1. Studiu de fezabilitate : Utili z atorul 2.0 în Bibliotecile Publice din Republica Moldova Ecaterina Dmitric, BNRM Conferin ţa Directorilor Biblioteci Publice 10 decembrie 2010

2. Sumar Introducere în noţiunile Web 2.0, Utilizator 2.0, Web 2.0 în biblioteci 1. 2 3. Fezabilitatea fenomenului “ Utilizatorului 2.0” în bibliotecile publice din Republica Moldov a 2. 2 .

3. Introducere în noţiunile: Web 2.0 Web 2.0 în biblioteci Utilizatorii 2.0 Comportament Cine sunt ei Scop Atitudine Caracteristici Filosofie

4. WEB 2.0 Instrumente web 2.0 ThemeGallery is a Design Digital Content & Contents mall developed by Guild Design Inc. Schimbare Flexibilitate Colaborare Angajament I nterac tivitate P ersonalizare P artajare W eb ca şi platformă S implitate Acces (Deschidere) Evaluare Filosofie web 2.0

5. WEB 2.0 Participarea utilizatorilor Valorificare Contribuţie personală Conţinut generat de utilizatori Evaluări, adnotări, postare blog, aplicaţii wiki, foto, liste crate de utilizatori etc Recomandări personale, cele mai populare, articole similare Explicită Cultivarea intelegenţei colective Cultivarea puterii mulţimii Implicită

6. Cine sunt utilizatorii 2.0? Generaţii de utilizatori Tipuri de utilizatori

7. Cine sunt utilizatorii 2.0? Creşterea utilizatorilor 2.0 în rândul adulţilor Generaţii Clasamentul după vârste nu contează Generaţia mai în vârstă aduce stabilitate şi calitate Proiectarea pentru toate generaţiile Familiaritate superficială & profunzime în utilizarea insrumentelor web 2.0 Adaptare rapidă Generaţia versaţi în tehnologii web

9. Web 2.0 în biblioteci Numărul limitat de utilizatorii potenţiali Bilioteci diferite = Necesităţi / percepţii diferite Principii & Aplicaţii

10. Web 2.0 în biblioteci A B C D E Adoptarea serviciilor 2.0 durabile Nu se întâmplă de la sine Utilizatorii ţintă care vor crea şi adăuga conţinut Ce motivaţii îi inspiră să se implice şi să rămână în cadrul unei comunităţi? Remunerare, Influenţa Apartenenţa, Semnificaţia Crearea comunităţii

11. Web 2.0 în biblioteci Design interfaţă Design de navigare Interactivitate Arhitectura informaţiilor Func ţionalitate Cerinţe de conţinut Necesităţile Utilizatorilor Obiectivele site-ului Experinţa utilizatorului = Percepţiile persoanelor despre un servicu sau unui sistem format din interacţiune cu produsul Design (proiectare) vizual Crearea spaţiului web 2.0 bazată pe experienţa utilizatorului

12. Web 2.0 în biblioteci CONŢINUT Generat de biblioteci, unic şi util care contribuie: Generat de utilizatori Sistemul de proiectare (design) Uşor de utilizat Personalizare Confidenţialitate Potenţialul de marketing: Promovarea conţinutul utilizatorilor; Creşterea vizitelor; Satisfacţia utilizatorilor Poziţia bibliotecii în comunitate Valorificarea serviciilor Atragerea utilizatorilor

13. Fezabilitatea fenomenului “utilizatorul 2.0” în bibliotecile publice din Republica Moldov a

15. Situa ţii statistice privind informatizarea bibliotecilor publice din RM (2007-2009) Situaţia la zi

16. Din diagramă rezultă următoarele rezultate: Biblioteci care deţin calculatoare 2007 - 10.5% din nr. total 2008 - 13.8% 2009 - 14.6% Conectate la Internet 2008 - 9.3% 2009 - 10%

17. Situaţia în anul 2009

18. Biblioteci care deţin calculatoare 2009 – 202 ( 14.6% ) din numărul total Conectate la Internet 2009 – 138 ( 10% ) Biblioteci care dispun de site personal 2009 - 50 ( 3,6% )

19. Situaţii statistice privind utilizatorii activi , vi zite vizite virtuale (2007-2009)

21. Biblioteci şi filiale comunale (săteşti) 2009

23. Tendinţele de dezvoltare Internet La ce etapă sunt Bibliotecile din spaţiul rural din RM Web 2.0 2000-2010 Web 3.0 2010-2020 Web 4.0 2020-2030 File System PC Era 1980-1990 Web 1.0 1990-2000

24. 90 la 100 din bibliotecile publice comunale (săteşti) nu sunt informatizate Aproximativ 65 biblioteci din spaţiul rural au fost informatizate graţie proiectelor oferite de către Fundaţia Soros Moldova în anii 2000-2006 Reieşind din datele statistice în anul 2009 au fost achiziţionate 26 de calculatoare alocate din bugetul local / în 2008 au fost achiziţionate 66 de calculatoare.

26. Web 2.0 în contextul bibliotecii Evaluarea: Perspective inovatoare; Perspective pentru utilizatorii bibliotecii Crea tivitate : Inovare; Adoptare şi adaptare Utilizare: Experienţa Utilizatorilor şi Impactul lor vs de serviciile web 2.0 Principii

27. Ce tip de resurse Web 2.0 se pot folosi la crearea conţinutului Bibliotecii 2.0? Aplicaţii Wiki Bloguri Agregatorii RSS Tag-urile (social bookmarks) IM / Chat Resurse Web 2.0 Reţele sociale Resurse video Podcasting / Po dcast

29. Aplicaţiile Wiki Wiktionary sau Wiktionar Crează un dicţionar liber în fiecare limbă Wikiquote sau Wikicitat O colecţie de citate şi proverbe, inclusiv dacă datele sunt cunoscute Wikibooks Este un wiki destinat creării de manuale Wikisource Numit iniţial Project Sourceberg după mai cunoscutul Project Gutenberg – a început activitatea sa în noiembrie 2003, ca o colecţie de texte pe suport pentru articolele Wikipediei.

30. Aplicaţiile Wiki în biblioteci Depozit de referinţe bibliografice pentru subiectele (temele) solicitate frecvent Depozit de referinţe bibliografice pentru solicitările ce necesită cunoştinţe specializate în domeni. În acest fel bibliotecarii cu specializări diferite pot contribui, în timp şi din locaţii fizice diferite, la crearea şi actualizarea acestor bibliografii Depozite colaborative de conţinut sau cunoştinţe Aplicaţiile ce pot fi construite pe software de tip wiki sunt variate şi pot lua o mulţime de forme, rezultând instrumente de lucru utile fie bibliotecarilor fie utilizatorilor Depozit intern de referinţe pentru cele mai frecvente întrebări

33. Blogul Unul sau mai mulţi autori contribuie la scrierea diferitelor intrări Vizitatorii pot adăuga comentarii Noile intrări şi comentarii nu le substituie pe cele vechi Intrările includ de obicei sursa informaţiilor, astfel validându-le Utilizatorii se pot înregistra pentru a primi cele mai noi informaţii prin intermediul poştei electronice sau prin agragatorii RSS B E C D A

34. Ce facem când nu dispunem de Catalog OPAC (cazul Biblioteci publici comunale) Se alcătuieşte o listă de literatură care ar interesa utilizatorii Se fac legături, trimiteri la adrese de biblioteci virtuale deja existente în Internet În cadrul blogului:

35. Promovarea serviciilor bibliotecii Dezvoltă creativitatea & inovarea Avantajele blogului Nu necesită cunoştinţe de programare web Colaborarea cu utilizatorii Conectat cu comunitatea ta Idei de moment pentru utilizatori

38. Agregatorii RSS sau fluxuri RSS sau feed RSS A O tehnologie care permite informarea continuă, în timp real, eliminând dezavantajele vechilor metode de informare (vizitarea periodică a site-urilor, abonament la newslettere) precum expunerea la spam-uri sau timpul irosit cu navigarea pe site-uri Un fişier XML, care conţine noutăţile de pe site, fiind actualizat odată cu acesta. Un instrument ce permite utilizatorilor să-şi controleze prorpiile date din aria de interes Reprezintă concomitent o modalitate de mediatizare a conţinutului web într-un mod nonintruziv pentru utilizator şi un instrument de marketing pentru o gamă variată de aplicaţii interesante B C

40. Dna Mihael a Voinicu în comunicarea “Noi servicii de bibliotecă pentru utilizatorul modern evidenţiază următoarele funcţii ale RSS în serviciile de bibliotecă: Anunţarea documentelor nou achiziţionate/intrări recente în catalogul on-line. Noutăţile pot fi structurate pe domenii. Soft-ul de bibliotecă ar trebui să poată extrage automat, din baza de date, titlurile nou intrate. Anunţuri privind disponibilitatea unui document ce a fost rezervat Anunţuri referitoare la evenimentele culturale / ştiinţifice ce se desfăşoară în biblioteci.

41. În măsura în care profesorii îşi creează conturi publice de feed-uri, se pot urmări ariile de interes şi sursele de informare / documentare propuse de profesori studenţilor /elevilor. Biblioteca poate urmări aceste propuneri pentru a-şi construi o politică de achiziţii corespunzătoare, anticipând viitoarele cereri ce îi vor fi adresate Preluarea rapidă a informaţiilor referitoare la noutăţile editoriale de pe site-urile editurilor, îmbunătăţind astfel activitatea de achiziţie de documente Urmărirea ştirilor/noutăţilor oferite de bazele de date specializate (baze de date ştiinţifice, reviste electronice). Informaţiile se dovedesc utile în activitatea de management al bibliografiilor Urmărirea ştirilor / noutăţilor postate pe blogurille de specialitate (biblioteconomie)

42. Tagg-urile (social bookmarks) ) Social bookmarking – o modalitate on-line de a reţine, clasifica, localiza şi partaja resursele din Internet, în funcţie de nevoile şi interesele individuale Text Salvează şi organizează site-urile favorite si utile pentru tine, pentru biblioteca şi comunitatea ta on-line!

43. Evaluarea valorii / utilităţii / notorietăţii reursei respective Se poate face şi prin observarea numărului de persoane care au adăugat respectiva resursă Informarea / documentarea se face într-un mediu în care informaţiile sunt mereu adăugate, revizuite şi filtrate Căutarea se poate face în link-urile tuturor utilizatorilor care au decis să-şi facă publice resursele, funcţie de aria de interes Managementul informaţiilor marcate (salvarea resurselor altor utilizatori, editarea, ştergerea lor) Crearea unei colecţii proprii de resurse web clasificate După cuvinte cheie într-o manieră nestructurată ori liber structurată Tagg-uri Facilităţi Tagg-urile (marcaje)

44. Cercetare / documentare - crearea şi/sau consultarea unei astfel de baze de date permite celor interesaţi să rămână permanent conectaşi la aria de interes dar şi să cunoască persoane cu aceleaşi preocupări – să-şi stabilească noi conexiuni Deprinderea de noi abilităţi Utilizatorii pot obţine conţinutul de care sunt interesaţi într-un mod agregat, asamblat, structurat şi îşi pot personaliza mediul de lucru Construirea sau completarea bibliografiei Colectarea de informaţii asupra ariilor de interes ale utilizatorilor, cea ce poate conduce la îmbunătăţirea politicii de achiziţii a bibliotecii Construirea şi coordonarea unui astf e l de sistem de către o bibliotecă în colaborare cu utilzatorii săi îşi poate găsi mai multe aplicaţii:

45. Site-uri de bookmarking www.librarything.com – catalogul tuturor www.citeulike.com – este un serviciu de a gestiona literatura de specialitate, în special articole de revistă Delicious - http://www.delicious.com Connotea http://connotea.com Netvouz - http://www.netvouz.com Furl - http://www.furl.net Favorite - http://faves.com

46. Reţele sociale Permite oamenilor să se întâlnească să se conecteze sau să colaboreze utilizând comunicarea mediată de calculator

47. Reţele sociale utile pentru: Marketing Promovarea blogurilor Ca modalitate de a enunţa şi valida idei Secţiune de noutăţi Pentru a anunţa proiecte, spectacole, evenimente Pentru realizarea unor sondaje

51. AIM (AOL sau Messenger) - http://aim.com • Google Talk - http://www.google.com/talk • ICQ - http://icq.com • MSN Messenger - http://get.live.com/messenger • Skype - http://www.skype.com • Yahoo Messenger - http://messenger.yahoo.com Exemple de IM /Chat

53. Instrumentele Web 2.0 în interacţiune cu utilizatorii sau Catalogul bibliotecii 2.0 Flikr photo YouTube video Facebook profil YouTube profil Utilizatorul 2.0+ bibliotecarul 2.0 = Biblioteca 2.0 Fiecare bibliotecă trebuie să construiască propria comunitate Twiter Facebook Status update Blog SMS Email Inbox RSS reader Flickr pagină Conţinutul creat de bibliotecari Conţinutul generat de utilizatori

55. Biblioteci şi filiale municipale 2009

57. B iblioteci raionale şi filiale orăşeneşti 2009

60. B iblioteci din RM care utili zează instrumentele web 2.0 BM “ B.P.Hasdeu” BNRM BNC “ I. Creangă” Ialoveni Soroca Străşeni Ungheni Călăraşi Belicenii vechi Bravicea

67. Vă mulţumesc! ecaterinadm @yahoo.com