1. PREZENTĂRI MULTIMEDIA
„SPUNE NU VIOLENŢEI”
Revistă la nivel national, de specialitate pentru toate ariile curriculare,
dedicată cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar,
elevilor şi părinţilor elevilor
Editura SITECH
Craiova, 2012
1

2. Coordonator revista:
Prof. Georgeta Manafu-coordonator proiect
© 2012 Editura Sitech Craiova
Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. Orice reproducere integrală sau parţială, prin orice
procedeu, a unor pagini din această lucrare, efectuate fără autorizaţia editorului este ilicită şi constituie o contra-
facere. Sunt acceptate reproduceri strict rezervate utilizării sau citării justificate de interes ştiinţific, cu specificarea
respectivei citări.
© 2012 Editura Sitech Craiova
All rights reserved. This book is protected by copyright. No part of this book may be reproduced in any form or by
any means, including photocopying or utilised any information storage and retrieval system without written
permision from the copyright owner.
Editura SITECH din Craiova este acreditată de C.N.C.S.I.S. din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru
editare de carte ştiinţifică.
Editura SITECH Craiova, România
Aleea Teatrului, nr. 2, Bloc T1, parter
Tel/fax: 0251/414003
E-mail: sitech@rdslink.ro
ISSN 2285 – 2581
ISSN–L = 2285 – 2581
2

3. ARGUMENT
Această revistă reuneşte lucrarile elevilor participanţi la CONCURSUL
INTERJUDEŢEAN DE INFORMATICĂ ŞI EDUCAŢIE CIVICĂ “PREZENTĂRI
MULTIMEDIA - SPUNE NU VIOLENŢEI”, avizat MECTS, nr. 31765/29.02.2012, CAERI
2012, poziţia 403, organizat în data de 19.03.2012 la Liceul Teoretic “Tudor
Arghezi”, în cadrul Proiectului Grundtvig “NO MORE TEARS” , având numărul de
proiect GRU-10-P-LP-25-DJ-TR, dar şi lucrări ale profesorilor coordonatori sau
evaluatori.
Proiectul îşi propune prevenirea şi reducerea incidentei violenţei asupra elevilor
în mediul şcolar, promovarea tolerantei, asertivitati, competentelor sociale,
democratiei. Prin aceasta activitate extrascolara am promovat educaţia civică care are
o contribuţie foarte importantă la educarea elevilor, transformarea fiecarui elev într-un
bun cetăţean european.
Revista se adresează, în principal, cadrelor didactice din învăţământul
preuniversitar, elevilor şi părinţilor elevilor.
Coordonator Proiect Grundtvig “No more tears”,
prof. Georgeta Manafu
3

4. PARTENERIATUL INTERNAŢIONAL PENTRU ÎNVĂŢARE
GRUNDTVIG “NO MORE TEARS”
prof. Georgeta Manafu
L.T.„Tudor Arghezi”, Craiova
Parteneriatul pentru Învăţare Grundtvig „No more tears”, este implementat la nivel
european de patru parteneri:
• Inspectoratul Scolar Judetean Seyhan- Adana, Turcia
• Adult Centre of Monterroso – Monterroso, Spania
• Liceul Teoretic „Tudor Arghezi”- Craiova, România
• Institut für die Förderung von Mehrsprachigkeit, Interkulturellen Kompetenzen und
Gleichbehandlung IFMIK- Viena, Austria.
Parteneriatul Grundtvig “ No more tears” are ID-ul naţional GRU-10-P-LP-25-DJ-TR şi
numărul de proiect LLP- Project 2010-1-TR1-GRU06-16423 2.
Scopul parteneriatului este de a scădea nivelul incidenţei comportamentelor violente în
şcoală şi familie printr-o strânsă colaborare cu familia şi profesorii, dar şi de formare a
profesorilor/părinţilor/elevilor pentru medierea conflictelor şi a promovării unui comportament
asertiv.
În perioada 18-21 martie 2012 s-a desfăşoarat a patra întrunire din cadrul Parteneriatului
pentru Învăţare Grundtvig “No more tears”, la Liceul Teoretic “Tudor Arghezi” din Craiova,
România.
La întrunire au participat reprezentanţi din Spania, Austria şi Turcia.
Programul întrunirii de proiect a inclus: vizitarea Liceului Teoretic “Tudor Arghezi”,
discutarea prezentărilor multimedia realizate de learners din fiecare instituţie parteneră, un
program artistic coordonat de profesorii de la Liceul Teoretic “Tudor Arghezi” în care au fost
implicaţi elevii de liceu cu vărsta de peste 16 ani, un Concurs Interjudeţean de informatica şi
educaţie civică “Prezentări multimedia - Spune NU violenţei” având secţiunile: postere,
prezentări Power Point, spoturi şi proiecte educaţionale, o activitate desfăşurată la Penitenciarul
4

5. de Maximă Siguranţă care a inclus vizitarea penitenciarului, vizionarea unor filme realizate de
elevii de la Liceul Teoretic “Tudor Arghezi” prin care s-a promovat non-violenţa şi discuţii cu
deţinuţii.
De asemenea, am vizitat Primăria din Craiova şi centrul oraşului Craiova, Catedrala
Metropolitana, bisericile din centrul Craiovei, am desfăşurat Simpozionul Internaţional
”Sharing experiences and good practices in the educational process”, dar şi un program cultural.
Obiectivul general al simpozionului a fost schimbul de opinii, experienţă şi bune practici
din procesul instructiv-educativ între ţările participante la proiect: Romania, Spania, Turcia şi
Austria.
Rezultatele proiectului sunt: blogul proiectului, siteul proiectului, prezentari multimedia
realizate pentru întrunirile transnaţionale şi pentru diseminarea proiectului, newslettere, broşura
"Exemple de bune practici pentru reducerea violenţei în şcoală şi familie în UE", cele şase
reviste "No more tears" care sunt ghiduri de bune practici pentru reducerea violentei în şcoală şi
familie, promovarea diversităţii, democraţiei şi responsabilităţii sociale şi revista in limba
engleza prin care promovăm schimbul de experienţă la nivel internaţional ”Sharing experiences
and good practices in the educational process”.
Proiectul este realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene prin Agenţia
Naţionala pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale –
Programului Sectorial Grundtvig – Programul de Învăţare pe tot Parcursul Vieţii.
Toate informaţiile furnizate reprezintă responsabilitatea exclusiva a echipei de proiect,
A.N.P.C.D.E.F.P şi Comisia Europeana nu sunt responsabile pentru modul in care este folosit
conţinutul acestor informaţii.
5

6. CONCURSUL DE INFORMATICĂ ŞI EDUCAŢIE CIVICĂ
“PREZENTĂRI MULTIMEDIA SPUNE NU VIOLENŢEI”
prof. Georgeta Manafu
L.T.„Tudor Arghezi”, Craiova
Proiectul pentru Concursul de informatică şi educaţie civică “Prezentări multimedia
Spune NU violenţei” a fost scris în luna octombrie 2011 după care a fost avizat de MECTS -
CAERI 2012 la poziţia 403.
Creşterea fenomenelor de agresivitate şi violenţă este una din problemele actuale ale
societăţii. Pentru reducerea violenţei în mediul şcolar sunt necesare activităţi de prevenire,
monitorizare şi combatere a violenţei în mediul şcolar.
Prin acest concurs ne-am propus să dezvoltăm elevilor o atitudine non-agresivă, să
promovăm toleranţa, asertivitatea, competenţele sociale, democraţia şi deschiderea catre
diversitate. Dorim să promovam exemple de buna practică pentru reducerea violenţei în şcoală
prin schimb de experienta şi bune practici cu profesori şi elevi din alte judeţe şi alte ţări.
Obiectivul general al proiectului/concursului este promovarea ideii de competiţie si
performanţă prin implicarea activă şi creativă a elevilor în ceea ce priveşte prevenirea
fenomenului violenţei în şcoală
Obiectivele specifice ale proiectului sunt:
• Implicarea elevilor in activitati de prevenire si combatere a violentei in mediul scolar;
• Promovarea tolerantei, asertivitatii, competentelor sociale, deschiderea catre diversitate si
initierea in ABC-ul democratiei.
• Dobandirea de cunostinte suplimentare despre activitati de mediere a conflictelor de tip
peer-elev.
• Dezvoltarea spiritului de competiţie şi fairplay.
• Implicarea elevilor în activităţi specifice realizarii unui proiect(alcatuirea echipei,
distribuirea sarcinilor în echipă, documentarea, culegerea datelor, analiza,
procesarea);
• Dezvoltarea deprinderilor de a fi membru într-o echipă dar şi lider.
6

7. Dezvoltarea deprinderilor elevilor de utilizare a Power Point-ului, aplicatiilor pentru
spoturi, filme.
• Promovarea exemplelor de buna parctica pentru reducerea violentei in scoala.
• Îmbunătăţirea imaginii şcolii în comunitate.
• Valorificarea experienţei pozitive a cadrelor didactice in privinta reducerii violentei in
scoala
Faza interjudeţeană a Concursul de informatică şi educaţie civică “Prezentări multimedia
Spune NU violenţei” s-a desfăşurat pe patru secţiuni: postere, prezentari Power Point, spoturi şi
proiecte educaţionale.
Criterii de evaluare pentru primele trei sectiuni(postere, prezentari Power Point, spoturi) :
o creativitate – 15 pct
o originalitate – 20 pct
o aspectul lucrării – 15 pct
o respectarea temei proiectului – 30 pct
o conţinutul stiinţific şi implementarea temei – 20 pct
Pentru proiecte educaţionale – criteriile de evaluare:
 Originalitatea proiectului-30p
 Concordanţa între nevoia identificată şi soluţiile propuse-10p
 Implicarea partenerilor în activităţile proiectului-10p
 Impactul media-10p
 Calitatea prezentării-10p
 Rezultatele proiectului- 30p
Rezultatele obţinute de elevi la concurs sunt:
SPOT- INVATAMAT PRIMAR
7

8. Nr. Nume si prenume Inv. coord. Clasa Premiul
crt. elevi
1. VÎLCEANU INV. ENACHESCU IVA I
MIHAI VALERIU GEORGETA, L.T. TUDOR
ARGHEZI
SPOT-GIMNAZIU
Nr. crt. Nume si prenume elevi Prof. coord. Clas Premiul
a
1. DUMITRU MIHAIL L.P.S. “PETRACHE TRISCU”, VIII I
AURELIAN PROF. ALINA DICA
MARIA DUMITRU
2. COSOIANU SANZIANA PROF. FLORENTINA IOFCIU VIII I
COSOIANU SABINA SCOALA 22 MEXIC VIII
CRISTEA ALEXANDRA VIII
SPIRIDON ROXANA VIII
3. BUDICA ROXANA PROF. FODOR ATIA 8A II
L.T. TUDOR ARGHEZI
4. GIUREA RAZVAN PROF. FODOR ATIA- L.T. 8A II
TUDOR ARGHEZI
5. CRISTESCU PAVEL PROF. OANA RALUCA VI III
RUSAN, PROF.
FLORENTINA IOFCIU
SCOALA NR 195
BUCURESTI
6. DEACONU VALENTIN COLEGIUL NATIONAL VII III
LUPU ANDREI TUDOR VLADIMIRESCU, B
GORJ
7. BADUT ALEXANDRA PROF. FODOR ATIA 8A M
L.T. TUDOR ARGHEZI
SPOT-LICEU
8

9. Nr. crt. Nume si prenume elevi Prof. coord. Clasa Premiul
1. GIRDAN ALEXANDRA PROF. GEORGETA 9C I
CATALINA NEACSU MANAFU
MOISA ANDRA L.T. TUDOR
ARGHEZI
2. BOTEANU EDUARD PROF. POPA X I
CORODEANU GABRIELA
CONSTANTIN NITA VALENTINA
SANDU LIVIU GRUP SCOLAR I.C.M.
DACIA
3. MINEA IONELA PROF. GEORGETA 11D II
NITA ROXANA MANAFU
L.T. TUDOR
ARGHEZI
4. DAN NICOLA PROF. GEORGETA 11D III
ENOIU ROBERTA MANAFU
MARIN DANIELA L.T. TUDOR
ARGHEZI
5. GOLBAN CRISTINA PROF. GEORGETA 11C M
LOREDANA MANAFU
DAN MARILENA L.T. TUDOR
JEANINA ARGHEZI
6. PATRASCU IULIAN PROF. UNGUREANU IX M
PAUN SILVIA NICULINA
LICEUL TEORETIC
COSTESTI ARGES
PROIECTE EDUCATIONALE-PRIMAR
Nr. Nume si prenume Inv. coord. Clasa Premiul
crt. elevi
1. RADUCU TEODORA Inv. CERCELARU a II-a c I
DORINA MARGARETA, SCOALA NR. 29
MOLEA ANCUTA „NICOLAE ROMANESCU”
CATRINOIU LARISA CRAIOVA
MARIA
PROIECTE EDUCATIONALE-LICEU
9

10. Nr. Nume si prenume elevi Prof. coord. Clasa Premiul
crt.
1. PARTENERIAT 1. PROF. GEORGETA 12D I
INTERNATIONAL MANAFU 11C
GRUNDTVIG “NO MORE 2. PROF. OANA POPESCU 9C
TEARS” L.T. TUDOR ARGHEZI, 9C
1.MITRAN ALIN DOLJ 9C
2.GOLBAN LOREDANA
3. MOISA ANDRA
4. CATALINA NEACSU
5. GIRDAN ALEXANDRA
3. FILM STOP BULLYING 1.DIACONESCU 11A II
PRODUS IN CADRUL MIHAELA 11A
PROIECTULUI COMENIUS 2.BISTREANU DANIELA 11F
“EUROPE VOTES FOR A COLEGIUL TEHNIC
SAFE AND TOLERANT AERONAUTICA HENRI
SCHOOL” COANDA BUCURESTI
1.FAYED YOUSEF
2.SANDULESCUALEXANDRU
3. ILIE ANA
2. PARTENERIAT NATIONAL 1. PROF. GEORGETA 12D III
“REDUCEREA VIOLENTEI MANAFU 11D
IN SCOALA” 2. PROF. FLORENTINA 11D
1.VANA ALEXANDRA IAGARU 11D
2. ENOIU ROBERTA 3. NICA AUGUSTINA 11D
3.MINEA IONELA L.T. TUDOR ARGHEZI,
4.NICOLA DAN DOLJ
5.NITA ROXANA
5. SPUNE NU VIOLENTEI PROF. DUMITRACHE XI III
GICAN MARIAN CRISTINA XII
GALCA FLORIN GHEORGHE ANCA
CRISTINA
NITA VALENTINA
GRUP SCOLAR I.C.M
DACIA
4. VIOLENTA ESTE ARMA PROF. NEACSU ELENA X M
INCULTULUI MATINCU MIRELA
SARU DARINA CNL AL. ODOBESCU
ELENA DOBRIN
URSU IOANA
6. ŞCOALA-UN LOC AL PROF. BAROS MARIA XIE M
VIOLENŢEI? CNTV, GORJ
BOLOBOI OLIVERA DIANA
FĂINIŞ BIANCA –
EMANUELLA
10

11. POPA-DANCIU NICOLETA
ALEXANDRA
POSTERE-INVATAMANT PRIMAR
Nr. Nume si prenume Inv. coord. Clasa Premiul
crt. elevi
1 BUȚU ERICA Inv. NEGUT MIRELA IC I
. L.T. TUDOR ARGHEZI
2 OANȚĂ Inv. ILIE MARIANA IV B I
. CRISTINA L.T. TUDOR ARGHEZI
FERARU DARIUS
3 DUMITRASCU Inv. NEGUT MIRELA IC II
. ANDREI L.T. TUDOR ARGHEZI
4 CAMEN ANA Inv. CERCELARU II C II
. MARIA MARGARETA
CATRINOIU SC. NR. 29 „NICOLAE
LARISA MARIA ROMANESCU” CRAIOVA
MINEA ROBERTA
ORTENSIA
5 SCOROJITU Inv. ENACHESCU GEORGETA IV A III
. SEBASTIAN
L.T. TUDOR ARGHEZI
MILIEȘ IONUȚ
6 DRAGAN ANA Inv. ILIE MARIANA IV B III
.
L.T. TUDOR ARGHEZI
POSTERE-GIMNAZIU
Nr. Nume si prenume Prof. coord. Clasa Premiul
crt. elevi
11

12. 1. DZEDITI LUCIA PROF. ATIA FODOR, L.T. T. ARGHEZI VIII I
2. STAN LAVINIA Prpf. IONESCU MIHAELA, Prof. MARINA VII I
FELICIA, SC. NR. 18, Arges
3. UNCHESELU PENA MIHAELA, SC. NR. 33 ELENA V II
MADALINA FARAGO
4. GOICEANU ANA PROF. BACIU ELEONORA, SC. 33 ELENA VIII II
FARAGO
5. PETRIA LIVIA PROF. OANA POPESCU, L.T. T. ARGHEZI V III
6. SANDU OVIDIU PROF. OANA POPESCU, L.T. T. ARGHEZI VI III
7. NASTASE PROF. IONESCU MIHAELA, MARINA VIII III
LUANA FELICIA
SC. NR. 18, Arges
8. ZOE RALUCA PROF. IONESCU MIHAELA, MARINA VIII M
ILEANA FELICIA, SC. NR. 18, Arges
9. BERJA EVELINA CONSTANTIN ROXANA, SC. NR. 11 VIII M
RADU CRISTINA
1 VLAD OANA PROF. CONSTANTIN ROXANA, SC. NR. 11 VIII M
0. MARIA
POSTERE-LICEU
Nr. Nume si prenume Prof. coord. Clasa Premiul
crt. elevi
1 BUZATU ANA PROF. ALINA VILCEANU XIIA I
. MARIA L.T. TUDOR ARGHEZI
2 SILVĂŞAN IUGA NADIA IX D I
. DENISA COLEGIUL TEHNIC “MATEI
CORVIN”
3 PANOSCHI TIMOFTI AFRODITA 11 I
. DIANA – COLEGIUL NATIONAL “VASILE
CRISTIANA ALECSANDRI”, BACAU
4 UNGUREANU PROF. IAGARU FLORENTINA XIA II
. IONELA L.T. TUDOR ARGHEZI
DUMITRU
DIANA
5 PAVEL MIHAI BADEA MARIANA II
. VALENTIN C.N. “IULIA HASDEU “ BUCURESTI
6 TARCEA DOBRE SANDINA XC II
. TIBERIUS LICEUL TEORETIC CAROL I
IALOMITA
12

13. 7 TUDORASCU PROF. CALOTĂ RODICA XE II
. ANDREEA CNTV, GORJ
8 LAZAR MARIUS PROF. DOBRE SANDINA XC III
. LICEUL TEORETIC CAROL I
IALOMITA
9 ACOMANOAI PROF. DOBRE SANDINA XI E III
. ANAMARIA LICEUL TEORETIC CAROL I
IALOMITA
1 PROF. TIMOFTI AFRODITA 12 III
TĂNĂSACHE
0 COLEGIUL NATIONAL “VASILE
IOANA
. ALECSANDRI”, BACAU
1 MINEA IONELA PROF. GEORGETA MANAFU XID M
1 NITA ROXANA PROF. ROSCA AIDA
. L.T. TUDOR ARGHEZI
1 IVANUS LARISA PROF. BACIU ELEONORA, CTAM M
2 BRANCUS
.
1 CĂCIULARU PROF. IRINA ALEXANDRA IX A M
3 MARIAN BÎRJOVEANU
. PROF. VALENTINA STANCIU
GRUPUL SCOLAR TRANSPORTURI
AUTO CĂLĂRASI
1 MOCANU PROF. STANCIU RAMONA XI M
4 LUCIAN GIURA ANCA
. LICEUL DE ARTA DINU LIPATTI
1 VASILE ING. GEORGESCU CRISTIAN X M
5 ŞTEFAN GRUPUL ŞCOLAR AGRICOL
. ,,DR.C.ANGELESCU” GĂEŞTI
1 TUDOR IONUT PROF. IRINA ALEXANDRA M
6 BÎRJOVEANU
. PROF. VALENTINA STANCIU
GRUPUL SCOLAR TRANSPORTURI
AUTO CĂLĂRASI
POWER POINT- INVATAMAT PRIMAR
13

14. Nr. Nume si prenume elevi Inv. coord. Clasa Premiul
crt.
1. Ionica Daria Gabriela Inv.Enachescu Georgeta IVA I
Prioteasa Denisa L.T. Tudor Arghezi
Iovan Cristina
2. Raduț Dragoș Mircea Inv. Enachescu Georgeta IVA II
L.T. Tudor Arghezi
BORDEROU DE EVALUARE POWER POINT-GIMNAZIU
Nr. Nume si prenume elevi Prof. coord. Clasa Premiul
crt.
1. CEPOI MIRCEA PROF. NICA AUGUSTINA, 7B I
L.T.T.ARGHEZI
2. TACU ALEXANDRA PROF. ALINA DICA VIII I
MADALINA MARIUS PINOSANU, L.P.S.
RADOVICI MIHAI “PETRACHE TRISCU”
CHRISTOPHER MARIAN
3. BALASA ALEXA DUMITRU MADALINA VI I
TRAISTARU IULIANA IAGARU ION, STAMIN
MUSTATEA ANDREI EDUARD
GR. SCOLAR PETRACHE
POENARU, ŞCOALA CU
CLASELE I-VIII, OTETELIŞU
JUDEŢUL VÂLCEA
4. DICA STEFANA PROF. OANA POPESCU, L.T. T. V II
ARGHEZI
5. BULACU ANDRADA PROF. MONICA CORBUS VIII II
RISTEA SABINA FLORENTINA IOFCIU
NISTORICA RUXANDRA SCOALA NR 195
BUCURESTI
6. BRANARU ANDREEA PROF. CONSTANTIN ROXANA VIII II
SC. NR. 11
MIHAI EMINESCU
PITESTI,ARGES
7. BOBOC SORINA PROF. GEORGETA BANCEA VII III
FLORENTINA IOFCIU
SCOALA 22 MEXIC,
14

15. BUCURESTI
8. ŞERBAN GEORGIANA – PROF. MUŞAT MARIA VI III
ALEXANDRA PROF. SURCEL TĂNASE
ŞERBAN ANA MARIA , CLUBUL COPIILOR GǍEŞTI
TÃNASE CRISTIAN
GABRIEL BOGDÃNEL
9. PREDA ANDREEA PROF. IONESCU MIHAELA VIII III
RALUCA SI MARINA FELICIA IOANA
SCOALA CU CLASELE 1-8, NR
18, JUD ARGES.
10. STROE COSMIN PROF. NICA AUGUSTINA, 7B M
L.T.T.ARGHEZI
11. PÎRVULEASA MĂDĂLINA PROF. NICA AUGUSTINA, 8B M
L.T.T.ARGHEZI
12. MICICA ALEXANDRA PROF. CONSTANTIN ROXANA, VIII M
BRANARU ANDREEA SC. NR. 11, ARGES
POWER POINT-LICEU
Nr. Nume si prenume elevi Prof. coord. Clasa Premiul
crt.
1 GOLBAN CRISTINA PRPF. GEORGETA MANAFU, 11C I
. LOREDANA PROF. MARIA GHEORGHITOIU,
DAN MARILENA L.T. TUDOR ARGHEZI
JEANINA
2 DRACULET PROF. IAGARU FLORENTINA- 12A II
. CRISTINA, BUZATU L.T. TUDOR ARGHEZI
ANA-MARIA, FIERTU
ALINA
3 VOICAN ANDRA PROF. GEORGETA MANAFU, 10D II
. MARCU IONELA L.T. TUDOR ARGHEZI
4 GIRDAN PROF. GEORGETA MANAFU, 9C II
. ALEXANDRA L.T. TUDOR ARGHEZI
CATALINA NEACSU
MOISA ANDRA
5 IONESCU RALUCA PROF. STANCU MADALINA XI II
. VULPE DIANA PROF. BABOI CORINA
SMARAND DRAGOS COL. ECONOMIC MARIA
TEIULEANU
6 MITRAN ALIN PROF. GEORGETA MANAFU, 12D III
15

16. L.T. TUDOR ARGHEZI
7 BAIGUȘ IOANA , PROF. BADEA MARIANA 11C, III
. DOBRIN ILINCA C.N.,,IULIA HASDEU”, 11C
BUCURESTI
8 ANDREI LUIZA CALOTA RODICA, CNTV, GORJ XE III
.
9 STEFANESCU PROF. VALENTINA STANCIU XII B M
. FLORIAN DANIEL PROF. IRINA ALEXANDRA
BIRJOVEANU
GRUPUL SCOLAR
TRANSPORTURI AUTO
CALARASI
1 MAGINA ANDREEA PROF JIANU CAMELIA XIII M
0 COLEGIUL TEHNIC RESITA
.
1 BALINT OVIDIU ING. GURAN ELENA X M
1 GRUPUL ŞCOLAR
. AGRICOL ,,DR.C.ANGELESCU”
GAESTI
1 ROMANESCU PROF. DRAGOMIRESCU XI M
2 ROXANA VIOLETA
. MARCAU IONUT LUȚARU IULIA
COLEGIUL TEHNIC GENERAL
GHEORGHE MAGHERU- TG JIU
1 CARTAS DIANA PROF. TIMOFTI AFRODITA M
3 ANDREEA COLEGIUL NATIONAL
. “VASILE,
ALECSANDRI”, BACAU
1 BARON ROBERT PROF. BALCAU STEFANIA XII M
4 CNL ZINCA GOLESCU
.
1 ROMAN ANDREEA PROF. ROMAN VIOLETA, X M
5 STOIAN IZABELA BRASOVEANU IONELA
. COMSA PETRU CNL ZINCA GOLESCU
PITESTI, ARGES
1 VOICU ALEXANDRA PROF. STEFAN MIHAELA X M
6 MARIA GRUP SCOLAR ASTRA
.
1 TANASE VLAD PROF. LIPA VALENTINA M
7 IORDACHE VLAD GR. SC. ASTRA PITESTI
.
Partenerii:
16

17. 1. Prof. informatica Manafu Georgeta, prof. fizică Augustina Nica, prof. biologie Florentina
Iagaru si prof. Alina Valceanu Liceul Teoretic Tudor Arghezi, Craiova, Dolj-APLICANTUL;
2. Prof. Lulache Mariana – Colegiul Tehnic Energetic, Craiova, Dolj;
3. Prof. Irina Alexandra Birjoveanu si prof.Valentina Stanciu - Grupul Scolar de Transporturi
Auto, Calarasi, jud Calarasi;
4. Psiholog şcolar Gheorghe Anca Cristina, prof. informatica Popa Gabriela, prof. informatica
Angelescu Ştefan, prof. engleză Aida Grecu, prof. Dumitrache Cristina, ing. Tănase Daniela-
Grupul Şcolar I.C.M. Dacia, Piteşti, jud. Argeş;
5. Prof. ing. Irina Aura Manolache-Colegiul Tehnic „Radu Negru”, Galaţi;
6. Prof. Curea Gina, Grupul Şcolar Agricol Alexandria;
7. Prof. Dragomirescu Violeta- Colegiul Tehnic „General Gheorghe Magheru”, Tg-Jiu, jud.
Gorj;
8. Prof. Popa Jana, Colegiul Tehnic “Dorin Pavel”, Alba-Iulia, Alba;
9. Prof. inginer Georgescu Ligia Marianca- Grupul Scolar Agricol ,,Dr. C. Angelescu" Gaesti,
Dambovita;
10. Prof. Borza Adina şi prof. Molnar Claudia, Colegiul Tehnic "Matei Corvin", jud.
Hunedoara;
11. Prof. Mariana Lili Badea, prof. Cristina Marcu- Colegiul Naţional Iulia Hasdeu, Bucureşti;
12. Prof. Florentina Iofciu, prof. Oana Raluca Rusan, prof. Monica Corbuş prof. Lydia Ignat,
Scoala cu cls. I-VIII nr. 195, Bucureşti;
13. Prof. fizică Florentina Iofciu şi prof. Mihaela Mititel – Şcoala cu clasele I-VIII nr. 22
MEXIC, Bucureşti;
14. Prof. invatamant primar Cercelaru Margareta - Scoala Nr. 29 “Nicolae Romanescu” ,
Craiova
15. Prof. Gavan Camelia Scoala cu clasele I-VIII “Nicolae Velea”, Cepari, jud Arges
16. Yalçın Yavuz Bellikli - prof. coordonator “No more tears”, Seyhan İlçe Milli Eğitim
Müdürlüğü, Adana, TURCIA
17. Andrea Király - coordinatorul proiectului in Austria, Institut für die Förderung von
Mehrsprachigkeit, interkulturellen Kompetenzen und Gleichbehandlung IFMIK, Viena,
AUSTRIA
17

18. 18. Pedro Francisco Cantero Soto - coordonatorul proiectului in Spania Centro Púbico E.P.A.
Monterroso, SPANIA
Dupa incheierea proiecului vom menţine şi vom dezvolta parteneriatele încheiate. Vom
căuta noi parteneri în vederea derularii unor activităţi din cadrul proiectului, ediţia a II-a . Vom
implica în continuare membrii ai Comisiei pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei în Mediul
Şcolar. Activitatea va fi inclusă în calendarul activităţilor extraşcolare din cadrul Comisiei
pentru Prevenirea şi Combaterea Violentei în Mediul Şcolar de partenerii din cadrul proiectului.
VIOLENŢA ÎN ŞCOALĂ
Autor: Prof.Guran Elena
Grupul Scolar Agricol”Dr.C.Angelescu”Gaesti, Jud.Dambovita
Notiunea de violenta este discutata in relatie cu cea de agresivitate. Radacina latina a
termenului violenta este vis , care inseamna “forta” si care trimite la ideea de putere, de
dominatie, de utilizare a superioritatii fizice, deci a fortei, asupra altuia.
Scoala este locul de producere si transmitere a cunoasterii, de formare a competentelor
cognitive, de intelegere a sensului vietii si a lumii care ne inconjoara, de intelegere a raporturilor
cu ceilalti si cu noi insine. Misiunea scolii nu este doar de a pregati forta de munca. Scoala
trebuie sa profileze caractere, sa-I educe tanarului placerea de a invata, dorinta de a reusi si de a
face fata schimbarilor de pe piata muncii.
Violenta scolara este asociata, in general, cu zonele urbane dificile, cu periferiile, acolo
unde saracia este la ea acasa. De aceea, atunci cand se vorbeste despre violenta in scoala, se
considera drept surse favorizante factorii exteriori ai scolii: mediul familial, mediul social, ca si
factori ce tin de individ, de personalitatea lui.
Mediul familial reprezinta, credem, cea mai importanta sursa a agresivitatii elevilor.
Multi dintre copiii care prezinta un profil agresiv provin din familii dezorganizate, au experienta
divortului parintilor si traiesc in familii monoparentale. Echilibrul familial este perturbat si de
criza locurilor de munca, de somajul ce-I atinge pe foarte multi parinti. Parintii sunt confruntati
cu numeroase dificultati materiale, dar si psihologice, pentru ca au sentimentul devalorizarii, al
18

19. esecului. In aceste conditii, ei nu mai sunt sau sunt putin disponibili pentru copiii lor. Pe acest
fundal apar apoi probleme familiale foarte grave care-i afecteaza profund pe copii: violenta
intrafamiliala, consumul de alcool, abuzarea copilului, neglijenta, la care se adauga si importante
carente educationale – lipsa de dialog, de afectiune, inconstanta in cerintele formulate fata de
copil (treceri de la o extrema la alta, de la o permisivitate exagerata la restrictii foarte dure),
utilizarea mijloacelor violente de sanctionare a copilului pe motiv ca “bataia-i rupta di rai”. Sunt
si parinti care privilegiaza in mod exagerat relatia afectiva in detrimentul rolului educativ pe care
ar trebui sa-l aiba in raporturile cu copiii lor: nu le impun nici un fel de interdictii, de reguli, emit
putine exigente si cauta sa evite conflictele. Aceasta absenta cvasitotala a constrangerilor (in
afara scolii) il va determina pe elev sa adopte in scoala comportamente de refuz a exigentelor
profesorilor.
La randul sau, mediul social contine numeroase surse de natura sa induca, sa stimuleze si
sa intretina violenta scolara: situatia economica, slabiciunea mecanismelor de control social,
inegalitatile sociale, criza valorilor morale, mass-media, disfunctionalitati la nivelul factorilor
responsabili cu educatia tinerilor, lipsa de cooperare a institutiilor implicate in educatie. . Un
mediu social in criza (criza locurilor de munca, criza familiei, criza valorilor) afecteaza profund
dezvoltarea personalitatii copilului.
Trasaturile de personalitate ale elevului sunt si ele intr-o stransa corelatie cu
comportamentele violente, la acestea adaugandu-se problemele specifice varstei adolescentei.
Adolescenta este o perioada de transformari profunde pe plan fizic, psihic si social. Acum
adolescentul este fericit, se simte bine bine in pielea sa si doua ore mai tarziu este trist, deprimat,
descurajat. Adeseori, el oscileaza intre sentimentul de putere, de forta si sentimentul de indoiala,
de descurajare, de scadere a stimei de sine. Pentru a se apara de aceste emotii, adolescentii
dezvolta reactii de provocare, de agresivitate, de opozitie fata de parinti si profesori.
In aceasta perioada, dialogul parinti-copii si profesor-elev este absolut necesar.
Adolescentul doreste sa fie inteles, are nevoie de dragoste, de securitate afectiva dar, de cele mai
multe ori, el nu recunoaste si nu exprima acest lucru. Nu intamplator se afirma ca violenta
scolara pleaca, in primul rand, de la un deficit de comunicare. A lupta contra violentelor scolare
inseamna a ameliora calitatea relatiilor si a comunicarii intre toate persoanele angrenate in actul
educational.
19

20. Scoala insasi poate reprezenta o sursa a unor forme de violenta scolare si acest lucru
trebuie luat in considerare in conceperea diferitelor programe de prevenire si stapanire a
violentei.
Scoala este un loc unde elevii se instruiesc, invata, dar este si un loc unde se stabilesc
relatii, se promoveaza modele, valori, se creeaza conditii pentru dezvoltarea cognitiva, afectiva si
morala a copilului. Clasa scolara constituie un grup ai carui membrii depind unii de altii, fiind
supusi unei miscari de influentare reciproca ce determina echilibrul functional al campului
educational. Fiecare grup cere de la membrii sai diferite forme de comportament. Insusi actul
predarii-invatarii este un proces relational, iar gestiunea acestor relatii se inscrie in ceea ce unii
autori numesc managementul clasei scolare, si anume “setul de de activitati prin intermediul
carora profesorul promoveaza comportamentul adecvat al elevului si elimina comportamentul
inadecvat, dezvolta relatii personale bune si un climat socio-emotional pozitiv in clasa, stabileste
si mentine o organizare eficienta si productiva a clasei”(Weber).
Comportamentele violente ale elevului isi pot avea originea si intr-un management
defectuos al clasei scolare, mai exact intr-o lipsa de adaptare a practicilor educationale la o
populatie scolara considerabil schimbata. Se afirma ca prima dorinta a formatorului este aceea de
a exercita o putere. Dand curs acestei dorinte inconstiente, profesorul poate influenta negativ
relatia cu elevul, deoarece va cauta sa-l mentina intr-o situatie de dependenta, de subordonare
neconditionata. Pentru aceasta, profesorul poate recurge la diferite modalitati de coercitie,
descurajand astfel formarea unor personalitati autonome, independente, ca urmare, in grupurile
conduse autoritar, se acumuleaza tensiuni, frustrari, ce determina comportamente agresive,
ostilitati intre membrii grupului, in timp ce fata de lider se manifesta o atitudine de supunere.
Relatia de autoritate influenteaza si tipul de comunicare. De cele mai multe ori,
comunicarea este lateralizata, adica profesorul e cel care emite si care monopolizeaza
comunicarea, iar elevul ramane doar un receptor pasiv. Comunicarea intre elevi in cadrul unor
grupuri de lucru este destul de restransa, iar opiniile elevilor cu privire la viata clasei sunt prea
putin luate in considerare. Nevoia de expresie si de comunicare e o nevoie fundamentala a
oricarui individ, iar grupul scolar este un loc privilegiat de satisfacere a acestor nevoi.
Nesatisfacerea lor antreneaza inevitabil o frustrare ce se va traduce prin comportamente agresive.
Si alte componente ale atitudinii profesorului fata de elevi pot genera situatii conflictuale
ori comportamente violente ale elevilor. Unii profesori adopta o atitudine de ignorare
20

21. dispretuitoare a elevilor, corelata cu tendinta de evaluare a lor in termeni constant negativi si
depreciativi. Indiferenta profesorilor este cea mai importanta manifestare a dispretului fata de
elevi. Sunt numerosi elevii care sufera ca urmare a acestor judecati negative ale profesorului,
pentru ca ele vin sa intareasca propriul lor sentiment de indoiala, de descurajare, de lipsa de
incredere in fortele proprii. Acest dispret, o data interiorizat, poate antrena un ansamblu de
consecinte in plan comportamental: lipsa de comunicare, pasivitatea la lectie, indiferenta sau,
dimpotriva, perturbarea lectiilor, dezvoltarea unor atitudini ostile, provocatoare.
De multe ori, in mod inconstient, profesorul introduce diferentieri intre elevi in functie de
performanta atinsa. Astfel de diferentieri se traduc in atitudini ale profesorului care ii
defavorizeaza pe elevii cu realizari mai modeste.
Aceasta atitudine a profesorului poate determina din partea elevilor sustragerea de la
activitati, indiferenta fata de ceea ce se intampla in clasa, absenteismul, refuzul de a-si face
temele, violentele verbale fata de colegi si chiar fata de profesori, comportamente agresive.
Elevul aflat in situatia de esec si care este pus de nenumarate ori in fta unor sarcini de invatare pe
care nu le poate rezolva traieste o angoasa profunda. Elevul sufera pentru ca si-a deceptionat
parintii si profesorii, pentru ca este dispretuit de colegi, isi pierde stima de sine, increderea in
capacitatea de a reusi chiar si in domeniile in care nu se afla in situatia de esec.acesta este
momentul in care pot sa apara conduitele violente ce se traduc prin: depresie, spirit de revansa si
revalorizare, manifestari de provocare, dispret reorientat catre altii, lipsa de interes fata de viata
in general. In contextul actual, esecul scolar devine repede sinonim cu esecul in viata. Aceasta
situatie il raneste pe individ, ii afecteaza imaginea pe care o are despre propri valoare si, de
aceea, el incearca sa-si ia revansa intr-un fel.
Nu in ultimul rand, modul in care profesorul distribuie sanctiunile, abuzul de masuri
disciplinare, de pedepse, influenteaza climatul si calitatea vietii scolare.orice profesor stie ca
pedeapsa, ca remediu, nu are efecte pozitive decat in mod circumstantial si pe termen scurt. De
cele mai multe ori, ea produce reactii emotionale negative, creeaza tensiuni, anxietate, frustrari,
conflicte si deteriorarea relatiilor profesor-elev. Pentru ca o sanctiune sa fie eficace, ea trebuie sa
aiba un sens, sa fie integrata intr-un sistem coerent care leaga respectarea regulilor, a normelor
scolare de natura actului comis si de tipul de sanctiune. Sanctiunea trebuie sa se alfle intr-un
raport logic cu actul sanctionat.
21

22. Fenomenul violentei scolare trebuie analizat in contextul aparitiei lui. Scoala poate juca
un rol important in prevenirea violentei scolare. Si asta nu numai in conditiile in care sursele
violentelor sunt in mediul scolar, ci si in situatia in care sursele se afla in exteriorul scolii.
Pentru ca scoala sa isi asume acest rol de prevenire si de stapanire a fenomenului
violentei, prima investitie trebuie facuta in domeniul formarii profesorilor. Trebuie sa
recunoastem ca, atat in cadrul formarii initiale, cat si al formarii continue, atentia este
concentrata asupra lucrului cu clasele de elevi “fara probleme”. Se discuta mult prea putin despre
modalitatile de abordare a claselor dificile. Este nevoie de o formare specifica, in masura sa
permita satisfacerea cerintelor elevilor “cu probleme”. Nu putem astepta pasivi ca problemele sa
se rezolve de la sine. De exemplu, in conditiile unui mediu familial instabil, tensionat,
conflictual, scoala poate reprezenta pentru elev o a doua sansa.
Bibliografie:
• Banciu, D., Radulescu, S.M., Voicu, M., Introducere in sociologia deviantei, Bucuresti, Editura Stiintifica
si Enciclopedica, 1985.
• Chelcea, S., Ilut, P. (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Bucuresti, Editura Economica, 2003.
• Ilut, P., Valori atitudini si comportamente sociale – Teme actuale de psihosociologie, Iasi, editura
Polirom, 2004, p.107-122.
• Liiceanu, A., Violenta umana: o neliniste a societatii contemporane, in Ferreol, G., Neculau, A. (coord.),
Violenta – Aspecte psihosociale, Iasi, editura Polirom, 2003, p.47-57.
• Mitrofan, N., Agresivitatea, in Neculau, A.(coord.), Psihologie sociala, Iasi, Editura Polirom, 1996, p.
427-437.
• Salavastru, D., Violenta in mediul scolar, in Ferreol, G., Neculau, A. (coord.), Violenta – Aspecte
psihosociale, Iasi, editura Polirom, 2003, p.119-137.
VIOLENŢA ŞCOLARĂ
Autor: Prof. Mariana Lili BADEA
Colegiul Naţional”Iulia Hasdeu”
Ce este violenţa?
Violenţa reprezintă acţiunea ce se efectuează cu o forţă puternică, de obicei cu intenţii
distructive, in care este utilizată forţa, pentru a constrânge pe cineva spre a face ceva. Violenţa
22

23. este datorată de cele mai multe ori de lipsa de stăpânire de sine, impulsivitate, agresiune,
inverşunare,dar şi frustrare.
Violenţa în scoli.Cea mai frecventă problemă întâlnită în ceea ce priveşte conduita
elevilor, este violenţa şcolară.Ultimele statistici oficiale arată o creştere îngrijorătoare a acestui
fenomen în ultimele trei decenii , în multe ţări. Însă, pentru a realiza o imagine şi mai amplă,
trebuie spus că statisticile şi mass-media, nu pot arăta adevarata expansiune a acestui fenomen,
deoarece violenţa şcolară poate fi ascunsă, multe dintre victimele sale rămânând tăcute datorită
fricii. În scoli, violenţa este cel mai des întalnită, comparativ cu alte medii instituţionale (firme,
facultăţi, spitale, etc) motivul principal fiind vârsta încă fragedă şi educaţia în drum spre a fi
însuşită. În funcţie de tipul de prejudiciu adus, se poate diferenţia în violenţă şcolară fizică şi
psihologică (verbală).
La originea fenomenului au baza mai mulţi factori, şcoala fiind locul în care elevii işi
petrec o mare parte a zilei, locul în care sunt instruiţi şi invaţă, dar este şi în care se stabilesc
relaţii de diferite natură, unde se promovează modele de urmat în viaţă si tipuri de
comportamente în funcţie de anturajul fiecăruia.Anturajul reprezentând un prim mare factor. În
mod tradiţional, şcoala este locul în care se transmit cunoştinţe, în care se formează
comporatamentul elevului în societate, este locul de întelegere a vieţii şi a lumii inconjurătoare.
Să vorbim despre violenţă în locul in care de obicei ne asteptăm ca elevii să primească o educaţie
potrivită în privinţa formării unei personalităţi care mai târziu va ajuta tânărul elev să se descurce
în viaţă, este un lucru relativ,existând şi excepţii.
In mediul şcolar există două tipuri de violenţă :
- violenţe obiective - care sunt de ordinul penalului, delicte şi asupra cărora se poate
interveni frontal;
- violenţe subiective - care sunt mai subtile, ţin de atitudine şi afectează climatul şcolar
(atitudini ostile, dispreţ, umilire, sfidare, absenţele de la ore).
O formă de violenţă extrem de răspandită în mediile şcolare este cea verbală.
Majoritatea limbilor prezintă de obicei două dimensiuni: un vocabular comun, constând din
cuvinte „acceptate” şi inofensive şi unul al obscenităţilor, al cuvintelor grele, jignitoare. Aceste
cuvinte au iniţial un caracter inofensiv şi, îndată ce şi-au epuizat capacitatea de a uimi, a jigni, se
reîntorc în vocabularul cuvintelor obişnuite, uzuale. Există mai multe motive pentru care elevii
le adoptă şi utilizează. Unul ar fi funcţia de „eliberare” a injurăturii, care este şi un mod de a
23

24. elibera tensiunea cumulată. Dar există o forţă motivaţională în spatele folosirii înjurăturilor şi
anume descărcarea anxietăţii generate de cele mai multe ori de anumite probleme. Lucrurile
despre care elevii înjură, despre care vorbesc urât şi se descarcă , ne pot dezvalui, prin urmare,
multe dintre fricile şi grijile lor.
Toleranţa este necesară atât între indivizi cât şi în cadrul familiei şi comunităţii.
Promovarea toleranţei şi modelarea atitudinilor unii faţă de alţii, în sensul unei deschideri
reciproce şi al solidarităţii, urmează să aibă loc în şcoli şi universităţi, în instituţii menite să
educe şi prin intermediul educaţiei non-formale, acasă şi la locul de muncă. Mijloacele de
informare în masă sunt în măsură să joace un rol constructiv, de susţinere şi protejare în acest
sens, favorizând dialogul şi dezbaterile libere, publice şi deschise, promovând valorile toleranţei
şi evidenţiind efectele indiferenţei faţă de expansiunea ideilor, gândurilor şi grupurilor
intolerante.
În toatã lumea urmează a fie întreprinse măsuri în vederea asigurării egalităţii în drepturi
pentru grupuri şi indivizi, oriunde este necesar. În acest sens, o atenţie deosebită va fi acordata
grupurilor dezavantajate din punct de vedere economic sau social astfel , să le fie asigurate
protecţia legii şi masurile sociale, mai ales, in materie de locuinţa, muncă şi sănătate, cât şi în
sensul respectării culturilor şi valorilor lor , în special prin educaţie, a promovării şi integrării lor
profesionale si sociale.
VIOLENŢA-ARMA CELOR SLABI
Autor: ElenaCorina ENACHE-clasa aIX-a B
Colegiul Naţional”Iulia Hasdeu”
Coordonator: Prof. Mariana Lili BADEA
Violenţa în familie este un fenomen care, deseori, nu este conştientizat de către
societate ca fiind un fenomen grav. Poate, de aceea , mulţi dintre cei care asistă la o astfel de
scenă, sau ştiu că aşa ceva se petrece în imediata lor apropiere, în familiile cunoscuţilor sau chiar
a rudelor ,preferă să nu intervină.
24

25. Mulţi români sunt înca de părere că ”Bătaia e ruptă din rai.” şi adoptă aceste
cuvinte,drept călăuze,în realizarea educaţiei propriilor copii.În acest caz,nu este vorba despre
parinţii care mai scapă câte o palmă,la nervi,foarte rar,ci despre aceia care ajung să-şi snopească
copiii în bătaie,aceştia rămânând de cele mai multe ori cu răni fizice,dar şi psihice.
De cele mai multe ori şi abuzul psihologic este la fel de dăunător ca violenţa
fizică,uneori devastator,comparat de cele mai multe ori,cu tratamentul ostaticilor,oamenilor
privaţi de libertate,care sunt copleşiţi tot timpul de sentimentul de frică,a cărui repercursiuni sunt
în mare parte lipsa de somn şi odihnă. Violenţa psihică constă în folosirea ameninţărilor si a
comportamentelor menite să producă teama,care odată instalată,este suficientă pentru menţinerea
unei stări de frică si teroare. Uneori, persoanele abuzate ajung să se autoînvinuiască pentru
bataile şi abuzurile suferite, având o percepţie deseori greşită in ceea ce priveşte realitatea.
Persoanele agresate sunt distruse psihic treptat şi îndură bătăile partenerului foarte
mult timp înainte de a se hotarî să facă ceva in vederea schimbării situaţiei sau pedepsirii
persoanei violente. De cele mai multe ori, atmosfera încarcată şi tensionată familie,din
casă,precum şi asistarea la scandalurile dintre parinţi şi bătăile primite în majoritatea cazurilor
de către mamă, îi afectează în principal pe copii, toate acestea având consecinţe vizibile in
conduita şi integrarea in societate pe tot parcursul vieţii lor. În calitate de adult, victimele
violenţei domestice suferă de depresie, stări de anxietate şi simptome post traumatice. De
exemplu, conform unui studiu recent, baieţii care au fost victimele violenţei domestice sunt
predispuşi să adopte acelaşi comportament şi să abuzeze de proprii copii.
Violenţa naşte violenţă! La aceste cuvinte ar trebui să se gândească fiecare înainte să
realizeze ceva ce ar putea regreta mai târziu. Un copil crescut într-un mediu violent,în care
bătăile fac parte din desfăşurătorul zilnic, vor învăţa că “asa se face” şi ca asa este bine şi vor
aplica acelaşi tratament propriilor familii. Puţini sunt cei care datorită agresiunilor suferite sau
asistate in copilărie, decid să evite violenţa, în oricare formă a sa, în familiile pe care ureamză să
le întemeieze odată ajunşi în pragul maturităţii,având la rândul lor proprii copii.
Violenţa în familie nu este ceva normal! Şi, în niciun caz, nu este ceva ce trebuie
acceptat . În utimii ani au apărut din ce în ce mai multe centre şi adăposturi care oferă protecţie şi
consiliere femeilor abuzate. Adăposturile oferă servicii atât victimelor, cât şi minorilor aflaţi în
grija acestora. Victimele de la centrele de recuperare beneficiază de hrană, servicii medicale,
asistenţă psihologică, chiar consiliere juridică, atunci când situaţia familială o impune. Pentru
25

26. agresori sunt asigurate tratamente psihologice şi psihiatrice, dezalcoolizări şi dezintoxicări,
servicii de consiliere şi mediere a conflictului între acesta şi membrii familiei. În ciuda
numărului mare de agresaţi, în multe cazuri supuşi unor violenţe incriminate şi în legislaţia
penală, sunt înregistrate foarte puţine plângeri privind violenţa domestică.
Dar mai este o problema,trăim cu falsa impresie că violenţa domestică este întalnită
în special în” pătura de jos” a societăţii, că victimele sunt persoane “slabe”, care nu sunt în stare
să paraseasca o relaţie abuzivă sau chiar că persoana abuzată ar putea să oprească abuzul, dacă ar
fi suficient de hotarâtă. E adevarat că problemele financiare reprezintă un factor de risc şi pot
genera reacţii agresive, însă violenţa domestică este rezultatul nevoii unei persoane de a
demonstra că deţine controlul, ca puterea e in mainile sale.
Dar oare este nevoie de asemenea metode pentru a ne impune punctul de vedere? Pentru
a ne face ascultati? Violenţa este arma celor slabi,celor care nu sunt destul de buni pentru a aduce
argumente spre susţinerea propriilor idei,gânduri şi concepţii. Aşadar,înainte de a acţiona
violent,trebuie gândit de două ori înainte,deoarce niciodata nu se ştie cand va veni rândul
fiecaruia,astfel culegând ceea ce semănăm.
Bibliografie
• [1]. http://medlive.hotnews.ro/violenta-domestica-va-fi-introdusa-in-programa-de-sanatate-si-asistenta-
sociala-consecinte-medicale-ale-violentei-in-familie.html
O LUME FĂRĂ VIOLENŢĂ
Autor: Georgiana Corina Zamfir, Clasa a-IX-a B
Colegiul Naţional”Iulia Hasdeu”
Coordonator: Prof. Mariana Lili BADEA
Violenţa a devenit o problemă gravă , îngrijorătoare. Întâlnim violenţă acolo, unde nu ar
trebui să fie , acolo unde ar trebui ca armonia şi înţelegerea să domnească, adică în familie; în
şcoală, unde ar trebui să existe educaţie. Vedem violenţă peste tot, pe stradă în instituţii şi în
societate la fel. Tot mai des în ultimul timp, părinţii se plâng de copiii lor, deoarece aceştia sunt
26

27. mai agitaţi, mai greu de stăpânit, vorbesc urât, stau ore în şir în faţa televizorului şi a
calculatorului.
Televiziunea, muzica, jocurile video şi informaţia care circulă liber pe internet vin să le
confirme adolescenţilor faptul că violenţa poate reprezenta un lucru normal din viaţa de zi cu zi.
Studiile au arătat faptul că violenţa poate fi redusă semnificativ sau chiar prevenită dacă
următorii factori de risc sunt identificaţi la persoana în cauză şi îndepărtaţi : expunerea la abuzul
fizic sau sexual, expunerea la violenţa domestică, programele TV care încurajează violenţa,
consumul de droguri şi alcool, factori de stres în familie. Acestora li se mai adaugă anturajul şi
mediul de la şcoală, prietenii având o influenţă semnificativă în viaţa şi în formarea personalităţii
unui adolescent. Iată câteva semnale de alarmă care pot indica faptul că un adolescent începe să
adopte un comportament inadecvat şi agresiv: izolarea, crize de isterie, accesul la armele de
apărare, tentative de suicid, comportament agresiv faţă de animale, abuzul de droguri sau alcool
sau imposibilitatea de a-şi asuma responsabilitaţile faptelor sale.
Violenţa tulbură grav mediul şcolar. Ea conduce la o deteriorare a climatului în şcoală,
afectează raporturile elev-elev şi elev-profesor şi generează sentimente de insecuritate, de teamă,
care influenţează negativ dezvoltarea normală a elevului. Şcoala este un loc, unde elevii se
instruiesc, învaţă, dar este şi un loc unde se stabilesc relaţii, se promovează modele, valori, se
creează condiţii pentru dezvoltarea cognitivă, afectivă şi morală a copilului. Pentru ca şcoala să
îşi asume rolul de prevenire şi stăpînire a violenţei, prima investiţie trebuie făcută în domeniul
formării profesorilor. În condiţiile unui mediu familial instabil, tensionat, conflictual, şcoala
poate reprezenta pentru elev o a doua şansă.
A fi un exemplu bun pentru copilul său reprezentă o modalitate prin care părintele poate
preveni comportamentul violent al acestuia. De cele mai multe ori, un copil expus violenţei
domestice ajunge să îşi însuşească un astfel de comportament în adolescenţă, crezând că aceasta
este normalitatea lucrurilor. Violenţa domestică nu se refera doar la abuzul copilului ci şi la
imaginiile de acest fel, între părinţi sau între parinţi şi fraţii mai mari. Din punct de vedere clinic
o definiţie larg acceptată a violenţei domestice este aceea formulată de Stark si
Flitcraft:”Violenţa domestică este o ameninţare sau provocare, petrecută în prezent sau în trecut,
a unei răniri fizice în cadrul relaţiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de
domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi însoţit de intimidări sau abuzuri verbale; distrugerea
27

28. bunurilor care aparţin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte potenţiale surse de sprijin;
ameninţări făcute la adresa altor persoane semnificative pentru victimă, inclusiv a copiilor;
furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasărilor,
telefonului şi a altor surse de îngrijire şi protecţie”. Ca părinte este important să eviţi astfel de
situaţii neplacute pentru copilul tău.
O altă modalitate de a preveni comportamentul violent al unui adolescent este
comunicarea acestuia cu parinţii săi. Un părinte trebuie să discute de această temă cu copilul său
şi să stabilească clar că în familia lor violenţa nu este permisă. Dacă adolescentul ajunge la
această vârstă crezând că violenţa nu este acceptată, atunci nu se va lasă atât de uşor influenţat de
către prieteni sau anturaj. Bineînţeles, copiii trebuie incluşi şi ei în conversaţiile familiei. În felul
acesta învaţă să se descurce în lumea adulţilor, devin mai vioi şi-şi construiesc un vocabular care
le va dezvolta talentul de a conversa şi de a se adapta în societate. Trebuie să nu uitam că totuşi,
copilul nu este un adult în miniatură. Un copil are interesele propriei vârste şi atenţia lui este
foarte redusă. Ceea ce este de o durata foarte scurtă pentru un adult, poate fi o eternitate pentru
copil. Deci, nu invitaţi copilul la conversaţii lungi şi plictisitoare.
De asemenea, este important ca părintele să se implice în viaţa socială a copilului său.
Şcoala şi grupul de prieteni constituie una dintre principalele surse care influenţează
comportamentul adolescentului. Părintele trebuie să vorbească periodic cu dirigintele clasei şi să-
i accepte pe prietenii copilului său pentru ai observa şi astfel să-şi dea seama ce se întâmplă în
viaţa acestuia. Dacă părintele reuşeşte să-i câştige încrederea adolescentului, acesta va ţine cont
mult mai uşor de părerile sale, decât dacă îi impune ceva cu forţa.
În concluzie, violenţa este un proces care poate fi stompat şi chiar înlăturat din viaţa
noastra dacă noi ne dorim cu adevărat acest lucru. Indiferenţa susţine violenţa, iar aceasta trebuie
înlăturata.
Bibliografie :
• [1].http://appstefanesti.wordpress.com/2009/02/16/%E2%80%9Cavem-dreptul-sa-traim-intr-o-lume-
fara-violenta%E2%80%9D/
• [2].http://articole.famouswhy.ro/cauzele_violentei_scolare/#ixzz1pb1Jub2l
„VIOLENŢA”-ARMA CELOR SLABI.
28

29. Autori: Alexandra Ioana Tudor -Clasa aXI-a C
Colegiul Naţional „Iulia Haşdeu” ,clasa a- XI-a
Profesor coordonator: prof. Mariana Lili Badea
În viata de zi cu zi, întîlnim adesea articole, cazuri, ştiri despre violenţă, abuzuri.
Cea mai des întîlnită este violenţa domestică.
Violenţa domestică este o ameninţare sau provocare, petrecută în prezent sau în trecut, a
unei răniri fizice în cadrul relaţiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de
domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi însoţit de intimidări sau abuzuri verbale; distrugerea
bunurilor care aparţin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte potenţiale surse de sprijin;
ameninţări făcute la adresa altor persoane semnificative pentru victimă, inclusiv a copiilor;
furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasărilor,
telefonului şi a altor surse de îngrijire şi protecţie. Experţii care cercetează această problemă sunt
de acord că violenţa este un fenomen larg răspândit, mult mai răspândit decât arată sondajele,
pentru simplu fapt ca unele fapte nu sunt raportate poliţiei sau spitalelor.
Violenţa domestică apare pe scara largă şi în rândul populaţiei majoritare. În România,
până în noiembrie 2000, nu a existat în cadrul legislativ nici o referire la acest fenomen al
violenţei domestice, fiind prevăzute numai articole prin care se pedepseau actele de violenţa în
general. Studiile privind violenţa în familie realizate în Romînia arată că, 45% dintre femei au
fost agresate verbal, 30% au fost abuzate fizic şi 7% au fost abuzate sexual pe durata vieţii.
Aproape două treimi dintre femei au fost supuse cu forţa la relaţii sexuale de către partenerii
actuali sau anteriori; 15% au fost violate de un prieten sau fost prieten, 12% au fost violate de o
cunostinţă sau o persoană cu care se întâlneau.
29

30. Un caz de violenta!!!
„Ne-am cunoscut în urmă cu aproape trei ani, pe un site de socializare. După opt luni, ne-
am mutat împreună şi la nici un an ne-am casatorit . N-am ştiut să păstrăm multă vreme partea
frumoasă a relaţiei noastre. L-a început s-a comportat admirabil, un tată adevărat pentru fiul
meu , un soţ liniştit,dar miracolul a durat doi ani . Gelozia lui faţa de fiul meu, faţa de meseria
mea, l-a determinat să devină violent, să ţipe ,să-mi terorizeze copilul. Am preferat să ne
despărţim un timp , sperând că, poate işi revine. Apoi, m-am trezit cu el la uşă. L-am primit, l-
am iertat şi am crezut sincer în sentimentele lui. Comportamentul lui faţă de mine şi mai ales
faţă de fiul meu mi-au spulberat încrederea în omul de lângă mine. Am început să mă interesez
cine este cu adevărat bărbatul cu care alesesem să trăiesc. Am aflat lucruri care m-au îngrozit.”
Astfel începe mărturisirea dramatică a Ioanei, una dintre nenumăratele victime, agresată chiar de
către cel care îi jurase iubire şi siguranţă...,,la bine şi, mai ales, la greu”.
Demascat şi fără puterea de a mai nega ceva, bărbatul s-a transformat într-un monstru. De
când îşi luase fiul mutându-se la o altă adresă, individul îşi urmărea sistematic fosta soţie.
Agresiunile s-au ţinut lanţ, de fiecare dată acestea fiind stinse de Poliţie.
„Doar Poliţia mi-a luat în seamă strigătele de ajutor , adaugă Ioana. Un agent de la
Secţia 4 a încercat să medieze conflictul. Din păcate, legea este limitată în astfel de cazuri.
După episodul de la secţie, nu m-a mai pândit. A mai sunat însă de câteva ori şi mi-a trimis sms-
uri. Şi eu şi fiul meu trăim cu teama că ar putea să apară oricând. Tresărim la fiecare zgomot.
În fiecare noapte mă gândesc cum am putut să trăiesc atâta vreme cu un om care m-a atacat
mişeleşte în plină stradă, care m-a terorizat nu doar pe mine, ci şi pe fiul meu, care m-a umilit
ori de câte ori a avut ocazia?”
30

31. Prin acest caz ne dăm seama căt a trebuit să îndure o femeie langă un „monstru”. Atât
femeia , cât şi copilul au suportat nişte traume care i-au marcat pentru totdeauna, lăsând o undă
de teamă , de frica în urmă.
Fiecare victima a violenţei domestice are nevoie de un sprijin , de încurajări.
NU JUDECA GREŞIT , încercă să o ajuţi şi să o asculţi.
„ În cazul celor care fac uz de forţă mai există speranţa că ei vor găsi într-o bună zi calea
spre non-violenţă, lucru care nu este valabil şi în cazul celor slabi.”(Mahatma Gandhi)
Bibliografie
• http://www.exclusivnews.ro/stiri/stiri-nationale/socant-peste-1-400-de-agresiuni-in-familie-si-27-de-
crime-in-trei-luni-in-romania.html
• http://femeia-victima.blogspot.com/
• http://www.rightwords.ro/citate/cautare/violenta
• http://www.politiaromana.ro
• http://www.scoalaparintilor.ro/educatie/violenta-si-consecintele-ei-2.html
VIOLENŢA ÎMPOTRIVA FEMEILOR
Autori: Denise Alexandra -Clasa a XI-a C
Colegiul Naţional „Iulia Haşdeu”
Andreea Raluca Racotzi-Clasa a-X-a D
Colegiul Naţional „Matei Basarab
Profesor coordonator: prof. Mariana Lili Badea
Violenţa este una din marile probleme ale lumii contemporane. Presa scrisa sau audio
vizuală, informează în permanenţă cu privire la diverse manifestări ale acestui fenomen. De la
formele cele mai agresive precum războaiele ori crimele terifiante, bătăile, violurile, furturile,
distrugerile de bunuri şi pînă la cele mai puţin şocante, cum ar fi violenţele verbale, toate acestea
susţinute de o abundenţă de imagini violente se perindă zilnic prin faţa ochilor noştri.
Dicţionarul enciclopedic român defineşte violenţa ca fiind “un viciu de consinţământ, care
constă în constrângerea exercitată pe cale psihică asupra unei persoane spre a o determina să
facă un anumit act juridic“.
Femeile fac parte din categoria persoanelor care prezintă un grad mare de vulnerabilitate,
datorită caracteristicilor sale bio-constituţionale şi psihocomportamentale. Prin tradiţie femeia a
31

32. beneficiat de un statut inferior în comparaţie cu al bărbatului ceea ce a expus-o diferitelor forme
de agresiune sau umilire care erau acceptate de către societatea respectivă. Sunt femei care
recunosc că sunt victime ale violenţei domenstice dar sunt şi mai multe cele care încă nu au
curajul să vorbească.Îndură certuri dupa certuri, bătai dupa bătai fiindu-le frică să spună NU.
Preferă să păstreze tăcerea în speranţa falsă că nu se va mai repeta, din dependenţă faţă de
profitul adus de partener sau de dragul copiilor care ,zic ele , merită să aibă o familie completă.
Nimic mai greşit! Expunerea la violenţă poate avea efecte semnificative asupra copiilor pe
parcursul dezvoltării lor şi influenţează modul în care aceştia îşi vor forma relaţiile cu cei din jur
în copilărie şi ca adulţi.
Având un set puternic de concepţii potrivit cărora femeile sunt cetăţeni de categoria a
doua, valorile şi normele religioase şi tradiţionale persistente care proclamă o imagine
distorsionată a inferiorităţii şi supunerii femeii faţă de bărbat, societatea legitimează şi
perpetuează violenţa împotriva femeilor ca mijloc ultim de a disciplina şi deţine controlul asupra
acestora. În societatea românească violenţa împotriva femeilor este tolerată şi chiar încurajată
fiind considerată naturală, de înţeles, tolerabilă, meritată, ordine naturală a lucrurilor,
Proverbele ce concentrează adevăruri pentru diferite comunităţi pot confirma normele şi
valorile sociale dar pot de asemenea servi şi la perpetuarea unor stereotipuri. Înţelepciunea
populară romanească conţine numeroase proverbe cu imperative clare referitoare la necesitatea
maltratării femeilor: “Femeia trebuie bătută pentru că este rea”, “Piatra de moară trebuie bătută
de trei ori pe zi iar femeia de 6 ori”,” Femeia trebuie bătută chiar dacă nu a facut nimic rău
deoarece cu siguranţă va face ceva”, “Femeia trebuie bătută iar ea va şti de ce”; altele reflectă şi
avertizează împotriva răului pe care îl reprezintă femeia daca nu e ţinută sub control: “Vai de
casa în care bărbatul e o femeie”, “Acolo unde calcă o femeie se murdareşte pământul”.
Pe 25 noiembrie 2011a avut loc un protest în faţa Parlamentului României împotriva
violenţei asupra femeilor.
32

33. Statistici îngrijoratoare:
În Anglia multe femei sunt bătute până la sânge, de partenerii lor, în Canada şi Israel e
mai probabil ca o femeie să fie ucisă de partenerul ei decât de un străin. În Rusia una din 50 de
femei, este omorâtă de soţ, în Europa una din 4 femei devine victima unei violenţe, în România
una din trei femei a fost abuzată fizic de partenerul ei, iar în America la fiecare 15 secunde o
femeie suferă un abuz, în general din partea partenerului.
Procentul femeilor din ţările în curs de dezvoltare care sunt victime ale violenţei în
timpul sarcinii variază între 4% şi 20%, conform European Journal of Public Health.
În 48 de sondaje realizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în întreaga lume, între
10% şi 69% dintre femei au raportat ca au fost abuzate fizic de partenerul intim la un moment
dat în viaţă.
Bibliografie:
• [1].http://www.violentaimpotrivafemeii.ro/datesistatistici/
• [2].http://www.violentaimpotrivafemeii.ro/datesistatistici/
• [3].http://ladyfest-ro.pimienta.org/05/cd/pdf/curic-viol_putere.pdf
33

34. DE LA COMPORTAMENTUL AGRESIV LA VIOLENŢA ÎN ŞCOALĂ
Elevi LIŢĂ FLORIN-GHEORGHE
MATEI ŞTEFAN-CĂTĂLIN
Prof.indrumator LULACHE MARIANA
Colegiul Tehnic Energetic Craiova
Comportamentul agresiv însumează următoarele categorii de comportamente:
• Ameninţă, intimidează, ironizează pe alţii
• Manifestă agresivitate fizică faţă de alţii
• Distruge bunurile celorlalţi
• Încalcă drepturile celorlalţi
Violenţa în şcoală este „orice formă de manifestare a unor comportamente precum:
• exprimare inadecvată sau jignitoare, cum ar fi: poreclire, tachinare, ironizare, imitare,
ameninţare, hărţuire;
• bruscare, împingere, lovire, rănire;
• comportamente care intră sub incidenţa legii (viol, consum/comercializare de droguri,
vandalism – provocarea de stricăciuni cu buna ştiinţă – furt);
• limbaj neadecvat la adresa cadrului didactic şi celorlalţi colegi (înjurături, cuvinte
obscene).”
Violenţa interpersonală sau violenţa directă este definită drept „comportamentul unei
persoane îndreptat împotriva altei persoane care în mod intenţionat ameninţă, încearcă să
producă sau produce rănirea fizică a acesteia” .
Comportament agresiv se asociază şi formelor mai uşoare de violenţă care includ:
comportamente verbale, fizice sau gesturi, menite să producă rănire fizică uşoară, disconfort
psihologic, intimidare sau teamă .
Agresiunea se poate manifesta într-o formă indirectă, prin răspândirea de zvonuri
depreciative la adresa unei persoane sau prin marginalizare socială . Trecerea de la o formă
la alta se poate produce:
• în cadrul aceleiaşi situaţii care escaladează de la dispută verbală la atac fizic,
• în timp, pe măsură ce înaintează în vârstă, tânărul trece de la îmbrâncelile şi piedicile
specifice copilăriei la violenţe fizice grave, premeditate, ce apar de regulă în adolesce
34

35. Comportamentele agresive pot apărea ca manifestări ale unor deprinderi formate în alte
structuri, în condiţiile în care sarcinile şcolare sunt prea uşoare, producând plictiseală sau prea
grele, generând elevilor un sentiment de copleşire şi de lipsă a eficacităţii personale (sentimentul
că nu pot face faţă, nu sunt în stare).
Consecinţe ale manifestării comportamentelor agresive în contextul şcolar
• performanţe şcolare scăzute,
• eşec şcolar, suspendare, excludere sau părăsirea voluntară a şcolii,
• asumarea violenţei ca formă acceptabilă de rezolvare a problemelor/conflictelor
• efort suplimentar din partea profesorilor şi administraţiei pentru gestionarea problemelor
de disciplină
• imagine negativă din partea colegilor şi a profesorilor,
• marginalizarea elevului,
• sentimente de izolare şi singurătate,
• consum de alcool, droguri,
• acte de delincvenţă în adolescenţă,
• criminalitate şi psihopatologie la vârsta adultă.
PROFESORUL –ORIENTATOR ŞI CONSILIER AL ELEVILOR
ÎN ACTIVITATEA DE PREVENIRE A VIOLENŢEI
35

36. Prof. Lulache Mariana
Colegiul Tehnic Energetic Craiova
Activitatea de prevenire a violenţei în şcoală şi în societate este una de maxima actualite
şi este foarte probabil ca importanţa ei să crească, dat fiind apetitul tinerilor pentru violenţa
verbală, fizică şi emoţională.
Educatorul trebuie să ştie care sunt coordonatele unei activităţi colective reuşite,
condiţiile antrenării membrilor unui colectiv în realizarea unui scop comun, ce fel de perspective
i-ar putea atrage şi ce stimulente le-ar putea întreţine elanul în muncă un timp îndelungat. Aici se
îmbină cel mai mult ştiinţa cu arta, tehnica de lucru cu talentul, experienţa cu iniţiativa, tactul cu
măiestria, calmul cu entuziasmul, căutările cu siguranţa.
Orice profesor este, în fapt, fun creator de modele, de proiecte educaţionale, de profile,
de metode şi procedee, un inovator. O asemenea calitate îi pretinde profesorului imaginaţie,
abilitate, inovaţie în toate împrejurările, nu numai în cadrul lecţiilor. Orice elev este un unicat şi
fiecare cere un anumit tratament pentru a se realiza optimal. A stabili condiţiile, tratamentul şi
modalităţile prin care fiecare elev îşi poate pune în valoare mai bine disponibilităţile şi calităţile
sale şi a obţine succese, înseamnă a descoperi specificul fiecăruia şi a şti să adaptezi tehnologia
educaţiei acestor particularităţi.
Profesorul este creator în sensul adaptării tehnologiei de lucru la specificul fiecărui
colectiv şi al fiecărui elev, în sensul anticipării, inventării şi proiectării de noi modele, obiective,
tipologii sau prototipuri de metode, caractere, structuri. Contribuţia lui la perfecţionarea
învăţământului şi al educaţiei trebuie să fie continuă, consistentă şi înnoitoare. Creativitatea
profesorului se manifestă în toate domeniile învăţământului şi educaţiei, cuprinde şi activitatea
extraşcolară.
A organiza activităţi formative interesante , variate, atractive, multiple şi complexe şi a-i
ajuta să-şi programeze activitatea, înseamnă a fi creatorul unui sistem de muncă pasionant,
captivant, atrăgător.
Activitatea educativă a profesorului, presupune în mod necesar finalizarea ei, adică
sprijinirea fiecărui elev în acţiunea de calificare şi integrare în muncă. Profesorul trebuie să
desfăşoare şi o muncă de consilier şi orientator ajutând fiecare elev să-şi aleagă corect tipul de
studiu şi apoi profesiunea care corespunde cel mai bine profilului personalităţii sale.
36

37. Sprijinirea elevilor în formularea proiectului lor de viitor înseamnă cunoaşterea temeinică
a fiecăruia, dezvoltarea capacităţilor lor de autocunoaştere, furnizarea unor informaţii
profesionale, sistematice şi selective, familiarizarea fiecărui elev cu criteriile unei alegeri
raţionale şi mai ales sensibilizarea lor pentru nevoile forţei de muncă. A le conştientiza cerinţele
economice-sociale şi a-i ajuta să ţină seama de ele în alegerea profesiunii, înseamnă a face o
orientare raţională, pusă în serviciul intereselor comune.
Orice profesor poate şi trebuie să dezvolte interesele, aptitudinile şi talentele elevilor,
ajutându-i să-şi valorifice la maximum aptitudinile. Conducerea elevului de-a lungul anilor în
şcoală, astfel încât să se realizeze pe deplin, este cea mai autentica probă a unei acţiuni
pedagogice reuşite. Modelând personalitatea fiecărui elev, profesorul este preocupat să descopere
direcţia optimă de dezvoltare a acestuia şi de stimulare a capacităţilor necesare împlinirii sale. El
devine astfel specialistul care acordă şi o calificată asistenţă psihopedagogică indispensabilă
dezvoltării multilaterale a fiecărui elev. Ajutând fiecare elev să îşi aleagă tipul de studii şi apoi
profesiunea care corespunde cel mai bine personalităţii sale, profesorul rezolvă nu numai
problema orientării profesionale, ci şi pe aceea a integrării cu succes a absolvenţilor în viaţa
profesională ulterioară, este atent la îmbinarea pregătirii teoretice cu cea practică.
Profesorul îşi afirmă cu adevărat funcţia de consilier, fiind un permanent îndrumător al
dezvoltării acestora. Mulţi elevi se recunosc ca fiind opera profesorului lor, atât în ceea ce
priveşte profesiunea aleasă, cât şi în ceea ce priveşte caracterul şi atitudinea lor în faţa vieţii.
Spre rolurile de orientator, consilier şi confident al elevilor, trebuie să tindă fiecare
profesor. Profesorul este capabil să evalueze continuu, obiectiv şi eficient, atât rezultatele
elevilor, cât şi pe cele ale propriei munci. Aprecierea rezultatelor activităţii educaţionale,
constituie o verigă obligatorie a structurii actului pedagogic. Fără exersarea ei, profesorul nu
poate aplica principiile educative şi nu îşi poate corecta şi adecva propria activitate la cerinţele
specifice situaţiei.
Profesorul urmăreşte în comportamentul elevilor tot ceea ce poate servi la stimularea lor,
la dezvoltarea dorinţei de autoperfecţionare şi de creştere a capacităţii lor de autoevaluare. El va
descifra deficienţele constatate, cauzele acestora, insuficienţa propriei activităţi şi modalităţile de
cercetare a tuturor acestora.
Orice profesor desfăşoară o activitate intensa în afara şcolii. În relaţiile cu membrii
familiilor elevilor, profesorul poate îndeplini, atât funcţia de îndrumător al acestora, în vederea
37

38. orientării eficiente a elevilor, cât şi de coordonator al influenţei familiei şi a altor factori din
mediul lor de viată, în direcţia formării multilaterale a personalităţii tânărului, ca viitor cetăţean.
VIOLENTA LASA URME!
Psiholog, Valeria Iordanescu
Liceul Teoretic Ion Mihalache Topoloveni
“ De cate ori facea ceva rau nepotul sau, bunicul batea un cui intr-o usa de lemn. Cand
s-a oprit usa, bunicul i-a aratat-o nepotuui , acesta promitand rusinat ca va face de acum
inainte numai lucruri bune. Bunicul i-a promis ca pentru fiecare fapta buna va scoate cate un
cui. Cand au fost scoase toate cuiele, nepotul a exclamat in culmea fericirii: “ Vezi, bunicule,nu
mai este nici un cui!” Si atunci bunicul i-a raspuns: “Da, intr-adevar, nu mai este nici un cui,
dar au ramas gaurile.....”
Cand suntem mici, prin natura noastra putem sa gresim fara sa ne dam seama iar faptele
ne sunt iertate mai usor.
Cine nu a spart o vaza sau nu s-a batut cu fratele, sora , varul cand era copil! Fac parte
din amintirile copilariei noastre!
Dar vine o vreme cand raspundem pentru faptele noastre. Ne batem cu colegul de banca,
ne jignim reciproc in pauze, trantim usile si injuram, lovim sau provocam conflicte!
E bine de stiut!
1. De la ce varsta raspund penal pentru faptele mele?
Chiar de la 14 ani.
2. Daca am fost prins de politie incalcand legea pentru prima data pot fi trimis in instanta ?
Da , daca fapta constituie infractiune ( este prevazuta de legea penala, a fost savarsita cu
vinovatie si prezinta pericol social)
3. Ce este Autoritatea Tutelara si in ce situatii ma poate ajuta?
38

39. Este o institutie protectiva care apara si ocroteste drepturile minorilor . Te poate ajuta in situatia
in care ai fost agresat fizic sau verbal de catre parinti sau de catre tuttorele legal.
4. Ce este Centrul de Probatiune si in ce situatii ma poate ajuta ?
Este o institutie a justitiei care are ca scop reintegrarea sociala a persoanelor care au comis o
infractiune, reducerea riscurilor recidivei acestora si protectia publicului. Evaluarile pe care acest
serviciu le face, ajuta instanta de judecata sa aplice o sanctiune adecvata cu fapta comisa.
5. Ce este o Echipa de Interventie in Justitia Juvenila ?
Este o echipa multidisciplinara formata din specialisti( psihologi, pedagogi, juristi, medici), care
contribuie la prevenirea deviantei/delincventei juvenile.
6. Daca am asistat la savarsirea unei infractiuni , fara sa particip sau fara sa intervin, sunt
si eu vinovat?
Da, daca nu sesizezi ulterior autoritatile judiciare despre comiterea acelei infractiuni.
7. Care dintre comportamentele noastre de liceeni pot fi considerate infractiuni?
Iata doar cateva exemple: furtul ( chiar al unui stilou), falsificarea ( chiar a unei adeverinte
medicale), comercializarea sau consumul de droguri, insulta, calomnia, insusirea bunului gasit.
Concluzie!
“ Gandeste de mai multe ori inainte de a actiona!”
“Paza buna trece primejdia rea!”
“A preveni este mai simplu decat a trata!”
“Apa trece, pietrele raman!”
“Ai grija ce faci, timpul nu mai poate fi dat inapoi!”
“Odata e odata-n viata!”
MINTE, MORALĂ ŞI SENTIMENT
Prof. Irina Bîrjoveanu
Grup Şcolar Transporturi Auto Călăraşi
În ochii elevului, dascălul reprezintă, la nivel absolut, prototipul şi chiar arhetipul unuia
din cei mai bine integraţi indivizi în societate: este deja învăţat, este indispensabil grupului,
39

40. cunoaşte modul de devenire al tânărului într-un individ cu drepturi şi obligaţii în societatea în
care trăieşte. Astfel, întotdeauna a fost simţită o formă de idolatrizare a profesorului de către elev
(un punct de plecare chiar şi pentru o multitudine de conflicte între cele două părţi, de multe ori
însă chiar constructive). De aici, imensa influenţă şi capacitate de a forma elevul.
Există trei direcţii principale care ar trebui să fie urmate în relaţia dascăl – elev: o direcţie
a minţii, una a moralei şi o direcţie a afectului, a sentimentului.
Prima este cea mai uşor de abordat, cea în care mulţi profesori rămân captivi într-o rutină
confortabilă pentru ei înşişi, de multe ori fără rezultat, insă, pentru elevi. Chiar dacă la ore ar fi
prezenţi doar elevii ideali – nonviolenţi,curioşi, sclipitori în inteligenţă, dispuşi să acumuleze,
intelectul acestora are nevoie în permanenţă de stimulare, de a i se oferi informaţia într-un
ambalaj suficient de atractiv, fără a fi deformat conţinutul. Dascălul trebuie să utilizeze metodele
adecvate de predare aidoma unui cotidian de informaţii care nu judecă, nu emite opinii, ci
expune realitatea clară şi precisă. Îi transmite elevului mesaje în care este promovată toleranţa
faţă de cei din jur şi faţă de el însuşi. Pe această bază, elevul „se poate juca” sub îndrumarea
profesorului pentru a inova, a imagina, a interpreta, a empatiza, a folosi ceea ce a învăţat.
Astfel, profesorului devine (şi fără să dorească acest lucru) cel care oferă indicii în
privinţa binelui, dreptăţii, frumosului (sau a antonimelor acestora, evident) etc. Alături de mediul
familial, dascălul trebuie să fie acel călăuzitor printre experienţele nonviolente ale elevului care
să-i ofere un model de comportament, de atitudine, de trăire. Sistemul de învăţământ actual este
orientat către specializarea de tipul „omul potrivit, la locul potrivit”. Chiar dacă tânărul câştigă
dezvoltarea aptitudinilor, poate pierde descoperirea unui potenţial alternativ. Din acest punct de
vedere, învăţământul ar putea fi îmbunătăţit de metode, tehnici, programe dezvoltate în spiritul
acelei vechi „maieutici” socratice – arta de a-l pune pe interlocutor în situaţia de a descoperi
singur adevărul, de a-şi descoperi complexitate proprie în multe orientări latente. În felul acesta,
s-ar evita poate derapajele unor educaţii obtuze superspecializate (de pildă, specialistul IT cu
aptitudini sociale sau artistice absente ori literatul care nu ştie să schimbe un bec).
Esenţial pentru direcţia pedagogică a formării unui sistem de valori morale a elevului o
reprezintă coerenţa mediului acestuia de dezvoltare. Ideal ar fi ca între mediul familial şi şcoală
să existe cît mai puţine contradicţii în expunerea şi raportarea la valori morale.
În acest punct responsabilitatea dascălului este deosebit de importantă ţinând cont că
familia nu deţine ştiinţa pedagogică a mediului şcolar sau posedă o variantă proprie, derivată din
40

41. mentalul colectiv al unei societăţi (spre exemplu, în cea românească – bătaie e ruptă din rai sau
prea multă carte prosteşte – în sensul neadaptării la realităţile şi activităţile imediate, domestice
valabil mai ales pentru mediul rural).
Cea de a treia direcţie pedagogică o constituie, în opinia mea, gestionarea
comportamentală afectivă a elevului.
O bună parte din perioada învăţării în sistemul şcolar se desfăşoară pe perioada
adolescenţei. Aceasta este perioada când, dincolo de informaţii şi cunoştinţe, de reguli şi morală,
explodează emoţiile, impresiile din experienţe, convingerile şi credinţele.
Profesorul este cel care ar trebui să facă legătura între formarea comportamentală afectivă
a elevului cu formarea minţii, a intelectului în contextul moralităţi societăţii în care trăieşte. În
multe cazuri, afectul are o puternică influenţă în capacitatea şi disponibilitatea celui care învaţă
în a aprofunda, a abandona sau neglija acumularea de cunoştinţe. Modul cum îşi va gestiona
comportamentul dominat de sentimente (unele noi, netrăite etc) este influenţat în mare măsură şi
de către profesor. Spre exemplu, sentimentele de ruşine sau umilinţă pe care le poate provoca un
profesor, poate conduce, în viitor, la o stimă de sine scăzută a elevului, la rezultate şcolare slabe
sau la dizolvarea spiritului civic al acestuia. Dimpotrivă, bucuria unui concurs câştigat de elev
sub îndrumarea dascălului va putea avea ca efect alimentarea interesului către o discliplină şi
valorizarea benefică a actului învăţării.
Mintea, morala şi sentimentul pot deveni motoarele formării unui individ nonviolent,
„crescut” de profesor de la un stadiu de elev neiniţiat, necunoscător al limitelor societăţii,
dezorientat în faţa multitudinilor de lucruri care i se cer, până la stadiul egal profesorului –
învăţat, cu rol şi responsabilităţi, sarcini.
COPILĂRIA ŞI ARTA, O ALTERNATIVĂ LA VIOLENTĂ...
GÂNDURI DESPRE BRÂNCUŞI...
Prof. Cristina Goanţă
„Arta – poate cea mai desăvârşită a fost concepută în timpul copilăriei umanităţii.
Căci Omul primitiv uita de grijile cele domestice şi lucra cu multă voioşie. Copiii posedă această
bucurie primordială. Eu aş vrea să re-deştept sentimentul acesta în sculpturile mele.”
Constantin Brâncuşi
41

42. Fiecare loc are o poveste a sa, care se scrie o dată cu trecerea anilor. În cazul oraşului Tg-
Jiu povestea locului se confundă uneori cu povestea unui om. Când spui Tg-Jiu, gândul îţi zboară
inevitabil la numele lui Constantin Brâncuşi. Pentru o lume întreagă, el este cel mai mare
sculptor al secolului XX, figura centrală în mişcarea artistică modernă şi un pionier al
abstractizării, fiind considerat părintele sculpturii moderne. Pentru oamenii simpli, din oraş,
sculptorul este cel care le-a dăruit ansamblul monumental de care, obişnuiţi de prea multă vreme
cu el , uneori abia îşi mai amintesc. Masa tăcerii, Aleea scaunelor, Poarta Sărutului
sau Coloana Infinitului au devenit pentru aceşti oameni locuri comune, a căror magie nu-i mai
atrage şi a căror poveste nu-i mai interesează. Rareori întâlneşti pe cineva dornic să vorbească
despre aceste opere. Şi totuşi... fiecare dintre ele spune povestea noastră. Câţi dintre noi nu s-
au dus la prima întâlnire sub Poarta Sărutului, cu gândul şi speranţa că sărutul de sub Poartă le
va schimba destinul? Câţi nu s-au cununat religios la Biserica Sf. Apostoli şi nu s-au plimbat
apoi pe Calea Eroilor pentru a îndeplini un ritual străvechi? De câte ori nu ne-am lăudat cu ele
când prieteni din alte colţuri ale ţării sau ale lumii ne-au vizitat? Şi, de câte ori nu am trecut pe
lângă Coloană având sentimentul că ar trebui să ne închinăm ca în faţa unei biserici? Pentru noi,
operele lui Brâncuşi nu sunt minuni ale sculpturii, nu sunt opere de artă, ci au devenit o parte a
fiinţei noastre. Le-am luat martore la povestea vieţii noastre şi, de aceea, uităm să le apreciem
valoarea asemenea criticilor de artă. Sculptorul însuşi a conceput operele ca pe o poveste, nu ca
pe un ansamblu decorativ. Citim, în acest sens, într-un ghid vechi al oraşului Tg-Jiu: „După
cum se arată într-un document oficial premergător realizării acestor opere (1937-38), ... proiectul
în întregime ar consta dintr-o alee care, plecând de la digul Jiului – care este locul de evocare a
actelor de vitejie gorjenească -, ar trece pe sub un portal, ce în viitor ar marca şi intrarea în
grădina publică, pentru ca, continuând spre biserica ce se renovează, să se termine această cale,
ce va purta chiar şi denumirea de Calea Eroilor, la monumentul recunoştinţei întruchipată printr-
o coloană înaltă de circa 29 m, înălţându-se fără sfârşit, aşa cum trebuie să fie şi recunoştinţa
noastră...” Aşadar, totul se desfăşoară pe un ax perpendicular pe Jiu, Calea Eroilor trecând prin
inima oraşului. Povestea există şi acest ansamblu o spune prin operele sale care indică o
devenire, „care începe cu un sfat tăcut, sfârşind, după o ctitorie, cu o masă fără de sfat, şi să
povestim. E ca şi cum, pe Jiu în jos, venind din patria mumă a Transilvaniei, au coborât nişte
năieri, sau poate nişte ciobănaşi cu turmele. S-au oprit în locul ce li s-a părut potrivit, au poposit
pe mal şi au ţinut sfat în jurul mesei aceleia a dacilor, pe care îi purtau în sânge. Poate că sfatul
42

43. lor era cu adevărat unul al tăcerii: o simplă privire în ochi, de oameni hotărâţi – şi ei au pornit în
jos, sprijiniţi pe Jiu, să-şi facă ctitoria. În pragul ei au înălţat o poartă, pe sub care au trecut,
înfrăţiţi; s-au îmbrăţişat pentru o ultimă oară, apoi s-au risipit în cuprinsul unde aveau să-şi înalţe
ctitoria. În mijlocul ei au zidit biserica, în care nu numai să se închine, ci şi – ca în miezul viu al
obştei lor – să-şi cunune feciorii, să boteze pruncii şi să îngroape pe cei săvârşiţi; căci aveau să-şi
lărgească şi să-şi întărească aşezarea, să dea lupte pentru apărarea ei, să biruie sau, când soarta le
era vitregă, să supravieţuiască încă. Apoi, când anii, faptele şi jertfele s-au adunat în urma lor, au
ridicat în marginea aşezării lor o coloană, care să fie deopotrivă una a recunoştinţei fără sfârşit,
cât şi una a năzuinţelor lor fără sfârşit, ca o a doua lege pe care şi-ar prescrie-o lor, sau poate
altora, la capătul lucrurilor. Un crâmpei de istorie se scrisese: o nouă masă dacică, mai mică, fără
scaune, ca o masă a umbrelor de astă dată, venea să încheie, cu tăcerea ei, povestea.(...) Ai putea
spune că, fără s-o ştie, Brâncuşi a dat legenda tuturor întemeierilor româneşti.”1 Sculptorul
respectă, chiar şi fără să fi intenţionat asta, structura unei legende: geneza, exodul, ctitoria,
evocarea, încheierea. Ritualul de construcţie repetă actul primordial al construcţiei cosmogonice.
Tot ceea ce este întemeiat se află în centrul lumii, pentru că şi Creaţia însăşi s-a efectuat pornind
de la un centru. În centrul lumii pe care a creat-o, artistul, un alt demiurg, aşează Coloana. Ea
este un axis mundi, loc de întâlnire între cer şi Pământ. Drumul până la ea este un drum spre
centru, „un rit de trecere dinspre profan spre sacru; de la efemer şi iluzoriu la realitate şi
eternitate; din moarte în viaţă; de la om spre divinitate. Accesul la Centru echivalează cu o
consacrare, cu o iniţiere; unei existenţe, ieri profane şi iluzorii, îi succede acum o nouă existenţă,
reală, durabilă, eficace.”2 Datorită lui Brâncuşi oraşul nostru este unul sacru, un axis mundi,
lumea noastră a fost întemeiată pe baza sacrificiului şi operei sale. Astfel, ultima, şi cea mai
mare parte (ca întindere) din opera sa, Brâncuşi ne-a dãruit-o: ansamblul de la Târgu-Jiu. Acesta
a fost creat în memoria eroilor care au cãzut în rãzboiul pentru unitatea nationalã. E simbolul
dãruirii, al înãltãrii, al biruinţei prin moarte. Aceastã dorintã a lui, acest gest arată ataşamentul,
dragostea faţă neamul sãu. Locuitorii îşi amintesc operele aşa cum erau înainte de
renovarea din ultimii ani. Ansamblul era format din cinci elemente: Masa Tăcerii, Poarta
Sărutului, Biserica Sf. Apostoli, Coloana Infinitului şi Masa Ultimă, fără scaune. Între timp,
ultima masă, situată dincolo de Coloană a dispărut, luând cu ea o parte din poveste. Şi parcul de
la Coloană s-a schimbat, însă copiii de odinioară îşi amintesc şi astăzi jocurile în care Coloana
1
Constantin Noica, în Cuvânt împreună despre rostirea românească, Ed. Humanitas, Buc., 1996, p. 82
2
Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, Ed. Univers Enciclopedic, Buc., 1999, p. 24
43

44. era tovăraş al năzbâtiilor, râsetelor şi cântecelor celor ce o înconjurau cu mânuţele şi o mângâiau
ca pe un părinte sau prieten mai mare. În lucrarea Cuvânt împreună despre rostirea românească,
Constantin Noica povesteşte relatarea unui localnic: „ pe vremea când Brâncuşi îşi înălţa coloana
fără sfârşit, copiii din Tg-Jiu, dimpreună cu alţi localnici, s-au întrebat ce face artistul acolo. Au
fost desigur mai multe presupuneri. Până la urmă copiii au căzut de acord asupra uneia: artistul
face bigi-bigi. (Era pe vremuri, un fel de acadea pe trepte, ca o rachetă).” Dacă sculptorul ar fi
cunoscut această apreciere, cu siguranţă s-ar fi bucurat, căci visul său era să sculpteze pe
înţelesul copiilor. „Când nu mai suntem copii, suntem deja morţi”, credea artistul. Haideţi să nu
uităm că în sufletul fiecăruia e un copil şi să privim din nou Masa, Poarta şi Coloana prin ochii
acelor copii care au crezut că meşterul face o acadea.„Copiii ştiu să vorbească mai simplu:
infinirea este câteodată infinitul făcut comestibil.”3
CEA MAI MARE PROBLEMĂ A LUMII DIN ZIUA DE AZI?!
VIOLENŢA
Bololoi Olivera Diana
Făinişi Bianca-Emanuella
Popa-Danciu Nicoleta Alexandra
Colegiul Naţional „ Tudor Vladimirescu” Tg-Jiu, jud Gorj
Clasa a XI-a E; Profesori îndrumători: Baros Maria şi Baiu Doina
Dicţionarul enciclopedic român defineşte termenul “violenţă” ca fiind un viciu de
consimţământ, care constă în constrângerea exercitată pe cale psihică a unei persoane spre a
o determina să facă un anumit act juridic.
3
Idem 1, p. 87
44