SlideShare une entreprise Scribd logo
1  sur  59
Télécharger pour lire hors ligne
AVANSARE manuală !
Munţii Retezat văzuţi de la cetatea Colţ.




La marginea munţilor Retezat, pe un colţ de stâncă se află Cetatea de Colţ.
Construcţia a avut rol de apărare fiind cea mai puternică cetate cnezială din
                               Transilvania.
Numele cetăţii, consemnat în anul 1501, provine de la faptul că iniţial acolo a fost un
               turn ridicat deasupra abruptului chiar pe colţul stâncii.
Se consideră că datează de la sfârşitul sec. XII-lea, începutul sec XIV-lea, când a fost
ctitoritǎ de unul dintre cnezii familiei Cândea. (Există controverse referitoare la anul ridicării)
Munţii Retezat văzuţi de la cetatea Colţ.




Ctitorul ei, cneazul Nicolae Cândea, se pare că s-ar fi duşmănit şi s-ar fi luptat toată
                          viaţa cu fratele lui, Ştefan Cândea.
Numele de Cândea (căpetenie) vine de la o poreclă a timpului, “Nicolaus dictus
             Kende” cu sensul de “Nicolae zis căpetenie”.
Din motive politice şi de apărare, familia cneazului se mută în Cetatea Colţ.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
Drept recompensă pentru vitejia Cândeştilor în lupa împotriva năvălirilor externe,
 familia primeşte în administrare “Porţile de Fier ale Transilvaniei” (actuala Vama
   Zeicani), importantă poartă de intrare în Transilvania dinspre Banat şi sursă
                     deosebită de venit pentru visteria familiei.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
La 18 decembrie 1462 este atestat documentar un act prin care Ioan Cânde şi
fratele său Ladislau – oameni de încredera a lui Iancu de Hunedoara – obţin dreptul
                    de stăpânire asupra turnului de la Subcetate.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
Urmează apoi maghiarizarea, când
 Haţegul depinde de Ungaria.
  Pentru a-şi păstra proprietăţile, în
anul 1472, cnezii Cândea au trecut la
 catolicism. Cam în aceaşi perioadă
  şi-au schimbat numele, devenind
 grofii Kendeffy (Istoriografia păstrează
   povestea conform căreia în urma unei
lupte la care cnezii Cândeşti au participat,
     şi s-au acoperit de glorie, principele
maghiar a promis că îi va răsplăti cu nişte
pământuri. La întrebarea cnezilor când va
fi această împropietărire nobilul a răspuns
  „Chend O Fi”. Pentru că a durat până la
              Fi”
    punerea în practică a promisiunilor şi
  pentru că rezonanţa afirmaţiei nobiliare
 semăna cu numele cnezilor, tot mai mulţi
     au folosit apelativul „Chendofi”. Prin
                           „Chendofi”
asumare şi maghiarizare acesta a devenit
   Kendeffy, nume sub care va fi ulterior
   Kendeffy
      întâlnită această familie în istoria
 transilvană, greşit considerată ca fiind de
                  maghiari).
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
În jurul unui turn cu baza
 pătrată, ridicat în secolul al
XIV–lea, s-au dispus incinte,
  încăperi şi turnuri până în
      secolul al XVI–lea.
Turnul-donjon al cetăţii era încălzit de o centrală cu aburi, care funcţiona cu
             bălegar, şi se pare că avea cel puţin patru etaje.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
La sfârşitul secolului al XV-lea, atunci când stăpânii de la Colţ adoptau numele de
familie Kendeffy, pe de-o parte pentru a se departaja de o ramură cadetă, pe de alta
     pentru a fi în ton cu obligaţiile nobiliare ale timpului, locul devenise o cetate
     adevarătă. Cu zidurile ei de curtină, era capabilă să facă faţă unei artilerii.
Cetatea Colţ, a fost implicată în lupta împotriva invaziei turco-tătare de la mijlocul
                                 secolului XVII-lea.
La piciorul cetăţii a fost şi o curte medievală, iar pe malul râului încă mai există
                      câteva resturi arheologice ale acesteia.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
Familia se mută în castelul de la Sântamarie Orlea.
           Din acel moment, cetatea nu a mai fost locuită, căzând în ruină.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
Ca să poţi intra în cetate, trebuia să treci întâi un şanţ adânc peste care era ridicat un
  pod. Turnurile poligonale care supravegheau şanţul şi podul au fost construite mai
   târziu, probabil prin secolul al XVIII-lea. Pe meterezele lor era instalată artileria.
Trecând pe sub poarta aşezată în partea de nord, se ajungea în interiorul cetăţii, unde
  se afla o curte mică în care se ridica un turn pătrat cu două încăperi pentru locuit.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
Cu toate stricăciunile aduse de timp, zidurile puternice ale cetăţii
se mai păstrează în bună parte, astfel că de departe ea pare încă un străjer neobosit.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
La poalele dealului cetăţii, o biserică puternic fortificată îşi înalţă turnul zidit din
cărămidă, cu colţuri de piatră cioplită.
            Operă a aceluiaşi stăpân, familia de cnezi români Cândea.
Ruinele cetăţii.




                   Turnul bisericii.
Biserica nu are o datare sigură (se estimează că între 1310-1350), numai pictura, destul
                  de deteriorată, se presupune a fi de pe la 1692.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
Studiind modul de pictare şi coloritul icoanelor, specialiştii au presupus că autorul
scenelor zugrăvite trebuie să fi fost un meşter din Ţara Românească, venit aici ca
urmare a strânselor legături culturale şi politice dintre Ţara Haţegului şi voivodatul
                          muntean al domnilor Basarabi.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
În secolul XV s-a întemeiat aici o sihastrie, sub influenta Mănăstirii Prislop. Aceasta
a funcționat pâna în a doua jumătate a secolului al XVII-lea când calvinii i-au izgonit
   pe călugări de aici iar mănăstirea a rămas în paragină pâna în anul 1989 când
 Episcopia Aradului a decis restabilirea vieții monahale aici. În 1995 schitul capătă
                   viață prin stabilirea aici a unui grup de călugări.
Cercetări arheologice serioase nu s-au executat la ruinele ctăţii. Păcat că această
   bijuteria a geniului omenesc se risipeşte sub ochii neputincioşi ai localnicilor,
  departe de interesul public. Este necesară protejarea şi chiar refacerea pentru
 introducerea în circuitul turistic a acestei formidabile cetăţi despre care, se pare,
              Jules Verne a scris în romanul său "Castelul din Carpaţi".
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
Jules Verne a scris, în anii 1889-
1890, romanul „Castelul din Carpaţi”
  (nume sub care mai este cunoscută
  cetatea), carte ce este o excepţie
  între scrierile sale, fiind de fapt o
  poveste de dragoste. Se pare că
       Jules Verne a călătorit în
   Transilvania, unde a cunoscut o
tânără de 17 ani, Luiza Teutch, ce a
 fost pentru romancier un adevărat
 refugiu sentimental. Personajele si
 numele locurilor din roman pot fi cu
uşurinţă identificate ca fiind din zona
  Cetăţii Colţ, mai mult, grafica din
 primele apariţii a cărţii (ediţia Hetzel)
      redă izbitor silueta cetăţii.
Criticii care au studiat opera lui Jules Verne au ajuns la concluzia că scriitorul a
      făcut o călătorie în Transilvania şi a fost însoţit de o femeie frumoasă din
Homorod. Se presupune că aceasta a fost ultima mare iubire a lui Jules Verne şi
  că povestea lor s-ar fi consumat în camerele castelului din Carpaţi, respectiv la
hanul (cabana) ce se găsea la poalele dealului cetăţii. Localnicii ştiu povestea unei
 fete de 17 ani care şi-ar fi lăsat baltă mirele, în toiul pregătirilor de nuntă şi a fugit
    de la părinţi. O chema Luiza, era din Homorod (jud.Braşov), iar Jules Verne îi
spunea, "unica sirenă''. După mai mulţi ani, la intervenţia părinţilor, Luiza nu scapă
 totuşi de o căsătorie aranjată, mirele fiind Gustav Muller, un bărbat cu 16 ani mai
   tânăr decât Verne. Ea pleacă cu întreaga familie la Bucureşti.                     Se
cunoaşte că această situaţie agravează iremediabil perioada neagră şi ciudată pe
     care scriitorul tocmai o traversa, perioadă cauzată printre altele de moartea
 mamei sale, a editorului său - cel mai bun prieten, şi de un atentat a cărui victimă
 este, rămânând infirm. Dragostea lor s-a consumat apoi în scrisori, dar cu timpul,
    s-a stins. A rămas însă vie pentru scriitor.
 Povestea castelului are, cumva, un final. În 1944, într-o familie din Bucureşti,
   într-un scrin, sunt găsite câteva scrisori. De la Jules Verne către Luiza.
Epistole de dragoste, pe care preafrumoasa femeie le-a lăsat nepoatelor ei.
           Urmaşii ei păstrează şi alte daruri despre care spun că sunt de la Jules
  Verne:        un ceas cu pendul, două machete ale iahturilor scriitorului şi câteva
                          volume din "Călătorii extraordinare''.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
Cetatea se aflǎ pe
  teritoriul satului Suseni,
judeţul Hunedoara,         pe
 drumul județean DJ 686,
    la intrarea pe valea
   Râușorului și la 3 km
 distanțǎ de satul
        Râu de Mori.
Bibliogarfie:
  - http://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Col%C8%9B
        - http://www.realitatea.net/cetatea-colt-castelul-din-carpati-din-romaul-lui-
jules-verne_541287.html#ixzz1mvoGvzQH
          - http://www.rodulpamantului.ro/766--cetatea-colt-cetatea-dragostei.html
              - http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-colt-67981.html
21.02.2012




DIEGIS.       << diegisro@yahoo.com >>
     Coloana sonoră : Yanni - To The One Who Know.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.

Contenu connexe

Tendances

Capitalele statelor medievale romanesti
Capitalele statelor medievale romanestiCapitalele statelor medievale romanesti
Capitalele statelor medievale romanestiDaniela Stanica
 
Pasi in timp. cetatea alba de pe nistru
Pasi in timp. cetatea alba de pe nistru Pasi in timp. cetatea alba de pe nistru
Pasi in timp. cetatea alba de pe nistru Averio Veronica Ionescu
 
Regina Maria Romania
Regina Maria RomaniaRegina Maria Romania
Regina Maria RomaniaMcGogoo
 
Dumas alexandre-doamna-de-monsoreau
Dumas alexandre-doamna-de-monsoreauDumas alexandre-doamna-de-monsoreau
Dumas alexandre-doamna-de-monsoreauIuliana Lia
 
P[1].savatie nebunul
P[1].savatie nebunulP[1].savatie nebunul
P[1].savatie nebunulSinella
 
Löwendenkmal.Monumentul Leului.Lucerna.Elveția.(Averio.n.p)
Löwendenkmal.Monumentul Leului.Lucerna.Elveția.(Averio.n.p)Löwendenkmal.Monumentul Leului.Lucerna.Elveția.(Averio.n.p)
Löwendenkmal.Monumentul Leului.Lucerna.Elveția.(Averio.n.p)Averio Veronica Ionescu
 
Regina Maria a Romaniei
Regina Maria a RomanieiRegina Maria a Romaniei
Regina Maria a RomanieiStefan Boros
 
Casa Regala A Romaniei
Casa Regala A RomanieiCasa Regala A Romaniei
Casa Regala A Romanieivoxvocis
 
Palatul mogosoaia ghid copii
Palatul mogosoaia ghid copiiPalatul mogosoaia ghid copii
Palatul mogosoaia ghid copiimonicalia
 
Eu ro - regina maria a romaniei
Eu   ro - regina maria a romaniei Eu   ro - regina maria a romaniei
Eu ro - regina maria a romaniei Costel Galateanu
 
Crimeea - Palatul hanilor din Bahcisarai
Crimeea - Palatul hanilor din BahcisaraiCrimeea - Palatul hanilor din Bahcisarai
Crimeea - Palatul hanilor din BahcisaraiEden Kurtasan
 
2 legendele olimpului volumul 2 - eroii - alexandru mitru
2 legendele olimpului   volumul 2 - eroii - alexandru mitru2 legendele olimpului   volumul 2 - eroii - alexandru mitru
2 legendele olimpului volumul 2 - eroii - alexandru mitruIvanciu Ionut Gabriel
 
Transilvania - Țara de dincolo de păduri
Transilvania - Țara de dincolo de păduriTransilvania - Țara de dincolo de păduri
Transilvania - Țara de dincolo de păduriAuVi - eBooks & Photos
 
Regina Maria 3
Regina Maria 3Regina Maria 3
Regina Maria 3GlavaEmil
 
Regina maria 2
Regina maria 2Regina maria 2
Regina maria 2GlavaEmil
 
Povestea lui pazvante chiorul
Povestea lui pazvante chiorulPovestea lui pazvante chiorul
Povestea lui pazvante chiorulOvidiu Slimac
 

Tendances (20)

Capitalele statelor medievale romanesti
Capitalele statelor medievale romanestiCapitalele statelor medievale romanesti
Capitalele statelor medievale romanesti
 
8 proiect
8 proiect8 proiect
8 proiect
 
Castele din Romania
Castele din RomaniaCastele din Romania
Castele din Romania
 
Pasi in timp. cetatea alba de pe nistru
Pasi in timp. cetatea alba de pe nistru Pasi in timp. cetatea alba de pe nistru
Pasi in timp. cetatea alba de pe nistru
 
Vlad Tepeş
Vlad TepeşVlad Tepeş
Vlad Tepeş
 
Regina Maria Romania
Regina Maria RomaniaRegina Maria Romania
Regina Maria Romania
 
Dumas alexandre-doamna-de-monsoreau
Dumas alexandre-doamna-de-monsoreauDumas alexandre-doamna-de-monsoreau
Dumas alexandre-doamna-de-monsoreau
 
P[1].savatie nebunul
P[1].savatie nebunulP[1].savatie nebunul
P[1].savatie nebunul
 
Löwendenkmal.Monumentul Leului.Lucerna.Elveția.(Averio.n.p)
Löwendenkmal.Monumentul Leului.Lucerna.Elveția.(Averio.n.p)Löwendenkmal.Monumentul Leului.Lucerna.Elveția.(Averio.n.p)
Löwendenkmal.Monumentul Leului.Lucerna.Elveția.(Averio.n.p)
 
Regina Maria a Romaniei
Regina Maria a RomanieiRegina Maria a Romaniei
Regina Maria a Romaniei
 
Casa Regala A Romaniei
Casa Regala A RomanieiCasa Regala A Romaniei
Casa Regala A Romaniei
 
Palatul mogosoaia ghid copii
Palatul mogosoaia ghid copiiPalatul mogosoaia ghid copii
Palatul mogosoaia ghid copii
 
Eu ro - regina maria a romaniei
Eu   ro - regina maria a romaniei Eu   ro - regina maria a romaniei
Eu ro - regina maria a romaniei
 
Crimeea - Palatul hanilor din Bahcisarai
Crimeea - Palatul hanilor din BahcisaraiCrimeea - Palatul hanilor din Bahcisarai
Crimeea - Palatul hanilor din Bahcisarai
 
Romania 1938
Romania 1938Romania 1938
Romania 1938
 
2 legendele olimpului volumul 2 - eroii - alexandru mitru
2 legendele olimpului   volumul 2 - eroii - alexandru mitru2 legendele olimpului   volumul 2 - eroii - alexandru mitru
2 legendele olimpului volumul 2 - eroii - alexandru mitru
 
Transilvania - Țara de dincolo de păduri
Transilvania - Țara de dincolo de păduriTransilvania - Țara de dincolo de păduri
Transilvania - Țara de dincolo de păduri
 
Regina Maria 3
Regina Maria 3Regina Maria 3
Regina Maria 3
 
Regina maria 2
Regina maria 2Regina maria 2
Regina maria 2
 
Povestea lui pazvante chiorul
Povestea lui pazvante chiorulPovestea lui pazvante chiorul
Povestea lui pazvante chiorul
 

En vedette (20)

F.ora
F.oraF.ora
F.ora
 
Unde seismice
Unde seismiceUnde seismice
Unde seismice
 
Floarea De Colt (Edelweiss)
Floarea De Colt (Edelweiss)Floarea De Colt (Edelweiss)
Floarea De Colt (Edelweiss)
 
Cascada iguazu
Cascada iguazuCascada iguazu
Cascada iguazu
 
Micul Paris Sp 8
Micul Paris Sp 8Micul Paris Sp 8
Micul Paris Sp 8
 
Siria
SiriaSiria
Siria
 
Cometa
CometaCometa
Cometa
 
Presentation1
Presentation1Presentation1
Presentation1
 
Fiecare Dimineata
Fiecare DimineataFiecare Dimineata
Fiecare Dimineata
 
Nature
NatureNature
Nature
 
St medii
St mediiSt medii
St medii
 
Agenda sudorului
Agenda sudoruluiAgenda sudorului
Agenda sudorului
 
Post Harvest Diseases of Fruits and Vegetables
Post Harvest Diseases of Fruits and VegetablesPost Harvest Diseases of Fruits and Vegetables
Post Harvest Diseases of Fruits and Vegetables
 
Multiculturalism
MulticulturalismMulticulturalism
Multiculturalism
 
Color azul
Color azulColor azul
Color azul
 
Longevitatea new
Longevitatea newLongevitatea new
Longevitatea new
 
Romania celor 4_regi
Romania celor 4_regiRomania celor 4_regi
Romania celor 4_regi
 
Mozaic nr.22 2013
Mozaic nr.22 2013Mozaic nr.22 2013
Mozaic nr.22 2013
 
Statuete I Demetre Chiparus
Statuete I   Demetre ChiparusStatuete I   Demetre Chiparus
Statuete I Demetre Chiparus
 
Beautiful Nature - Natureza
Beautiful Nature - NaturezaBeautiful Nature - Natureza
Beautiful Nature - Natureza
 

Similaire à Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.

Monografia scolii
Monografia scoliiMonografia scolii
Monografia scoliiIonescu Ion
 
Tara Hategului
Tara HateguluiTara Hategului
Tara HateguluiVlad Botca
 
Sub semnul palosului
Sub semnul palosuluiSub semnul palosului
Sub semnul palosuluispartacus505
 
Jules verne castelul din carpati
Jules verne   castelul din carpatiJules verne   castelul din carpati
Jules verne castelul din carpatiLaurentiu Tablet
 
Alexandru cel bun
Alexandru cel bunAlexandru cel bun
Alexandru cel bunILIE IRINA
 
Nicolae_Iorga_-_Istoria_Lui_Stefan_Cel_Mare.pdf
Nicolae_Iorga_-_Istoria_Lui_Stefan_Cel_Mare.pdfNicolae_Iorga_-_Istoria_Lui_Stefan_Cel_Mare.pdf
Nicolae_Iorga_-_Istoria_Lui_Stefan_Cel_Mare.pdfEmily Constance
 
Brasov fortificatiile cetatii.
Brasov  fortificatiile cetatii.Brasov  fortificatiile cetatii.
Brasov fortificatiile cetatii.Paraschiv Sorin
 
Stefan cel Mare
Stefan cel MareStefan cel Mare
Stefan cel MareAngesha
 
39955651 serban-cantacuzino
39955651 serban-cantacuzino39955651 serban-cantacuzino
39955651 serban-cantacuzinoSima Sorin
 
Alexandru Ioan Cuza. prezentare generala Biserica Domneasca si Palatul.
Alexandru Ioan Cuza. prezentare generala Biserica Domneasca si Palatul.Alexandru Ioan Cuza. prezentare generala Biserica Domneasca si Palatul.
Alexandru Ioan Cuza. prezentare generala Biserica Domneasca si Palatul.Aniela Radoi
 
66416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-1
66416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-166416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-1
66416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-1Sima Sorin
 
O tafrali arta si arheologia (revista anul 3)
O tafrali   arta si arheologia (revista anul 3)O tafrali   arta si arheologia (revista anul 3)
O tafrali arta si arheologia (revista anul 3)George Cazan
 
O tafrali arta si arheologia (revista anul 3)
O tafrali   arta si arheologia (revista anul 3)O tafrali   arta si arheologia (revista anul 3)
O tafrali arta si arheologia (revista anul 3)Robin Cruise Jr.
 
Biserica Fortificata Prejmer
Biserica Fortificata PrejmerBiserica Fortificata Prejmer
Biserica Fortificata PrejmerPopescu Felicia
 

Similaire à Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara. (20)

Monografia scolii
Monografia scoliiMonografia scolii
Monografia scolii
 
Wawel.(Averio)
Wawel.(Averio)Wawel.(Averio)
Wawel.(Averio)
 
Tara Hategului
Tara HateguluiTara Hategului
Tara Hategului
 
Sub semnul palosului
Sub semnul palosuluiSub semnul palosului
Sub semnul palosului
 
Jules verne castelul din carpati
Jules verne   castelul din carpatiJules verne   castelul din carpati
Jules verne castelul din carpati
 
Alexandru cel bun
Alexandru cel bunAlexandru cel bun
Alexandru cel bun
 
Nicolae_Iorga_-_Istoria_Lui_Stefan_Cel_Mare.pdf
Nicolae_Iorga_-_Istoria_Lui_Stefan_Cel_Mare.pdfNicolae_Iorga_-_Istoria_Lui_Stefan_Cel_Mare.pdf
Nicolae_Iorga_-_Istoria_Lui_Stefan_Cel_Mare.pdf
 
Brasov fortificatiile cetatii.
Brasov  fortificatiile cetatii.Brasov  fortificatiile cetatii.
Brasov fortificatiile cetatii.
 
Revista școlii 21
Revista școlii 21Revista școlii 21
Revista școlii 21
 
Revista școlii 21
Revista școlii 21Revista școlii 21
Revista școlii 21
 
Stefan cel Mare
Stefan cel MareStefan cel Mare
Stefan cel Mare
 
39955651 serban-cantacuzino
39955651 serban-cantacuzino39955651 serban-cantacuzino
39955651 serban-cantacuzino
 
Alexandru Ioan Cuza. prezentare generala Biserica Domneasca si Palatul.
Alexandru Ioan Cuza. prezentare generala Biserica Domneasca si Palatul.Alexandru Ioan Cuza. prezentare generala Biserica Domneasca si Palatul.
Alexandru Ioan Cuza. prezentare generala Biserica Domneasca si Palatul.
 
66416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-1
66416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-166416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-1
66416643 59557961-gane-trecute-vieti-de-doamne-si-domnite-1
 
O tafrali arta si arheologia (revista anul 3)
O tafrali   arta si arheologia (revista anul 3)O tafrali   arta si arheologia (revista anul 3)
O tafrali arta si arheologia (revista anul 3)
 
O tafrali arta si arheologia (revista anul 3)
O tafrali   arta si arheologia (revista anul 3)O tafrali   arta si arheologia (revista anul 3)
O tafrali arta si arheologia (revista anul 3)
 
Castelul Bran
Castelul BranCastelul Bran
Castelul Bran
 
Castelul Bran
Castelul BranCastelul Bran
Castelul Bran
 
Venetia- orasul de pe ape
Venetia- orasul de pe apeVenetia- orasul de pe ape
Venetia- orasul de pe ape
 
Biserica Fortificata Prejmer
Biserica Fortificata PrejmerBiserica Fortificata Prejmer
Biserica Fortificata Prejmer
 

Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.

  • 2. Munţii Retezat văzuţi de la cetatea Colţ. La marginea munţilor Retezat, pe un colţ de stâncă se află Cetatea de Colţ.
  • 3. Construcţia a avut rol de apărare fiind cea mai puternică cetate cnezială din Transilvania.
  • 4. Numele cetăţii, consemnat în anul 1501, provine de la faptul că iniţial acolo a fost un turn ridicat deasupra abruptului chiar pe colţul stâncii.
  • 5. Se consideră că datează de la sfârşitul sec. XII-lea, începutul sec XIV-lea, când a fost ctitoritǎ de unul dintre cnezii familiei Cândea. (Există controverse referitoare la anul ridicării)
  • 6. Munţii Retezat văzuţi de la cetatea Colţ. Ctitorul ei, cneazul Nicolae Cândea, se pare că s-ar fi duşmănit şi s-ar fi luptat toată viaţa cu fratele lui, Ştefan Cândea.
  • 7. Numele de Cândea (căpetenie) vine de la o poreclă a timpului, “Nicolaus dictus Kende” cu sensul de “Nicolae zis căpetenie”.
  • 8. Din motive politice şi de apărare, familia cneazului se mută în Cetatea Colţ.
  • 10. Drept recompensă pentru vitejia Cândeştilor în lupa împotriva năvălirilor externe, familia primeşte în administrare “Porţile de Fier ale Transilvaniei” (actuala Vama Zeicani), importantă poartă de intrare în Transilvania dinspre Banat şi sursă deosebită de venit pentru visteria familiei.
  • 14. La 18 decembrie 1462 este atestat documentar un act prin care Ioan Cânde şi fratele său Ladislau – oameni de încredera a lui Iancu de Hunedoara – obţin dreptul de stăpânire asupra turnului de la Subcetate.
  • 16. Urmează apoi maghiarizarea, când Haţegul depinde de Ungaria. Pentru a-şi păstra proprietăţile, în anul 1472, cnezii Cândea au trecut la catolicism. Cam în aceaşi perioadă şi-au schimbat numele, devenind grofii Kendeffy (Istoriografia păstrează povestea conform căreia în urma unei lupte la care cnezii Cândeşti au participat, şi s-au acoperit de glorie, principele maghiar a promis că îi va răsplăti cu nişte pământuri. La întrebarea cnezilor când va fi această împropietărire nobilul a răspuns „Chend O Fi”. Pentru că a durat până la Fi” punerea în practică a promisiunilor şi pentru că rezonanţa afirmaţiei nobiliare semăna cu numele cnezilor, tot mai mulţi au folosit apelativul „Chendofi”. Prin „Chendofi” asumare şi maghiarizare acesta a devenit Kendeffy, nume sub care va fi ulterior Kendeffy întâlnită această familie în istoria transilvană, greşit considerată ca fiind de maghiari).
  • 18. În jurul unui turn cu baza pătrată, ridicat în secolul al XIV–lea, s-au dispus incinte, încăperi şi turnuri până în secolul al XVI–lea.
  • 19. Turnul-donjon al cetăţii era încălzit de o centrală cu aburi, care funcţiona cu bălegar, şi se pare că avea cel puţin patru etaje.
  • 29. La sfârşitul secolului al XV-lea, atunci când stăpânii de la Colţ adoptau numele de familie Kendeffy, pe de-o parte pentru a se departaja de o ramură cadetă, pe de alta pentru a fi în ton cu obligaţiile nobiliare ale timpului, locul devenise o cetate adevarătă. Cu zidurile ei de curtină, era capabilă să facă faţă unei artilerii.
  • 30. Cetatea Colţ, a fost implicată în lupta împotriva invaziei turco-tătare de la mijlocul secolului XVII-lea.
  • 31. La piciorul cetăţii a fost şi o curte medievală, iar pe malul râului încă mai există câteva resturi arheologice ale acesteia.
  • 33. Familia se mută în castelul de la Sântamarie Orlea. Din acel moment, cetatea nu a mai fost locuită, căzând în ruină.
  • 35. Ca să poţi intra în cetate, trebuia să treci întâi un şanţ adânc peste care era ridicat un pod. Turnurile poligonale care supravegheau şanţul şi podul au fost construite mai târziu, probabil prin secolul al XVIII-lea. Pe meterezele lor era instalată artileria. Trecând pe sub poarta aşezată în partea de nord, se ajungea în interiorul cetăţii, unde se afla o curte mică în care se ridica un turn pătrat cu două încăperi pentru locuit.
  • 38. Cu toate stricăciunile aduse de timp, zidurile puternice ale cetăţii se mai păstrează în bună parte, astfel că de departe ea pare încă un străjer neobosit.
  • 43. La poalele dealului cetăţii, o biserică puternic fortificată îşi înalţă turnul zidit din cărămidă, cu colţuri de piatră cioplită. Operă a aceluiaşi stăpân, familia de cnezi români Cândea.
  • 44. Ruinele cetăţii. Turnul bisericii.
  • 45. Biserica nu are o datare sigură (se estimează că între 1310-1350), numai pictura, destul de deteriorată, se presupune a fi de pe la 1692.
  • 47. Studiind modul de pictare şi coloritul icoanelor, specialiştii au presupus că autorul scenelor zugrăvite trebuie să fi fost un meşter din Ţara Românească, venit aici ca urmare a strânselor legături culturale şi politice dintre Ţara Haţegului şi voivodatul muntean al domnilor Basarabi.
  • 49. În secolul XV s-a întemeiat aici o sihastrie, sub influenta Mănăstirii Prislop. Aceasta a funcționat pâna în a doua jumătate a secolului al XVII-lea când calvinii i-au izgonit pe călugări de aici iar mănăstirea a rămas în paragină pâna în anul 1989 când Episcopia Aradului a decis restabilirea vieții monahale aici. În 1995 schitul capătă viață prin stabilirea aici a unui grup de călugări.
  • 50. Cercetări arheologice serioase nu s-au executat la ruinele ctăţii. Păcat că această bijuteria a geniului omenesc se risipeşte sub ochii neputincioşi ai localnicilor, departe de interesul public. Este necesară protejarea şi chiar refacerea pentru introducerea în circuitul turistic a acestei formidabile cetăţi despre care, se pare, Jules Verne a scris în romanul său "Castelul din Carpaţi".
  • 52. Jules Verne a scris, în anii 1889- 1890, romanul „Castelul din Carpaţi” (nume sub care mai este cunoscută cetatea), carte ce este o excepţie între scrierile sale, fiind de fapt o poveste de dragoste. Se pare că Jules Verne a călătorit în Transilvania, unde a cunoscut o tânără de 17 ani, Luiza Teutch, ce a fost pentru romancier un adevărat refugiu sentimental. Personajele si numele locurilor din roman pot fi cu uşurinţă identificate ca fiind din zona Cetăţii Colţ, mai mult, grafica din primele apariţii a cărţii (ediţia Hetzel) redă izbitor silueta cetăţii.
  • 53. Criticii care au studiat opera lui Jules Verne au ajuns la concluzia că scriitorul a făcut o călătorie în Transilvania şi a fost însoţit de o femeie frumoasă din Homorod. Se presupune că aceasta a fost ultima mare iubire a lui Jules Verne şi că povestea lor s-ar fi consumat în camerele castelului din Carpaţi, respectiv la hanul (cabana) ce se găsea la poalele dealului cetăţii. Localnicii ştiu povestea unei fete de 17 ani care şi-ar fi lăsat baltă mirele, în toiul pregătirilor de nuntă şi a fugit de la părinţi. O chema Luiza, era din Homorod (jud.Braşov), iar Jules Verne îi spunea, "unica sirenă''. După mai mulţi ani, la intervenţia părinţilor, Luiza nu scapă totuşi de o căsătorie aranjată, mirele fiind Gustav Muller, un bărbat cu 16 ani mai tânăr decât Verne. Ea pleacă cu întreaga familie la Bucureşti. Se cunoaşte că această situaţie agravează iremediabil perioada neagră şi ciudată pe care scriitorul tocmai o traversa, perioadă cauzată printre altele de moartea mamei sale, a editorului său - cel mai bun prieten, şi de un atentat a cărui victimă este, rămânând infirm. Dragostea lor s-a consumat apoi în scrisori, dar cu timpul, s-a stins. A rămas însă vie pentru scriitor. Povestea castelului are, cumva, un final. În 1944, într-o familie din Bucureşti, într-un scrin, sunt găsite câteva scrisori. De la Jules Verne către Luiza. Epistole de dragoste, pe care preafrumoasa femeie le-a lăsat nepoatelor ei. Urmaşii ei păstrează şi alte daruri despre care spun că sunt de la Jules Verne: un ceas cu pendul, două machete ale iahturilor scriitorului şi câteva volume din "Călătorii extraordinare''.
  • 56. Cetatea se aflǎ pe teritoriul satului Suseni, judeţul Hunedoara, pe drumul județean DJ 686, la intrarea pe valea Râușorului și la 3 km distanțǎ de satul Râu de Mori.
  • 57. Bibliogarfie: - http://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_Col%C8%9B - http://www.realitatea.net/cetatea-colt-castelul-din-carpati-din-romaul-lui- jules-verne_541287.html#ixzz1mvoGvzQH - http://www.rodulpamantului.ro/766--cetatea-colt-cetatea-dragostei.html - http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-colt-67981.html
  • 58. 21.02.2012 DIEGIS. << diegisro@yahoo.com >> Coloana sonoră : Yanni - To The One Who Know.