SlideShare a Scribd company logo
1 of 11
Download to read offline
Parintele Rafail (Noica), despre vremurile pe care le traim... si alte
vorbe de folos



(...) vreau sa zic ca acuma vine si aici (a venit, prin comunism, o urgie
peste neamul acesta) si peste tot neamul ortodox, vine urgia "Noului
Veac", New Age, postmodernismul, sau cum vreti sa ii spuneti, pe
care l-am trait deja noi in Apus, si se nimiceste viata Bisericii, se
reintroduce vechiul duh al paganismului pana la capat.



(...) Vreau sa zic ca s-a terminat cu epoca aceea "usoara", acum din
in ce mai mult este cernerea, si tare mi-e teama ca o sa vedeti si voi,
dragi studenti, zilele acestea... cine stie?



Deja, spune Preasfintitul [Andrei], unii oameni - probabil botezati
crestini ortodocsi - nu se supun Bisericii, chiar dintre profesori [de la
Teologie]. Asta este, ca sa zic asa, normal pentru zilele noastre.
Pregatiti-va pentru acestea, si pentru mai rau. Cernerea este: "Vrei,
Adame, sau nu vrei? Daca vrei, esti cu mine, daca nu, ti-am spus..."



Cuvantul din Apocalipsa, "De acum, cel ce nedreptateste, mai
nedreptateasca, cel ce spurca, mai spurce, cel drept mai lucreze
dreptatea si cel sfant mai sfinteasca-se" (Apoc. 22,11) arata ca acum
e un fel de "a face ce vrei". Si aicea, iarasi zic, este pericolul pentru
om de a se prapadi. (...)
In Apus, unde eram ca niste craci taiate de trunchi, (...) am simtit
imediat nevoia de o mai mare apropiere de Sfanta Impartasanie.
Aicea este inca lucrarea Bisericii Ortodoxe care ne mai tine. Si va
spun inca un lucru: sectarii si catolicii (greco sau romano). romanii
botezati in orice secte, nici nu-si dau seama in ce masura traiesc si ei
din sangele Ortodoxiei, din duhul, din aerul ortodox pe care il respira.
(...) natura este sfintita. Cum sa nu fie sfintita, cand in toata Romania
sunt biserici ortodoxe de mai mult sau mai putin de doua mii de ani -
nu stiu ce se intampla in Transilvania pe vremea lui Bukow - dar de
vreo doua mii de ani se tot sfinteste apa la Boboteaza, si se sfinteste
toata firea cu apa sfintita, si oamenii se impartasesc, cat de cat. Si
sectele care traiesc aici la noi nici nu-si dau seama cat traiesc din aer
ortodox.



In Apus, unde acest "aer" nu exista, sub presiunea modernitatii,
duhovnicia apuseana da din ce in ce mai mult faliment, si din ce in ce
mai multi dintre credinciosii apuseni se intorc catre Ortodoxie.
Ortodoxia, sa stiti, este mult mai apreciata in Apus, decat aici.(...)



***



Scrisoare catre un Arhiereu



Iubite Preasfintite Parinte, blagosloviti.



[...] Indraznesc sa spun acum ca nevoie este ca, mai ales noi, "fetele
bisericesti", sa "deosebim vremea" (Lc. 12, 54-57) in care ne aflam
istoric, spre a lucra impreuna cu Domnul in via Lui - si sa tragem in
aceeasi directie cu El.

     Vremea este a cernerii. Va trebui sa pierdem pe multi din
randurile preotilor si din numarul credinciosilor: aceasta in Apus s-a
si facut, mai ales dupa razboi, indeosebi din anii '50 incoace; iar cei
ce au ramas - dintre acestia sunt cei care acum recunosc, si iubesc -
si primesc, acolo, Ortodoxia.

     Paradoxal, pe noi Comunismul ne-a pazit, intr-o masura, in felul
lui; dar acum a venit vremea (Ioan 17, 1). Vom fi nevoiti sa vedem
propasiri si izbanzi din partea catolicismului si a celorlalte secte; sa
ne vedem facuti de ras si de rusine de catre mass-media, si pe noi
insine, si pe iubita noastra Biserica, si tot ce avem mai scump si mai
sfant in lume; sa rabdam ocari si prigoane din afara, iar dinlauntru
smintiri, si poticniri, si vanzari (Apoc. 13, 7).

    Comunismul a lovit cu sabia; "New Age"-ul - mai ales cu
minciunile acestui veac trecator: caci a inceput "ceasul lor, si
stapania intunerecului" (Lc. 22, 53). Si daca "s-a dat lor stapanire"
(Apoc. 13, 7), cine va putea sta impotriva voii lui Dumnezeu?

     Dar, lui Dumnezeu voim noi a sta impotriva? Cum, atunci, vom fi
lui Biserica, si Mireasa Hristosului Lui? Caci judecand dupa Scripturi,
precum si dupa privelistea care ne inconjoara, nevoie este de acest
necaz, pentru ca Biserica - adica noi – sa se curete de toate
preacurviile ei, sa se spele de toata necuratia ei (Iez. cap. 16), sa se
"lamureasca", intru cele din urma, ca aurul in cuptorul ispitirii, sa se
lepede de tot ce este strain sfinteniei ei, sa se smereasca pana in
sfarsit, sa se gateasca Mireasa in asteptarea Mirelui (Apoc. 22, 16-
17).

     Acum va trebui sa se lamureasca credinta noastra; acum se va
vedea, in sfarsit, ce va fi fost Bisericã - si ce nu; acum - care va fi fost
acel "popor binecredincios de pretutindenea" (cf. Liturghierelor
recente), si ce anume va ramanea "neclatit de portile iadului" (Mt. 16,
18)... si ce va trebui sa cada. Nevoie este de acest "necaz" (Tes. 5,
3), pentru ca acum, in sfarsit, Vremea sta sa nasca Vesnicia.

     Infricosatoare lucruri... dar nu "bagandu-ne capul in nisip" ca
strutul, ne vom pregati pentru ceea ce nu vom putea stavili.
Infricosata vreme; dar, daca de la Dumnezeu ingaduita - mantuitoare.
"Acum mai aproape este noua mantuirea decat am crezut" (Rom. 13,
11), si decat cand au crezut stramosii nostri; ca in zilele Sfantului
Ioan Botezatorul doar "se apropiase" Imparatia Cerurilor (Mt. 3, 2),
acum este "langa usi" (Mc. 13, 29), si "mladitele smochinului" vestesc
vara (Mc. 13, 28). Acum a si inceput acea vreme cand "cel ce
nedreptateste - mai nedreptateasca, si cel ce spurca – mai spurce"
(Apoc. 22, 11) - si oare nu s-a umplut intreg globul pamanesc de
"promiscuitate" si de libertinaj neinfranat, ca cele de negandit in urma
cu vreo treizeci de ani – acum sunt "moneda curenta"? - dar, desi mai
putin vadit, si vremea cand "si cel drept mai faca dreptate, si cel sfant
mai sfinteasca-se", ca "Cel ce este sa vie va veni, si nu va [mai]
zabovi", si "plata Lui in mana Lui" (Evr. 10, 37 si Apoc. 22, 11-12)
pentru fiecare.

     Vremea este ca Biserica sa se intoarca intru ale sale, sa ne
reinvatam mai multa incredere in Dumnezeu decat in cele vazute si
"mai la indemana", si sa ne sprijinim mai mult pe mijloacele lui
Dumnezeu, decat pe mijloacele acestei lumi; iar aceasta, indeosebi
cand aceste mijloace ne silesc sa imbratisam si atitudinile acestei
lumi, punand deoparte, fie si provizoriu, poruncile lui Hristos. Ca
astazi, de ne vom afla despartiti de Hristos, ce ne vom face, de la noi
insine, cand ne vor intampina "portile iadului" (Ier. 12, 5)? - "Nu intru
putere mare, nici intru tarie, ci intru Duhul Meu, zice Domnul
Atottiitorul" (Zah. 4, 6).[...]

     Iubite Preasfintite Parinte, ma rog Domnului sa va impartaseasca
in inima ce este in sufletul meu, facand si scriind acestea, ca nu
numai sa nu va intristez, ci, poate chiar, oarecum, sa va si aduca
bucurie.[...]

     Domnul sa ne lumineze in toata vremea sa facem ce este drept
inaintea Lui. Iar acum ca imbatranim, El Insusi sa ne invete sa facem
precum pe Petru l-a povatuit sa faca, "cand va imbatrani" el (Ioan 21,
18).[...]



***
M’a dus mama de mai multe ori la biserici anglicane. Acolo
intelegeam limba, dar atmosfera era foarte saracacioasa, as zice
acum, foarte rece, plicticoasa chiar. Nu in sensul ca te’ar apuca
cascatul in biserica, ci in sensul ca nu te hranea cu nimic.



Trebuie sa spun ca sectantii si romano-catolicii, in Apus, nu sint ceea
ce cunoasteti aici, pentru ca aceia nu sint oameni care se dezlipesc
de Biserica Ortodoxa. Acolo, ei nu cunosc altceva. Au numai ceea ce
au primit si ei, in forma pe care au mostenit-o. Si, deci, nu este duhul
acesta inrautatit, care poate fi intr-o tara ortodoxa, unde multi s’au
dezlipit de Biserica Ortodoxa, din tot felul de motive, ori vin din afara,
cum se face acum si aici, si incearca sa pescuiasca in apele ortodoxe
pestii Bisericii.



Biserica Ortodoxa nu este o biserica intre altele, ci este, pur si simplu,
firea in care Dumnezeu l’a creat pe om. Esenta Ortodoxiei este firea
omului. Si a luat in istorie numele de dreapta slavire [orto-doxie],
nume foarte frumos si foarte sugestiv, adica nume care tradeaza,
daca vreti, ceea ce au cautat Parintii cei adevarati, care n’au cautat
nici slava lumeasca, nici filosofie mai adevarata, ci au cautat un
singur lucru: sa ramana in dreapta slavire [Orto-doxie], descoperita
de insusi Dumnezeu; au incercat sa pastreze nestricata viziunea
acestei firi omenesti.

Pentru vindecarea acestei firi, care s’a smintit prin pacat, a fost
nevoie ca Dumnezeu Insusi sa Se intrupeze si sa devina om
adevarat, adica nu numai in sensul de om in carne si oase, ci fara
pacat, om fara sminteala, Adam cel nou. Acest Adam a fost in stare,
fie si prin moarte si iad sa completeze calatoria pe care Adam cel
dintai n’a completat’o si, inviind „a tria zi, dupa Scripturi” si la 40 de
zile inaltandu’se la ceruri ca om, a asezat de’a dreapta Tatalui firea
omeneasca. Si acum, pentru intaia data in Creatie, omul a devenit
om complet. Aceasta este viziunea pe care au primit’o Sfintii Apostoli
si pe care au pastrat’o Parintii nostri, ramanand in istorie cu numele
de dreptslavitori [ortodocsi]. Altii au vrut sa fie universali [catolici], altii
au protestat, fiecare cu filosofia si gandurile lor.



Ati trecut prin iad, si n’a fost prima oara, caci neamul nostru, ca si alte
neamuri, mai ales cele ortodoxe, au trecut prin iad. Demonul stie
unde sa atace. Dar, precum Iov sau Iosif in Vechiul Testament, daca
ne tinem de cuvantul acesta al lui Dumnezeu, Cel mai sfant decat toti
sfintii, e cu neputinta sa nu biruim. Numai sa ramanem cu Domnul.



Am trecut, ca si mai toata lumea care cauta, prin crize, mai mult sau
mai putina adanci, care m’au adus la un rezultat mai mult sau mai
putin spectaculos. Unul dintre cele mai mari, poate cel mai mare, a
fost revenirea la Ortodoxie, si bunul Dumnezeu, profitand de prostia
mea, in loc sa ma pedepseasca – asa cum ganduim noi ca face
Dumnezeu (...) – mi’a descoperit Ortodoxia ca fiind firea omului.



Omul, prin fire, este Ortodox. (...) Nu era vorba daca Ortodoxia era
mai adevarata decat protestantismul, daca este mai adevarata, pur si
simplu mai dreapta, mai adanca sau cea mai dreapta, sau cea mai
adanca etc. Ortodoxia este singura realitate a omului. Este in firea
omului. Aceasta fire, putin cate putin, s’a constientizat; omul si’a
pierdut’o prin caderea in pacat si psalmul il plange pe om ca „tot omul
este minciuna”. (...) Omul este minciuna pana cand, in Hristos, devine
adevar ca si Hristos care s’a numit Adevar. (...) Aceasta revenire in
fire a omului s’a facut istoric acum doua mii de ani si geografic la
Ierusalim. Cultural, a trecut prin limba greaca si prin toate imbogatirile
pe care le’a trait limba greaca. (...) Dar ratacirile omului prin
intelepciunea lui (...), dezbinarile astea ale istoriei au facut ca singurul
adevar, singura realitate a firii omului a luat o forma istorica, si’a luat
un nume in istorie - se numeste Ortodoxie si se gaseste aici mai mult
decat acolo.

Multi protestanti sau romano-catolici mi-au relatat convertirea lor la
Ortodoxie sau la Dumnezeu in general. (...) Am recunoscut in
experienta relatata de ei acel moment pe care l’am trait si eu, cand
Dumnezeu m’a convins ca El exista si ca Biserica Ortodoxa este cea
adevarata.



Omul prin fire este ortodox si tinde firesc catre adevarul Ortodox.
Intotdeauna, intr-un loc sau altul, se sminteste daca nu’L gaseste pe
Hristos, pe Hristos cel adevarat. (...) Da, toti au adevarul, dar
fragmente de adevar. Insa Unul este Adevarul deplin si toate celelalte
sint doar incercari ale omului. (...) Ma minunez si de faptul ca (omul)
nu ajunge niciodata la plinirea adevarului fara Hristos.




Intre confesiunile crestine, problema se pune doar transant: ratacire
(erezie) – calea adevarata. Nu putem vorbi de mai multe cai sau mai
multe adevaruri, si cand este vorba de credinta, ca adevar, ca
dogma?



Bineinteles ca nu.



De ce considerati faza neoprotestanta, prin care ati trecut, drept o
ratacire?



As zice, daca nu o ratacire, macar o saracire, o saracire foarte mare
si as zice ca in acest sens as pune alaturi si romano-catolicismul,
care a fost dezbinarea cea mare din Biserica, ce a marcat tot
Occidentul.
Cand se descopera „in duh si in adevar”, adevarul seduce, adica
convinge toata firea, pana in maduva oaselor. Si aceasta este
puterea Ortodoxiei, pe care am vazut’o de multe ori. Ortodoxia nu are
un adevar relativ sau un adevar micsorat, nici unul scalciat sau
deviat, cum am gasit astfel de adevaruri in toate confesiunile si
religiile de care am auzit de cate ceva, ci adevarul deplin, care,
negresit, duce la mantuire.

Da, suntem mai mici si mai saracaciosi ca altii poate, dar ma gandesc
si la cuvantul Domnului care spune ca, desi drojdia in aluat este
putina si mica, dospeste tot aluatul si fara de ea painea nu se poate
face. Tot asa sa nu ne poticnim in privinta noastra, vazand cat de
smerita este Biserica Ortodoxa. Chiar daca aparent lucrarea lui
Dumnezeu in Ortodoxie este mica, in realitate ea este o lucrare mare,
numai ca omul nu o vede.



Ne(mai)avand Ortodoxia, duhovnicia, Apusul n’a avut putere sa
reziste lumii, si de aceea in Apus s’au inchis biserici de bunavoie, au
fost transformate in magazii, au fost daramate... (...) In Apus s’a creat
mentalitatea ca poti sa faci orice, dar aceasta te impiedica sa fii al lui
Hristos cel adevarat. Noua Era [New Age], de pilda, promoveaza
ideea ca totul este ingaduit, de la satanism pana la filosofiile cele mai
inalte; numai smerenia pocainta si altele ca acestea sint lucruri
interzise. Psihologic sint interzise; numai Hristos cel adevarat este
interzis. Caci sint multi hristosi – si nu vorbesc numai de antihristii
care insala pe multi – ci si idei gresite despre Hristos cel adevarat.

(...) Apusul vine si la noi, cu toate ale lui, dar aici aveti o intemeiere
pe care eu am simtit’o, desi n’am trait in copilaria mea foarte aproape
de Biserica. (...)




...Nu pot fi macar putin adevarate si alte religii?
Sfantul Athanasie Grecul a spus, dupa ce a marturisit cum crede
credinta Ortodoxa, ca cel ce nu crede in felul acesta – noi ne referim
la toate religiile, el vorbea de celelalte confesiuni crestine – in afara
de multe smintiri in viata aceasta, risca pierzania cea vesnica. (...)
riscul e acolo, la concret, in Apus. Afisarea de orisice este numai
afisare si risca sa duca la pierzanie. Pe de alta parte, o traire
neadancita destul, neinteleasa destul, risca si ea pierzania. Si am
vazut cum intr-o oarecare masura Apusul, cu trairile lui, pe care
Parintii nostri le-au numit erezii, si-a dat arama pe fata. Sint erezii in
mod obiectiv. (...) am vazut cum gandirea filosofica, trairea
duhovniceasca, in Apus a dat faliment. Si am vazut clar cum Apusul
cauta acum tot mai mult catre Ortodoxie. (...) Sute si poate mii de
oameni se convertesc la Ortodoxie. Sint si cei care nu se convertesc,
dar cauta cu drag catre Ortodoxie, ori cauta cu smecherie si
vampirizeaza Ortodoxia, ca sa mai dea sange proaspat trupului lor
anemic, leucemic, lipsit de viata. (...) Asa am vazut’o, asa am trait’o.




...Antropologia noastra este infatisata de un singur Om, care se
chema Iisus. Si Parintii nostri au pastrat cuvantul si duhul acelui
Cuvant pe care l’a primit omenirea de la Dumnezeu. Si este
interesant ca fata de toate denumirile pe care le-au luat diferitele
secte crestine, Parintii au pastrat numire de Ortodoxie, care
inseamna, cum probabil stiti, dreapta slavire. Adica, mai important
decat catolicismul (un universalism inteles pe orizontala, centralizat
etc.), mai important decat orice alte denumiri, pe care le-au luat
ceilalti, Parintii nostri au gasit ca lucrul pe care trebuie sa’l marturisim
pana la sange, pana la moarte (cum au facut marturisitorii ca Sfantul
Maxim Marturisitorul, cum au facut mucenicii nostri, de care este plin
calendarul), aceasta dreapta-slavire a lui Dumnezeu este unicul staul.
(...) Pot spune ca Ortodoxia, din nefericirea pacatului omului, a ramas
cenusareasa istoriei, ca una intre altele, in istorie, in aparenta insa;
dar in esenta, este singurul lucru valabil. Si va pot spune sa nu va fie
frica de nici un adevar, de orisiunde ar fi. Fiind aruncat acolo, in
babilonia aceea a Apusului, unde s’au impleticit si amestecat toate
religiile si filosofiile lumii – cum este, de exemplu, Noua Era {New
Age] – am descoperit ca sint peste tot adevaruri (...), dar nu sint
decat niste intuitii ale Ortodoxiei(...) Si toate intuitiile astea sint, de
fapt, aspiratii catre esenta omului, catre identitatea lui – prima si
ultima pentru care luptam. Asta a fost pentru mine Ortodoxia si n’am
cuvinte sa multumesc Domnului si Maicii Sale, pentru ca si prin
rataciri am descoperit aceasta!



In Apus, in general, exterior, este mult mai usor de trait, dar in interior
poate chiar mai greu decat in Rasarit. Acolo nu ti-e frica de mitraliera,
nici de inchisoare, dar esti supus unei persecutii launtrice, din care tu
insuti intelegi ca esti departe de adevar. Si incerci sa lupti tu singur
impotriva acestei stari spre care te imping mentalitatile, istoria,
contextul vietii apusene.



Noi, Ortodoxia, sintem Israilul Noului Testament, caci si acum, dupa
doua mii de ani, sintem de multe ori intr-o pozitie foarte
asemanatoare Israelului din vechime.




(...) Trebuie sa avem ochii deschisi si gandul la esential si atunci vom
vedea ca a deveni universal [ecumenic], nu este un fel de talmes-
balmes de tot de este in univers si istorie, precum sminteala acestui
New Age, care vrea sa „elibereze” pe om de tot ceea ce’l limiteaza.
Dar o astfel de eliberare as numi’o talmes-balmes, caci nu in aceasta
sta adevarul universal. Si sufletul omului nu’si gaseste odihna in
acest sincretism.
Pr rafail noica   despre vremurile pe care le traim

More Related Content

What's hot

Os sete vales onde deus restaura o crente
Os sete vales onde deus restaura o crenteOs sete vales onde deus restaura o crente
Os sete vales onde deus restaura o crente
Vanderlei Dos Santos
 
Enoh cartea-despre-dumnezeu-si-despre-ingeri
Enoh cartea-despre-dumnezeu-si-despre-ingeriEnoh cartea-despre-dumnezeu-si-despre-ingeri
Enoh cartea-despre-dumnezeu-si-despre-ingeri
viola_ro
 
Valeriu Popa-Nasterea-si Moartea
Valeriu Popa-Nasterea-si MoarteaValeriu Popa-Nasterea-si Moartea
Valeriu Popa-Nasterea-si Moartea
mylowjack
 

What's hot (20)

Grigorie de Nyssa _ Scrieri vol.1
Grigorie de Nyssa _  Scrieri vol.1Grigorie de Nyssa _  Scrieri vol.1
Grigorie de Nyssa _ Scrieri vol.1
 
Efeseni 4.25-32 Transformaţi
Efeseni 4.25-32 TransformaţiEfeseni 4.25-32 Transformaţi
Efeseni 4.25-32 Transformaţi
 
O pequeno tempo de angústia
O pequeno tempo de angústiaO pequeno tempo de angústia
O pequeno tempo de angústia
 
SFÂNTA MARIA NOUĂ EVĂ SAU PROTOTIPUL NOII FEMINITĂȚI
SFÂNTA MARIA NOUĂ EVĂ SAU PROTOTIPUL NOII FEMINITĂȚISFÂNTA MARIA NOUĂ EVĂ SAU PROTOTIPUL NOII FEMINITĂȚI
SFÂNTA MARIA NOUĂ EVĂ SAU PROTOTIPUL NOII FEMINITĂȚI
 
Como Entender 1 joão 5:20
Como Entender 1 joão 5:20Como Entender 1 joão 5:20
Como Entender 1 joão 5:20
 
Os sete vales onde deus restaura o crente
Os sete vales onde deus restaura o crenteOs sete vales onde deus restaura o crente
Os sete vales onde deus restaura o crente
 
Talcuire Sf.Ioan Gura de Aur_ Evanghelia dupa ioan
Talcuire Sf.Ioan Gura de Aur_ Evanghelia dupa ioanTalcuire Sf.Ioan Gura de Aur_ Evanghelia dupa ioan
Talcuire Sf.Ioan Gura de Aur_ Evanghelia dupa ioan
 
Cuvântul lui Dumnezeu despre chipul cioplit şi semnul crucii
Cuvântul lui Dumnezeu despre chipul cioplit şi semnul cruciiCuvântul lui Dumnezeu despre chipul cioplit şi semnul crucii
Cuvântul lui Dumnezeu despre chipul cioplit şi semnul crucii
 
Egw confirma espírito santo é Cristo
Egw confirma espírito santo é CristoEgw confirma espírito santo é Cristo
Egw confirma espírito santo é Cristo
 
O arrependimento - Texto Básico: Salmos 32
O arrependimento - Texto Básico: Salmos 32O arrependimento - Texto Básico: Salmos 32
O arrependimento - Texto Básico: Salmos 32
 
Estudo sobre intercessão
Estudo sobre intercessãoEstudo sobre intercessão
Estudo sobre intercessão
 
Rifa é Pecado ? O que a bíblia diz sobre jogos de azar
Rifa é Pecado ? O que a bíblia diz sobre jogos de azarRifa é Pecado ? O que a bíblia diz sobre jogos de azar
Rifa é Pecado ? O que a bíblia diz sobre jogos de azar
 
1 apocalipse ilustrado versão completa
1 apocalipse ilustrado versão completa1 apocalipse ilustrado versão completa
1 apocalipse ilustrado versão completa
 
Lição 8 - A Mulher Virtuosa
Lição 8 - A Mulher VirtuosaLição 8 - A Mulher Virtuosa
Lição 8 - A Mulher Virtuosa
 
Evanghelia Mariei - Carte excanonică
Evanghelia Mariei - Carte excanonicăEvanghelia Mariei - Carte excanonică
Evanghelia Mariei - Carte excanonică
 
HRISTOFANIA: ARĂTĂRI ALE DOMNULUI ȘI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS ÎN VIEȚILE S...
HRISTOFANIA: ARĂTĂRI ALE DOMNULUI ȘI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS ÎN VIEȚILE S...HRISTOFANIA: ARĂTĂRI ALE DOMNULUI ȘI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS ÎN VIEȚILE S...
HRISTOFANIA: ARĂTĂRI ALE DOMNULUI ȘI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS ÎN VIEȚILE S...
 
Apresentação da Bíblia: Conhecer e Manusear
Apresentação da Bíblia: Conhecer e ManusearApresentação da Bíblia: Conhecer e Manusear
Apresentação da Bíblia: Conhecer e Manusear
 
Enoh cartea-despre-dumnezeu-si-despre-ingeri
Enoh cartea-despre-dumnezeu-si-despre-ingeriEnoh cartea-despre-dumnezeu-si-despre-ingeri
Enoh cartea-despre-dumnezeu-si-despre-ingeri
 
Nu iubiti lumea
Nu iubiti lumeaNu iubiti lumea
Nu iubiti lumea
 
Valeriu Popa-Nasterea-si Moartea
Valeriu Popa-Nasterea-si MoarteaValeriu Popa-Nasterea-si Moartea
Valeriu Popa-Nasterea-si Moartea
 

Viewers also liked (6)

Duminica sarbatoarea crestinilor
Duminica   sarbatoarea crestinilorDuminica   sarbatoarea crestinilor
Duminica sarbatoarea crestinilor
 
Dialoguri cu parintele arsenie papacioc
Dialoguri cu parintele arsenie papaciocDialoguri cu parintele arsenie papacioc
Dialoguri cu parintele arsenie papacioc
 
Pravila cea mare de la targoviste
Pravila cea mare de la targovistePravila cea mare de la targoviste
Pravila cea mare de la targoviste
 
Parintele dometie de la rameti
Parintele dometie de la rametiParintele dometie de la rameti
Parintele dometie de la rameti
 
Cunoasterea lui dumnezeu la sf. grigorie de nazianz2003
Cunoasterea lui dumnezeu la sf. grigorie de nazianz2003Cunoasterea lui dumnezeu la sf. grigorie de nazianz2003
Cunoasterea lui dumnezeu la sf. grigorie de nazianz2003
 
15425776 Teofilact Ligurda
15425776 Teofilact Ligurda15425776 Teofilact Ligurda
15425776 Teofilact Ligurda
 

Similar to Pr rafail noica despre vremurile pe care le traim

Profetii si marturii pentru vremea de acum
 Profetii si marturii pentru vremea de acum Profetii si marturii pentru vremea de acum
Profetii si marturii pentru vremea de acum
Timofte Gabriela
 
(Sfantul justin popovici) credinta ortodoxa si viata in hristos
(Sfantul justin popovici) credinta ortodoxa si viata in hristos(Sfantul justin popovici) credinta ortodoxa si viata in hristos
(Sfantul justin popovici) credinta ortodoxa si viata in hristos
Bîrlădeanu Vlăduţ
 
Nicodim mandita calea sufletelor in vesnicie. 24 de vami ale vazduhului (2)
Nicodim mandita   calea sufletelor in vesnicie. 24 de vami ale vazduhului (2)Nicodim mandita   calea sufletelor in vesnicie. 24 de vami ale vazduhului (2)
Nicodim mandita calea sufletelor in vesnicie. 24 de vami ale vazduhului (2)
Psiholog Iuliana
 
Pr Prof Dr Mircea Pacurariu Sfinti Daco-Romani Si Romani
Pr  Prof  Dr  Mircea  Pacurariu    Sfinti Daco-Romani Si RomaniPr  Prof  Dr  Mircea  Pacurariu    Sfinti Daco-Romani Si Romani
Pr Prof Dr Mircea Pacurariu Sfinti Daco-Romani Si Romani
FrescatiStory
 
Vietile sfintilor romani
Vietile sfintilor romaniVietile sfintilor romani
Vietile sfintilor romani
Alin Cazacu
 
Pr.Epifanie Teodoropulos-Cele doua extreme. ecumenismul si stilismul
Pr.Epifanie Teodoropulos-Cele doua extreme. ecumenismul si stilismulPr.Epifanie Teodoropulos-Cele doua extreme. ecumenismul si stilismul
Pr.Epifanie Teodoropulos-Cele doua extreme. ecumenismul si stilismul
DanMarian3
 
Mihai urzicc483-minuni-c59fi-false-minuni
Mihai urzicc483-minuni-c59fi-false-minuniMihai urzicc483-minuni-c59fi-false-minuni
Mihai urzicc483-minuni-c59fi-false-minuni
Timofte Gabriela
 
Sfantul Simeon Noul Teolog model al teologului ortodox
 Sfantul Simeon Noul Teolog model al teologului ortodox Sfantul Simeon Noul Teolog model al teologului ortodox
Sfantul Simeon Noul Teolog model al teologului ortodox
Radu Teodorescu
 
Despre antihrist şi lucrarea sa în lume
Despre antihrist şi lucrarea sa în lumeDespre antihrist şi lucrarea sa în lume
Despre antihrist şi lucrarea sa în lume
Filip Horatiu
 

Similar to Pr rafail noica despre vremurile pe care le traim (20)

Epistola lui Pavel către comunitatea din Laodiceea
Epistola lui Pavel către comunitatea din LaodiceeaEpistola lui Pavel către comunitatea din Laodiceea
Epistola lui Pavel către comunitatea din Laodiceea
 
Profetii si marturii pentru vremea de acum
 Profetii si marturii pentru vremea de acum Profetii si marturii pentru vremea de acum
Profetii si marturii pentru vremea de acum
 
(Sfantul justin popovici) credinta ortodoxa si viata in hristos
(Sfantul justin popovici) credinta ortodoxa si viata in hristos(Sfantul justin popovici) credinta ortodoxa si viata in hristos
(Sfantul justin popovici) credinta ortodoxa si viata in hristos
 
Nicodim mandita calea sufletelor in vesnicie. 24 de vami ale vazduhului (2)
Nicodim mandita   calea sufletelor in vesnicie. 24 de vami ale vazduhului (2)Nicodim mandita   calea sufletelor in vesnicie. 24 de vami ale vazduhului (2)
Nicodim mandita calea sufletelor in vesnicie. 24 de vami ale vazduhului (2)
 
Pr Prof Dr Mircea Pacurariu Sfinti Daco-Romani Si Romani
Pr  Prof  Dr  Mircea  Pacurariu    Sfinti Daco-Romani Si RomaniPr  Prof  Dr  Mircea  Pacurariu    Sfinti Daco-Romani Si Romani
Pr Prof Dr Mircea Pacurariu Sfinti Daco-Romani Si Romani
 
Vietile sfintilor romani
Vietile sfintilor romaniVietile sfintilor romani
Vietile sfintilor romani
 
Pr.Epifanie Teodoropulos-Cele doua extreme. ecumenismul si stilismul
Pr.Epifanie Teodoropulos-Cele doua extreme. ecumenismul si stilismulPr.Epifanie Teodoropulos-Cele doua extreme. ecumenismul si stilismul
Pr.Epifanie Teodoropulos-Cele doua extreme. ecumenismul si stilismul
 
Mihai urzicc483-minuni-c59fi-false-minuni
Mihai urzicc483-minuni-c59fi-false-minuniMihai urzicc483-minuni-c59fi-false-minuni
Mihai urzicc483-minuni-c59fi-false-minuni
 
Slujba Sfântului ierarh Petru Movilă, mitropolitul Kievului († 1646) (22 dece...
Slujba Sfântului ierarh Petru Movilă, mitropolitul Kievului († 1646) (22 dece...Slujba Sfântului ierarh Petru Movilă, mitropolitul Kievului († 1646) (22 dece...
Slujba Sfântului ierarh Petru Movilă, mitropolitul Kievului († 1646) (22 dece...
 
Liturghia-ingerească
 Liturghia-ingerească Liturghia-ingerească
Liturghia-ingerească
 
buna dispoziţie in pnevmatologia creştin ortodoxă
 buna dispoziţie in pnevmatologia creştin ortodoxă buna dispoziţie in pnevmatologia creştin ortodoxă
buna dispoziţie in pnevmatologia creştin ortodoxă
 
Sfantul Simeon Noul Teolog model al teologului ortodox
 Sfantul Simeon Noul Teolog model al teologului ortodox Sfantul Simeon Noul Teolog model al teologului ortodox
Sfantul Simeon Noul Teolog model al teologului ortodox
 
Teoflict al bulgariei. Talcuira evangheliei dupa Matei
Teoflict al bulgariei. Talcuira evangheliei dupa MateiTeoflict al bulgariei. Talcuira evangheliei dupa Matei
Teoflict al bulgariei. Talcuira evangheliei dupa Matei
 
Pidalion sau canoanele bisericii
Pidalion sau canoanele bisericiiPidalion sau canoanele bisericii
Pidalion sau canoanele bisericii
 
Despre antihrist şi lucrarea sa în lume
Despre antihrist şi lucrarea sa în lumeDespre antihrist şi lucrarea sa în lume
Despre antihrist şi lucrarea sa în lume
 
Sfintele cuvioase Pelaghia († 457) şi Taisia († 340) (8 octombrie)
Sfintele cuvioase Pelaghia († 457) şi Taisia († 340) (8 octombrie)Sfintele cuvioase Pelaghia († 457) şi Taisia († 340) (8 octombrie)
Sfintele cuvioase Pelaghia († 457) şi Taisia († 340) (8 octombrie)
 
Profeţii despre România - Comunicări Cereşti la Cluj Vol.3 - 2004
Profeţii despre România - Comunicări Cereşti la Cluj Vol.3 - 2004Profeţii despre România - Comunicări Cereşti la Cluj Vol.3 - 2004
Profeţii despre România - Comunicări Cereşti la Cluj Vol.3 - 2004
 
Crestinismul traditional
Crestinismul traditionalCrestinismul traditional
Crestinismul traditional
 
Mircea Vlad - Apocalipsa 13, sfarsitul libertatii umane
Mircea Vlad - Apocalipsa 13, sfarsitul libertatii umaneMircea Vlad - Apocalipsa 13, sfarsitul libertatii umane
Mircea Vlad - Apocalipsa 13, sfarsitul libertatii umane
 
Sf.Teofilact al Bulgariei_ Talcuirea Faptelor sfintilor apostoli.
Sf.Teofilact al Bulgariei_ Talcuirea Faptelor sfintilor apostoli.Sf.Teofilact al Bulgariei_ Talcuirea Faptelor sfintilor apostoli.
Sf.Teofilact al Bulgariei_ Talcuirea Faptelor sfintilor apostoli.
 

More from Alin Cazacu

Toate rugaciunile
Toate rugaciunileToate rugaciunile
Toate rugaciunile
Alin Cazacu
 
Al cincilea patriarh prea fericitul teoctist in cateva ''ganduri'', evocari...
Al cincilea patriarh   prea fericitul teoctist in cateva ''ganduri'', evocari...Al cincilea patriarh   prea fericitul teoctist in cateva ''ganduri'', evocari...
Al cincilea patriarh prea fericitul teoctist in cateva ''ganduri'', evocari...
Alin Cazacu
 
Dialoguri cu-parintele-arsenie-papacioc
Dialoguri cu-parintele-arsenie-papaciocDialoguri cu-parintele-arsenie-papacioc
Dialoguri cu-parintele-arsenie-papacioc
Alin Cazacu
 
Arsenie papacioc singur ortodoxia
Arsenie papacioc   singur ortodoxiaArsenie papacioc   singur ortodoxia
Arsenie papacioc singur ortodoxia
Alin Cazacu
 
Cuviosul paisie-aghioritul-flori-din-gradina-maicii-domnului
Cuviosul paisie-aghioritul-flori-din-gradina-maicii-domnuluiCuviosul paisie-aghioritul-flori-din-gradina-maicii-domnului
Cuviosul paisie-aghioritul-flori-din-gradina-maicii-domnului
Alin Cazacu
 
Cuviosul paisie aghioritul marturii ale inchinatorilor
Cuviosul paisie aghioritul   marturii ale inchinatorilorCuviosul paisie aghioritul   marturii ale inchinatorilor
Cuviosul paisie aghioritul marturii ale inchinatorilor
Alin Cazacu
 
Pr teofil paraian intampinari
Pr teofil paraian intampinariPr teofil paraian intampinari
Pr teofil paraian intampinari
Alin Cazacu
 
Nicodim mandiţa-vămile-văzduhului-şi-mărturii-despre-existenţa-lor
Nicodim mandiţa-vămile-văzduhului-şi-mărturii-despre-existenţa-lorNicodim mandiţa-vămile-văzduhului-şi-mărturii-despre-existenţa-lor
Nicodim mandiţa-vămile-văzduhului-şi-mărturii-despre-existenţa-lor
Alin Cazacu
 
Toate paraclisele
Toate paracliseleToate paraclisele
Toate paraclisele
Alin Cazacu
 

More from Alin Cazacu (20)

Pravila
PravilaPravila
Pravila
 
Toate rugaciunile
Toate rugaciunileToate rugaciunile
Toate rugaciunile
 
Al cincilea patriarh prea fericitul teoctist in cateva ''ganduri'', evocari...
Al cincilea patriarh   prea fericitul teoctist in cateva ''ganduri'', evocari...Al cincilea patriarh   prea fericitul teoctist in cateva ''ganduri'', evocari...
Al cincilea patriarh prea fericitul teoctist in cateva ''ganduri'', evocari...
 
Dialoguri cu-parintele-arsenie-papacioc
Dialoguri cu-parintele-arsenie-papaciocDialoguri cu-parintele-arsenie-papacioc
Dialoguri cu-parintele-arsenie-papacioc
 
Arsenie papacioc singur ortodoxia
Arsenie papacioc   singur ortodoxiaArsenie papacioc   singur ortodoxia
Arsenie papacioc singur ortodoxia
 
Cuviosul paisie-aghioritul-flori-din-gradina-maicii-domnului
Cuviosul paisie-aghioritul-flori-din-gradina-maicii-domnuluiCuviosul paisie-aghioritul-flori-din-gradina-maicii-domnului
Cuviosul paisie-aghioritul-flori-din-gradina-maicii-domnului
 
Cuviosul paisie aghioritul marturii ale inchinatorilor
Cuviosul paisie aghioritul   marturii ale inchinatorilorCuviosul paisie aghioritul   marturii ale inchinatorilor
Cuviosul paisie aghioritul marturii ale inchinatorilor
 
Filocalia 10
Filocalia 10Filocalia 10
Filocalia 10
 
Filocalia 09
Filocalia 09Filocalia 09
Filocalia 09
 
Filocalia 08
Filocalia 08Filocalia 08
Filocalia 08
 
Filocalia 07
Filocalia 07Filocalia 07
Filocalia 07
 
Filocalia 06
Filocalia 06Filocalia 06
Filocalia 06
 
Filocalia 05
Filocalia 05Filocalia 05
Filocalia 05
 
Filocalia 04
Filocalia 04Filocalia 04
Filocalia 04
 
Filocalia 02
Filocalia 02Filocalia 02
Filocalia 02
 
Filocalia 01
Filocalia 01Filocalia 01
Filocalia 01
 
Filocalia 12
Filocalia 12Filocalia 12
Filocalia 12
 
Pr teofil paraian intampinari
Pr teofil paraian intampinariPr teofil paraian intampinari
Pr teofil paraian intampinari
 
Nicodim mandiţa-vămile-văzduhului-şi-mărturii-despre-existenţa-lor
Nicodim mandiţa-vămile-văzduhului-şi-mărturii-despre-existenţa-lorNicodim mandiţa-vămile-văzduhului-şi-mărturii-despre-existenţa-lor
Nicodim mandiţa-vămile-văzduhului-şi-mărturii-despre-existenţa-lor
 
Toate paraclisele
Toate paracliseleToate paraclisele
Toate paraclisele
 

Pr rafail noica despre vremurile pe care le traim

  • 1. Parintele Rafail (Noica), despre vremurile pe care le traim... si alte vorbe de folos (...) vreau sa zic ca acuma vine si aici (a venit, prin comunism, o urgie peste neamul acesta) si peste tot neamul ortodox, vine urgia "Noului Veac", New Age, postmodernismul, sau cum vreti sa ii spuneti, pe care l-am trait deja noi in Apus, si se nimiceste viata Bisericii, se reintroduce vechiul duh al paganismului pana la capat. (...) Vreau sa zic ca s-a terminat cu epoca aceea "usoara", acum din in ce mai mult este cernerea, si tare mi-e teama ca o sa vedeti si voi, dragi studenti, zilele acestea... cine stie? Deja, spune Preasfintitul [Andrei], unii oameni - probabil botezati crestini ortodocsi - nu se supun Bisericii, chiar dintre profesori [de la Teologie]. Asta este, ca sa zic asa, normal pentru zilele noastre. Pregatiti-va pentru acestea, si pentru mai rau. Cernerea este: "Vrei, Adame, sau nu vrei? Daca vrei, esti cu mine, daca nu, ti-am spus..." Cuvantul din Apocalipsa, "De acum, cel ce nedreptateste, mai nedreptateasca, cel ce spurca, mai spurce, cel drept mai lucreze dreptatea si cel sfant mai sfinteasca-se" (Apoc. 22,11) arata ca acum e un fel de "a face ce vrei". Si aicea, iarasi zic, este pericolul pentru om de a se prapadi. (...)
  • 2. In Apus, unde eram ca niste craci taiate de trunchi, (...) am simtit imediat nevoia de o mai mare apropiere de Sfanta Impartasanie. Aicea este inca lucrarea Bisericii Ortodoxe care ne mai tine. Si va spun inca un lucru: sectarii si catolicii (greco sau romano). romanii botezati in orice secte, nici nu-si dau seama in ce masura traiesc si ei din sangele Ortodoxiei, din duhul, din aerul ortodox pe care il respira. (...) natura este sfintita. Cum sa nu fie sfintita, cand in toata Romania sunt biserici ortodoxe de mai mult sau mai putin de doua mii de ani - nu stiu ce se intampla in Transilvania pe vremea lui Bukow - dar de vreo doua mii de ani se tot sfinteste apa la Boboteaza, si se sfinteste toata firea cu apa sfintita, si oamenii se impartasesc, cat de cat. Si sectele care traiesc aici la noi nici nu-si dau seama cat traiesc din aer ortodox. In Apus, unde acest "aer" nu exista, sub presiunea modernitatii, duhovnicia apuseana da din ce in ce mai mult faliment, si din ce in ce mai multi dintre credinciosii apuseni se intorc catre Ortodoxie. Ortodoxia, sa stiti, este mult mai apreciata in Apus, decat aici.(...) *** Scrisoare catre un Arhiereu Iubite Preasfintite Parinte, blagosloviti. [...] Indraznesc sa spun acum ca nevoie este ca, mai ales noi, "fetele bisericesti", sa "deosebim vremea" (Lc. 12, 54-57) in care ne aflam istoric, spre a lucra impreuna cu Domnul in via Lui - si sa tragem in
  • 3. aceeasi directie cu El. Vremea este a cernerii. Va trebui sa pierdem pe multi din randurile preotilor si din numarul credinciosilor: aceasta in Apus s-a si facut, mai ales dupa razboi, indeosebi din anii '50 incoace; iar cei ce au ramas - dintre acestia sunt cei care acum recunosc, si iubesc - si primesc, acolo, Ortodoxia. Paradoxal, pe noi Comunismul ne-a pazit, intr-o masura, in felul lui; dar acum a venit vremea (Ioan 17, 1). Vom fi nevoiti sa vedem propasiri si izbanzi din partea catolicismului si a celorlalte secte; sa ne vedem facuti de ras si de rusine de catre mass-media, si pe noi insine, si pe iubita noastra Biserica, si tot ce avem mai scump si mai sfant in lume; sa rabdam ocari si prigoane din afara, iar dinlauntru smintiri, si poticniri, si vanzari (Apoc. 13, 7). Comunismul a lovit cu sabia; "New Age"-ul - mai ales cu minciunile acestui veac trecator: caci a inceput "ceasul lor, si stapania intunerecului" (Lc. 22, 53). Si daca "s-a dat lor stapanire" (Apoc. 13, 7), cine va putea sta impotriva voii lui Dumnezeu? Dar, lui Dumnezeu voim noi a sta impotriva? Cum, atunci, vom fi lui Biserica, si Mireasa Hristosului Lui? Caci judecand dupa Scripturi, precum si dupa privelistea care ne inconjoara, nevoie este de acest necaz, pentru ca Biserica - adica noi – sa se curete de toate preacurviile ei, sa se spele de toata necuratia ei (Iez. cap. 16), sa se "lamureasca", intru cele din urma, ca aurul in cuptorul ispitirii, sa se lepede de tot ce este strain sfinteniei ei, sa se smereasca pana in sfarsit, sa se gateasca Mireasa in asteptarea Mirelui (Apoc. 22, 16- 17). Acum va trebui sa se lamureasca credinta noastra; acum se va vedea, in sfarsit, ce va fi fost Bisericã - si ce nu; acum - care va fi fost acel "popor binecredincios de pretutindenea" (cf. Liturghierelor recente), si ce anume va ramanea "neclatit de portile iadului" (Mt. 16, 18)... si ce va trebui sa cada. Nevoie este de acest "necaz" (Tes. 5, 3), pentru ca acum, in sfarsit, Vremea sta sa nasca Vesnicia. Infricosatoare lucruri... dar nu "bagandu-ne capul in nisip" ca strutul, ne vom pregati pentru ceea ce nu vom putea stavili.
  • 4. Infricosata vreme; dar, daca de la Dumnezeu ingaduita - mantuitoare. "Acum mai aproape este noua mantuirea decat am crezut" (Rom. 13, 11), si decat cand au crezut stramosii nostri; ca in zilele Sfantului Ioan Botezatorul doar "se apropiase" Imparatia Cerurilor (Mt. 3, 2), acum este "langa usi" (Mc. 13, 29), si "mladitele smochinului" vestesc vara (Mc. 13, 28). Acum a si inceput acea vreme cand "cel ce nedreptateste - mai nedreptateasca, si cel ce spurca – mai spurce" (Apoc. 22, 11) - si oare nu s-a umplut intreg globul pamanesc de "promiscuitate" si de libertinaj neinfranat, ca cele de negandit in urma cu vreo treizeci de ani – acum sunt "moneda curenta"? - dar, desi mai putin vadit, si vremea cand "si cel drept mai faca dreptate, si cel sfant mai sfinteasca-se", ca "Cel ce este sa vie va veni, si nu va [mai] zabovi", si "plata Lui in mana Lui" (Evr. 10, 37 si Apoc. 22, 11-12) pentru fiecare. Vremea este ca Biserica sa se intoarca intru ale sale, sa ne reinvatam mai multa incredere in Dumnezeu decat in cele vazute si "mai la indemana", si sa ne sprijinim mai mult pe mijloacele lui Dumnezeu, decat pe mijloacele acestei lumi; iar aceasta, indeosebi cand aceste mijloace ne silesc sa imbratisam si atitudinile acestei lumi, punand deoparte, fie si provizoriu, poruncile lui Hristos. Ca astazi, de ne vom afla despartiti de Hristos, ce ne vom face, de la noi insine, cand ne vor intampina "portile iadului" (Ier. 12, 5)? - "Nu intru putere mare, nici intru tarie, ci intru Duhul Meu, zice Domnul Atottiitorul" (Zah. 4, 6).[...] Iubite Preasfintite Parinte, ma rog Domnului sa va impartaseasca in inima ce este in sufletul meu, facand si scriind acestea, ca nu numai sa nu va intristez, ci, poate chiar, oarecum, sa va si aduca bucurie.[...] Domnul sa ne lumineze in toata vremea sa facem ce este drept inaintea Lui. Iar acum ca imbatranim, El Insusi sa ne invete sa facem precum pe Petru l-a povatuit sa faca, "cand va imbatrani" el (Ioan 21, 18).[...] ***
  • 5. M’a dus mama de mai multe ori la biserici anglicane. Acolo intelegeam limba, dar atmosfera era foarte saracacioasa, as zice acum, foarte rece, plicticoasa chiar. Nu in sensul ca te’ar apuca cascatul in biserica, ci in sensul ca nu te hranea cu nimic. Trebuie sa spun ca sectantii si romano-catolicii, in Apus, nu sint ceea ce cunoasteti aici, pentru ca aceia nu sint oameni care se dezlipesc de Biserica Ortodoxa. Acolo, ei nu cunosc altceva. Au numai ceea ce au primit si ei, in forma pe care au mostenit-o. Si, deci, nu este duhul acesta inrautatit, care poate fi intr-o tara ortodoxa, unde multi s’au dezlipit de Biserica Ortodoxa, din tot felul de motive, ori vin din afara, cum se face acum si aici, si incearca sa pescuiasca in apele ortodoxe pestii Bisericii. Biserica Ortodoxa nu este o biserica intre altele, ci este, pur si simplu, firea in care Dumnezeu l’a creat pe om. Esenta Ortodoxiei este firea omului. Si a luat in istorie numele de dreapta slavire [orto-doxie], nume foarte frumos si foarte sugestiv, adica nume care tradeaza, daca vreti, ceea ce au cautat Parintii cei adevarati, care n’au cautat nici slava lumeasca, nici filosofie mai adevarata, ci au cautat un singur lucru: sa ramana in dreapta slavire [Orto-doxie], descoperita de insusi Dumnezeu; au incercat sa pastreze nestricata viziunea acestei firi omenesti. Pentru vindecarea acestei firi, care s’a smintit prin pacat, a fost nevoie ca Dumnezeu Insusi sa Se intrupeze si sa devina om adevarat, adica nu numai in sensul de om in carne si oase, ci fara pacat, om fara sminteala, Adam cel nou. Acest Adam a fost in stare, fie si prin moarte si iad sa completeze calatoria pe care Adam cel dintai n’a completat’o si, inviind „a tria zi, dupa Scripturi” si la 40 de zile inaltandu’se la ceruri ca om, a asezat de’a dreapta Tatalui firea omeneasca. Si acum, pentru intaia data in Creatie, omul a devenit om complet. Aceasta este viziunea pe care au primit’o Sfintii Apostoli si pe care au pastrat’o Parintii nostri, ramanand in istorie cu numele
  • 6. de dreptslavitori [ortodocsi]. Altii au vrut sa fie universali [catolici], altii au protestat, fiecare cu filosofia si gandurile lor. Ati trecut prin iad, si n’a fost prima oara, caci neamul nostru, ca si alte neamuri, mai ales cele ortodoxe, au trecut prin iad. Demonul stie unde sa atace. Dar, precum Iov sau Iosif in Vechiul Testament, daca ne tinem de cuvantul acesta al lui Dumnezeu, Cel mai sfant decat toti sfintii, e cu neputinta sa nu biruim. Numai sa ramanem cu Domnul. Am trecut, ca si mai toata lumea care cauta, prin crize, mai mult sau mai putina adanci, care m’au adus la un rezultat mai mult sau mai putin spectaculos. Unul dintre cele mai mari, poate cel mai mare, a fost revenirea la Ortodoxie, si bunul Dumnezeu, profitand de prostia mea, in loc sa ma pedepseasca – asa cum ganduim noi ca face Dumnezeu (...) – mi’a descoperit Ortodoxia ca fiind firea omului. Omul, prin fire, este Ortodox. (...) Nu era vorba daca Ortodoxia era mai adevarata decat protestantismul, daca este mai adevarata, pur si simplu mai dreapta, mai adanca sau cea mai dreapta, sau cea mai adanca etc. Ortodoxia este singura realitate a omului. Este in firea omului. Aceasta fire, putin cate putin, s’a constientizat; omul si’a pierdut’o prin caderea in pacat si psalmul il plange pe om ca „tot omul este minciuna”. (...) Omul este minciuna pana cand, in Hristos, devine adevar ca si Hristos care s’a numit Adevar. (...) Aceasta revenire in fire a omului s’a facut istoric acum doua mii de ani si geografic la Ierusalim. Cultural, a trecut prin limba greaca si prin toate imbogatirile pe care le’a trait limba greaca. (...) Dar ratacirile omului prin intelepciunea lui (...), dezbinarile astea ale istoriei au facut ca singurul adevar, singura realitate a firii omului a luat o forma istorica, si’a luat un nume in istorie - se numeste Ortodoxie si se gaseste aici mai mult decat acolo. Multi protestanti sau romano-catolici mi-au relatat convertirea lor la Ortodoxie sau la Dumnezeu in general. (...) Am recunoscut in
  • 7. experienta relatata de ei acel moment pe care l’am trait si eu, cand Dumnezeu m’a convins ca El exista si ca Biserica Ortodoxa este cea adevarata. Omul prin fire este ortodox si tinde firesc catre adevarul Ortodox. Intotdeauna, intr-un loc sau altul, se sminteste daca nu’L gaseste pe Hristos, pe Hristos cel adevarat. (...) Da, toti au adevarul, dar fragmente de adevar. Insa Unul este Adevarul deplin si toate celelalte sint doar incercari ale omului. (...) Ma minunez si de faptul ca (omul) nu ajunge niciodata la plinirea adevarului fara Hristos. Intre confesiunile crestine, problema se pune doar transant: ratacire (erezie) – calea adevarata. Nu putem vorbi de mai multe cai sau mai multe adevaruri, si cand este vorba de credinta, ca adevar, ca dogma? Bineinteles ca nu. De ce considerati faza neoprotestanta, prin care ati trecut, drept o ratacire? As zice, daca nu o ratacire, macar o saracire, o saracire foarte mare si as zice ca in acest sens as pune alaturi si romano-catolicismul, care a fost dezbinarea cea mare din Biserica, ce a marcat tot Occidentul.
  • 8. Cand se descopera „in duh si in adevar”, adevarul seduce, adica convinge toata firea, pana in maduva oaselor. Si aceasta este puterea Ortodoxiei, pe care am vazut’o de multe ori. Ortodoxia nu are un adevar relativ sau un adevar micsorat, nici unul scalciat sau deviat, cum am gasit astfel de adevaruri in toate confesiunile si religiile de care am auzit de cate ceva, ci adevarul deplin, care, negresit, duce la mantuire. Da, suntem mai mici si mai saracaciosi ca altii poate, dar ma gandesc si la cuvantul Domnului care spune ca, desi drojdia in aluat este putina si mica, dospeste tot aluatul si fara de ea painea nu se poate face. Tot asa sa nu ne poticnim in privinta noastra, vazand cat de smerita este Biserica Ortodoxa. Chiar daca aparent lucrarea lui Dumnezeu in Ortodoxie este mica, in realitate ea este o lucrare mare, numai ca omul nu o vede. Ne(mai)avand Ortodoxia, duhovnicia, Apusul n’a avut putere sa reziste lumii, si de aceea in Apus s’au inchis biserici de bunavoie, au fost transformate in magazii, au fost daramate... (...) In Apus s’a creat mentalitatea ca poti sa faci orice, dar aceasta te impiedica sa fii al lui Hristos cel adevarat. Noua Era [New Age], de pilda, promoveaza ideea ca totul este ingaduit, de la satanism pana la filosofiile cele mai inalte; numai smerenia pocainta si altele ca acestea sint lucruri interzise. Psihologic sint interzise; numai Hristos cel adevarat este interzis. Caci sint multi hristosi – si nu vorbesc numai de antihristii care insala pe multi – ci si idei gresite despre Hristos cel adevarat. (...) Apusul vine si la noi, cu toate ale lui, dar aici aveti o intemeiere pe care eu am simtit’o, desi n’am trait in copilaria mea foarte aproape de Biserica. (...) ...Nu pot fi macar putin adevarate si alte religii?
  • 9. Sfantul Athanasie Grecul a spus, dupa ce a marturisit cum crede credinta Ortodoxa, ca cel ce nu crede in felul acesta – noi ne referim la toate religiile, el vorbea de celelalte confesiuni crestine – in afara de multe smintiri in viata aceasta, risca pierzania cea vesnica. (...) riscul e acolo, la concret, in Apus. Afisarea de orisice este numai afisare si risca sa duca la pierzanie. Pe de alta parte, o traire neadancita destul, neinteleasa destul, risca si ea pierzania. Si am vazut cum intr-o oarecare masura Apusul, cu trairile lui, pe care Parintii nostri le-au numit erezii, si-a dat arama pe fata. Sint erezii in mod obiectiv. (...) am vazut cum gandirea filosofica, trairea duhovniceasca, in Apus a dat faliment. Si am vazut clar cum Apusul cauta acum tot mai mult catre Ortodoxie. (...) Sute si poate mii de oameni se convertesc la Ortodoxie. Sint si cei care nu se convertesc, dar cauta cu drag catre Ortodoxie, ori cauta cu smecherie si vampirizeaza Ortodoxia, ca sa mai dea sange proaspat trupului lor anemic, leucemic, lipsit de viata. (...) Asa am vazut’o, asa am trait’o. ...Antropologia noastra este infatisata de un singur Om, care se chema Iisus. Si Parintii nostri au pastrat cuvantul si duhul acelui Cuvant pe care l’a primit omenirea de la Dumnezeu. Si este interesant ca fata de toate denumirile pe care le-au luat diferitele secte crestine, Parintii au pastrat numire de Ortodoxie, care inseamna, cum probabil stiti, dreapta slavire. Adica, mai important decat catolicismul (un universalism inteles pe orizontala, centralizat etc.), mai important decat orice alte denumiri, pe care le-au luat ceilalti, Parintii nostri au gasit ca lucrul pe care trebuie sa’l marturisim pana la sange, pana la moarte (cum au facut marturisitorii ca Sfantul Maxim Marturisitorul, cum au facut mucenicii nostri, de care este plin calendarul), aceasta dreapta-slavire a lui Dumnezeu este unicul staul. (...) Pot spune ca Ortodoxia, din nefericirea pacatului omului, a ramas cenusareasa istoriei, ca una intre altele, in istorie, in aparenta insa; dar in esenta, este singurul lucru valabil. Si va pot spune sa nu va fie frica de nici un adevar, de orisiunde ar fi. Fiind aruncat acolo, in
  • 10. babilonia aceea a Apusului, unde s’au impleticit si amestecat toate religiile si filosofiile lumii – cum este, de exemplu, Noua Era {New Age] – am descoperit ca sint peste tot adevaruri (...), dar nu sint decat niste intuitii ale Ortodoxiei(...) Si toate intuitiile astea sint, de fapt, aspiratii catre esenta omului, catre identitatea lui – prima si ultima pentru care luptam. Asta a fost pentru mine Ortodoxia si n’am cuvinte sa multumesc Domnului si Maicii Sale, pentru ca si prin rataciri am descoperit aceasta! In Apus, in general, exterior, este mult mai usor de trait, dar in interior poate chiar mai greu decat in Rasarit. Acolo nu ti-e frica de mitraliera, nici de inchisoare, dar esti supus unei persecutii launtrice, din care tu insuti intelegi ca esti departe de adevar. Si incerci sa lupti tu singur impotriva acestei stari spre care te imping mentalitatile, istoria, contextul vietii apusene. Noi, Ortodoxia, sintem Israilul Noului Testament, caci si acum, dupa doua mii de ani, sintem de multe ori intr-o pozitie foarte asemanatoare Israelului din vechime. (...) Trebuie sa avem ochii deschisi si gandul la esential si atunci vom vedea ca a deveni universal [ecumenic], nu este un fel de talmes- balmes de tot de este in univers si istorie, precum sminteala acestui New Age, care vrea sa „elibereze” pe om de tot ceea ce’l limiteaza. Dar o astfel de eliberare as numi’o talmes-balmes, caci nu in aceasta sta adevarul universal. Si sufletul omului nu’si gaseste odihna in acest sincretism.