Influenta pandemiei de coronavirus

1. CORINA CIURARU INFLUENŢA PANDEMIEI DE CORONAVIRUS ASUPRA ACTIVITĂŢII BIBLIOTECARILOR PUBLICI

2. CORINA CIURARU INFLUENŢA PANDEMIEI DE CORONAVIRUS ASUPRA ACTIVITĂŢII BIBLIOTECARILOR PUBLICI Brăila, 2021

3. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CIURARU, CORINA Influenţa pandemiei de coronavirus asupra activităţii bibliotecarilor publici din România / dr. Corina Ciuraru. - Brăila : Proilavia, 2021 ISBN 978-606-8972-69-5 02 ISBN 978-606-8972-69-5

4. 5 Argument Bibliotecile publice sunt preocupate constant de calitatea serviciilor pe care le oferă comunităţilor lor. Deşi se stabilesc şi se urmăresc indicatorii de performanţă, se raportează diverse date în scopul centralizării lor, cu toate acestea, foarte puţine sunt situaţiile în care, în zilele noastre, putem accesa informaţii cantitative despre ceea ce se întâmplă în biblioteci, cum evoluează acestea. Sigur, fiecare bibliotecă are propriile metode de investigare şi de analiză, dar nu este suficient, este nevoie de stocarea, partajarea şi comunicarea de situaţii centralizate la nivel naţional. Ele ne oferă o perspectivă amplă şi, repetate anual, prin datele obţinute, contribuie la identificarea de soluţii acolo unde lucrurile nu stau mulţumitor. Cercetarea de faţă este concretizarea unei promisiuni personale de a continua o serie de eforturi pe care le-am întreprins în direcţia analizării resurselor umane din bibliotecile publice româneşti. Primele studii s-au finalizat înainte de începerea pandemiei de coronavirus şi am considerat că trebuie să continui cercetarea şi pentru perioada de forţă majoră declanşată la începutul anului 2020, deoarece această experienţă, nefinalizată încă, prin care trec bibliotecile, este unică şi a schimbat într-un mod ireversibil interacţiunea cu publicul, aşa cum se va constata şi din concluziile formulate în acest studiu. Cu siguranţă, temei abordate i s-ar mai fi putut adăuga multe alte aspecte, dar, câteodată, este important să limitezi aria de lucru atunci când doreşti să finalizezi ceva. Am preferat să mă

5. 6 Corina Ciuraru opresc aici, deşi tentaţia de a completa cu alte şi alte direcţii a fost foarte mare şi nici măcar în acest moment nu mă pot elibera de această dorinţă. Probabil că astfel se conturează, din această stare, alte viitoare proiecte. Doresc să mulţumesc colegilor din bibliotecile publice româneşti care au acceptat să completeze chestionarul prin intermediul căruia am colectat datele. Această lucrare este dedicată bibliotecarilor, ei sunt principalii beneficiari. Indiferent dacă lucrează în biblioteci mari sau mai mici, la oraş sau la sat, datele vor confirma (sau nu) faptul că modul lor de reacţie în această perioadă a fost similar cu al altor colegi, că deciziile pe care ei sau finanţatorii lor le-au luat în numele lor au fost corecte sau vor arăta de ce paşi mai au nevoie pentru a-şi atinge obiectivele. Îndrăznesc să sper că, prin această iniţiativă, va creşte interesul colegilor mei de breaslă pentru sondarea în profunzime a sistemului de biblioteci sub toate aspectele lui. Este o condiţie de a accede în lumea bună a bibliotecilor care înţeleg că progresul are la bază şi experienţe disecate şi împărtăşite, nu numai resurse sau tehnologie. Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” Brăila nu este doar instituţia care mi-a sprijinit demersurile profesionale, este cea mai bună şcoală de biblioteconomie aplicată, pentru că aici m-am implicat, alături de colegii mei, în cele mai creative proiecte, împreună am schimbat conceptul de bibliotecă publică în cel de spaţiu comunitar şi percepţia comunităţii brăilene în ceea ce priveşte serviciile pe care trebuie să le ofere o bibliotecă modernă. În acelaşi spirit avangardist, această instituţie de elită a Brăilei a încurajat cercetarea, nu numai practica, şi demonstrează acest lucru editând lucrări cum este şi cea de faţă, fapt care mă determină să rămân recunoscătoare şi motivată. Autorul

6. 7 Influenţa pandemiei de coronavirus asupra activităţii bibliotecarilor publici 1. Introducere În decembrie 2019, în oraşul Wuhan, China, a fost raportat primul caz de infectare cu un nou tip de coronavirus, numit SARS-CoV-2 (Severe Acute Respiratory Syndrome Coronavirus 2), care provoacă afecţiunea denumită COVID 19 (WHO, 2020)1 . Nu este primul coronavirus cu care omenirea se confruntă,însăcelmenţionatalăsatşiîncălasăurmedevastatoare asupra întregului glob. Conform Worldometer, până la data de 21 iulie 2021 s-au înregistrat 192.577.302 de cazuri confirmate şi 4.138.248 de decese2 , iar pandemia continuă să facă victime. Toate sectoarele economice, culturale, sociale au fost afectate, iar redresarea lor implică eforturi deosebite pentru unele domenii. Nici bibliotecile nu au fost ferite de efectele nedorite ale acestui virus. Fără a fi privilegiate nici înainte de pandemie, acestea identifică soluţii suplimentare pentru a rezista până la încetarea pericolului de infectare. Cei care trebuie să caute şi să aplice soluţii de criză sunt chiar bibliotecarii, pentru că ştiu cel mai bine nevoile utilizatorilor, suportă efectele restricţiilor instituite pentru prevenirea contaminării cu coronavirus şi gestionează cu abilitate resursele limitate de care dispun. În literatura de specialitate există o serie de autori care au analizat diverse aspecte legate de modul în care pandemia 1 Coronavirus disease 2019 (COVID-19) (Situation Report –94). (2020, aprilie). World Health Organisation. https://www.who.int/docs/default- source/coronaviruse/situation-reports/20200423-sitrep-94-covid-19. pdf?sfvrsn=b8304bf0_2#:~:text=Retrospective%20investigations%20 by%20Chinese%20authorities,%2C%20some%20did%20not 2 COVID-19 Coronavirus / Cases. (2021, iulie). Worldometer. https://www. worldometers.info/coronavirus/coronavirus-cases/

7. 8 Corina Ciuraru influenţează activitatea bibliotecilor şi a bibliotecarilor. Foarte pe scurt vom menţiona câteva articole axate pe acest subiect. La începutul pandemiei, Coravu R. (2020) atrage atenţia asupra faptului că bibliotecile trebuie să devină mai active în mediul online şi cât este de important ca bibliotecarii să aibă „o minimă contribuție [care] ar consta într-o atitudine responsabilă vizavi de știrile referitoare la pandemie”3 Szegedi E. (2020) realizează o trecere comparativă în revistă a modului în care marile asociaţii profesionale internaţionale şi bibliotecile din diverse ţări ale lumii au luat măsuri pentru combaterea pandemiei şi pentru asigurarea, pe cât posibil, a continuităţii serviciilor pentru public4 În articolul “Libraries Reaction of Romania to the Crisis Caused by COVID 19”5 , Erich A. (2020) exemplifică modul în care câteva bibliotecile din România au devenit mult mai active în mediul online şi subliniază cum “aceste instituţii s-au adaptat la noul context, utilizând metode inovative şi tehnici caracteristice societăţii informaţionale, pentru a nu pierde contactul cu utilizatorii şi pentru a ajuta comunitatea furnizând informaţii verificate şi utile”. OsoianuV. (2020) pune accent pe paradigma “biblioteca în condiţii de criză” şi face referire la “impactul situaţiei epidemiologice asupra bibliotecilor publice. Sunt identificate 3 Coravu, R. (2020, martie 15). Crize și oportunități: profesioniștii informației în vremuri de restriște. Blog excesiv. https://coravu. wordpress.com/2020/03/15/crize-si-oportunitati-profesionistii- i n f o r m a t i e i - i n - v r e m u r i - d e - r e s t r i s t e / ? f b c l i d = I w A R 1 B Y _ hX4PuJZXJlyNYIrIqvLRV0wuYEp30RfDJYsub6R5XCxjs8pvmlfL8 4 Szegedi, E. (2020). Bibliotecile în perioada pandemiei. Breviaria Bibliothecaria, 1. Published. https://www.bcucluj.ro/ro/bb/bb-numar1- articol1 5 Erich, A. T. (2020). Libraries Reaction of Romania to the Crisis Caused by COVID 19. Postmodern Openings, 11(3), 332-343. https://doi.org/10.18662/ po/11.3/218

8. 9 Influenţa pandemiei de coronavirus asupra activităţii bibliotecarilor publici orientările pe termen scurt şi lung în scopul depăşirii situaţiei de criză”6 De asemenea, pentru a sublinia că orientarea bibliotecilor spre mediul online este irevesibilă şi fără echivoc, s-au intensificat evenimentele găzduite de diverse platforme virtuale de dialog sau de socializare constituind adevărate surse de informare pentru bibliotecari, strângând laolaltă specialişti care împărtăşesc din experienţa lor colegilor, astfel încât se poate spune că, în ciuda distanţării la care au fost supuşi, bibliotecarii au comunicat intens, poate mai intens decât în vremurile de dinainte de pandemie. Putem enumera întâlnirile profesionale ale Bibliotecii Naţionale7 , webinarii (Dezvoltarea culturii organizaţionale în biblioteci în contextul Covid 198 ), mese rotunde9 etc. Mai mult decât atât, prin intermediul Internetului, bibliotecarii au acces mai rapid şi mai uşor decât oricând şi la sesiuni organizate în alte ţări decât România, ceea ce reprezintă o oportunitate care nu trebuie irosită, cu atât mai mult cu cât o parte dintre aceste evenimente sunt gratuite. 10 6 Osoianu, V. (2020). Paradigma bibliotecii în „noua realitate/ normalitate” sau Biblioteca la viitorul prezent. Magazin bibliologic : Revistă ştiinţifică şi bibliopraxiologică, 3/4. - p. 37-41 7 Bibliotecarii români împotriva pandemiei dezinformării: ce trebuie să știe, ce ar trebui să facă. (2020, Noiembrie 29). [Eveniment profesional online]. Întâlnirile profesionale ale Bibliotecii Naționale, Bucureşti, Romania. https:// www.bibnat.ro/Evenimente-culturale-s108-ev691-ro.htm 8 Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași. (2020, noiembrie 28). Webinar: Dezvoltarea Culturii Organizaționale în Biblioteci în contextul COVID-19 [Facebook post]. Facebook. https://www.facebook.com/groups/infoabr/ posts/4057407960941522 9 Tupa, R. (2020, aprilie 24). Activităţile culturale, afectate de coronavirus. Cum se adaptează bibliotecile la distanţarea socială. Mediafax.ro. https:// www.mediafax.ro/cultura-media/activitatile-culturale-afectate-de- coronavirus-cum-se-adapteaza-bibliotecile-la-distantarea-sociala-19094536 10 Seminar 2020: How cam libraries play a positive role in a crisis? (2020, octombrie 22). EUROLIS. https://eurolis.wordpress.com/seminar-2020/

9. 10 Corina Ciuraru 2. Scop şi obiective Scopul studiului este să prezinte, pe baza unei cercetări empirice, modul în care personalul de specialitate reuşeşte să se adapteze situaţiei de criză şi care sunt soluţiile şi dificultăţile cu care s-a confruntat şi se confruntă, pentru că pandemia nu este încă învinsă. Înainte de a fi bibliotecari, angajaţii din biblioteci sunt oameni şi influenţele existente pe plan profesional şi personal se întrepătrund şi se reflectă, în diverse măsuri, în serviciile pentru comunitate pe care aceştia le realizează. Obiectiv general: analiza impactului pe care pandemia de coronavirus l-a avut asupra bibliotecilor şi bibliotecarilor publici din România. Considerăm că este util şi chiar necesar să deţinem informaţii despre situaţiile de forţă majoră şi modul în care acestea afectează funcţionarea bibliotecilor. Aceste date ajută la ajustarea măsurilor care se iau în astfel de situaţii pentru a atenua cât se poate de mult efectele negative asupra sistemului. Obiective specifice: - Identificarea modificărilor survenite asupra programului pentru public şi al angajaţilor; - Identificarea serviciilor noi, implementate în perioada pandemiei; - Analiza modului în care bibliotecarii au utilizat diverse aplicaţii software în perioada vizată; - Analiza dificultăţilor întâmpinate de personalul din biblioteci, modul cum acestea au influenţat activitatea de bibliotecă.

10. 11 Influenţa pandemiei de coronavirus asupra activităţii bibliotecarilor publici 3. Instrumentele cercetării Cercetarea empirică întreprinsă a utilizat o metodă de sondare cantitativă, un chestionar care conţine o grilă de 18 întrebări, din care 4 întrebări de identificare utile pentru rafinarea datelor prelucrate în funcţie de vârsta, sexul sau tipul respondenţilor. Chestionarul se regăseşte în Anexa acestei lucrări. Chestionarul a fost creat cu Google Forms, online, de tip autoadministrat. S-a preferat modul de lucru electronic din mai multe motive, pentru uşurinţa cu care acest tip de document poate ajunge la grupul ţintă indiferent de distanţă, colectarea automată a datelor şi, nu în ultimul rând, din cauza mobilităţii reduse, consecinţă a restricţiilor impuse de pandemie, chestionarea directă, faţă în faţă, devenind mai anevoioasă. Grupul ţintă a fost contactat prin intermediul platformelor social media, grupurilor profesionale şi e-mail. Au existat destul de multe situaţii în care bibliotecarii au distribuit mai departe aceste chestionare, ceea ce a contribuit la creşterea numărului de răspunsuri primite. Grupul ţintă a fost compus din personalul de specialitate dinbibliotecilepublicedinRomânia.ConformdatelorInstitutului de Statistică din România, în 2020 au fost raportate 2083 de biblioteci publice şi personal de specialitate, 3795 de persoane11 . Cercetarea nu a fost extinsă şi la alte tipuri de biblioteci pentru 11 Institutul Naţional de Statistică. (2020). Activitatea unităţilor cultural- artistice în anul 2020. http://www.insse.ro/cms/files/Publicatii_2021/29. Activitatea_unitatilor_cultural_artistice_anul_2020/activitatea_unitatilor_ cultural_artistice_anul_2020.zip.

11. 12 Corina Ciuraru că există diferenţe semnificative de funcţionare şi organizare, care s-au menţinut şi pe durata pandemiei. Pe de altă parte, experienţa profesională a autorului, acumulată în bibliotecile publice, a favorizat implicarea studierii cu precădere a acestora. Suntem conştienţi de faptul că modalitatea de distribuire online a chestionarelor conduce la excluderea unei părţi importante din marea masă a bibliotecarilor şi anume pe aceia care nu deţin echipamentele necesare pentru a se conecta la Internet sau care nu sunt familiarizaţi cu lucrul pe diverse dispozitive sau în mediul virtual. De aceea, în partea consacrată concluziilor acestui studiu se va ţine cont de acest aspect. Chestionarul a fost activ în perioada lunilor februarie - martie 2021, și a colectat 318 răspunsuri. Din acestea, 314 răspunsuri au fost valide şi au intrat în etapa de prelucrare a datelor prin intermediul aplicaţiilor IBM SPSS şi Microsoft Excel.

12. 13 Influenţa pandemiei de coronavirus asupra activităţii bibliotecarilor publici 4. Rezultatele cercetării empirice 4.1 Distribuţia grupului ţintă: Tabel 1 Distribuţia respondenţilor în funcţie de tipul bibliotecii Tipul bibliotecii % Orăşenească/Municipală 24.5 Comunală 25.2 Judeţeană 50.3 Tabel 2 Distribuţia respondenţilor în funcţie de vârstă Varsta respondentului % 18-25 ani 0 26-40 ani 15.6 41-60 ani 80.3 peste 60 ani 4.1 Tabel 3 Distribuţia respondenţilor în funcţie de sex Sexul respondentului % Feminin 93.9 Masculin 6.1 Figura 1 Distribuţia respondenţilor în funcţie de tipul bibliotecii (%) 24.5 25.2 50.3 Orăşenească/Municipală Comunală Judeţeană

13. 14 Corina Ciuraru Figura 2 Distribuţia respondenţilor în funcţie de sex (%) Figura 3 Distribuţia respondenţilor în funcţie de vârstă (%) 93.9 6.1 Feminin Masculin 0 15.6 80.3 4.1 18-25 ani 26-40 ani 41-60 ani peste 60 ani Pe lângă datele din chestionar care oferă informaţii despre structura grupului ţintă, este utilă prezentarea unei imagini de ansamblu în ceea ce priveşte variaţia numărului de biblioteci publice româneşti, dar şi a personalului în ultimii cinci ani, prin intermediul datelor oferite de Institutul Naţional de Statistică (INS). Astfel se poate observa că ambele variabile sunt în scădere continuă, lucru care nu poate fi avantajul sistemului de biblioteci publice, cu răsfrângere asupra comunităţilor deservite de acesta.

14. 15 Influenţa pandemiei de coronavirus asupra activităţii bibliotecarilor publici Anul Total personal din care: feminin Din total, personal cu normă întreagă: Din total, după nivelul de educație al personalului: Total personal din care: feminin Studii superioare Studii medii Alt nivel Total personal din care: feminin Total personal din care: feminin Total personal din care: femi nin 2016 4686 3975 4590 3910 2807 2400 1704 1438 175 137 2017 4628 3934 4532 3855 2826 2404 1697 1446 105 84 2018 4551 3862 4471 3799 2834 2409 1632 1391 85 62 2019 4505 3828 4425 3764 2872 2441 1555 1329 78 58 2020 4324 3680 4267 3630 2821 2403 1426 1218 77 59 Tabel 4 Repartiția personalului din bibliotecile publice după tipul normei şi nivelul de educație (2016 – 2020) Sursa: INS

15. 16 Corina Ciuraru Anul Total personal din care: feminin Din care, după grupa de vârstă: Sub 25 ani 25 – 49 ani 50 – 64 ani 65 ani și peste Total pers. din care: feminin Total personal din care: feminin Total personal din care: feminin Total personal din care: feminin 2016 4686 3975 41 36 3076 2655 1540 1273 29 11 2017 4628 3934 30 24 2828 2444 1740 1453 30 13 2018 4551 3862 34 30 2559 2200 1933 1624 25 8 2019 4505 3828 35 33 2325 1984 2112 1796 33 15 2020 4324 3680 25 20 2102 1782 2154 1855 43 23 Tabel 5 Repartiția personalului din bibliotecile publice după grupa de vârstă (2016 – 2020) Sursa: INS

16. 17 Influenţa pandemiei de coronavirus asupra activităţii bibliotecarilor publici Tabel 6 Repartiția personalului din bibliotecile publice după tipul bibliotecii (2016 – 2020) Anul Total personal din care: feminin Judeţene Municipale şi orăşeneşti Comunale 2016 4686 3975 2040 678 1968 2017 4628 3934 2054 652 1922 2018 4551 3862 2079 643 1829 2019 4505 3828 2102 639 1764 2020 4324 3680 2068 620 1636 Sursa: INS Observămcăînultimiicinciani,deşi,pertotalpersonalul a scăzut cu 362 de persoane, în cazul bibliotecilor judeţene numărul angajărilor a crescut cu 28 de persoane, bibliotecile orăşeneşti au mai puţin cu 58 de angajaţi, iar scăderea cea mai importantă s-a întâmplat în cazul bibliotecilor comunale, 332 de persoane, acestea fiind cele mai afectate, deşi comunităţile rurale, în cea mai mare parte sărace, au o nevoie mai mare de acces gratuit la informare. Tabel 7 Variaţia numărului de biblioteci publice, unităţi administrative (de bază) (2016 – 2020) Anul Biblioteci publice (total) Judeţene Municipale şi orăşeneşti Comunale 2016 2304 41 256 2007 2017 2266 41 252 1973 2018 2207 41 254 1912 2019 2168 41 250 1877 2020 2034 41 246 1747 Sursa: INS

17. 18 Corina Ciuraru Figura 4 Variaţia numărului de biblioteci publice în perioada 2016 - 2020 (sursa: INS) Cifrele, dar şi reprezentarea grafică, prezintă aceeaşi realitate şi anume că, în cinci ani, 270 de biblioteci publice şi-au încetat activitatea, preponderent din mediul rural. Situaţia este similară şi în ceea ce priveşte resursele umane din aceste biblioteci. 4.2. Programul de lucru al personalului în perioada pandemiei Tabel 8 Programul de lucru al personalului în perioada pandemiei Tipul Bibliotecii Program normal, fără intreruperi A lucrat doar o parte din personal Nu a lucrat nimeni, biblioteca a fost închisă Judeţeană 40 35 2 Orăşenească/Municipală 56 20 3 Comunală 126 22 10 Total răspunsuri 222 77 15

18. 19 Influenţa pandemiei de coronavirus asupra activităţii bibliotecarilor publici Figura 5 Programul de lucru al personalului în timpul pandemiei (%) Aproximativ trei sferturi dintre cei chestionaţi au lucrat cu un program normal de 8 ore, sub un sfert a răspuns că a lucrat doar o parte din personalul bibliotecii şi 5% din respondenţi nu au lucrat deloc, biblioteca fiind închisă pentru public. 4.3. Locul de desfăşurare a activităţii Tabel 9 Locul de desfăşurare a activităţii Tipul bibliotecii La bibli- otecă De acasă Ambele variante S-a stat acasă fără a avea sarcini bine stabilite La Primă- rie Judeţeană 32 1 42 2 0 Orăşenească/Municipală 54 4 17 2 2 Comunală 123 0 20 2 13 Total răspunsuri 209 5 79 6 15 12.7 11.1 0.6 17.8 6.4 1 40.1 7 3.2 0% 20% 40% 60% 80% 100% Program normal, fara intreruperi Doar o parte din personal Nu a lucrat nimeni, biblioteca inchisa Judeteana Oraseneasca/Municipala Comunala 10.2 0.3 13.4 0.6 0 17.2 1.3 5.4 0.6 0.6 39.2 0 6.4 0.6 4.1 0% 20% 40% 60% 80% 100% La biblioteca De acasa Ambele variante S-a stat acasa fara a avea sarcini bine stabilite La Primarie Judeţeană Orăşenească/Municipală Comunală Figura 6 Locul desfăşurării activităţii în perioada pandemiei

19. 20 Corina Ciuraru Într-o analiză derulată la finele anului 2020 la Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” Brăila, s-au identificat tipurile de activităţi care se pot realiza de acasă de către personalul de specialitate. Se pot enumera câteva: prelucrarea documentelor, descrierea părţilor componente, digitalizarea documentelor, promovarea şi marketingul de bibliotecă cu tot ceea ce implică acesta, adică prezentarea serviciilor şi colecţiilor disponibile în această perioadă, tranzacţii de referinţă, cum ar fi serviciile online de tipul „Întreabă bibliotecarul”. Este evident că împrumutul de carte necesită prezenţa bibliotecarului în spaţiul bibliotecii. Acestă organizare „de pandemie” este posibilă în special în cazul bibliotecilor care au organigramă, adică mai mult de un singur angajat, pentru că lucrul de acasă al unei părţi dintre angajaţi nu stânjeneşte tranzacţionarea documentelor către utilizatori. În cazul bibliotecilor comunale, care, de obicei, au un singur angajat cu multiple atribuţii, absenţa bibliotecarului din bibliotecă înseamnă, implicit, sistarea serviciului de lectură publică, echivalând cu închiderea bibliotecii. Faptul că aceste biblioteci rurale nu sunt automatizate, nu au baze de date care se pot accesa de la distanţă de asemenea constituie un impediment pentru aplicarea variantei de lucru de acasă. Aceste concluzii sunt susţinute şi de către rezultatele obţinute în urma cercetării şi explică de ce bibliotecarii comunali nu au răspuns afirmativ în cazul lucrului de acasă. În schimb, pentru bibliotecile comunale este de menţionat o altă situaţie care nu are legătură cu pandemia, dar care, este posibil să fie amplificată de aceasta. Aşa cum deja se cunoaşte, în bibliotecile comunale bibliotecarii desfăşoară activităţi nespecifice, în afara fişei postului, de obicei în primării, la solicitarea primarilor. Şi în timpul pandemiei s-a păstrat acest obicei dăunător pentru bibliotecă, dar şi pentru comunitate, ba chiar este posibil să se fi amplificat. Nu au lucrat de acasă, dar au avut de lucru în Primărie.

20. 21 Influenţa pandemiei de coronavirus asupra activităţii bibliotecarilor publici Per total, procentul celor care au lucrat la bibliotecă este majoritar, peste 60%, iar un sfert din respondenţi a lucrat în variantă mixtă, la birou, dar şi de acasă. 4.4 Servicii specifice de bibliotecă menţinute pe perioada pandemiei Tabel 10 Servicii specifice de bibliotecă menţinute pe perioada pandemiei Care dintre serviciile de bibliotecă au fost menţinute în ultimul an? Răspunsuri Catalog online 107 Referințe electronice/virtuale 142 Scanare documente 162 Întreabă bibliotecarul 142 Împrumut interbibliotecar 70 Împrumut la domiciliu 276 Altele 33 Figura 7 Servicii de bibliotecă menţinute în perioada pandemiei (%) 34.4 45.7 52.1 45.7 22.5 88.7 10.6 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Catalog online Referinte electronice/virtuale Scanare documente Intreaba bibliotecarul Imprumut interbibliotecar Imprumut la domiciliu Altele

21. 22 Corina Ciuraru La această întrebare cu răspuns multiplu, ierarhizarea a fost uşor de realizat. Primele trei servicii menţinute în timpul pandemiei, în ciuda restricţiilor impuse sunt: împrumutul la domiciliu (88,7%), scanarea de documente (52,1%) şi pe locul trei, la egalitate, referinţele electronice şi informaţiile de tipul „Întreabă bibliotecarul” (fiecare cu 45,7%). În categoriaAltele, bibliotecarii au adăugat „consultarea de documente în Sala de lectură”, element care a fost omis din răspunsurile propuse prin chestionar, instruiri, tot felul de activităţi cultural-educative cu public, cu număr redus și distanțare fizică, cluburi de programare etc. Un aspect important, care merită menţionat este că în unele biblioteci, profitând de accesul restricţionat al publicului în secţii, bibliotecarii au derulat activităţi administrative sau de reorganizare a colecţiilor, etichetare RFID, inventariere etc. 4.5 Servicii noi, implementate în perioada pandemiei Tabel 11 Servicii noi, implementate în perioada pandemiei Ce servicii noi, adaptate acestei perioade, aţi implementat? Răspunsuri Lectura online 143 Divertisment/petrecerea în mod plăcut a timpului: jocuri de logi- că, rubrici de curiozități, sugestii de lectură 107 Ateliere de scris creativ 36 Ateliere de programare 44 Diverse cursuri online 85 Împrumut cu precomandă: se solicită online sau telefonic cartea și se preia fără a staționa în spațiul bibliotecii 208 Expoziții virtuale 164 Prezentarea colecțiilor bibliotecii 155 Realizarea de materiale necesare protecției împotriva Covid-19 (măști, viziere) 57 Altele 39

22. 23 Influenţa pandemiei de coronavirus asupra activităţii bibliotecarilor publici Figura 8 Tipuri de servicii noi, adaptate acestei perioade (%) Cererea de carte în perioada pandemiei, în ciuda riscului ridicat de infectare cu coronavirus, a fost şi rămâne ridicată, prin urmare, bibliotecarii a trebuit să o rezolve utilizând metode prin care să se reducă la minimum timpul de staţionare în spaţiile bibliotecii şi să ofere cititorului cărţile dorite fără ca acesta să le poată alege din raft, aşa cum era obişnuit. În realizarea acestui tip de împrumut, cu precomandă, în care utilizatorul îşi alege cărţile de la distanţă, le solicită telefonic, prin e-mail, mesagerie sau un formular electronic, un rol esenţial l-a avut catalogul electronic, baza de date de descrieri bibliografice a documentelor din bibliotecă. A fost unicul instrument pe care utilizatorul l-a avut la îndemână pentru a se ghida în alegerea documentelor, în afară, desigur, de recomandările bibliotecarilor, realizate în mod sincron, telefonic, faţă în faţă sau asincron, prin prezentările şi recenziile de carte, e-mailuri etc. De aceea, împrumutul cu precomandă a fost cel mai utilizat serviciu de bibliotecă „de pandemie” – 66,9%. Expoziţiile virtuale, forma modernă de comunicare a colecţiilor deţine, de asemenea, un loc important, 52,7% şi este o modalitate relativ uşoară de a păstra interesul publicului faţă de colecţiile deţinute. Aşa cum se menţionează puţin mai sus, fără prezentările de carte, publicul 46 34.4 11.6 14.1 27.3 66.9 52.7 49.8 18.3 12.5 0 10 20 30 40 50 60 70 80 Lectura online Divertisment/petrecerea in mod placut a timpului: jocuri… Ateliere de scris creativ Ateliere de programare Diverse cursuri online Imprumut cu precomanda: se solicita online sau telefonic… Expozitii virtuale Prezentarea colectiilor bibliotecii Realizarea de materiale necesare protectiei impotriva… Altele

23. 24 Corina Ciuraru ar fi destul de dezorientat în selectarea lecturilor potrivite sau dorite, deci bibliotecarii au intensificat modalităţile prin care îşi asistă utilizatorii. Cu un procent, de asemenea, ridicat (46%) se pot menţiona şi sesiunile de lectură online, apreciate de public pentru maniera facilă şi sigură de a intra în contact cu operele literare. Chiar dacă ne îndepărtăm uşor de subiect, este necesar să menţionăm că statisticile naţionale, dar şi internaţionale, prezintă o scădere majoră a lecturii pe suport hârtie şi o creştere importantă a cererii de carte electronică12 . Aceste schimbări se pare că sunt ireversibile, este posibil ca unii consumatori de carte să devină fideli lecturii online pentru avantajele pe care le prezintă13 . Marea problemă a bibliotecilor româneşti este că nu sunt pregătite a face faţă acestui tip de cerere, nu deţin colecţii închegate de cărţi electronice, care să poată fi lecturate prin împrumut, pe bază de card de acces. Există câteva biblioteci virtuale, unele destul de ofertante, dar puţine şi cu documente din domeniul public, fără conţinut recent sau solicitat intens. Respondenţii au adăugat la „Altele” servicii interesante, unele presupunând şi utilizarea tehnologiilor moderne: modelare şi imprimare 3D, scriere şi implementare de proiecte, digitalizare etc. De asemenea, bibliotecarii s-au implicat în diminuarea efectelor pandemiei, prin acordarea de asistenţă pe platforma Vaccinare.ro, Ghişeul.ro, realizarea şi distribuirea de materiale de protecţie etc. 12 Asociația Editorilor din România. (2020, August 4). Cum a schimbat pandemia industria cărții. https://aer.ro/ro/cum-a-schimbat-pandemia- industria-cartii/ 13 Wilburn, T. (2020, June 16). Libraries Are Dealing With New Demand For Books And Services During The Pandemic. NPR.Org. https://choice. npr.org/index.html?origin=https://www.npr.org/2020/06/16/877651001/ libraries-are-dealing-with-new-demand-for-books-and-services-during-the- pandemic?t=1620753018264

24. 25 Influenţa pandemiei de coronavirus asupra activităţii bibliotecarilor publici 4.6. Criteriile care au stat la baza implementării acestor noi servicii Tabel 12 Criteriile care au stat la baza implementării acestor noi servicii Pe baza căror criterii aţi ales aceste noi servicii? Răspunsuri Sunt ușor de implementat 131 Deținem tehnologia necesară 164 Au fost solicitate de către utilizatori 136 Am vrut să venim în întampinarea dorinței utilizatorilor 219 Am preluat modele de bune practici din alte biblioteci 135 Trebuia să facem ceva ca să nu pierdem susținerea financiară 70 Altele 10 42.4 53.1 44 70.9 43.7 22.7 3.2 0 20 40 60 80 Sunt usor de implementat Detinem tehnologia necesara Au fost solicitate de către utilizatori Am vrut sa venim in intampinarea dorintei utilizatorilor Am preluat modele de bune practici din alte biblioteci Trebuia sa facem ceva ca sa nu pierdem sustinerea financiara Altele Figura 9 Criterii care au stat la baza alegerii noilor servicii (%) Cei mai mulţi respondenţi, peste 70%, au avut în vedere să îşi mulţumească utilizatorii, iar pe locul al doilea s-a poziţionat dorinţa de crea servicii bazate pe echipamentele şi aplicaţiile pe care biblioteca le deţine (53,1%). Cu diferenţe destul de mici în procent a contat faptul că unele servicii au fost uşor de implementat (42,4%), au fost solicitate de utilizatori

25. 26 Corina Ciuraru (44%) sau au fost exemple de bune practici preluate de alte biblioteci care le-au aplicat cu succes (43,7%). Micul procent din categoria „Altele” (3,2%) conţine opinii care demonstrează dorinţa bibliotecarilor de a-şi ajuta comunitatea, cum ar fi: „Să fim prezenți alături de oameni, de comunitatea din care facem parte şi suntem necesari, cultura şi bibliotecile sunt organisme vii!” „Am dorit să fim prezenți în viața oneștenilor chiar și în mod virtual, să le dăm un semnal că nu sunt singuri și că ne pasă permanent de bunăstarea lor spirituală.” „În această perioadă, digitizarea este cea mai solicitată de cetăţenii comunei fiindcă nu au unde să completeze dosarele necesare pentru APIA” 4.7. Aplicaţii informatice utilizate în perioada pandemiei Tabel 13 Aplicaţii informatice utilizate în perioada pandemiei Ce aplicaţii informatice aţi utilizat pentru derularea acestor noi activităţi? Răspunsuri Facebook 288 Zoom/Meet 177 Youtube 97 Office 365 13 Google Drive/Classroom 64 Altele 50 Opinia bibliotecarilor

26. 27 Influenţa pandemiei de coronavirus asupra activităţii bibliotecarilor publici 92.3 56.7 31.1 4.2 20.5 16 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Facebook Zoom/Meet Youtube Office 365 Google Drive/Classroom Altele Figura 10 Aplicaţii informatice utilizate pentru derularea noilor activităţi (%) Este utilă identificarea, prin date, a instrumentelor software utilizate de bibliotecari în perioada pandemiei. Facebook este platforma social media preferată (92,3%), apoi s-a folosit Zoom sau Google Meet pentru comunicare (56,7%), iar pe locul al treilea s-a situat Youtube (31,1%). Respondenţii au menţionat, în plus, Whatsapp, Skype, Hopin, Cisco Webex, aplicaţii de editare audio şi video etc. Ca şi în alte domenii, cum ar fi educaţia, această perioadă a separat bibliotecarii care s-au adaptat şi au deprins să lucreze în mediul online, cu diverse aplicaţii informatice, de cei inerţi şi/sau conservatori. Aşa cum s-a menţionat deja, s-a introdus o serie de servicii virtuale şi totul a depins doar de deschiderea spre nou a bibliotecarului şi de interesul acestuia de a se adapta noilor solicitări profesionale.

27. 28 Corina Ciuraru 4.8. Modalităţi de promovare a bibliotecii Tabel 14 Modalităţi de promovare a bibliotecii Ce modalităţi de promovare aţi utilizat în această perioadă? Răspunsuri Pagina web a bibliotecii 129 Facebook 292 Mass-media scrisă, audio-vizualul 98 Niciuna 11 Altele 17 41.1 93 31.2 3.5 5.4 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Paginaweb abibliotecii Facebook Mass-mediascrisa,audio-vizualul Niciuna Altele Figura 11 Modalităţi de promovare utilizate în această perioadă (%) Faptul că publicul nu a interacţionat la fel de direct şi intens cu biblioteca, aşa cum se întâmpla în perioada de dinainte de pandemie, a presupus eforturi suplimentare din partea bibliotecarilor pentru a menţine contactul cu utilizatorii. Prin urmare, se ridică firesc întrebarea referitoare la modul în care specialiştii din biblioteci cresc sau măcar păstrează interesul utilizatorilor pentru bibliotecă şi ce instrumente au preferat să utilizeze pentru a menţine contactul cu publicul. Din nou platforma Facebook este preferată (93%), nu numai pentru utilizarea ei facilă, dar şi pentru modul eficient în care

28. 29 Influenţa pandemiei de coronavirus asupra activităţii bibliotecarilor publici informaţia ajunge la destinatar. Pe următorul loc este pagina web a bibliotecii (acolo unde există, desigur) şi mass media: presă scrisă, audio-vizual etc. Respondenţii au completat cu Whatsapp, blogurile şi telefonul. 4.9. Dificultăţile cu care se confruntă bibliotecarii Tabel 15 Dificultăţile cu care se confruntă bibliotecarii Tipul bibliotecii Ce dificultăți ați întâmpinat în implementarea noilor servicii? (%) Lipsa fondurilor și materialelor necesare Lipsa de echipamente moderne Neim- plicarea colegilor Dezintere- sul șefilor/ finanțato- rului Nu au fost probleme Altele Judeţeană 16 18 10 9 16 8 Orăşenească/ Municipală 23 31 2 9 9 5 Comunală 48 39 3 31 25 12 Total răspunsuri 87 88 15 49 50 25 5.1 5.7 3.2 2.9 5.1 2.5 7.3 9.9 0.6 2.9 2.9 1.6 15.3 12.4 1 9.9 8 3.8 0% 20% 40% 60% 80% 100% Lipsa fondurilor si materialelor necesare Lipsa de echipamente moderne Neimplicarea colegilor Dezinteresul sefilor/finantatorului Nu au fost probleme Altele Judeţeană Orăşenească/Municipală Comunală Figura 12 Dificultăţi întâmpinate în implementarea noilor servicii

29. 30 Corina Ciuraru Aşa cum s-a menţionat la începutul acestui studiu, bibliotecile publice, de cele mai multe ori, nu se pot lăuda cu abundenţă de resurse. Pentru a realiza servicii de calitate, acestea trebuie să dispună de fonduri, spaţii, personal şi dotări. Dacă în mediul urban există situaţii în care aceste nevoi sunt oarecum asigurate, în mediul rural lucrurile nu stau atât de bine, de fapt, conform statisticilor, chiar mai prost, mai ales dacă luăm în calcul scăderea numărului de biblioteci active (vezi Tabelul 7). În aceste condiţii, pandemia a adus un surplus de constrângeri, dintre cele mai diverse, care s-au adăugat celor existente. Bibliotecarii consideră că principala problemă este lipsa echipamentelor moderne (28%) în strânsă legătură cu lipsa fondurilor şi a altor materiale (27,7%). Este o observaţie corectă, pentru a ţine pasul cu vremurile, pentru a rezista avansului din ce în ce mai puternic al Internetului în detrimentul tipăriturilor, bibliotecile trebuie să deţină tehnologie, echipamente şi, nu în ultimul rând, personal capabil să le utilizeze şi să creeze servicii performante cu ajutorul lor. Este de remarcat şi faptul că există un procent semnificativ care consideră că nu întâmpină niciun fel de dificultăţi (15,9%), iar un procent similar (15,6%) se simte ameninţat de indiferenţa celor care îl conduc. Respondenţii au adăugat şi alte motive în afara celor prestabilite, dar care au legătură cumva tot cu lipsa de dotări şi instruire IT şi cu tensiunea indusă de pandemie, valabilă şi pentru bibliotecari, dar şi pentru utilizatori.

30. 31 Influenţa pandemiei de coronavirus asupra activităţii bibliotecarilor publici 4.10. Influenţa pandemiei asupra funcţionării bibliotecii Tabel 16 Influenţa pandemiei asupra funcţionării bibliotecii Tipul bibliotecii Cum a influenţat această perioadă funcţionarea bibliotecii? Am implementat noi servicii satisfăcătoare pentru public A crescut numărul persoanelor interesate de activitatea bibliotecii Nu a fost benefică Altele Judeţeană 48 7 17 5 Orăşenească/ Municipală 26 16 34 3 Comunală 71 17 64 6 Total răspunsuri 145 40 115 14 15.3 2.2 5.4 1.6 8.3 5.1 10.8 1 22.6 5.4 20.4 1.9 0% 20% 40% 60% 80% 100% Am implementat noi servicii satisfacatoare pentru public A crescut numarul persoanelor interesate de… Nu a fost benefica Altele Judeţeană Orăşenească/Municipală Comunală Figura 13 Influenţa pandemiei asupra activităţii de bibliotecă (%) Unul dintre obiectivele acestui chestionar este de a identifica răspunsuri în ceea ce priveşte modul în care pandemia a afectat „viaţa” bibliotecilor publice româneşti activitatea angajaţilor din aceste instituţii. Este îmbucurător faptul că, în ciuda restricţiilor şi riscului de contaminare, 46,2% dintre bibliotecari consideră că perioada a fost un câştig pentru că s-au implementat noi tipuri de servicii pentru public. Însă, de asemenea, un procent important, 36,6%, a răspuns că această

31. 32 Corina Ciuraru perioadă nu a fost benefică pentru funcţionarea bibliotecii lor şi este evident că şi această concluzie este corectă şi obiectivă. Unii bibliotecari (12,7%) consideră că au atras un număr de mare de oameni către bibliotecă, probabil pentru că unii utilizatori au rămas mai mult în izolare sau auto-izolare şi dorinţa de a găsi activităţi care să umple timpul a făcut ca indivizii să se îndrepte spre bibliotecă. Respondenţii au dorit să adauge, tot ca un efect al pandemiei, faptul că au învăţat cum să utilizeze mai bine Internetul, diverse aplicaţii, să creeze noi servicii bazate pe mediul online, dar sunt nemulţumiţi de scăderea numărului de utilizatori fizici. 4.11. Servicii menţinute şi după sfârşitul pandemiei Scopul acestei întrebări cu răspuns deschis a fost să identificăm dacă bibliotecarii găsesc plus valoare în tot ceea ce au întreprins în această perioadă de forţă majoră, în care activitatea s-a desfăşurat, în multe situaţii, bazându-se pe multă inovaţie şi creativitate, pentru că experienţă acumulată într-o perioadă similară nu a existat. Respondenţii au avut libertatea de a răspunde cum a crezut fiecare de cuviinţă, însă, pentru a simplifica analiza, am grupat aceste păreri în următoarele categorii principale: - Bibliotecarii au „descoperit” serviciile şi activităţile online de toate tipurile (vezi punctul 4.5.) şi le vor continua şi de aici înainte pentru că au observat că sunt apreciate de utilizatori. - O parte dintre colegi face referire la modul de lucru specific în pandemie şi ar menţine împrumutul cu precomandă, carantinarea şi dezinfectarea cărţilor.

32. 33 Influenţa pandemiei de coronavirus asupra activităţii bibliotecarilor publici - Alţi colegi au fost mulţumiţi de această perioadă pentru că le-a oferit posibilitatea să participe la o serie de întâlniri online profesionale, din care au învăţat foarte mult şi au comunicat mult mai intens cu colegii din alte biblioteci. - Promovarea bibliotecii în mediul online, sub toate formele ei este o altă activitate care se consideră că trebuie menţionată - O ultimă categorie, probabil cea mai redusă ca număr, menţionează că nu ar păstra nimic, dorind ca totul să revină neschimbat la vremurile anterioare pandemiei. Prezentăm câteva opinii din cele peste trei sute primite: „Nu cred că este sănătos să punem problema «întoarcerea la normal», consider că ar fi de bun augur să păstrăm noile abilități descoperite în această perioadă.” „Vom păstra și continua totul, doar că vom insista pe activități cu public în incinta bibliotecii.” „Interacțiunea cu publicul în spațiul virtual, serviciile oferite în mediul online.” „Nu aş păstra nimic, aş uita totul.” „Din păcate, biblioteca a fost închisă majoritatea timpului! Bibliotecarul a primit alte sarcini de serviciu în primărie care nu au legatură cu biblioteca sau cu promovarea cărţii!” Opinia bibliotecarilor

33. 34 Corina Ciuraru 4.12. Influenţa pandemiei asupra stării de bine a personalului Tabel 17 Influenţa pandemiei asupra stării de bine a personalului Tipul bibliotecii Ca angajat într-o bibliotecă cum aţi reacţionat la provocările acestei perioade? M-au afectat mult M-au afectat puţin Nu m-au afectat deloc Altele Judeţeană 18 46 7 6 Orăşenească/ Municipală 27 38 9 5 Comunală 56 89 9 4 Total răspusuri 101 173 25 15 5.7 14.6 2.2 1.9 8.6 12.1 2.9 1.6 17.8 28.3 2.9 1.3 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% M-a afectat mult M-a afectat putin Nu m-a afectat deloc Altele Judeţeană Orăşenească/Municipală Comunală Figura 14 Influenţa pandemiei asupra stării de bine a personalului (%) Jumătate dintre cei care au răspuns (55,1%) a admis că această perioadă i-a afectat doar într-o oarecare măsură, iar 32,2% susţin că au fost afectaţi mult. Foarte puţini, 8%, nu au simţit nicio diferenţă faţă de perioada de dinainte de pandemie.

34. 35 Influenţa pandemiei de coronavirus asupra activităţii bibliotecarilor publici Răspusurile din categoria Altele, în cea mai mare parte, se referă la faptul că, deşi nu a fost uşor, respondenţii sunt optimişti şi ştiu că vor depăşi şi această situaţie de forţă majoră. Cuvântul de bază este „adaptare” şi se fac eforturi de eficientizare într-o perioadă în care absenţa publicului din bibliotecă este un mare neajuns. O altă parte dintre respondenţi apreciază acest timp pentru că au putut să îl rezerve unor activităţi care, sub presiunea publicului, au fost amânate. 4.13. Complexitatea activităţii în timpul pandemiei Tabel 18 Complexitatea activităţii în timpul pandemiei Tipul bibliotecii Cum apreciaţi activitatea d-voastră în această perioadă? Mai simplă Mai complicată Nemodificată Altele Judeţeană 8 47 16 6 Orăşenească/ Municipală 10 36 28 5 Comunală 15 97 34 12 Total răspunsuri 33 180 78 23 2.5 15 5.1 1.9 3.2 11.5 8.9 1.6 4.8 30.9 10.8 3.8 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% Mai simplă Mai complicată Nemodificată Altele Judeţeană Orăşenească/Municipală Comunală Figura 15 Variaţia complexităţii activităţii desfăşurate de către personal (%)

35. 36 Corina Ciuraru Cum au perceput bibliotecarii această perioadă din punctul de vedere al complexităţii muncii? Cei mai mulţi, puţin peste jumătate (57,3%), susţin că a fost mai complicat, aproape un sfert din respondenţi crede că nu s-a schimbat nimic şi 10,5% au afirmat că a fost mai uşor. De remarcat este că respondenţii care consideră că activitatea a devenit mai complexă provin din bibliotecile rurale (30,9%). Pentru ei confruntarea cu schimbările aduse de pandemie a fost mai serioasă. Putem identifica unele motive chiar din răspunsurile lor anterioare: activităţile derulate în primărie, lipsa resurselor de diverse tipuri, poate a asistenţei de care ar fi avut nevoie pentru a se adapta mai uşor la schimbări, toate acestea sunt motive suficiente ca aceşti bibliotecari să resimtă mai intens provocările perioadei de pandemie. Au existat şi alte păreri, în afara celor trei variante de răspuns, şi s-au referit exact la acele provocări cărora bibliotecarii a trebuit să le facă faţă. Unii au menţionat că nu a fost neapărat mai greu sau mai uşor, ci doar diferit. Este evident că mulţi bibliotecari au ieşit din zona de confort, au învăţat lucruri noi, acestea au presupus efort, dar pentru unii a însemnat progres şi au fost mândri de acest lucru, aşa cum reiese din afirmaţiile de mai jos: „Am învăţat să folosim mai multe mijloace virtuale de comunicare, dar care ne-au oferit un public doritor să înveţe! Şi chiar am găsit o oportunitate de a fi bibliotecari valoroși! Bibliotecari descurcăreți! Deci funcţionăm şi online, şi față în față!” „Am avut timp să mă ocup de restanţe [de la locul de muncă]. Am fost în câştig, m-am putut concentra mai bine.” „De multe ori plăcută, necesară, interesantă, câteodată mai obositoare, dar folositoare [activitatea de bibliotecă].” Opinia bibliotecarilor

36. 37 Influenţa pandemiei de coronavirus asupra activităţii bibliotecarilor publici 4.14. Identificarea tipurilor de probleme cu care s-au confruntat bibliotecarii Această întrebare, pentru a fi prelucrată, a impus o grupare a multitudinii de răspunsuri deschise primite, cu trimitere la situaţii destul de diverse. Astfel, s-au identificat două categorii principale şi anume: - Probleme care ţin de specificul profesiei şi nu au legătură neaparat cu pandemia, unele fiind mai vechi decât aceasta: a) Reducerea normei de lucru; b) Condiţii precare de muncă: fără căldură sau alte neajunsuri; c) Lipsa Internetului şi a echipamentelor IT&C necesare pentru a crea activităţi online pentru utilizatori; d) Autorităţi care nu s-au implicat, nu au fost alături de bibliotecă şi de bibliotecar; e) Nesiguranţa locului de muncă. - Probleme generate de pandemie, de restricţiile impuse, de riscul contaminării etc: a) Teama de contaminare cu coronavirus; b) Interdicţiile care au oprit accesul utilizatorilor în bibliotecă, distanţarea, secţiile golite de public; c) Lipsa măsurilor de protecţie: măşti, dezinfectanţi etc; d) Munca de acasă sau telemunca, aşa cum mai este cunoscută.

37. 38 Corina Ciuraru Am selectat câteva dintre răspunsurile mai detaliate şi relevante: „Este cumplit sa fii singur într-o bibliotecă, care, înainte de pandemie, era ca un stup de albine.” „Disperarea de a nu pierde rostul bibliotecii în comunitate şi efectul de «nisip mişcător» în relaţia cu finanţatorul (primarul, Consiliul local)” „Comunicarea în interiorul instituţiei. Deoarece prezenţa fizică a personalului în instituţie s-a făcut prin rotaţie, fluxul operaţiunilor a fost puţin îngreunat.” „La o bibliotecă comunală este foarte greu să faci totul de unul singur: achiziție, partea tehnică, animație culturală, administrare, întreținere spațiu și aparatură, implicare în proiecte.” „Lipsa implicării autorităţilor locale şi judeţene (Biblioteca Judeţeană) pentru sustinerea bibliotecii [comunale]. Această situaţie nu are legatură doar cu pandemia. Situaţia persistă de ani de zile, din păcate.” „Neconcordanța între ordinul ministrului și realitatea din biblioteci. De fapt, lipsa oricărei forme de susținere din partea instituțiilor tutelare, de la Consiliul Judeţean până la Minister.” „Servirea publicului la geamul instituției și cu dorința utilizatorilor de a intra ei în secție pentru a-și alege cărțile dintre cei care nu aveau o bibliografie.” „Nu am avut o problemă cu care să mă confrunt la locul de muncă, doar că am lucrat la alte activităţi în cadrul primăriei prin dispoziţia primarului, atât scrisă cât şi verbală. Dar nu este o noutate...! Am lucrat tot timpul, Opinia bibliotecarilor

38. 39 Influenţa pandemiei de coronavirus asupra activităţii bibliotecarilor publici de când m-am angajat, de 27 de ani...! Trebuie să facem...! Dacă refuzi... lucrurile atunci nu sunt ROZ.” „NU trebuie să zici NU POT... Altfel nu mai eşti văzut BINE... Am lucrat prin toate compartimentele primăriei... cu salariul minim pe economie.” „Acum nu am probleme. Dar am trecut prin multe de-a lungul anilor. E foarte greu să te menţii pe post şi să nu ai sprijin de la nimeni.” „Dezamăgirea utilizatorilor deoarece accesul liber la raft a fost interzis.” „La nivel de instituție, absența publicului, a interacțiunii directe cu el, întreruperea activităților culturale. La nivel personal, în afară de munca la domiciliu, care mi s-a părut apăsătoare, nu am întâmpinat probleme.” „Lipsa fondurilor pentru achiziții, întreruperi dese în programul de lucru cu publicul, ceea ce a dus la întârzieri mari ale termenelor de restituire a cărților împrumutate, dezinteresul publicului pentru activitatea bibliotecii.” „Adaptarea la sistemul dual: munca desfășurată de la sediul instituției și cea desfășurată în regim de telemuncă.” „Închiderea bibliotecii de către primar şi atribuţii date bibliotecarului în primărie care nu au legătură cu biblioteca. Această pandemie a facilitat autorităţilor locale posibilitatea de a închide biblioteca!” „Pierderea răbdării, a concentrării, teama de eșec, care genera o supraplanificare și în cazul treburilor simple, o ușoară irascibilitate în relațiile de zi cu zi între colegi, fără vreo cauză legată de munca în instituție.” Opinia bibliotecarilor

39. 40 Corina Ciuraru 4.15. Gradul de contaminare cu coronavirus Tabel 19 Gradul de contaminare cu coronavirus Tipul bibliotecii Ati fost contaminat cu Covid19? Da Nu Nu știu Judeţeană 9 54 14 Orăşenească/ Municipală 10 54 15 Comunală 23 110 25 Total răspunsuri 42 218 54 2.9 17.2 4.5 3.2 17.2 4.8 7.3 35 8 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% Da Nu Nu stiu Judeţeană Orăşenească/Municipală Comunală Figura 16 Gradul de contaminare cu Coronavirus în rândul personalului (%) Această secţiune nu oferă rezultate care pot fi luate în considerare drept nişte statistici medicale, pentru că nu s-au utilizat metode de analiză specifice acestui domeniu. S-a dorit doar o sondare de suprafaţă a gradului în care bibliotecarii au fost sau nu infectaţi cu coronavirus. Din răspusurile acestora se

40. 41 Influenţa pandemiei de coronavirus asupra activităţii bibliotecarilor publici observă că aproape 70 % dintre ei susţin că nu au fost infectaţi şi doar 13,4% sunt siguri că au avut boala respectivă. Există şi un procent de respodenţi incerţi de 17,2%. Desigur, contaminarea celor care pretind că au avut boala nu se poate pune pe baza faptului că au dobândit-o la locul de muncă, pentru că, din punct de vedere legislativ, au existat suficiente măsuri care au protejat instituţiile care lucrează cu publicul, dar şi publicul, de a intra în contact cu zone sau materiale care ar putea infecta populaţia. Pe de altă parte, s-au carantinat cărţile împrumutate, s-au dezinfectat acolo unde au existat diverse dispozitive capabile să realizeze acest lucru, într-un cuvânt s-au luat măsurile necesare pentru limitarea pericolului de infectare.

41. 42 Corina Ciuraru 5. Concluzii şi discuţii Aşa cum s-a afirmat încă de la început, studiul îşi propune să aducă o contribuţie cu scopul creşterii cantităţii de date publicate despre bibliotecile româneşti, în general. Cu foarte mici excepţii (Institutul Naţional de Statistică şi Ministerul Culturii), nu se colectează, deci nici nu se prezintă date relevante despre biblioteci, necesare pentru fundamentarea altor analize de impact sau de stabilire a evoluţiei acestor instituţii publice. Prin această cercetare, dorim să adăugăm informaţii utile, cantitative, dar şi calitative, din bibliotecile publice româneşti, despre o perioadă atipică, de forţă majoră, şi anume cea a pandemiei de coronavirus. Alături de preocupările altor specialişti din acest domeniu de a analiza perioada menţionată, concluziile de faţă pot completa, susţine sau infirma diverse opinii deja formulate. Cercetarea se adresează în primul rând bibliotecarilor, celor care, prin răspunsurile lor, au devenit colaboratorii indirecţi ai lucrării şi beneficiarii de drept ai concluziilor la care s-a ajuns. Lucrarea este utilă pentru manageri, pentru cei care elaborează strategii în domeniul resurselor umane din biblioteci, pentru bibliotecarii care au atribuţii metodologice, pentru asociaţiile profesionale ale bibliotecarilor, ca un ajutor în elaborarea de programe de pregătire profesională şi proiecte de perfecţionare a personalului pe baza răspunsurilor colectate. Administraţiile publice locale ar putea, acolo unde există preocupare pentru bibliotecile din subordine, să susţină mai intens această categorie profesională, a bibliotecarilor, şi implicit să îmbunătăţească serviciile pe care aceştia le oferă comunităţii.

42. 43 Influenţa pandemiei de coronavirus asupra activităţii bibliotecarilor publici Oricine este interesat de bibliotecile publice şi de bibliotecari, parcurgând această cercetare va identifica lucruri utile, poate deja cunoscute unele, dar susţinute de date concrete, devin mai credibile şi fundamentate. Un punct slab al acestei analize este, aşa cum am specificatmaisus,adresabilitatea.Prinmodalitateadechestionare aplicată, online, am exclus o categorie importantă de bibliotecari: cei care nu s-au adaptat informaţional, tehnologic sau pe cei care nu au dotările necesare pentru a accesa chestionarul şi a fi incluşi în cercetare. Aceştia, cu voie sau nu, sunt izolaţi nu numai faţă de astfel de iniţiative cum este cea de faţă, ci și de toată breasla profesională din care fac parte. Şi, cu siguranţă, publicul bibliotecilor din care fac parte are de suferit. Această categorie de bibliotecari ar putea face parte dintr-un alt studiu, care, cu siguranţă, ar avea nişte concluzii deosebite şi care poate ar explica care este diferenţa dintre o bibliotecă blocată în timp şi una adaptată la societatea informaţională. Trebuie să menţionăm câteva aspecte legate de modul în care se colectează datele unui chestionar, oricare ar fi el. Raportat la numărul de bibliotecari pe care Institutul Naţional de Statistică îl precizează că ar exista (vezi Tabelul 6), răspunsurile reprezintă puţin peste 7%. S-au întreprins multiple încercări de a mobiliza mai mulţi respondenţi, chestionarul a fost proiectat astfel încât să fie cât mai simplu de completat, fără a colecta date personale, tocmai din dorinţa de a creşte dorinţa de implicare. Aceste răspunsuri simple aduc multă lumină asupra unor domenii despre care avem puţine date concrete, deci invitaţia de a completa un chestionar sau un sondaj trebuie luată în serios, ca pe un avantaj venit în sprijinul profesiei şi al bibliotecilor. Cea mai importantă concluzie care se desprinde din întreaga cercetare este obligativitatea trecerii ireversibile a bibliotecilor în era digitală, cu tot ceea ce presupune acest lucru,

43. 44 Corina Ciuraru dotări, echipamente, comunicaţii de date, servicii şi personal instruit. Pandemia a accelerat şi chiar a forţat această tranziţie acoloundelucrurileîncăerauindecise.Totpandemiaademonstrat că nu mai există cale de întoarcere, drumul bibliotecilor este unul hibrid, în care colecţiile tradiţionale se completează cu cele digitale, în care utilizatorului îi place să îşi aleagă singur cartea din raft, dar şi de la distanţă, de la birou sau de acasă. Rolul furnizorilor de formare profesională este important, bibliotecarii trebuie să adauge compenţe de social media, e-learning şi multe alte componente ale erei digitale. Bibliotecile româneşti trebuie să se întâlnească şi să alcătuiască proiecte comune de digitalizare, biblioteci virtuale, achiziţie şi împrumut de documente electronice. Pandemia a deschis şi mai mult această cutie a Pandorei digitale, iar utilizatorul a simţit avantajele accesării bibliotecii de la distanţă şi doreşte să profite cât mai mult de acestea. În încheiere, putem afirma că bibliotecarii publici au fost, în cea mai mare parte, în activitate, în ciuda restricţiilor impuse de pandemie. Au învăţat, s-au reinventat şi au creat servicii menite a păstra comunitatea în legătură cu biblioteca ei. Au fost afectaţi de pandemie emoţional, uneori chiar fizic, dar, în mare măsură au fost optimişti şi mulţumiţi că au găsit soluţii şi pentru această situaţie şi că, deşi au ieşit din zona de confort, au progresat profesional, dar şi personal; totul în ciuda situaţiei precare a multor biblioteci, a izolării fizice impuse şi a provocărilor tehnologice de tot felul.

44. 45 1EVGEÃMYRWMRKYVSZEP .YHIÅIERm 3Vm¿IRIEWGm1YRMGMTEPm 'SQYREPm 1MluUIUU]MiM_olpipH]UIX_iMlUa@K@ i@_KMÛMU YRm^MYE %GIWXGLIWXMSREVIWXIEHVIWEXFMFPMSXIGEVMPSVHMRFMFPMSXIGMPITYFPMGIVSQàRI½XM½MZMÎE^m TIVMSEHEHIPEëRGITYXYPTERHIQMIMTàRmëRTVIÎRX)WXIMQTSVXERXHIVIÅMRYXEGIWXPYGVY ëRXMQTYPGSQTPIXEVMMVmWTYRWYVMPSV 'LIWXMSREVYPWIëRWGVMIëRWIVMEGIVGIXmVMPSVTIGEVIPIëRXVITVMRHHIETVSMQEXMZXVIMERMGY WGSTYPHIEGSPIGXE½MTVIÎRXEHEXIVIEPIHIWTVITIVWSREPYPHMRFMFPMSXIGMPITYFPMGIÑR YPXMQMMERMEQEPSGEXXMQT½MIRIVKMITIRXVYEEREPMÊVIEPM^mVMPIHEV½MTVSFPIQIPITIGEVI ERKENEÅMMHMRMRWXMXYÅMMPIQIRÅMSREXIPIVIPEXIE^mTVMRMRXIVQIHMYPEGIWXSVGLIWXMSREVI *MIGEVIFMFPMSXIGEVGEVIZEVmWTYRHIZEEZIEVIGYRS½XMRÅEQIE½MEWMKYVEVIEGmHEXIPITI GEVIPIJYVRMÎE^mZSVGSRXVMFYMPEGYRSE½XIVIEQEMETVSJYRHEXmEWTIGMJMGYPYMTVSJIWMIMëR EGIEWXmTIVMSEHmEXMTMGm 2Y½XMYHEGmJEGXSVMMHIGMHIRÅMGEVIEVXVIFYMWEYEVTYXIEWmWGLMQFIPYGVYVMPIëRFMRIZSVJM TVISGYTEÅMHIMRJSVQEÅMMPIGSPIGXEXIHEVJMIGEVIVIWTSRHIRXZEEZIEQMGEFYGYVMIWm½XMI GmMEYJSWXGSRWIQREXISTMRMMPI½MGmIPIEVTYXIEENYXEëRXVYRERYQMXGSRXIX%GIWXI VI^YPXEXIZSVHIZIRMTYFPMGIEWXJIPëRGàXXSÅMGIMMRXIVIWEÅMHIWYFMIGXWmEMFmEGGIWPE MRJSVQEÅMM :mVSKWmVmWTYRHIÅMHSEVSWMRKYVmHEXmPEEGIWXGLIWXMSREVWmëPXVMQMXIÅM½MEPXSVGSPIKMWm ëPGSQTPIXIÎ½MWmJMÅMWMRGIVMTIRXVYGmVmWTYRWYVMPIWYRXGSQTPIXERSRMQIRYWIZE JSPSWMWYFRMGMSJSVQmMHIRXMXEXIERMGMYRYMVIWTSRHIRXHIJETXIERMGMRYZEJMGYRSWGYXm ÑRXVIFmVMPIEYRIZSMIHIVmWTYRWëRQSHSFPMKEXSVMYRYWYRXSTÅMSREPIMEVGLIWXMSREVYPIWXI IXVIQHIWMQTPYHIGSQTPIXEXRIGIWMXmHSEVGàXIZEQMRYXI 'YWXMQm½MVIWTIGXTIRXVYXSÅMGSPIKMMQIMHMRFMFPMSXIGMPIVSQàRI½XM 'SVMRE'MYVEVY½IJWIVZMGMYMFPMSXIGE.YHIÅIERm4EREMX-WXVEXMVmMPE 3FPMKEXSVMY -lMIU{@«U]aI@]Uo@oM@¥U[pKM«p]Ó 2Uip]HUH]UaoMIUUÓ Anexa

45. 46 1EVGEÃMYRWMRKYVSZEP *IQMRMR 1EWGYPMR 1EVGEÃMYRWMRKYVSZEP ERM ERM ERM TIWXIERM 1EVGEÃMYRWMRKYVSZEP 4VSKVEQRSVQEPJmVmëRXVIVYTIVM (SEVSTEVXI 2YEPYGVEXRMQIRMFMFPMSXIGEEJSWXëRGLMWm 2Y½XMY 1EVGEÃMYRWMRKYVSZEP %PXIPI 0EFMFPMSXIGm (IEGEWm %QFIPIZEVMERXI 7EWXEXEGEWmJmVmEEZIEWEVGMRMFMRIWXEFMPMXI 1Mwp]Ó 8Blmo@Ó _iMlUa@K@moflUUKMplSM_«fÕ@]MlofiMlma_@]p]@_S@[@oX_HUH]UaoMIf@]pIl@oÏÓ aK@]Uo@oM@KMKMmRf¥pl@lM@@IoUuUof«UUÊÓ

46. 47 %PXIPI MJEÃMXSEXIZEVMERXIPIETPMGEFMPI 'EXEPSKSRPMRI 6IJIVMRÅIIPIGXVSRMGIZMVXYEPI 7GEREVIHIHSGYQIRXI ÑRXVIEFmFMFPMSXIGEVYP ÑQTVYQYXMRXIVFMFPMSXIGEV ÑQTVYQYXPEHSQMGMPMY %PXIPI MJEÃMXSEXIZEVMERXIPIETPMGEFMPI 0IGXYVmSRPMRI (MZIVXMWQIRXTIXVIGIVIEëRQSHTPmGYXEXMQTYPYMNSGYVMHIPSKMGmVYFVMGMHIGYVMS^MXmXM WYKIWXMMHIPIGXYVmIXG %XIPMIVIHIWGVMWGVIEXMZ %XIPMIVIHITVSKVEQEVI (MZIVWIGYVWYVMSRPMRI ÑQTVYQYXGYTVIGSQERHmWIWSPMGMXmSRPMRIWEYXIPIJSRMGGEVXIE½MWITVIMEJmVmE WXEÅMSREëRWTEÅMYPFMFPMSXIGMM )TS^MÅMMZMVXYEPI 4VIÎRXEVIEGSPIGÅMMPSVFMFPMSXIGMM 6IEPMÊVIEHIQEXIVMEPIRIGIWEVITVSXIGÅMIMëQTSXVMZE'SZMH Qm½XMZM^MIVIIXG %PXIPI MJEÃMXSEXIZEVMERXIPIETPMGEFMPI 7YRXY½SVHIMQTPIQIRXEX (IÅMRIQXILRSPSKMERIGIWEVm %YJSWXWSPMGMXEXIHIYXMPMÊXSVM %QZVYXWmZIRMQëRëRXàQTMREVIEHSVMRÅIMYXMPMÊXSVMPSV %QTVIPYEXQSHIPIHIFYRITVEGXMGMHMREPXIFMFPMSXIGM 8VIFYMIWmJEGIQGIZEGEWmRYTMIVHIQWYWÅMRIVIEJMRERGMEVm @lMKU_olMmMluUIUU]MmiMIURUIMKMHUH]UaoMIf@pRamo^M_¬U_poMX_p]oU^p]@_ÏÓ MmMluUIUU_aUÉ@K@io@oM@IMmoMUiMlUa@KMÉ@¬UUî]M^M_o@oÏÓ -MH@{@IflalIlUoMlUU@¬U@]Mm@IMmoM_aUmMluUIUUÏÓ

47. 48 %PXIPI MJEÃMXSEXIZEVMERXIPIETPMGEFMPI *EGIFSSO SSQ1IIX =SYXYFI 3JJMGI +SSKPI(VMZI'PEWWVSSQ %PXIPI MJEÃMXSEXIZEVMERXIPIETPMGEFMPI 4EKMRE[IFEFMFPMSXIGMM *EGIFSSO 1EWWQIHMEWGVMWmEYHMSZM^YEPYP 2MGMYRE 1EVGEÃMYRWMRKYVSZEP %PXIPI 0MTWEJSRHYVMPSV½MQEXIVMEPIPSVRIGIWEVI 0MTWEHIIGLMTEQIRXIQSHIVRI 2IMQTPMGEVIEGSPIKMPSV (I^MRXIVIWYP½IJMPSVJMRERÅEXSVYPYM M@i]UI@«UUU_Ral^@oUIM@«UpoU]U{@oiM_olpKMlp]@lM@@IMmoal_aU@IoUuUof«UÓ MâK@]Uof«UKMilaâu@lM@«UpoU]U{@oX_@IM@mofiMlUa@KfÏÓ MKURUIp]of¬U@¬UX_oBîU_@oX_Uî]M^M_o@lM@_aU]almMluUIUUÏÓ %PIKIÅMYRWMRKYVVmWTYRWGIPQEMMQTSVXERXTIRXVYHZSEWXVm

48. 49 1EVGEÃMYRWMRKYVSZEP %PXIPI %QMQTPIQIRXEXRSMWIVZMGMMWEXMWJmGmXSEVITIRXVYTYFPMG %GVIWGYXRYQmVYPTIVWSERIPSVMRXIVIWEXIHIEGXMZMXEXIEFMFPMSXIGMM 2YEJSWXFIRIJMGm 1EVGEÃMYRWMRKYVSZEP %PXIPI 1EYEJIGXEXJSEVXIQYPX 1EYEJIGXEXTYÅMR 2YQEYEJIGXEXHIPSG p^@U_R]pM_«@o@IM@mofiMlUa@KfRp_I«Ua_@lM@HUH]UaoMIUUÏÓ %PIKIÅMYRWMRKYVVmWTYRWGIPQEMMQTSVXERXTIRXVYHZSEWXVm U_S@^@mMluUIUU]al_aUÉôKMi@_KM^UMôÉIM@«Uifmol@¥UKpiflMuM_UlM@ HUH]UaoMIU]al]@^aKp]KM]pIlp_al^@]ÏÓ @@_S@[@oX_olåaHUH]UaoMIfipH]UIfla^B_M@mIfIp^@«UlM@I«Ua_@o]@ ilauaIflU]M@IMmoMUiMlUa@KMÏÓ %PIKIÅMYRWMRKYVVmWTYRWGIPQEMMQTSVXERXTIRXVYHZSEWXVm

49. 50 1EVGEÃMYRWMRKYVSZEP %PXIPI 1EMWMQTPm 1EMGSQTPMGEXm 0EJIPGE½MëREMRXIHITERHIQMI 1EVGEÃMYRWMRKYVSZEP %PXIPI (E 2Y 2Y½XMY 8f^p]«p^MmIiM_olpoUîp]@IalK@oÍ p^@ilMIU@«U@IoUuUo@oM@Kåua@molfX_@IM@mofiMlUa@KfÏÓ %PIKIÅMYRWMRKYVVmWTYRWGIPQEMMQTSVXERXTIRXVYHZSEWXVm @lMMmoMIM@^@U^@lMilaH]M^fIpI@lMuå@«UIa_Rlp_o@o]@]aIp]KM^p_IfX_ iMlUa@K@i@_KMÛMUÏÓ 6IPEXEÅMHSEVSWMRKYVmWMXYEÅMIGIEQEMMQTSVXERXm½MëRXVYRQSHGàXQEMWYGGMRX «URamoIa_o@Û_@oIp auUK¡ÏÓ

50. 51 LISTA FIGURILOR Figura 1 Distribuţia respondenţilor în funcţie de tipul bibliotecii (%) ............................................................................................ 13 Figura 2 Distribuţia respondenţilor în funcţie de sex (%) ........ 14 Figura 3 Distribuţia respondenţilor în funcţie de vârstă (%)...... 14 Figura 4 Variaţia numărului de biblioteci publice în perioada 2016 - 2020 (sursa: INS) ........................................................... 18 Figura5Programuldelucrualpersonaluluiîntimpulpandemiei (%) ............................................................................................ 19 Figura 6 Locul desfăşurării activităţii în perioada pandemiei.. 19 Figura 7 Servicii de bibliotecă menţinute în perioada pandemiei (%) ............................................................................................ 21 Figura 8 Tipuri de servicii noi, adaptate acestei perioade (%) ... 23 Figura 9 Criterii care au stat la baza alegerii noilor servicii (%) 25 Figura 10Aplicaţii informatice utilizate pentru derularea noilor activităţi (%) ............................................................................. 27 Figura 11 Modalităţi de promovare utilizate în această perioadă (%) ............................................................................................ 28 Figura 12 Dificultăţi întâmpinate în implementarea noilor servicii ....................................................................................... 29 Figura 13 Influenţa pandemiei asupra activităţii de bibliotecă (%) ............................................................................................ 31 Figura 14 Influenţa pandemiei asupra stării de bine a personalului (%) ........................................................................ 34 Figura 15 Variaţia complexităţii activităţii desfăşurate de către personal (%) .............................................................................. 35 Figura 16 Gradul de contaminare cu Coronavirus în rândul personalului (%) ........................................................................ 40

51. 52 LISTA TABELELOR Tabel 1 Distribuţia respondenţilor în funcţie de tipul bibliotecii 13 Tabel 2 Distribuţia respondenţilor în funcţie de vârstă ............. 13 Tabel 3 Distribuţia respondenţilor în funcţie de sex .................. 13 Tabel 4 Repartiția personalului din bibliotecile publice după tipul normei şi nivelul de educație (2016 – 2020) ...................... 15 Tabel 5 Repartiția personalului din bibliotecile publice după grupa de vârstă (2016 – 2020)................................................... 16 Tabel 6 Repartiția personalului din bibliotecile publice după tipul bibliotecii (2016 – 2020) .................................................. 17 Tabel 7 Variaţia numărului de biblioteci publice, unităţi administrative (de bază) (2016 – 2020) ........................................ 17 Tabel 8 Programul de lucru al personalului în perioada pandemiei ................................................................................. 18 Tabel 9 Locul de desfăşurare a activităţii ................................ 19 Tabel 10 Servicii specifice de bibliotecă menţinute pe perioada pandemiei ................................................................................. 21 Tabel 11 Servicii noi implementate în perioada pandemiei ..... 22 Tabel 12 Criteriile care au stat la baza implementării acestor noi servicii ................................................................................ 25 Tabel 13 Aplicaţii informatice utilizate în perioada pandemiei 26 Tabel 14 Modalităţi de promovare a bibliotecii ........................ 28 Tabel 15 Dificultăţile cu care se confruntă bibliotecarii ........... 29 Tabel 16 Influenţa pandemiei asupra funcţionării bibliotecii .... 31 Tabel17Influenţapandemieiasuprastăriidebineapersonalului 34 Tabel 18 Complexitatea activităţii în timpul pandemiei ............ 35 Tabel 19 Gradul de contaminare cu coronavirus ...................... 40

52. 53 Bibliografie 1. Asociația Editorilor din România. (2020, August 4). Cum a schimbat pandemia industria cărții. https://aer.ro/ro/cum-a-schimbat-pandemia- industria-cartii/ 2. Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași. (2020, noiembrie 28). Webinar: Dezvoltarea Culturii Organizaționale în Biblioteci în contextul COVID-19 [Facebook post]. Facebook. https://www.facebook.com/groups/infoabr/ posts/4057407960941522 3. Bibliotecarii români împotriva pandemiei dezinformării: ce trebuie să știe, ce ar trebui să facă. (2020, Noiembrie 29). [Eveniment profesional online]. Întâlnirile profesionale ale Bibliotecii Naționale, Bucureşti, Romania. https://www.bibnat.ro/Evenimente-culturale-s108-ev691-ro.htm 4. Coravu, R. (2020, martie 15). Crize și oportunități: profesioniștii informației în vremuri de restriște. Blog excesiv. https://coravu. wordpress.com/2020/03/15/crize-si-oportunitati-profesionistii- informatiei-in-vremuri-de-restriste/?fbclid=IwAR1BY_ hX4PuJZXJlyNYIrIqvLRV0wuYEp30RfDJYsub6R5XCxjs8pvmlfL8 5. Coronavirus disease 2019 (COVID-19) (Situation Report –94). (2020, aprilie). World Health Organisation. https://www.who.int/docs/default- source/coronaviruse/situation-reports/20200423-sitrep-94-covid-19. pdf?sfvrsn=b8304bf0_2#:~:text=Retrospective%20investigations%20 by%20Chinese%20authorities,%2C%20some%20did%20not 6. COVID-19 Coronavirus / Cases. (2021, iulie). Worldometer. https://www. worldometers.info/coronavirus/coronavirus-cases/ 7. Erich, A. T. (2020). Libraries Reaction of Romania to the Crisis Caused by COVID 19. Postmodern Openings, 11(3), 332-343. https://doi. org/10.18662/po/11.3/218 8. I.N.S. (2017). Activitatea unităţilor cultural - artistice - anul 2016. Preluat de pe Institutul Național de Statistică: https://insse.ro/cms/ro/content/ activitatea-unit%C4%83%C5%A3ilor-cultural-artistice-anul-2016 9. I.N.S. (2018). Activitatea unităţilor cultural - artistice - anul 2017. Preluat de pe Institutul Național de Statistică: https://insse.ro/cms/ro/content/ activitatea-unit%C4%83%C5%A3ilor-cultural-artistice-anul-2017 10. I.N.S. (2019). Activitatea unităţilor cultural - artistice - anul 2018. Preluat de pe Institutul Național de Statistică: https://insse.ro/cms/ro/content/activitatea-unit%C4%83%C5%A3ilor-cultural-artistice-%E2%80%93-anul-2018

53. 54 11. I.N.S. (2020). Activitatea unităţilor cultural - artistice - anul 2019. Preluat de pe Institutul Național de Statistică: https://insse.ro/cms/ro/content/ activitatea-unit%C4%83%C5%A3ilor-cultural-artistice-%C3%AEn- anul-2019-0 12. I.N.S.(2021).Activitateaunităţilorcultural-artistice-anul2020.Preluatde pe Institutul Național de Statistică: https://insse.ro/cms/ro/content/activitatea-unit%C4%83%C5%A3ilor-cultural-artistice-%C3%AEn-anul-2020-0 13. Osoianu, V. (2020). Paradigma bibliotecii în „noua realitate/ normalitate” sau Biblioteca la viitorul prezent. Magazin bibliologic : Revistă ştiinţifică şi bibliopraxiologică, 3/4. - p. 37-41 14. Seminar 2020: How cam libraries play a positive role in a crisis? (2020, octombrie 22). EUROLIS. https://eurolis.wordpress.com/seminar-2020/ 15. Szegedi, E. (2020). Bibliotecile în perioada pandemiei. Breviaria Bibliothecaria, 1. Published. https://www.bcucluj.ro/ro/bb/bb-numar1- articol1 16. Tupa, R. (2020, aprilie 24). Activităţile culturale, afectate de coronavirus. Cum se adaptează bibliotecile la distanţarea socială. Mediafax. ro. https://www.mediafax.ro/cultura-media/activitatile-culturale- afectate-de-coronavirus-cum-se-adapteaza-bibliotecile-la-distantarea- sociala-19094536 17. Wilburn, T. (2020, June 16). Libraries Are Dealing With New Demand For Books And Services During The Pandemic. NPR.org.https://choice. npr.org/index.html?origin=https://www.npr.org/2020/06/16/877651001/ libraries-are-dealing-with-new-demand-for-books-and-services-during- the-pandemic?t=1620753018264 18. LibGuides: Pandemic Resources for Academic Libraries: Self-Care and New Ways of Working. (n.d.). Associations of College Research Libraries. Retrieved July 21, 2021, from https://acrl.libguides.com/ pandemic/self-care-home 19. Randall, P.R. Burke, J. LC. (2020, April 23). Library, Archives Workers Share Work-From-Home Ideas. Library Journal. https://www. libraryjournal.com/?detailStory=Library-Archives-Workers-Share-Work- From-Home-Ideas 20. LibGuides: Coronavirus (COVID-19) and Massachusetts Libraries: What Your Library Can Do Remotely. (n.d.). Massachusetts Library System. Retrieved July 21, 2021, from https://guides.masslibsystem.org/ COVID19/LibrariesCan

54. 55 CUPRINS Argument ................................................................................... 5 1. Introducere ............................................................................. 7 2. Scop şi obiective .................................................................... 10 3. Instrumentele cercetării .......................................................... 11 4. Rezultatele cercetării empirice ............................................... 13 4.1. Distribuţia grupului ţintă ........................................ 13 4.2. Programul de lucru al personalului în perioada pandemiei ...................................................................... 18 4.3. Locul de desfăşurare a activităţii ............................ 19 4.4. Servicii specifice de bibliotecă menţinute pe perioada pandemiei ....................................................... 21 4.5. Servicii noi, implementate în perioada pandemiei ... 22 4.6. Criteriile care au stat la baza implementării acestor noi servicii ..................................................................... 25 4.7. Aplicaţii informatice utilizate în perioada pandemiei ...................................................................... 26 4.8. Modalităţi de promovare a bibliotecii ..................... 28 4.9. Dificultăţile cu care se confruntă bibliotecarii ....... 29 4.10. Influenţa pandemiei asupra funcţionării bibliotecii 31 4.11. Servicii menţinute şi după sfârşitul pandemiei .... 32 4.12. Influenţa pandemiei asupra stării de bine a personalului ................................................................... 34 4.13. Complexitatea activităţii în timpul pandemiei ..... 35 4.14. Identificarea tipurilor de probleme cu care s-au confruntat bibliotecarii .................................................. 37 4.15. Gradul de contaminare cu coronavirus ................ 40

55. 5. Concluzii şi discuţii ................................................................ 42 Anexă ......................................................................................... 45 Lista figurilor ............................................................................. 51 Lista tabelelor ............................................................................. 52 Bibliografie ................................................................................ 53 Cuprins ....................................................................................... 55

Influenta pandemiei de coronavirus

Vous êtes en train de lire un aperçu.

Consultez-les par la suite

Influenta pandemiei de coronavirus

Plus De Contenu Connexe

Similaire à Influenta pandemiei de coronavirus (20)

Plus par Biblioteci Bihorene (20)

Plus récents (20)