Ce diaporama a bien été signalé.
Nous utilisons votre profil LinkedIn et vos données d’activité pour vous proposer des publicités personnalisées et pertinentes. Vous pouvez changer vos préférences de publicités à tout moment.

ZIARUL LOCAL AL COMUNEI BOCSIG APRILIE 2018

261 vues

Publié le

ZIARUL LOCAL AL COMUNEI BOCSIG APRILIE 2018

Publié dans : Données & analyses
  • Soyez le premier à commenter

  • Soyez le premier à aimer ceci

ZIARUL LOCAL AL COMUNEI BOCSIG APRILIE 2018

  1. 1. CMYK Bocsigului VOCEA Publicația locală a comunei Bocsig Numărul 85Anul 2018 Apare lunar şi se distribuie gratuit în localitățile Bocsig, Răpsig, Mânerău, Bocsig Cartier VOCEA BOCSIGULUI „Sportul rege” rămâne în continu- are cel mai popular sport, nu doar la nivel mondial, ci și în România, un sport în care pasiunea este la ea acasă, un sport al patimilor și or- goliilor. De aceea fotbalul este atât de fru- mos, căci cere implicare nu doar din partea jucătorilor, ci și din partea suporterilor. Este un sport al bu- curiilor extreme, dar și al tristeții maxime, atunci când echipa favorită este învinsă. În acest număr al ziarului local, ne aruncăm privirea și asupra evoluției comunei noastre, ”Olimpia Bocsig”, care a început partidele oficiale din acest retur de campionat, neuitând însă de suporterii înfocați ai echipei, fără de care nici un meci de acasă nu ar avea farmec. Până în prezent, ”Olimpia Bocsig” a disputat din acest retur de campio- nat 6 partide oficiale. Primul meci din acest retur a avut loc acasă cu Unirea Gurahonț, scor final 2-3. .În urma acestor rezultate, echipa noastră se situează pe locul X în cla- samentul seriei A din liga a VI-a, cu un cumul total de 8 puncte. Ne-a plăcut faptul că încă de la pri- mul meci al returului disputat acasă la Bocsig, echipa a fost încurajată de o mulțime de spectatori, ceea ce în- seamnă că spiritul oamenilor de pe la noi a rămas același, vulcanic, în unita- te și loialitate față de echipă, Salutăm suporterii echipei și ca de fiecare dată, ne aruncăm privirea și asupra celor de pe margină, căci fără ei nu ar exista fotbal, un sport care este recunoscut ca „sportul rege” toc- mai datorită acestui duet care crează spectacolul: echipă - suporteri. Imaginile cu echipa sunt de la me- ciul disputat ]n deplasare pe terenul echipei din Țipar. „Olimpia Bocsig” în focul returului 1 CRIŞUL ALB BUTENI 18 12 3 3 65-25 39 2 PODGORIA GHIOROC 18 10 4 4 57-43 34 3 CS BELIU 18 10 3 5 67-44 33 4 VIITORUL ŞEPREUŞ 18 9 5 4 61-52 32 5 UNIREA GURAHONT 18 9 1 8 54-40 28 6 OLIMPIA BOCSIG 18 8 2 8 52-55 26 7 VIITORUL SATU NOU 18 7 3 8 44-56 24 8 ZIMANDU NOU 18 7 2 9 44-38 23 9 AVÂNTUL TIRNOVA 18 6 4 8 50-40 22 10 CETATE DEZNA 18 6 4 8 44-58 22 11 FLACĂRA ŢIPAR 18 4 2 12 27-54 14 12 STEAUA GRĂNICERI 18 2 3 13 15-75 9 Clasament Liga a V-a Seria B
  2. 2. VOCEA BOCSIGULUI pag. 2 VOCEA BOCSIGULUI Rusaliile sunt praznuite in fiecare an la 50 de zile de la sarbatoarea Sfintelor Pasti. Anul acesta, Rusaliile vor cadea pe data de 27 mai. Sarbatoarea de Rusalii este cunoscuta si sub denumirea de Pogorarea Sfantului Duh si reprezinta o sarbatoare extrem de impor- tanta pentru toti crestinii. Aceasta sarbatoa- re marcheaza coborarea Duhului Sfant asu- pra ucenicilor Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Conform scrierilor din Noul Testament, acest eveniment s-a intamplat in ziua ru- saliilor evreiesti, la 50 de zile de la Invierea Domnului nostru Iisus Hristos. Tocmai de aceea aceasta sarbatoare crestina este cu- noscuta in randul credinciosilor si sub nu- mele de Cinzecime. In Vechiul Testament, Rusaliile au repre- zentat la inceput o sarbatoare agricola de bucurie a evreilor in care se oferea parga din roadele pamantului. Ulterior, aceasta devine o aniversare a Legamantului, care a fost incheiat la 50 de zile dupa iesirea din Egipt. De asemenea, si Rusaliile crestine au o stransa legatura cu Legamantul, repre- zentand o sarbatoare a incheierii Noului Legamant al harului si al iubirii, odata cu coborarea Sfantului Duh. Mai mult decat atat, Rusaliile sunt si consacrarea solemna a Bisericii pe care Mantuitorul a intemeiat-o. Prin Pogorarea Sfantului Duh, Apos- tolii au fost incredintati cu puterea de a grai limbi pe care ei nu le cunosteau pana atunci. Au reusit sa descopere atat invata- tura Mantuitorului, dar si a altor neamuri in mai multe limbi. Inceputul a fost chiar in aceasta zi de Rusalii, cand toti iudeii din Ierusalim si din intreg Orientul au inteles mesajul pe care acestia il purtau. Pelerinii care nu reuseau sa isi explice cum reusesc Apostolii sa graiasca in mai multe limbi ii acuza ca ar fi „plini de must”, si anume beti. Atunci Sfantul Petru lua cuvantul pentru a apara Apostolii dar si pentru a propovadui minunile pe care Mantuitorul nostru le-a facut. Se obisnuieste sa se vorbeasca de trimi- terea Sfantului Duh in lume, ca despre un act prin care Duhul ar lua locul lucrarii lui Hristos. In acest caz, Biserica ar fi numai opera Sfantului Duh. In realitate insa, Du- hul trebuie vazut intotdeauna ca Duhul lui Hristos, deci, nu trebuie vazut sau conceput ca despartit de Hristos. In ziua de Rusalii, crestinii obisnuiesc sa vina la biserica si sa aduca frunze de nuc sau de tei, simboluri ale limbile de foc, ca semne ale coborarii Sfantului Duh. Acestea sunt bi- necuvantate si impartite credinciosilor Biserica Ortodoxa ii praznuieste pe 21 mai pe Sfintii Imparati Constan- tin si mama sa, Elena. Constantin cel Mare s-a nascut in orasul Naissus (Nis, Serbia) in jurul anului 274. A devenit suveran al intregului Imperiu Roman dupa invingerea lui Maxen- tiu si a lui Liciniu. Potrivit marturi- ilor lui Eusebiu si Lactantiu, in aju- nul luptei cu Maxentiu, Constantin a vazut pe cer ziua, in amiaza mare, o cruce luminoasa deasupra soarelui cu inscriptia: „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei birui). Noaptea, in timpul somnului, i se descopera Hristos, cerandu-i sa puna semnul sfintei cruci pe steagurile soldatilor. Dand ascultare poruncii primite in vis, iese biruitor in lupta cu Maxentiu. Pe Arcul de Triumf al lui Constantin, care se pastreaza la Roma, se afla inscriptia: „instinctu divinitatis” = „prin inspiratie divina”, ce descopera cum a fost castigata vic- toria asupra lui Maxentiu. Cea mai insemnata realizare a impa- ratului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care crestinismul ajunge sa fie recunoscut de stat. Insa, el va deveni religie de stat in timpul lui Teodosie cel Mare (379-395). Dupa edictul din 313, imparatul scuteste Biserica de impozite, ii acor- da dreptul de a primi donatii si le da episcopilor dreptul sa judece pe cei ce nu doreau sa fie judecati dupa legile statului. Va inlatura din legile penale pedepsele contrare spiritului crestinismului, precum: rastignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul rosu). Imparatul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde dupa lungi dezbateri, invatatura lui Arie a fost condamna- ta si s-a adoptat formula ca Fiul lui Dumnezeu este de o fiinta cu Tatal si deci, din veci cu El. La sinod au fost alcatuite si primele 7 articole ale Sim- bolului de credinta (Crezul), a fost fixata data Pastilor (prima duminica dupa luna plina, dupa echinoctiul de primavara) si s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericeasca. Sfantul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de catre episcopul Eusebiu de Nicomidia. A murit la scurt timp (337) in Nicomi- dia si a fost inmormantat in biserica Sfintii Apostoli din Constantinopol, ctitorita de el. Imparateasa Elena Flavia Iulia Helena s-a nascut in provincia Bitinia. In anul 293, gen- eralul roman Constantiu Chlorus, la indemnul imparatului Diocle- tian, divorteaza de imparateasa Ele- na. Aceasta nu se recasatoreste, ci traieste departe de atentia publica, dar aproape de fiul sau. A reusit sa descopere pe dealul Golgotei cru- cea pe care a fost rastignit Hristos. Potrivit traditiei, in urma sapaturilor s-au gasit trei cruci. Pentru a se iden- tifica crucea pe care a fost rastignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a inviat in momentul in care a fost atins de Crucea Domnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Ma- carie I al Ierusalimului a luat crucea si a inaltat-o in fata multimii. Ziua de 14 septembrie a devenit sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci in calendarul crestin. Imparateasa Elena a zidit Biserica Sfantului Mormant, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret si multe alte sfinte locasuri. Sărbătorile lunii mai 21 Mai- Sfintii Imparati Constantin si Elena 17 Mai- Înălțarea Domnului ( Ispasul ) Inaltarea Domnului este praz- nuita la 40 de zile dupa Inviere, in Joia din saptamana a VI- a, dupa Pasti. Este cunoscuta in popor si sub denumirea de Ispas. In aceasta zi crestinii se saluta cu „Hristos S-a inaltat!” si „Adevarat S-a inaltat!”. IPS Bartolomeu Anania afirma ca noi folosim acest salut fie din nestiinta, fie din exces de evla- vie, deoarece el nu este atestat de Biserica. Si marturiseste ca noi sarbatorim Pastile cu aser- tiunea „Hristos a inviat!”, la care ni se raspunde cu confirmarea „Adevarat, a inviat!”, pentru ca Invierea nu a avut martori, ea a fost receptata cu indoieli si ne- credinta. In vreme ce Inaltarea Domnului a avut martori, ea a fost o despartire izvoritoare de lumina, deoarece ucenicii s-au intors in Ierusalim „cu bucurie mare”. Din acest motiv in carti- le noastre de slujba nu exista o salutare similara cu aceea de la Sfintele Pasti. Hristos S-a inaltat la cer de pe Muntele Maslinilor, in vazul Apostolilor si a doi ingeri. In- gerii le-au vorbit ucenicilor des- pre a doua venire a lui Hristos, ca acestia sa nu se lase coplesiti de durerea despartirii. Din Sfanta Scriptura aflam ca Mantuitorul Si-a ridicat mai- nile, binecuvantandu-i pe uce- nici, iar pe cand ii binecuvanta S-a inaltat la cer (Luca 24, 51), in timp ce un nor L-a facut ne- vazut pentru ochii lor (F.A. 1,9). Adeseori Dumnezeu le-a vorbit oamenilor din nor, fenomen prin care se manifesta energi- ile divine, menite sa reveleze prezenta Divinitatii, dar sa o si ascunda. Cea mai veche mentiune des- pre sarbatoarea Inaltarii Dom- nului o gasim la Eusebiu din Cezareea, in lucrarea „Despre sarbatoarea Pastilor”, compusa in anul 332. Din aceasta lucra- re reiese ca Inaltarea Domnului era sarbatorita in acea vreme odata cu Rusaliile, la 50 de zile de la Invierea lui Hristos. Spre sfarsitul secolului al IV lea, in- ceputul secolului V, sarbatoarea Inaltarii s-a despartit de cea a Pogorarii Sfantului Duh (Rusa- liile), fiind praznuita in a 40-a zi dupa Inviere, data care va rama- ne stabilita pentru totdeauna in calendarul bisericesc. Inaltarea Domnului - Ziua Eroilor Prin hotararile Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane din anii 1999 si 2001, sar- batoarea Inaltarii Domnului a fost consacrata ca Zi a Eroilor si sarbatoare nationala biseri- ceasca. In aceasta zi, in toate bi- sericile din tara si strainatate se face pomenirea tuturor eroilor romani cazuti de-a lungul vea- curilor pe toate campurile de lupta pentru credinta, libertate, dreptate si pentru apararea tarii si intregirea neamului. divinitatis” = „prin inspiratie divina”, ta si s-a adoptat formula ca Fiul lui s-au gasit trei cruci. Pentru a se iden- 27 Mai- Rusaliile VAND 35 BUCATI PUI DE CURCA DE O ZI . LOCALITATEA BOCSIG NR DE CONTACT : 0725519082
  3. 3. VOCEA BOCSIGULUIpag. 3 VOCEA BOCSIGULUI 1 IUNIE – Ziua SCOLII (ziua copiilor si a cadrelor didac- tice) Educatia incotro ? 1.Educatia, de-alungul veacurilor, a a avut de rezolvat doua probleme mari: a) educatia intelectuala cu etape- le: cunostinte, pricepiri, deprinderi, deprinderi , capacitate , competente, performante masurate in coeficienti de inteligenta IQ si considerate sem- nificative daca trece de 100 si b) celelalte forme ale educatiei ( morala, patriotica, estetica, fizica, politehnica ) cu etapele :cunostin- te, emotii, sentimente, deprinderi, obisnuinte, empatie si masurate tot in coeficienti de inteligenta, dar de asta data, educative notate EQ si semnificativa daca trece de 100. 2. Atunci si pedagocia are doua parti si anume: a) DIDACTICA, partea care se ocupa cu educatia intelectuala cu- prinzand: principia, metode, forme de organizare, tehnici, materiale di- dactice, programe si manuale si b)TEORIA EDUCA- TIEI cu cele 5 forme ale ei, cuprin- zand : principii, metode, forme de organizare si forme de manifestare. 3. La inceputuri, educatia se facea in familie si se numea “cei 7 ani de acasa” apoi in scoli si gradinite. 4.Se intelege, ca prioritate, pana la sfarsitul sec. XX, a avea educatia intelectuala care lupta sa atinga un IQ = 100; dar nu se neglija nici EQ – educatia pentru viata in societate ( cu emotii, sentimente, character, vointa, curaj, empatie, disciplina so- ciala) numita “maturitate” sau altfel spus “ scoala vietii” Mai simplu IQ si EQ nu se exclude ci se completeaza reciproc si ambele sunt necesare in viata de toate zilele , in societate . Asadar , putem spune , in acest ar- ticol , ca : Intelepciunea umana = IQ + EQ ( inteligenta intelectuala plus inteli- genta emotionala, aflate la cote cat mai mari . II 5.PARADOXUL EDUCATIEI de AZI : In ultimul deceniu al secolului tre- cut s-a observant ca marile Univer- sitati ale lumii ca Harvard ( SUA), Cambrige ( Anglia) si altele dau la admitere teste pentru IQ de peste 110 iar la absolvire, pentru angajare manageri dau teste de EQ peste 110. Adica EQ inteligenta emotionala cu tot ce, are ea mai bun: character, vointa , sentimente, empatie , lucru in echipa, creativitate, intrece pe pi- ata muncii , IQ inteligenta intelectu- ala, calificare, tehnici , informatii ) in proportie de 2 la 1 ( Unii autori merg pana la 80% fata de 20% adica de 4 ori e mai importanta fata de IQ in campul muncii.) Revolutia ( schimbarea) apare cand ideile trecutului cu ideile viitorului se ciocnesc. Aici, simplificand, fara a face o fractura logica, am zice ca: cei 7 ani de acasa si gradinita (adica familia,mama si educatoarea) face cat toti ceilalti ani de scoala la un loc de la cls. I la invatatori, profesori si profesori universitari). De aceea programele scolilor din Europa, Asia cele doua Americi, Orientul Mijlociu s.a se modifica puternic in acest sens. 6.Acest lucru se intampla tinand cont de marile probleme ale lumii in secolul acesta. Amintim cateva (din cele 10 probleme semnificative): -problema globalizarii ( pro- blema comunicarii, a religiei, a tra- ditiilor) -problema vietii economice si sociale ( cibernetica, socializarea, automatizarea, problema locurilor de munca, schimbarea a 3-4 meserii intr-o viata activa…) - problema mediului si a alimentatiei - si altele Deci vor fi schimbari mari motiva- te, in educatia tineretului. 7. Schitam cateva dintre ele: Se considera, la ora actuala, ca ar fi 10 trepte ale intelepciunii (EQ+IQ) asa numita “scoala a vietii” care con- tinua sa se dezvolte, la un nivel mult mai inalt ce se face in familie , gra- dinite, in scoala, in jocuri cu respec- tarea unor reguli si a unor relatii, in echipa , etc. a) Omul sa fie proactiv ( adica ver- bele “a face” si “a invata” vor fi ver- bele destinului) b) Sa inceapa orice actiune avand in vedere finalul ei (ca pe parcurs sunt multe piedici) c) Sa pastreze echilibrul (masu- ra) intre centrele de interes ale personalitatii cum ar fi intre cen- trul de interes axat pe familie ( so- tie, copii,parinti) si centrul axat pe munca (calificare , cantitatea muncii , calitatea ei ) si centrul axat pe bani si avere si centrul axat pe placeri , sport hobby-uri si altele. d) Sa depuna o actiune sigura (caci inteligenta echipei este mai mare de- cat inteligenta unei singure persoa- ne) e) Sa dea prioritate prioritatilor ( adica sa faca f) Sa castige ( nu doar castig pentru el si pentru ceilalti) g) Sa treaca de la eficienta la crea- tivitate prin imaginative si de aici la excelenta h) Sa foloseasca pentru empatie re- gula de aur din Biblie i) Sa accept si o alta modalitate de a invata: “in, prin si pentru echi- pa” (adica sa trasforme pe “EU” in “NOI”) j) Sa isi reface fortele ( sa se relaxe- ze din cand in cand) Adica, nu trebuie didactiva dar si educatie In concluzie, ca urma o perioada, pentru copiii nostri, de “alfabetiza- re” pentru a invata cinstea si ome- nia caci campul univers al muncii inseamna cultivarea competentelor emotionale. Aceasta presupune regandirea ele- mentelor de baza ale educatiei, de- oarece inteligenta emotionala (EQ) este tot atat de importanta pentru viitorul copiilor nostril ca si studiile universitare.(IQ) Deci, sunt necesare si EQ si IQ la nivel cat mai inalt. Nota bene: 8.Sistemul nostrum educational este orientat exclusive spre cul- tivarea capacitatilor intelectua- le……….. cand e vorba de insusirea unor deprinderi de natura emotio- nala se dovedeste lamentatia de la- cunar. Calitati precum empatia sau flexi- bilitatea difera radical de capacita- tile cognitive depinzand de cu totul alte gene cerebrale. Capacitatile strict intelectuale sunt localizare in neocortex, creierul gan- ditor : Iar in deprinderea aptitudini- lor individuale si psihosociale in- tervin si alte arii cerebrale, mai ales circuitele care leaga centrii emotio- nali – in special nucleul amigdalin din centrul creierului – cu toti lobii prefrontali, care este factorul execu- tive al creierului . Deoarece invatatul de tip intellec- tual difera in mod fundamental de schimbarile de comportament si modalitatile de educare sunt catego- ric diferite: Daca pentru insusirea competente- lor intelectuale se pare ca in clasa e locul potrivit si lectura si ascultarea pot fi eficiente pentru a intelege si a practica, atunci pentru o modificare a comportamentului viata insasi este adevarata edevarata arena a educati- ei cee ace presupune o practica ex- tinsa sip e o lunga perioada de timp. Intelegerea acestor diferente in functionarea creierului are o impor- tanta cruciala in arta alegerii me- todelor de predare a competentelor emotionale. Aici, concluzia este o paradigma: Daca, in lume, se cauta cinstea si omenia ca ceva deosebit, cum este o sarbatoare, atunci sa facem in asa fel, ca in localitatea noastra, sa fie in fie- care zi o astfel de sarbatoare si istoria nu va scrie cu litere nici despre faptele noastre. SCRISA DE DOMNUL PROFESOR LAPUGEAN PETRU CETATEAN DE ONOARE AL COMUNEI BOCSIG OPINII VÂND RASADURI - ROSII , ARDEI , VARZA , VINETE LA SUCAN SINU SI LIVIA. MOBIL: 0746364548 FIX : 0257325163 -Desfundă-ți podețul; -Curăță-ți șanțul și spațiul din fața casei; -Curăță și văruiește pomii din dreptul gospodăriei; -Nu arunca gunoaie pe spațiul public, pe marginea drumurilor, a localităților, pe cursurile de apă sau pe pășune; -Nu lăsa animalele domestice și păsările de curte libe- re pe străzi. Noi, ceilalți, îți mulțumim! Conform HCL Bocsig nr. 42/2014, cu modificările și completările ulterioare, constituie contravenție și se sancționează cu amendă, următoarele fapte: 1.Neîndeplinirea obligației de a îngriji spațiul din fața casei, a pomilor, de a curăța șanțurile și de a desfunda podețele – amendă de la 700 la 1000 de lei; 2.Aruncarea gunoaielor și a deșeurilor spațiul public, pe marginea drumurilor, a localităților, pe cursurile de apă sau pe pășune – amendă de la 1501 la 2000 de lei; 3.Lăsarea animalelor domestice și a păsărilor de curte libere pe străzi și pe domeniul public – amendă de la 100 la 500 de lei. Primăria Comunei Bocsig ÎȚI IUBEȘTI COMUNA? VREI SĂ FIE MEREU CURATĂ ȘI FRUMOASĂ? FII UN CETĂȚEAN RESPONSABIL!
  4. 4. CMYK VOCEA BOCSIGULUI VOCEA BOCSIGULUI pag. 4 „Paștile morților” la cimitirul din Bocsig Prima duminică de după Învierea Domnu- lui reprezintă, potrivit rânduielilor ortodox- iei, o sărbătoare dedicată Apostolului Toma. Cu acelaşi prilej se celebrează Paștile Mici sau ale Morților, tradiție a comunității creștin ortodoxe, lucru me mare însemnătate pentru fiecare familie. Și la noi la Bocsig, după datina străbună, de Paştile Morţilor s-a mers la cimitir, s-au aprins lumânări la crucile răposaţilor, s-au dau de pomană ouă fărbuite în culori mai sobre, roşul tradiţional fiind înlocuit acum cu verde sau albastru. S-au împărțit colăcei, iar mormintele au fost primenite şi împodo- bite cu flori, astfel încât şi cei din lumea fără dor să se împărtăşească din bucuria Învierii. Vă prezntăm și noi câteva imagini de la cimitirul ortodox, imagini ce ne arată co- munitatea frumoasă bocsigană, care, alături de preotul paroh, au sărbătorit așa cum se cuvine amintirea răposaților. Dumnezeu să-i odihnească în pace pe cei plecați dintre noi! S-a început modernizarea zonei Bisericii Ortodoxe din Bocsig În această zonă din Bocsig se va amena- ja un perimetru deschis, pavat, urmând a fi montate și băncuțe pentru recreere. Lucrările au început deja, fiind demolat zi- dul înconjurător al bisericii, totul fiind gân- dit pentru a fi în ton cu centrul civic, urmând a avea aici la Bocsig o zonă de recreere, este- tică, în Judrul Bisericii Ortodoxe. Totodată, proiectul cuprinde și schimbarea ușilor bisericii, precum și relocarea troiței, totul desfășurându-se sub atenta suprave- ghere a preotului paroh, care a muncit cot la cot cu enoriașii pentru bunul mers al lu- crărilor. Un centru civic pe placul tuturor Centul civic din Bocsig este unul dintre cele mai frumoa- se, raportat la celelate comune din județul Arad. Trotuare pavate, fântână arteziană, arbuști ornamentali, spații verzi îngrijite etc. Printre lucrările întreprinse luna aceasta de către administrația locală s-au numărat și plantarea de flori în scuarurile anume pregătite, montarea de coșuri de gu- noi, precum și a pergolelor din centru, anume pentru îmbunătățirea aspectului centrului civic din Bocsig. Așadar, noi lucrări pentru a avea un centru civic reprezentativ, pe placul tuturor. Transmitem un sincer și călduros La Mulți Ani tuturor celor care pe data de 21 mai sărbătoresc ziua de nume- Constantin și Elena! Primar, viceprimar, Consiliul Local!
  5. 5. CMYK VOCEA BOCSIGULUI VOCEA BOCSIGULUIpag. 5 ART. 7 (1) Exercitarea activităţilor de co- merţ cu ridicata sau comerţ cu amă- nuntul a produselor agricole obţinu- te în ferma/gospodăria proprie de către producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producă- tor se realizează în baza carnetului de comercializare a produselor din sec- torul agricol. (2) Se interzice vânzarea produse- lor cumpărate de la terţe persoane în baza carnetului de comercializare. ART. 8 (3) Carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol se eliberează la cerere solicitantului de către primarul pe a cărui rază de competenţă se află terenul/ferma/ gospodăria în care se obţin produsele estimate a fi destinate comercializă- rii, în termen de 5 zile lucrătoare de la data solicitării, după verificarea existenţei atestatului de producător și după verificarea faptică în teren a existenţei produsului/produselor su- puse comercializării. (5) Carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol se utilizează exclusiv pentru produse vegetale, produse zootehnice, pre- cum și pentru produse apicole. ART. 10 (1) Regimul de utilizare a filelor din carnetul de comercializare a produ- selor din sectorul agricol este urmă- torul: a) primul exemplar se înmâ- nează cumpărătorului; b) al doilea exemplar se păs- trează de vânzător; c) al treilea exemplar se păs- trează la carnet. (2) Carnetele utilizate, conţi- nând al treilea exemplar al filelor, se restituie la primăriile care au emis carnetul, în termen de 15 zile lucră- toare de la data utilizării ultimei file a acestora. (3) Prevederile alin. (1) se aplică pentru orice fel de vânzare de produse agricole, în orice cantitate și structură sortimentală, indiferent de calitatea cumpărătorului, respectiv persoana fizică sau persoana juridi- că, cu excepţia exercitării actului de comerţ cu amănuntul în pieţe agroa- limentare, târguri și pieţe ambulante, pentru care se aplică prevederile art. 15. ART. 11 (1) Pe durata transportului produ- selor achiziţionate de la producători agricoli pe baza carnetului de co- mercializare, cumpărătorul trebuie să deţină fila din carnet care justifi- că provenienţa mărfii, cu excepţia achiziţiei acestor produse din pieţe agroalimentare, târguri și pieţe am- bulante. Alin. (1) al art. 11 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 87 din 3 mai 2016 publicată în MONI- TORUL OFICIAL nr. 345 din 5 mai 2016. (2) În cazul transportului de produse agricole efectuat de către producătorii agricoli persoane fizice de la locul de deţinere la locul de co- mercializare, aceștia completează o filă din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, co- respunzător cantităţilor transportate de producătorul agricol și structurii sortimentelor transportate. (3) Fila prevăzută la alin. (2) constituie documentul justificativ pe timpul transportului, al desface- rii mărfii, precum și al eventualelor retururi ale produselor necomercia- lizate. (4) Prevederile alin. (2) nu se aplică transportului produselor agri- cole proprii de la locul de producţie/ recoltare/procesare la domiciliul/lo- cul de depozitare. În acest caz, pro- ducătorii agricoli trebuie să deţină documentul de identitate și atestatul de producător. ART. 14 (1) Comercializarea produselor din sectorul agricol obţinute din gospo- dăria/ferma proprie de către produ- cătorii agricoli persoane fizice se face pe baza documentului de identitate, a atestatului de producător și a carne- tului de comercializare a produselor din sectorul agricol. (2) Producătorii agricoli, cetăţeni ai altor state membre ale Uniunii Euro- pene, care comercializează produsele agricole proprii în spaţiile publice din România, sunt exceptaţi de la preve- derile alin. (1). Aceștia își desfășoa- ră activitatea în baza documentaţiei legale din statul membru de origine. (3) Producătorii agricoli au obligaţia afișării la locul de vânzare a etichetei de produs, care conţine informaţii cu privire la denumirea produsului, localitatea de origine, data obţinerii produsului și preţul de vânzare. ART. 15 Pentru vânzările zilnice cu amănun- tul efectuate în pieţe agroalimentare, târguri și pieţe ambulante, producă- torii agricoli au obligaţia să înscrie la sfârșitul fiecărei zile/perioade, în fila din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol pre- văzută la art. 11 alin. (2), produsele agricole și cantităţile totale vândute în ziua/perioada respectivă. Contravenţii și sancţiuni ART. 16 Constituie contravenţii următoare- le fapte și se sancţionează după cum urmează: a) utilizarea carnetului de co- mercializare a produselor din secto- rul agricol cu nerespectarea prevede- rilor art. 10, cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei, pentru persoane fizice; b) transportul produselor achiziţionate de la producători agri- coli, cu nerespectarea prevederilor art. 11 alin. (1), cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei, pentru persoane fizice, și cu amendă de la 6.000 lei la 10.000 lei și confiscarea cantităţilor de pro- duse din sectorul agricol transporta- te, pentru persoane juridice; c) transportul de produse agri- cole efectuat de către producătorii agricoli persoane fizice de la locul de deţinere la locul de comercializare, cu nerespectarea prevederilor art. 11 alin. (2), cu amendă de la 3.000 lei la 4.000 lei; d) organizarea de spaţii de vân- zare în cadrul structurilor de vânzare cu amănuntul din zonele publice, cu nerespectarea de către administrato- rii pieţelor a prevederilor art. 13 alin. (1) și (2), cu amendă de la 12.000 lei la 37.500 lei; e) neafișarea etichetei de pro- dus, prevăzute la art. 14 alin. (3), cu amendă de la 100 lei la 300 lei; f) desfășurarea activităţilor de valorificare a produselor agricole proprii și de exercitare a comerţului cu aceste produse de către persoa- nele fizice care nu deţin un atestat de producător valabil, respectiv un carnet de comercializare a produse- lor din sectorul agricol valabil, și care nu sunt produse în ferma proprie, cu amendă de la 15.000 lei la 22.500 lei; g) eliberarea de către primar a atestatului de producător și/sau a carnetului de comercializare a pro- duselor din sectorul agricol, cu încăl- carea dispoziţiilor prezentei legi, cu amendă de la 15.000 lei la 22.500 lei; h) vânzarea unor produse agri- cole, altele decât cele din producţie proprie, în baza carnetului de comer- cializare a produselor din sectorul agricol eliberat potrivit prevederilor prezentei legi, cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei. ART. 17 Constatarea contravenţiilor și apli- carea sancţiunilor prevăzute la art. 16 se realizează de persoanele împuter- nicite de către Ministerul Agricultu- rii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Finanţelor Publice, prin Agenţia Na- ţională de Administrare Fiscală, și de agenţii și ofiţerii de poliţie din cadrul Poliţiei Române, de către poliţia lo- cală și de către persoanele împuter- nicite de primar. Primăria Bocsig Spre Informare Reguli de piață Extras din LEGEA nr. 145 din 21 octombrie 2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol ART. 3 (1) Atestatul de producător cuprin- de informaţii și date privind: a) numele și prenumele pro- ducătorului agricol; b) denumirea produselor și suprafaţa de teren exploatată, respec- tiv efectivele de animale, care sunt înregistrate în registrul agricol or- ganizat de autorităţile administraţiei publice locale pe a căror rază se află terenul/ferma/gospodăria. (2) Valabilitatea atestatului de pro- ducător este de un an de la data emi- terii. Formularele tipărite și aflate în stoc își menţin valabilitatea până la epuizarea stocului.” (3) Atestatul de producător se eli- berează, la cerere, persoanelor fizi- ce care optează pentru desfășurarea unei activităţi economice în sectorul agricol, după verificarea cu privire la existenţa suprafeţelor de teren, re- spectiv a efectivelor de animale pen- tru care se solicită eliberarea atesta- tului de producător. (4) Verificările prevăzute la alin. (3) se fac în condiţiile legii, atât pe baza datelor din registrul agricol, cât și în teren, la fermele/gospodăriile agri- cole deţinute de solicitanţi, de către reprezentanţi împuterniciţi, prin dis- poziţie a primarului comunei, ora- șului, municipiului, sectorului mu- nicipiului București, după caz, și de către reprezentaţi ai oricărora dintre entităţile prevăzute la art. 4. (5) În cazul verificărilor efectuate de entităţile prevăzute la art. 4 alin. (1), rezultatul acestora se consem- nează în cadrul unui aviz consultativ, care se eliberează gratuit, indiferent dacă solicitantul este membru sau nu al acestora, prin care se propune pri- marului emiterea atestatului de pro- ducător sau respingerea solicitării. ART. 4 (1) Atestatul de producător se elibe- rează de către primarie în termen de 5 zile lucrătoare de la data solicitării, cu avizul consultativ emis de către una dintre structurile asociative profesio- nale/patronale/sindicale din agricul- tură, după caz, constituite conform legii și organizate la nivel local/zonal/ judeţean/regional/naţional, care se în- registrează la primăriile comunelor, orașelor, municipiilor sau sectoarelor municipiului București și care nomi- nalizează cel puţin un reprezentant în acest scop, sau de către entităţile terito- riale din subordine sau în coordonare, stabilite în condiţiile legii, în acest scop. Primăria Bocsig Procedura de obţinere a atestatului de producător
  6. 6. VOCEA BOCSIGULUI pag. 6 VOCEA BOCSIGULUI Lupta pentru apărarea sănătății În trecut, existau diferite boli care decimau mai ales populația de la țară. Între cele mai însemnate boli se numără holera, ciuma, tuber- culoza, variola, etc. O asistență medicală lipsea cu desăvârșire. Ba- bele și descântătoarele erau sin- gurele care se ocupau de tratarea și combaterea lor. Abia în 1902, apar doi doctori particulari la Ineu: Csilag Ignacz și Kaldy Gyula, iar la Beliu Goro Moricz. Mortalitatea infantilă era înspăimântătoare. Mai mult de jumătate dintre nou născuți mureau. Cea mai înspăimântătoare boală era holera, în urma căreia satele rămâneau pustii. Când se anunța apariția holerei, bisericile gemeau de credincioși care se spovedeau și se împărtășeau tânguindu-se și așteptând cu groază să treacă peste ei flagelul holerei. Neamurile din alte sate își luau rămas bun de la cei dragi plângând. Moșierii își părăseau și ei conacele și trăiau izolați în păduri și munți. În răstimp de 42 de ani, holera a bântuit peste Bocsig de trei ori. În 1831 și 1855 și 1872-73. După 1874 dispare pentru totdeauna. La 6 martie 1789, episcopul Pavel Avacumovici, printr-o circulară anunță apariția boii numită ostăciune /= ciumă/ care fiind foarte molip- sitoare, autoritățile de stat dispun ca trupul unui astfel de mort să nu fie purtat prin ulițe în copârșeu de- scoperit... ci închis până la locul de îngropăciune... nici rudeniile celui mort să nu-l sărute. Pentru aceia, scrie episcopul, întru aceste vremi întristate întâmplări ne învață ca tru- purile celor morți până la gropă să nu se petreacă, nici sărutarea mortu- lui să nu se facă, de vreme ce prin sărutarea aceea oamenii își otrăvesc sănătatea lor. La17mai1806vițișpanulvarmeghiei Arad, în baza dispozițiilor consiliului crăiesc din Buda, anunță înmulțirea bolii corbut, adică putrejune și că oa- menii în credința lor deșartă în stri- goi, au dezgropat trupurile morților. La 16 ianuarie 1812, episcopul Pavel Avacumovici, revine asupra dispoziției de a duce morții la groapă acoperiți, comunicând că pentru acest scop la fiecare înmormântare va fi un polițai care va supraveghea ducerea morților la groapă acoperiți. Această măsură o jstifică cu îm- prejurarea că: boala se capătă mai vârtos în locul unde suflă și răsuflă mulți oameni precum se vede în Țara Turcească /= Țara Românească unde oamenii nebăgând în seamă la ciumă, se amestecă unii cu alții și de ciună mor. Dimpotrivă, în părțile noastre unde oamenii nu se amestecă unii cu alții, ciuma înceată curând. În vremea veche, scrie episcopul, oa- menii nu au știut de bolile lipitoare /= molipsitoare cum este lungorea, boală de inimă și altele cum se pot căpăta unul de la altul. La23novembrie1828cumplitaboală a holerei își face apariția la Brașov. Cu această ocazie autoritățile admin- istrative interzic primirea în sălaș a unui strein din Țara Românească sau hainele sau marfa lui. Nici cu astfel de oameni la olaltă să nu petreacă. Preoții să nu îndrăznească a îngropa pe cei răposați de moarte grabnică fără viziitația cherurgului. În vara anului 1831, holera pustiește toată Ungaria. La 26 iulie, Bitto Adalbert vițișpanul județului Arad, ia cele mai aspre măsuri pentru sta- bilirea și înconjurarea lipitoarei și pustiitoarei boli a neamului omenesc cu numele colera. Toate poruncile și orânduielile în treaba aceasta care se vor da de stăpânirea mrenească, cât mai deplin să se țină, findcă numai de păzirea acestor porunci atârnă mân- tuirea de boală nu numai a țăranilor, ci și a toată crăimea... ivindu-se această boală într-o casă... minton să se anunțe cuvioasa stăpânire. Să se facă curățenia trupească a oameni- lor și să se facă curățenia și a caselor dinăuntru. Traiul vieții să se facă cu trezvie, că adică rachiu și vin foarte cu măsură /puțin/ să întrebuințeze... că dintru prihanele/păcatele acestea să naște otravă și pustiitoarea boală a neamului omenesc colera. La 4 august holera își face apariția și în Bocsig. Primul carei căzu victimă a fost Pascu Hălmăgean de 18 ani. În matricola răposaților din anul acesta 1831 la cauza morții este scris: beteag de o zi, a murit de coleră, sau beteag de 10 ceasuri sau chiar trei ceasuri. În prima săptămână au căzut victime holerei 18 persoane între 12 și 60 de ani. La fiecare sfârșit de săptămână preotul raporta la vermeghie /=județ/ numărul și numele celor răposați de holeră cu aceste cuvinte: până aici am dat sseamă la vermenghie. Într-o lună au răposat de holeră 36 de per- soane. După încetarea holerei, o altă boală care a decimat populația sate- lor a fost tuberculoza. Din familia lui Fandor Constantin în decurs de patru zile au răposat două fete, una Ana de 5 ani la 29 oct. 1831 și alta Lina la 3 nov. același an. La cauza bolii, aceeași matriculă a răposaților consemnează: a murit de tusă. Medicamentelelipsindcudesăvârșire, pentru masele de iobagi, prefectul jud. Arad, Laurențiu Orziu, la 30 iulie 1831 s-a milostivit a porunci că mod- ul de a te vindeca de primejdioasa boală colera, poporului românesc să i se facă cunoscut pe limba lui. Bolnavul suferind de holeră, îndată să se culce în pat cald și așa bine să se acopere cu bunda și alte haine încălzitoare cât numai nasul să i se lase afară. Capul să fie acoperit. Vânt sau răceală să nu-l ajungă... Oamenii care sunt pe lângă el să-i facă legătură caldă din aceste ierbri, tăindu-le mărunt și acoperindu-le la olaltă și anume: din lemnul Dom- nului, busuiocel, ... nalbă albă, care crește pe lângă drumuri, apoi să le opărească cu apă. Bocsig, file de istorie Spicuiri din monografia localității Bocsig, lucrare realizată de cel care a fost cândva preotul Frențiu Vasile Bocsigul și Marea Unire La Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, au participat și bocsiganii: Bulzan Avacum, Robu Nicolae și Tigan Pavel, iar la intrarea trupelor române eliberatoare în ziua de Paști anul 1919, acelaș Bulzan Avacum, împreună cu preotul Traian Papp, înfruntând urgia maghiară, au condus trupele române fiind călăuze. Mare a fost bucuria bocsiganilor când au primit trupele române elib- eratoare. La capătul comunei dinspre Mînerău,întreagasuflareromânească le-a ieșit întru întâmpinare cu cozon- aci, ouă roșii, îmbrăcați de Paști. Preotul Nistor Dumitru a rostit un cuvânt de bun venit, spunând între altele că după 1000 de ani, visul de aur al românilor, pentru care s-au jertfit Mihai Viteazul și sute de mii de români, acum s-a împlinit. Toți cei prezenți, inclusiv trupele, plângeau de bucurie. A răspuns un colonel, co- mandantul regimentului 10 vânători de munte, spunând: Trupele române eliberatoare au sfârmat pentru tot- deauna jugul robiei pe care l-ați pur- tat 1000 de ani. De astăzi încolo vă veți bucura și veți cunoaște și voi, împreună cu tot poporul, aevărata libertate națională. Veți fi stăpâni pe ogoarele voastre stropite cu su- dorile și sângele străbunilor voștri. Fiecare român va fi împroprietărit și îndeosebi voluntarii care s-au înrolat sub drapelul românesc. La despărțire preotul Nistor Dumitru a mai adăugat pentru credincioșii români din Bocsig: Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul să ne bucurăm și să ne veselim întrânsa, împreună cu toată suflarea românească fraților! Cuvinte și grai omenesc nu sunt cu putință să exprime marea bucurie a românilor din ziua Paștilor 1919. Alături de cântecul creștinesc Hris- tos a înviat, tineretul și bătrânii plângând, stând în jurul bisericilor, au cântat fără teamă cântecele lor naționale învățate de la străbunii lor. Aceasta a fost ziua cea mai veselă pe care au gustat-o străbunii acestei comune după veacuri de impilare. Și ziua aceasta au răsplătit cu prisosință veacurile de impilare streină. Cu aceeași caldă însuflețire, au par- ticipat apoi în 1922 bocsiganii la în- coronarea de la Alba Iulia. Pe tabloul făcut cu acea ocazie în București, se poate vedea grupul numeros de boc- sigani, femei și bărbați îmbrăcați în frumoasele lor costume. Casă veche din Bocsig > pag.7 Delegațiile satelor Bocsig, Ineu și Șicula în frunte cu Vasile Goldiș și Ioan Suciu la Adunarea de la Alba Iulia - 1 decembrie 1918
  7. 7. VOCEA BOCSIGULUIpag. 7 VOCEA BOCSIGULUI Lupta pentru apărarea sănătății După aceea să le pună într-un săculeț și o latură a săculețului să o opărească cu vin înfierbântat și cu gral să se pună săculețul pe rânza beteagului. Aceste îndeplinindu-se, să se opă- rească crețișoare sau flori de soc, sau flori de romaniță sau iarba cim- brului, care destulă se află pe câm- puri, și cu zeama aceia caldă adese- ori să se adape bolnavul. Dacă bolnavul începe a sălta /=tre- mura, are frisoane, să se fiarbă orz și să i se deie să bea zamă de orz, iară dacă flămânzește să i se dea zeamă de carne de vacă. Apă beteagul până ce va asuda, să nu i se dea să beie. După ce a trecut peste beteag fiebințelile cele puternice ale boalei, care a îndepărtat primejdia morții, nici deloc să nu cuteze a se desco- peri, ci și după aceea câtva timp să se țină la căldură sub acoperământul rânduit. Lâncezul /= hainele ude de sudori/ adeseori să se schimbe cu altele curate și uscate. Nici atunci când beteagul se simte mai bine, nu este îngăduit a lua de pe el păliturile/ și săculețul de pe el. Ba dimpotrivă, deseori trebuie schimbat cu altele calde și cu două lipideie să se acopere până la gru- maz. Acela e semn bun când pătimi- torul sub lipideia asudă într-una. În ziua dintâi să nu se scoale din pat. A doua zi și a treia zi, sculându-se să se îmbrace cu haine de iarnă. Apoi dacă mânâncă zamă caldă de vacă, să i se dea puțintel vin. Sunt unii care căzând în boala aceasta așa de tare răcesc, încât prin leacurile acestea numite, mai sus, nici de cum nu se încălzesc. Unii dintre aceștia, numai prin abu- rare și prin scaldă fierbinte se pot mântui de boală. Aburarea se face așa: Omul bol- nav se bagă într-un cuibăr, în care șezând pe un scăunel se acoperă așa de bine cu bonda sau dricala încât numai capul îi rămâne afară. După aceea se bagă două cărămizi fierbinți în cuibăr, apoi atâta oțet, cât și răchie tare, care se amestecă și se toarnă pe acele cărămizi. Lucrarea aceasta se repetă cu alte și alte cărămizi, pe care se varsă oțet și răchie, până când bolnavul începe să asude. După ce a asudat bine, se scoate afa- ră, se șterge și de îndată se îmbracă în haine curate, se pune în pat și i se pune pe inimă săculețul cel cald cu vin stropit și din buruienile mai sus numite. Aburarea se mai poate face și al- tfel: Se taie crengi de acaț, adică de pănar/=salcâm/ și se fierb în apă și așa calde să se pună într-un vas. În vasul acela să fie două scaune, unul mai mare pe care să șadă bolnavul, și altul mai mic, pe care să pună pi- cioarele ca să nu ajungă în apă. Tre- buie ca beteagul să fie bine acoperit ca de aburii aceștia să asude bine... Dacă pe bolnav îl apucă zgârciurile, să se amestece atâta oțet cu camfor câtă și răchie, și cu acestea să se fre- ce mâinile și picioarele bolnavului. Dacă este tare slăbit să i se dea teie/ceai/crețișoară și așa să se facă până se oprește scursoarea/diareea și până înceată sila spre vomitare. Dacă bolnavul toarnă afară ceaiul de crețișoară, să nu se înspăimânte, că o dată ce se încălzește mult nu mai vomitează. Oamenii sănătoși ca să nu-i apuce boala, dimineața să frinșăticheze ceva/= să mănânce ceva și să facă să asude în pat. Ziua când asudă ci- nava să se schimbe... și să mănânce cu cumpăt, mai vârtos să se ferească de răcirea rânzei și să nu se tragă su- dorile înapoi în trup. Foarte de mare folos sunt și aceste lucruri: Un mesel de spirituș tare de vin sau de răchie; jumătate mesel de oțet bun de vin și un lot de camfur un lot de făină de rapiță, jumătate de lot de piper pisat - ... preț de o lingură de cafă... un sfert de lot praf de cantarice/ ungurește: ciucuri li bogaport. Toate acestea să se pună într-o sticlă și să se scuture și 12 ceasuri să se țină la soare sau în alt loc cald și în vremea aceia de mai multe ori să se clătească cu leacurile acestea, fiind în pat bolnavul acoperit peste tot și peste cap. Atâta trebuie bolnavul frecat sub dricală până ce a apucat a asuda. Însă în timpul frecăturii să i se dea bolnavului să bea ceai de flori de romaniță și din crețișoară. După jumătate de ceas trebuie să asude. Pe rânză să i se pună pălituri de nisip sau de cenușă sau de ovăz până când înceată durerile. În gropița inimii să i se pună aluat din făină de rapiță cu oțet acrobotit sau să i se pună hrean mărunțat pe care să-l țină până când se înroșește locul. Bolnavul două sau trei ceasuri să se țină în sudori și să nu fie lăsat să doarmă. După aceea se iau de pe el acoperă- mintele cele grele și se lasă să doar- mă 7-8 ceasuri. Când se deșteaptă e înafară de primejdie: Apă rece să nu beie ci numai zeamă de baltă albă. Pentru prevenirea contajiunii se in- terzice a săruta morții fie bărbat, fie soție, prunci sau alte neamuri. Cei ce l-au pus în copârșeu să se spele cu oțet și să-și schimbe haine- le. Trupul celui mort de holeră în cel mult 10 ore să fie îngropat. Caza și camera în care a zăcut și a murit mortul să se afume cu jnea- păn sau să se văruiască și 5 zile să nu mai intre în ea. Pomană la boala aceasta să nu se facă. Înmormânta- rea să se facă dimineața sau seara la orele 6 și 7. Oamenii în car cu mortul să nu șadă. Petrecătorii la groapă să stea departe de mort, la o distanță de 25 de pași. Oamenii care-l iau și-l în- groapă să se spele cu oțet. Clopotele numai o dată pe zi să se tragă și nu- mai 5 minute. La 26 iulie 1831 Înaltul Consiliu Crăiesc prin circulara nr. 20769 constată că boala colerii orientală s-a întins în mai multe părți ale țării, de care mor mai ales oamenii cei mai proști, care de-ar ajuta munca celor mai mari/ a doctorilor/ boala ar înceta. Interesantă este concepția maselor de iobagi despre această boală nă- praznică. Ei credeau că boala este adusă de strigoi. Aceștia ies noaptea din groapă și câte degete pun pe ușa casei cuiva, atâția membri ai casei vor muri. La 24 august 1831, prefectul var- meghiei Arad, baronul Orziu Laurențiu, comunică Episcopiei Arad, cum că în partea Mureșului în satul Julița și în ținutul Zăran- dului în Chereluș și Vădas, oame- nii de legea greco-neunită, câte un trup mort îngropat l-au scos afară din pământ... și pe acela într-u su- dalme și batjocuri l-au tăiat și dără- buit sub acel chip, cum că ar fi stri- goi, nefolosind la nimica opreliștea tinerilor și prin aceasta mai tare s-a statornicit boala aceasta năpraznică de moarte aducătoare și pustiitoare a neamului omenesc. Bocsig, file de istorie Spicuiri din monografia localității Bocsig, lucrare realizată de cel care a fost cândva preotul Frențiu Vasile > pag.7
  8. 8. CMYK VOCEA BOCSIGULUI VOCEA BOCSIGULUI pag. 8 Învățământul, calea succesului în viață Născută din ideea de a asigura un viitor mai bun generațiilor viitoare, școala bocsigană este o instituție de bază, fundamentală a comunității, asigurând nu doar pregătirea tinerilor, dar implicându-se activ în viața socială și culturală. Vedem, cu bucuria respectului lucrului bine făcut, o preocupare constantă a cadrelor didactice de a se implica în organizarea unor evenimente deosebite, în a iniția activități extracuriculare, activități prin care, împreună cu elevii, dau un suflu aparte, dinamic, plin de prospețime, sistemului de învățământ al comunei Bocsig. Cu privire la rezultatele notabile obținute de-a lungul anilor, acestea s-au concretizat în proiecte educaționale câștigate, în participări meritorii la olimpiadele și concursurile școlare. În acest număr al ziarului local, avem plăcerea de a vă prezenta elevii care anul acesta au reprezentat comuna la olimpiadele și concursurile școlare. Putem doar concluziona, că avem la Bocsig o viață educativă activă, îndreptată spre formarea profesională a tinerilor, punându-se însă și un accent deosebit pe formarea caracterelor, personalităților elevilor. Participantii la Olimpiada de Religie Ortodoxa, faza locala si judeteana Clasa a VI-a Ardelean Andreea-mențiune Bodea Sebastian- mențiune Damaschin Sonia- mențiune Clasa a VII-a Ardelean Anastasia- Premiul II Covaciu Sebastian- mențiune Concursul de matematica si sport ,, Teodor Jurca”, Ineu editia a VI-a 13 aprilei 2018 Ardelean Anastasia (cls a VII-a)- Premiul II Covaciu Sebastian (cls a VII-a)- - Premiul III Bodea Sebastian (cls a VI-a)- - Premiul III Damaschin Sonia (cls a VI-a)- - Mențiune Dragoș Alicia (cls a V-a)- Mențiune Primar AbrudeanTeodora Duminică 27 mai, de Rusalii, cu începere de la ora 16:30, vă invit la „Festivalul Dansului Călușeresc” de la Bocsig, festival devenit tradiție a comunei noastre. Pentru acest an avem pregătit un spectacol folcloric de excepție, cu ansambluri și artiști cunoscuți, urmând ca seara să continuăm cu balul de Rusalii. Vom încheia ziua de sărbătoare a comunei noastre cu un grandios foc de artificii! Primar Abrudean Teodora

×