Ce diaporama a bien été signalé.
Nous utilisons votre profil LinkedIn et vos données d’activité pour vous proposer des publicités personnalisées et pertinentes. Vous pouvez changer vos préférences de publicités à tout moment.
CONFLICTUL INTERPERSONALCuvinte cheie: conflict, tipologia conflictelor, conflictul constructiv, personalitati dificile,ma...
scopurilor organizationale propuse”3. Termenul de conflict desemneaza o situatie complexacare se defineste in primul rand ...
Conflictul latent etse reprezentat de acelel conflcite care fie au fost reprimate, fie aufost deplasate catre alte obiecti...
perceptive sunt doar cateva aspecte care faciliteaza instalarea tensiunilor si conflictelorinterpersonale.       Plecand d...
poate pune in functiune anumite resurse in vederea manipularii situatiei si a celorlati pentru atransa conflictul in favoa...
epuizandu-ne fizic si psihic, ele indeplinesc in acelasi timp si o functie de canalizare siactivare a energiilor individua...
Stoparea situatiei conflictuale poate fi o strategie eficienta de calmarea a unei dispute.   Poate fi deasemena utila in o...
Arbitarea este un proces prin care partile aflate in conflict cad de acord sa isi supunadisputa unei a treia parti, neutra...
Pentru a evita ca motivul exploziei sa reapara trebuie sa gasiti momentul cel mai indicatpentru a-l chestiona asupra adeva...
Taciturnul este pasiv si se poate centra pe sarcina sau pe persoane. Este atent sau   politicos pentru a nu rani pe cineva...
Daca ne referim la conflicte, vestea proasta este ca ele nu pot disparea sub nici o formadin existenta noastra. In schimb,...
Bibliografie:Chiru,Irena, Comunicare interpersonala, Editura Tritonic, Bucuresti, 2003Constantinescu- Stefanel, Ruxandra, ...
Prochain SlideShare
Chargement dans…5
×

Conflictul interpersonal

8 299 vues

Publié le

Publié dans : Art & Photos
  • Dating direct: ❶❶❶ http://bit.ly/2Q98JRS ❶❶❶
       Répondre 
    Voulez-vous vraiment ?  Oui  Non
    Votre message apparaîtra ici
  • Dating for everyone is here: ❶❶❶ http://bit.ly/2Q98JRS ❶❶❶
       Répondre 
    Voulez-vous vraiment ?  Oui  Non
    Votre message apparaîtra ici

Conflictul interpersonal

  1. 1. CONFLICTUL INTERPERSONALCuvinte cheie: conflict, tipologia conflictelor, conflictul constructiv, personalitati dificile,managementul conflictelor. Comunicarea si eficienta ei depind de multe ori de capacitatea si disponibilitateainterlocutorilor de a percepe si interpreta in mod corect schimbul de mesaje. De multe ori insa, apar oserie de bariere care incetinesc sau stopeaza procesul comunicarii, moment in care poate apareaconflictul. Lucrarea de fata reprezinta o incursiune teoretica in domeniul conflictului, prezentand tipuride conflicte, modul in care acestea pot aparea, dar si modul in care ele pot fi solutionate cu succes.Totodata, lucrarea pune accent pe ideea ca aparitia conflictului nu este cu necesitate un aspect negativ,ci dimpotriva, conflictul reprezinta o parte integranta a relatiilor interumane, reprezentand de multe oriun factor de progres. Interactiunile umane ar fi imposibile fara transmiterea si receptarea de mesaje.„Relatiile umane pot fi definite ca interactiuni comunicationale, derulate in plan social amplu,care, la randul sau ar fi de neconceput in absenta proceselor de comunicare.” 1. In consecintaputem sustine ca procesul de comunicare reprezinta una din conditiile indispensabile pentrufunctionarea si organizarea societatii. „Individul se numeste fiinta sociala si se raporteaza lacelalalt ca atare in masura in care comunica cu celalalt”2. Comunicarea interpersonala nu este insa niciodata lipsita de evenimente, iar conflictul,fie el de proportii mai mari sau mai mici este unul dintre cele mai frecvente. Diferenteleindividuale, care il fac pe fiecare dintre noi unic, pot deveni sursa unor potentiale conflicte cusemenii nostri. Constatam o familiarizare cu problematica dezacordurilor, a conflictelor. Cutotii am acceptat existenta conflictului in viata cotidiana, recurgand de multe ori la el ca la osolutie pentru anumite probleme cu care ne confruntam. La un nivel de maxima generalitate conflictul ar putea fi definit ca „dezacord intredoua sau mai multe parti, intre doua sau mai multe pozitii, in incercarea de realizare a1 Irena Chiru, Comunicare interpersonala, Editura Tritonic, Bucuresti, 2003, p.52 Idem1 , p.7 1
  2. 2. scopurilor organizationale propuse”3. Termenul de conflict desemneaza o situatie complexacare se defineste in primul rand printr-o anumita structurare a relatiilor sociale stabilite intreactori. Ei pot urmarii fie scopuri antagoniste fie pot apara si promova valori contradictorii.Dezacordul poate aparea si in ceea ce priveste mijloacele si strategiile folosite pentruatingerea unor scopuri comune. In consecinta, deducem ca putem explica relatiile conflictualeprin „valorizarea diferita a elementelor situatiei sociale.”4 Pornind de la relatiile existente intre situatia obiectiva si perceptia partilor aflate inconflict asupra acestei situatii Deutsch face o clasificare a tipurilor de conflict ajungand laun numar de sase. In primul rand el identifica conflictul veridic, existent in mod obiectiv si corectperceput de partile implicate, situatie totusi mai putin intalnita in viata sociala. In generalconflictul veridic este greu de rezolvat pe cale amiabila, dar nu imposibil, atat timp cat celedoua parti implicate vor reusi sa stabileasca de comun acord prioritatile, sau vor accepta oterta parte ca mediator al situatiei conflictuale. Conflictul contingent , exista in mod real, dar existenta lui este dependenta derearanjarea circumstantelor, fapt care nu este insa recunoscut de partile implicate. Prin urmareun conflict contingent ar putea disparea in masura in care partile participante identificaanumite resurse alternative disponibile, care le pot satisface nevoile conflictuale. Conflictul deplasat este acel conflict in care partile implicate discuta si incearca sa seconvinga reciproc asupra unor aspecte gresite, nereale. Conflictul manifest trait de participantieste de fapt o forma simbolica a unui conflict subteran, neexprimat de niciuna dintre parti.Tensiunile nerezolvate determina actorii sociali sa se manifeste argumentativ, uneori agresiv.Ignorarea conflictului subteran duce la imposibilitatea rezolvarii conflictului manifest decatpoate doar temporar. Conflictul de atribuire, determinat de atribuirea eronata, este acel conflict existentintre partile stabilite in mod gresit, ceea ce inseamna ca si solutiile identificate sunt gresite.Reducerea falselor atriburi reprezinta una din premisele creerii unor conditii de cooperarrereala intre actorii sociali.3 Montana si Charnov, 2000, p 366, apud Marius Milcu, Divergente, tensiuni si conflicte, Editura UniversitatiiLucian Blaga, Sibiu, 2006, p. 154 Marius Milcu, Divergente, tensiuni si conflicte, Editura Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2006, p.16 2
  3. 3. Conflictul latent etse reprezentat de acelel conflcite care fie au fost reprimate, fie aufost deplasate catre alte obiective sau alti actori sociali, fie se bucura de o atribuiredefectuoasa, fie nu exista inca pe plan psihologic. In aceste conditii, dezirabila estetransformarea conflictului latent intr-unul manifest, constientizat deplin si corect de partileimplicate. Falsul conflict se refera la aparitia unui conflict in situatia in care nu exista nici o bazaobiectiva pentru acesta. Responsabile de producerea unor astfel de conflicte sunt de regulaerorile si deficientele perceptiei sociale. Astfel, desi poate debuta ca un fals conflict, el poatescoate la suprafata o serie de atitudini si motive, care permit trasformarea lui intr-un conflictveridic, desfasurat cel mai probabil intr-o atmosfera de suspiciune si ostilitate. Tipologiile expuse mai sus prezinta o dinamica foarte interesanta, putand evolua de laun tip la altul, ajungand in final sa se transforme intr-un conflict complex, care poate fiperceput in mod diferit de partile implicate. Astfel, in timp ce o parte il poate percepe ce pe unconflict manifest, cealalta il poate resimti ca pe un conflict latent. Conflictele interpersonale sunt cele mai numeroase in orice grup sau organizatie, fiindmari consumatoare de resurse pentru toate partile implicate. Sursele aparitiei conflictelorsunt diverse. In primul rand merita sa mentionam diferentele de personalitate existente la nivelulactorilor sociali, mai precis modul in care anumite trasaturi de personalitate se obiectiveaza,se materializeaza in comportamente observabile. O alta sursa generatoare de conflict o reprezinta existenta unor obiective, interese siscopuri diferite. In cadrul conflictului obiectivele participantilor pot fi contrar-independenteca in cazul competitiei, dar totodata pot fi opuse, indivizii raportanduse la norme si valorisociale cel putin diferite. Aceasta diferentiere a intereselor si obiectivelor actorilor implicati isituatia conflictula, antreneaza o degradare considerabila a relatiilor dintre acestia, ei deveninddin ce in ce mai diferiti, fapt pentru care se percep reciproc ca surse potentiale de agresiune. Anumite deficiente ale perceptiei interpersonale pot fi deasemena generatoare deconflict. Diferentierile intra si intercategoriale radicale, stimularea cathexisului negativ,minimalizarea perceptiei similitudinilor si maximizarea in schimb a perceptiei diferentelorexistente, aplificarea perceptiei unor opozitii radicale si complete ca si totalitatea erorilor 3
  4. 4. perceptive sunt doar cateva aspecte care faciliteaza instalarea tensiunilor si conflictelorinterpersonale. Plecand de la aceasta cauza merita mentionate si anumite atitudini negative deostilitate si rejectie interpersonala, sentimente de neincredere si suspiciune reciproca, tendintaunui actor social de manipulare si exploatare a celorlati participanti. Factorii atitudinalidetermina formarea unor stereotipuri negatie, a unor prejudecati si discriminari sociale si au olatenta foarte mare, fiind deosebit de persistente in timp si greu de schimbat. In consecintaactorii sociali incep sa se perceapa ca surse de disconfort si nesiguranta in plan social,personal si profesional ceea ce amplifica tendintele de ostilitatea si rejectie reciproca. Decalajele de putere si statut social intre actorii sociali fac posibila stabilirea uneirelatii conflictuale. Este cazul subiectilor favorizati de raporturile de putere care tind sa facauz de puterea disponibila impotriva celorlati participanti pentru a-si indeplini propriileobiective si scopuri. Comunicarea limitata si eronata devine si ea o sursa a conflictului. Atunci candnumarul mesajelor schimbate sunt reduse si/ sau distorsionate, informatiile de care caredispune individul pentru a-si forma o parere despre interlocutorii sai sunt partiale, trunchiatesau realmente false. Imaginea pe care el o va obtine in final va fi una partiala, incompleta si inmare masura derutanta si confuza. Emotiile negative ale actorilor sociali ar putea fi considerate printre principaliiresponsabili ai aparitiei neintelegerilor, divergentelor si conflictelor. Antipatia, gelozia, ura,furia, uneori insinctive, alteori acumulate in urma unor frustrari si tensiuni indelungate,constituie un mediu deosebit de favorizant pentru tensiuni si conflicte. Spre deosebire decelelalte surse ale conflictelor care pot fi mai usor camuflate, emotiile, in special celelnegative sunt usor vizibile de catre anturajul imediat. In acest caz, al conflictelor datorateemotiilor negative, rezolvarea lor devine deosebit de dificila, fiind de multe ori necesaraapelarea la o terta persoana, cu toate ca in cele din urma nici aceasta nu poate garantasolutionarea conflictului. Conflictele interpersonale pot duce la aparitia unei multitudini de consecintenegative, la toate nivelurile. La nivelul individului asistam la o veritabila deturnare energetica, motivationala siatitudinala, directionata cu precadere spre solutionarea conflictelor cu ceilalti. Actorul social 4
  5. 5. poate pune in functiune anumite resurse in vederea manipularii situatiei si a celorlati pentru atransa conflictul in favoarea sa. Pe termen lung afecteaza procesele de comunicare.Comunicarea poate fi intensificata, in conditiile oferirii intentionate a unor informatii false invederea castigarii conflictului, sau dimpotriva putem asista la o reducere drastica a mesajelorschimbate, individul considerand ca nu are nimic de discutat cu ceilalti. Totodata, practicatepe termen lung, conflictele interpersonale pot induce persoanei o serie de manifestaripsihopatologice. La nivelul grupului cresterea ostilitatii si agresiviatii interpersonale poate duce lamanifestarea unor asemenea fenomene si in afara relatiei conflictuale conturate initial, cum arfi cu alte persoane din grup, cercul de prieteni, familie. De asemenea, impulsioneaza crestereanivelului general de agresivitate in grup, ducand la deteriorarea semnificativa a climatuluipsiho-social. Individul isi poate atrage dezaprobarea celorlati, devenind in cazuri extremeindezirabil, putand fi in final chiar exclus din grup. Nu putem insa exclude si consecintele pozitive pe care aparitia unui conflict le poateavea asupra individului precum: aparitia unor noi obiective, interese si scopuri, corectareaunor stereotipuri, prejudecati si discriminari existente, cresterea corectitudinii perceptive,acumularea de noi experiente care il pot invata pe actorul social cum sa controleze, savehiculeze si sa interpreteze anumite continuturi emotionale. Creste capacitatea comunicativaa actorului social si sunt ameliorate capacitatile adaptative ale participantilor. <Conflictulpoate fi un stimulator al vietii si un energizator al mediului social. Propriu-zis, il putem facesa lucreze pentru noi.> 5. Efectele pozitive generate de unele conflicte pot fi uneori chiar mai importante si mainumeroase decat cele de tip negativ. „Privit in sine, conflictul nu constituie un dezastru, oproblema majora a societatii umane. Conflictul nu este neaparat negativ, ci este pur si simpluun fapt natural datorat convietuirii intr-o societate complexa. In realitate, problema nu oconstituie conflictul, ci doar proasta gestionare a acestui fenomen social, modul cumraspundem in asemenea situatii. Atata vreme cat nu vedem conflictul ca un tip de concurs detip pierdere-castig (joc cu suma nula), putem gasi solutii creative, de tip castig-castig. ” 6. Deside cele mai multe ori conflictele fie ele mai mici sau mai mari provoaca la nivel psihic totfelul de manifestari dezadaptive precum anxietate, agitatie psiho-motorie, insomnie5 Evans, 1992, p12, apud Marius Milcu, Psihologia relatiilor interpersonale, Editura Polirom, Iasi, 2005, p. 1986 Marius Milcu, Divergente, tensiuni si conflicte, Editura Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2006, p. 15 5
  6. 6. epuizandu-ne fizic si psihic, ele indeplinesc in acelasi timp si o functie de canalizare siactivare a energiilor individuale in plan social, servind astfel ca un veritabil motor al evolutieifiecaruia dintre noi, dar si a grupurilor din care facem parte. Totodata ele servesc ca simecanism de detensionare psihica, de eliminare a presiunilor si frustrarilor acumulate, dereducere a acestora la nivele acceptabile si benefice atat pe plan individual cat si social,indeplinind prin urmare si o functie chatarctica. Dar poate cea mai importanta functie a conflictelor o reprezinta reducerea disonanteicognitive. Aceasta se instituie ca urmare a unor actori sociali, factori, situatii, evenimenteimpotetic perturbatoare, cu un potential afectogen mai mult sau mai putin evident. Fiindcauzatoare de discofort psihic si social actorul va incerca sa elimine sau sa redduca acesteaspecte disonante. In aceasta situatie el are la indemana doua strategii: el poate identifica sipune in practica o serie de mecanisme care au ca scop reducerea disonantei cognitive pana laun nivel considerat tolerabil, sau, in cazul in care el nu reuseste sa identifice acestemecanisme sau ele dau gres, poate recurge la selectarea unor strategii comportamentaleagresive, de tip conflictual. Identificam in aceste conditii conflictul constructiv, care devine o resursa acreativitatii sociale. Indivizii trebuie sa recunoasca si sa valorifice diversitatea punctelor devedere existente, sa identifice si sa elaboreze noi modalitati de a relationa intr-un mod creativ,chiar daca uneori acesta este potential conflictual. <Fara indoiala conflictul poate in modirevocabil sa separe oameni si natiuni. Pe de alta parte insa, exista un alt aspect al conflictului,si anume potentialul de a genera calitati. In aceste conditii, ar trebui sa cautam chiar saprovocam conflictul, pentru a beneficia de oportunitatile sale constructive> 7. Cum spuneam si mai sus, nu conflictul in sine este negativ ci modul in care acesta estemanageriat. In rezolvarea unui conflict autoarea Ruxandra Constantinescu-Stefanel propunetrei strategii: evitarea, stoparea si confruntarea cu situatia conflictuala. Evitarea conflictului presupune tratarea situatiei in spirit de gluma, retragerea, negarea,parasirea camerei. Aceasta abordare nu va duce in nici un caz la solutionarea conflictului, cidimpotriva. Aflat in stare latenta, conflictul evitat va reaparea, uneori sub o alta forma si decele mai multe ori mai intens ca in precedentul.7 Richards, 2004, p.11, apud Marius Milcu, Psihologia relatiilor interpersonale, Editura Polirom, Iasi, 2005, p.197 6
  7. 7. Stoparea situatiei conflictuale poate fi o strategie eficienta de calmarea a unei dispute. Poate fi deasemena utila in obtinerea unor beneficii sau acorduri minore, dar nu va duce la solutionarea problemelor cu adevarat importante. Confruntarea cu situatia conflictula presupune la randul ei adoptarea uneia din urmatoarele atitudini:a) Win-lose: cei care castiga in acest caz vor apela la intimidare, manipulare, sau se vor ascunde in spatele regulilor sau regulamentelor; cei care il pierd se vor simti frustrati, asteptand momentul propice pentru a se razbuna;b) Lose-lose presupune acceptarea de ambele parti a unui compromis. Recurgerea la aceasta atitudine se poate transforma in obisnuinta, asfel ca nici una dintre cele doua parti implicate nu isi va rezolva cu adevarat problema si fiecare dintre ei va primi de fiecare data mai putin decat ar fi primit in cazul in care ar fi cooperat;c) Win-win pare a fi cea mai buna atitudine de rezolvare a unei dispute. Desi nu da intotdeauna rezultatele scontate, actorii implicati pot ajunge sa se cunoasca mai bine, lucru care poate genera in final un acord. Tot pentru solutionarea unui conflict pot fi adoptate urmatoarele strategii: negocierea, medierea, arbitrarea si adjudecarea sau actiunea in instanta. Fara a le mai detalia vom aminti doar trasaturile generale ale fiecarei strategii. Negocierea este o discutie intre parti pentru rezolvarea unei probleme comune. Ea poate fi de trei feluri: informala, cotidiana sau profesionista, procedurala, episodica si formala, caz in care se poate folosi in multe forme de rezolvarea a conflictelor (cum ar fi colaborarea directa intre parti sau medierea). Negociabile sunt aproape toate chestiunile din experienta personala si de la locul de munca in care in atingerea propriului obiectiv mai est eimplicata cel putin inca o persoana, iar nenegociabile sunt situatiilein care celalalt se opune categoric negocierii sau natura problemelor exclude negocierea. Medierea presupune rezolvarea problemelor prin asistarea partilor de catre o terta persoana, impartiala si neutra, pana cand actorii implicati reusesc ajungerea prin vointa proprie la o intelegere, care le stabileste comportamentele viitoare si mentine relatiile dintre acestia. 7
  8. 8. Arbitarea este un proces prin care partile aflate in conflict cad de acord sa isi supunadisputa unei a treia parti, neutra, impartiala si comun acceptata. Arbitrul decide solutia finaladupa ascultarea argumentelor fiecarei parti, decizie care poate fi sau nu respectata de catre ceiimplicati. Adjudecarea este forma cea mai directiva de rezolvare a conflictului prin interventiaunei a treia parti (judecatorul).la fel ca in cazul arbitrarii, judecatorul ia decizia in urmaascultarii argumentelor fiecarei parti, dar in acest caz decizia finala este impusa celorimplicati. Litigiul este considerat o situatie de tip win-lose, in care nici una din parti nu estesatisfacuta pe termen lung. In managerierea unui conflict la fel de important este sa tinem seama si depersonalitatea celui cu care ne confruntam, pentru a gasi cea mai eficienta metoda de a-lcontracara si de a rezolva situatia conflictuala. Brinkman si Kirshner identifica 10 tipuri de persoane dificile, oferind o descriere atipologiei, dar si solutii optime pentru tratarea cu acesti interlocutori dificili. Un prim tip este Tancul, confruntativ, gasind mereu pe cineva vinovat, furiosnerabdator si agresiv, definit orin temperanment coleric si nestapanire. Tancul vrea rezutate,nu scuze.In confruntarea cu o persoana de tip tanc, este bine sa ii dobanditi respectul, intrucattancul nu ataca oameni pe care ii respecta. Perfidul foloseste atacul ascuns- comentarii rautacioase, remarci nerelevante carederuteaza oamenii si ii fac sa para stupizi, omor sarcastic si ton muscator. Atacurile sale suntmotivate de interese personale, care ar putea fi afectate de actiunile unor anumiti indivizi, sauuneori pur si simplu pentru bravada. In relatia cu o personalitate perfida este bine sa vaprefaceti indiferenti, sau sa afisati o curiozitate amuzata. Puteti detecta adevaratul motiv alostilitatii, dar numai printr-o conversatie privata, caci umilirea in public poate afecat relatia cuo astfel de persoana. Grenada, se refera la acel tip de persoana care dupa o perioda de calm, mai lunga saumai scurta explodeaza nedirectionat, zgomotos si nebunesc, cu privire la lucruri care nu aunici o legatura cu contextul prezent. Unii isi reprima sentimentele ani de zile inanite de aexploda, la altii exploziile sunt cotidiene. Primele sale propozitii se vor referi la conditiileprezente, apoi Grenada va divaga. In confruntarea cu o Grenada este recomandat sa vaadresati emotiilor, ascultandu-l cu atentie si demonstrandu-i ca va pasa, fie sa luati o pauza. 8
  9. 9. Pentru a evita ca motivul exploziei sa reapara trebuie sa gasiti momentul cel mai indicatpentru a-l chestiona asupra adevaratului motiv al izbucnirii sale. Atoatestiutorii sunt de regula oameni foarte competenti, cu o toleranta scauta pentrucorectari si discutii in contradictoriu. Se simt atacati cand le sunt contestate deciziile siopiniile, considerand ca a gresi inseamna a suferi o umilinta. Ele crede ca destinul si datorialui sunt de a domina, manipula si controla. Intr-un conflict cu un atoatestiutor este bine saaratati rabdare si repect pentru ideile lui, sa folositi intrebari mai degraba decat afirmatii sichiar sa faceti din el un mentor, recunoscandu-l ca expert si aratandu-va doritor sa invatati dela el. Atoatestiutorul inchipuit stie suficiente lucruri depre un subiect atat cat sa faca fataunei discutii, dar exagereza frecvent pentru a atrage atentia. El crede ceea ce spune, chiar dacaspusele sale nu sunt verificate. Daca isi pierde auditoriul, in disperare de cauza,Atoatestiutorul inchipuit va intensifica eforturile de a trage atentia, starnind dezaprobare siducand in final la izolarea sa. Obiectivul principal in managerierea unui conflict cu o astfel depersoana este surprinderea si eliminarea ideilor proaste. Rezistati tentatiei de a-l umili,aratandu-i in schimb cum stau lucrurile in realitate si ajutandu-l sa isi salveze imaginea desine. Serviabilul este centrat pe oameni, mereu dornic sa faca pe plac tuturor, chiar si celorpe care sunt suparati, totul din dorinta de a trai in buna intelegere. Prin urmare va sfarsi prin aface mai multe angajamente decat poate onora, mizand pe faptul ca in final totul va fi bine.Scuzele pentru un angajament nerespectat nu reprezinta o garantie ca acel tip decomportament nu se va mai repeta. Incercati sa initiati o discutie in care sa puteti stabili cucertitudine daca prominiunile facute vor putea fi respectate, ajutandu-l sa isi organizezetimpul si activitatea. Manifestati-va nemultumirile intr-un mod cat mai grijuliu si sincer,explicandu-i in ce fel a afectat comportamentul sau pe cei din jur. In acest fel va puteti contruirelatia cu Serviabilul. Nehotaratul este obsedat de partea negativa a oricarei decizii. Pentru a evita sa fiecauza unei evolutii negative, nu cere ajutor, nu deranjeaza pe nimeni. Asfel, amana la infinit,sperand ca solutia optima se va ivi de la sine. In conflictul cu un Nehotarat nu il grabiti sa ia odecizie, pentru a nu se simti presat si reasigurati-l permanent ca decizia pe care a luat-o estecea potrivita. 9
  10. 10. Taciturnul este pasiv si se poate centra pe sarcina sau pe persoane. Este atent sau politicos pentru a nu rani pe cineva prin ostilitatea lui, in schimb se descarca prin actiuni asupra obiectelor. Atunci cand le este amenintata nevoia de armonie cu ceilalti, persoanele timide, tacute sau diplomate au tendinta de a se retrage si a deveni mai pasive. Pentru a obtine informatii de la un taciturn luati-va o marja de timp si puneti intrebari deschise prin care sa nu poata raspunda cu da sau nu. Glumiti pe seama tacerii lui si incercati sa ii prezentati consecintele negative ale tacerii lui pentru a-l face sa se dechida. Negativistul este persoana centrata pe rezolvarea sarcinii, cu dorinta indeplinirii corecta a sarcinii pentru evitarea greselilor. Negativistul gaseste toate aspectele negative a tot ceea ce il inconjoara. Perfectiunea este standardul sau, si atunci cand greselile sau slabiciunile celorlati il impiedica sa o atinga se simte disperat. Primul pas in tratarea cu un negativist este sa ii permiteti sa fie pe cat de negativist isi doreste. Lasati-i sansa de a se pozitiva in atitudine si folositi negativismul lui pentru a obtine un raspuns pozitiv. Cand situatia are o rezolvare pozitiva, rezistati tentatiei de a spune „Ti-am spus eu” si incercati sa il includeti pe negativist in sarbatorirea succesului. Un ultim tip de persoana dificila il reprezinta Jeluitorul. Aceste persoane simt ca lucrurile ar putea fi altfel decat sunt, dar nu stiu ce ar putea face pentru a schimba situatia. Neajutorate, trebuie sa faca fata situatilor care nu le plac si atunci merg si se plang celorlalti. Plangerile sale nu cauta insa rezolvari, ci sunt doar un mod de a fi. Pentru a relationa mai usor cu acest tip de persoane este recomanadat sa aveti rabdare, intelegere si incredere ca vor reusi dupa un timp sa se concentreze asupra solutiilor. Directionati discutia spre gasirea de solutii si stabiliti ceva concret pentru rezolvarea problemei lui. In final vom oferi cateva sfaturi utile in abordarea unui conflict, care, in masura in care sunt indeplinite, pot duce la o rezolvare optima pentru toate partile implicate:o Prezentati-va ideile si opiniileo Comunicati deschis si onesto Aratati-va preocupat si de gandurile celuilalto Cereti opinia celorlaltio Exprimati-va disponibilitatea in a asculta ideiile si opiiniile celorlalti 10
  11. 11. Daca ne referim la conflicte, vestea proasta este ca ele nu pot disparea sub nici o formadin existenta noastra. In schimb, <vestea buna este ca acestea reprezinat instrumente simple sieficiente de a genera solutii pozitive si relatii interpersoale puternice, autentice>8 Dupa cum afirmam inca de la inceput, conflictul nu este neaparat un lucru negativ, cidimpotriva, se poate dovedi a fi un generator al progresului. Bineinteles acest lucru etseposibil in conditiile in care managerierea sa este una eficienta, facuta de profesionistispecializati in provocarea, controlul si rezolvarea conflictelor. „Daca natura si stiinteleexacate ofera nenumarate exemple de coexistenta si conlucrare a contrariilor, atunci inseamnaca tot ce avem de facut este sa convertim valentele destructive ale diferentelor individuale inelemente de progres, directionand energiile umane spre solutii pozitive, benefice tuturoractorilor sociali implicati in interactiune”9 .8 Billikopf, 2004, p8, apud Marius Milcu, Psihologia relatiilor interpersonale, Editura Polirom, Iasi, 2005, p.1989 Marius Milcu, Psihologia relatiilor interpersonale, Editura Polirom, Iasi, 2005, p. 198 11
  12. 12. Bibliografie:Chiru,Irena, Comunicare interpersonala, Editura Tritonic, Bucuresti, 2003Constantinescu- Stefanel, Ruxandra, Negotiation and Conflict Management, Editura ASE,Bucuresti, 2007Milcu, Marius, Psihologia relatiilor interpersonale, Editura Polirom, Iasi, 2005Milcu, Marius, Divergente, tensiuni si conflicte, Editura Universitatii Lucian Blaga, Sibiu,2006Stoica- Constantin, Ana, Conflictul interpersonal, Editura Polirom, Iasi, 2004*** www.abacon.com/commstudies/interpersonal/inconflict.html 12

×