinteze (1)
Istorie sinteze (1)Tamas Ioan
 
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românescAutonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românescStănescu Cătălin
 
Adolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilorAdolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilorHonciuc Bogdan
 
Ioan-Aurel Pop - Istoria Transilvaniei Medievale
Ioan-Aurel Pop -  Istoria Transilvaniei MedievaleIoan-Aurel Pop -  Istoria Transilvaniei Medievale
Ioan-Aurel Pop - Istoria Transilvaniei MedievaleFrescatiStory
 
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIVIoan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIVFrescatiStory
 
Statul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile saleStatul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile salesimonachihaia
 
8974611 civilizatia-romana-vol-1
8974611 civilizatia-romana-vol-18974611 civilizatia-romana-vol-1
8974611 civilizatia-romana-vol-1Bogdan Miulescu
 
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. RomaşcanuTezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanugruianul
 
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)gruianul
 
Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)
Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)
Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)gruianul
 
Statul si politica_autonomii_locale
Statul si politica_autonomii_localeStatul si politica_autonomii_locale
Statul si politica_autonomii_localesimonachihaia
 
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. PanaitescuContribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescugruianul
 
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...salaru
 

Tendances (20)

Romanitatearomanilor12
Romanitatearomanilor12Romanitatearomanilor12
Romanitatearomanilor12
 
Romanitatearomanilor9
Romanitatearomanilor9Romanitatearomanilor9
Romanitatearomanilor9
 
Romanitatearomanilor10
Romanitatearomanilor10Romanitatearomanilor10
Romanitatearomanilor10
 
Romanitatearomanilor5
Romanitatearomanilor5Romanitatearomanilor5
Romanitatearomanilor5
 
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
Sinteza istorie-clasa-a-xii-a-bacalaureat 2011-2012
 
Istorie sinteze (1)
Istorie sinteze (1)Istorie sinteze (1)
Istorie sinteze (1)
 
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românescAutonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
Autonomii locale şi instituţii centrale în spaţiul românesc
 
Adolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilorAdolf armbruster romanitatea-romanilor
Adolf armbruster romanitatea-romanilor
 
Ioan-Aurel Pop - Istoria Transilvaniei Medievale
Ioan-Aurel Pop -  Istoria Transilvaniei MedievaleIoan-Aurel Pop -  Istoria Transilvaniei Medievale
Ioan-Aurel Pop - Istoria Transilvaniei Medievale
 
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIVIoan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
Ioan-Aurel Pop - Romanii si maghiarii din Transilvania, sec. IX-XIV
 
Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)Istorie BAC (2)
Istorie BAC (2)
 
Statul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile saleStatul medieval si institutiile sale
Statul medieval si institutiile sale
 
8974611 civilizatia-romana-vol-1
8974611 civilizatia-romana-vol-18974611 civilizatia-romana-vol-1
8974611 civilizatia-romana-vol-1
 
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. RomaşcanuTezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
Tezaurul român de la Moscova - Mihai Gr. Romaşcanu
 
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
 
Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)
Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)
Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)
 
Statul si politica_autonomii_locale
Statul si politica_autonomii_localeStatul si politica_autonomii_locale
Statul si politica_autonomii_locale
 
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. PanaitescuContribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
 
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
534 documente istorice slavo române din țara românească și moldova privitoare...
 
Ist. m. a rom.
Ist. m. a rom.Ist. m. a rom.
Ist. m. a rom.
 

Similaire à Romanitatearomanilor3

Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română - Petre P. Panaitescu (1...
Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română  -  Petre P. Panaitescu (1...Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română  -  Petre P. Panaitescu (1...
Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română - Petre P. Panaitescu (1...gruianul
 
Etnogeneza poporului roman_si_a_limbii_r
Etnogeneza poporului roman_si_a_limbii_rEtnogeneza poporului roman_si_a_limbii_r
Etnogeneza poporului roman_si_a_limbii_rAntoArdelean
 
Sinteza Latinitate Si Dacism
Sinteza Latinitate Si DacismSinteza Latinitate Si Dacism
Sinteza Latinitate Si Dacismguest3f9f00
 
Istoria bizantului
Istoria bizantuluiIstoria bizantului
Istoria bizantuluiSima Sorin
 
Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...
Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...
Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...gruianul
 
Studiu De Caz Ii Ic.
Studiu De Caz Ii Ic.Studiu De Caz Ii Ic.
Studiu De Caz Ii Ic.guest7a6dd
 
Studiu de caz latinitate si dacism
Studiu de caz latinitate si dacismStudiu de caz latinitate si dacism
Studiu de caz latinitate si dacismSilivestru Catalin
 
Studiu de caz latinitate si dacism
Studiu de caz latinitate si dacismStudiu de caz latinitate si dacism
Studiu de caz latinitate si dacismSilivestru Catalin
 
Echipa 1 - Civilizatii preistorice si antice
Echipa 1 - Civilizatii preistorice si antice Echipa 1 - Civilizatii preistorice si antice
Echipa 1 - Civilizatii preistorice si antice scoala_lapusnicumare
 
Pr. e.babus aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizant
Pr. e.babus   aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizantPr. e.babus   aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizant
Pr. e.babus aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizantSima Sorin
 

Similaire à Romanitatearomanilor3 (19)

Etnogeneza
EtnogenezaEtnogeneza
Etnogeneza
 
Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română - Petre P. Panaitescu (1...
Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română  -  Petre P. Panaitescu (1...Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română  -  Petre P. Panaitescu (1...
Începuturile şi biruinţa scrisului în limba română - Petre P. Panaitescu (1...
 
Studiu de caz
Studiu de cazStudiu de caz
Studiu de caz
 
Studiu de caz 2
Studiu de caz 2Studiu de caz 2
Studiu de caz 2
 
Etnogeneza poporului roman_si_a_limbii_r
Etnogeneza poporului roman_si_a_limbii_rEtnogeneza poporului roman_si_a_limbii_r
Etnogeneza poporului roman_si_a_limbii_r
 
Alf chirilic p.8-10
Alf chirilic p.8-10Alf chirilic p.8-10
Alf chirilic p.8-10
 
Sinteza Latinitate Si Dacism
Sinteza Latinitate Si DacismSinteza Latinitate Si Dacism
Sinteza Latinitate Si Dacism
 
Istoria bizantului
Istoria bizantuluiIstoria bizantului
Istoria bizantului
 
Roma antica1
Roma antica1Roma antica1
Roma antica1
 
Roma Antică
Roma AnticăRoma Antică
Roma Antică
 
Roma Antica
Roma AnticaRoma Antica
Roma Antica
 
Roma antica1
Roma antica1Roma antica1
Roma antica1
 
Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...
Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...
Dicţionar al marilor dregători din ţara românească şi moldova, sec. xiv xvii ...
 
Comp w
Comp wComp w
Comp w
 
Studiu De Caz Ii Ic.
Studiu De Caz Ii Ic.Studiu De Caz Ii Ic.
Studiu De Caz Ii Ic.
 
Studiu de caz latinitate si dacism
Studiu de caz latinitate si dacismStudiu de caz latinitate si dacism
Studiu de caz latinitate si dacism
 
Studiu de caz latinitate si dacism
Studiu de caz latinitate si dacismStudiu de caz latinitate si dacism
Studiu de caz latinitate si dacism
 
Echipa 1 - Civilizatii preistorice si antice
Echipa 1 - Civilizatii preistorice si antice Echipa 1 - Civilizatii preistorice si antice
Echipa 1 - Civilizatii preistorice si antice
 
Pr. e.babus aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizant
Pr. e.babus   aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizantPr. e.babus   aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizant
Pr. e.babus aspecte ale istoriei si spiritualitatii bizant
 

Romanitatearomanilor3

  • 1. ETNOGENEZA ROMÂNEASCĂ. Test 3 – 2008 I. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERAŢI CORECT: 1. Proces istoric îndelungat şi complex desfăşurat în spaţiul daco-moesian în mileniul I al erei creştine: . a) formarea limbii neolatine occidentale; b) formarea limbii române; c) formarea limbii slave orientale; d) preponderenţa componentei etnice şi lingvistice în etnogeneza românească. 2. Exprimă prin descendenţa românilor, individualitatea acestora în contextul etno-lingvistic al Europei Răsăritene şi de S-E: a) influenţe central-europene; b) ortodoxia; c) spiritualitatea bizantino-slavă d) tradiţia romanităţii. 3. Perioada în care are loc romanizarea organizată, rapidă şi ireversibilă a spaţiului daco - moesian: a) 46 – 106; b) 106 – 271; c) 271 – 602; d) 602 – 971. 4. Individualizarea triburilor geto-dace în cadrul marii familii tracice a avut loc în: a) epoca neoliticului; b) epoca eneoliticului; c) epoca bronzului; d) epoca fierului. 5. Migratorii care pătrund, în secolul VI, în spaţiul carpato-dunărean şi care, ulterior, sunt asimilaţi de autohtoni: a) goţi; b) tătari; c) slavi; d) luvri. 6. Factor permanent de romanizare şi de răspândire a culturii şi civilizaţiei romane în provincia Dacia: a) militarii activi; b) viaţa economică; c) oraşul; d) normele juridice. 7. Element etnic fundamental în procesul de romanizare: a) roman; b) slav; c) geto-dac; d) trac. 8. Toponim care atestă continuitatea geto-dacilor în stânga Dunării, după cucerirea romană: a) Apulum; b) Tropaeum Traiani; c) Histria; d) Tomis. 9. Descoperirea de la Biertan reprezintă: a) un donariu; b) un tezaur; c) o necropolă; d) o bazilică. 10. Proces istoric îndelungat, prin care civilizaţia romană pătrunde în toate domeniile de activitate ale unei provincii, ducând la înlocuirea limbii proprii cu limba latină: a) etnogeneză; b) romanizare; c) formarea limbii române; d) formarea limbii neolatine. 11. Creştinarea masivă a daco-romanilor s-a făcut în secolele: a) III-IV; b) IV-V; c) V-VI; d) VI-VIII. 12. Element fundamental al etnogenezei româneşti, reprezentat de componenta dacă: a) adstrat; b) substrat; c) superstrat; d) strat. 13. Perioada favorabilă propagării monoteismului creştin în spaţiul carpato-danubiano-pontic coincide cu domnia lui: a) Constantin cel Mare; b) Domiţian; c) Teotim I; d) Vespasian. II. ANALIZAŢI CELE DOUĂ ENUNŢURI ŞI MARCAŢI CU: a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele; b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea este fals; d) dacă primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat. 14. În a doua fază a sa, cea propriu-zisă, romanizarea a cuprins şi dacii liberi; generalizarea procesului de romanizare a avut loc în condiţiile marilor migraţii. 15. Veteranii au reprezentat un factor activ al romanizării dacilor; foştii soldaţi au transmis până în cele mai îndepărtate sate limba latină şi modul de viaţă roman. 16. Între secolele IV-VII, istoria autohtonilor nord-dunăreni este dominată de raporturile cu neamurile migratoare; după părăsirea Daciei de către Aurelian, Imperiul Roman îşi pierde interesul pentru ţinuturile nord-dunărene. 17. Colonizarea a fost o activitate organizată de statul roman, fiind aduşi colonişti din toată lumea romană; sub aspect religios, Dacia romană, ca şi spaţiul istro-pontic, a reprezentat un spaţiu de întâlnire între religia greco-romană şi divinităţile orientale. 18. Spaţiul din dreapta Dunării Inferioare este integrat Imperiului Roman în secolul I d.Hr.; în stânga Dunării, statul ca formă politică superioară, se va menţine până în 106, când Dacia devine provincie romană. 19. În secolul VI, în teritoriul intracarpatic şi extracarpatic pătrund slavii; asimilarea ulterioară a slavilor rămaşi la nord de Dunăre va da o particularitate romanităţii orientale.
  • 2. 2 20. În secolele VIII-IX, se încheie geneza românilor ca popor neolatin, ce provine din romanitatea orientală de pe cele două maluri ale Dunării de Jos; concomitent se formează limba română, care are la bază cele trei componente: substrat, strat, adstrat. 21. Contactele daco-geţilor cu Roma s-au produs cu aproape două secole înainte de cucerirea Daciei de către Traian; romanizarea iniţială a pregătit romanizarea propriu-zisă, în dreapta şi stânga Dunării, până la începutul secolului al VII-lea. 22. La români, creştinismul are origine latină, aşa cum o dovedeşte terminologia bisericească din limba română; creştinarea autohtonilor nord- dunăreni s-a realizat în absenţa unor structuri politice şi fără o ierarhie religioasă. 23. După retragerea aureliană, între romanicii nord-dunăreni şi migratori nu a existat o simbioză; din secolul al VI-lea, în spaţiul nord dunărean pătrunde un nou val de migratori, slavii. 24. Procesul de etnogeneză românească şi procesul de creştinare au fost simultane; creştinismul a oferit posibilitatea romanicilor nord-dunăreni să-şi păstreze identitatea. 25. Contactele daco-geţilor cu Roma s-au produs cu aproape două secole înainte de cucerirea Daciei de către Traian; în secolele II-III, civilizaţia romană a pătruns şi în lumea satului prin contacte cu autorităţile administrative şi militare romane. 26. În epoca fierului, uniunile tribale geto-dace au venit în contact direct cu valorile civilizaţiei antice; la sfârşitul mileniului I î.Hr., aceste uniuni tribale au evoluat spre o formă politică superioară de tip statal. III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERAŢI CORECTĂ: 27. A. Secolul în care a domnit Burebista. B. Secolul în care a domnit Domiţian. C. Secolul în care este cucerită Dacia de către Traian. a) ABC; b) ACB; c) CBA; d) BAC. 28. A. Cucerirea Daciei de către romani. B. Retragerea aureliană. C. Pătrunderea slavilor în spaţiul nord-dunărean. a) BCA; b) ABC; c) CBA; d) CAB. 29. A. Decebal reuneşte formaţiunile neocupate de romani. B. Începutul fazei preliminare a romanizării în spaţiul daco-moesian. C. Războaiele dacice iniţiate de Traian. a) ABC; b) BAC; c) BCA; d) ACB. 30. A. Misionarii creştini răspândesc creştinismul la nord de Dunăre. B. Descoperirea donariului de la Biertan. C. Pătrunderea slavilor în spaţiul nord-dunărean. a) ACB; b) CBA; c) ABC; d) BCA.