1883 04

1. O O 0 C." 0 o ,=" ": 0 0 0 O q 0 0 0 .g 0 00 O -j.:1 0 C.,4 0 O 0 % Nr.11 0 § 0 0no 660 0 0' 6-6-0-60 Cut=ler tiff NO;12;ZIMININOK...00.==....V121. I.RWRIMLA:1..,11.4,=orrOLIZZLImItzeraPe.,. El 1e 4 YtlV@ Jr ORTHODOXII ROMAN. 7-durnau Saiaiac gcbgi4g&T): INTo APRILIE, TABELA pag. I. Petru Movilh [staml't] 193 Carte Pastorals 197 III. Adresa Comite- tului central al Congresului e- conomic 202 IV. Funetionare organismelor ie- recldce Bise- rica ortodoesil. 205 11A'PERIEt pag. V. Mesterul Manole 217 VI. Preotul invt4Fi- tor Poporulul 235 VII. 240 VIII. Ante de dona- tie 250 252 IX. Erata 256 X. Sumarele e- dintelor St. Si- nod 501 4 BUM-REST' TIPOGRAPIA CARTILOR BISERICESCI 34, Strada Primpatele-Unite, 1883_ 000 6 , 06-£6 LZ3 a 0 0 0 -50S0c 4N7 'Et _A_ITT_T-1_4 V11 J II. 'I 2. 4 Omilie -4 rou: 34 st) 03L1 0 E cs4 SECTIAi3TORIE 4.1 cr .te:. 4"ft, IA .1 FEETT0.5U5P.LLev-E, hF 5F_Bcip : 0 O o 0 O 0 O o 0 : s ;; 0,4m -- iams" - to / V TA, www.dacoromanica.ro

2. ANUL 131JCU114Ti, APRILIE 1883 No. 4. BISERICA ORTHODOXA ROMANA JURNAIt PERIODICU ECLESIASTICD A.P.A.1RM O DATA PE Iff_711".A. PreclicA cuventul" IL Tim, IV. Petru Movila (Stambit) In num6rul precedentii al Revistei nOstre amd presentatti o alts stamba a lui Petru Movila, carea representa pre barbatul cell mare al Bisericel ortodocse in timpul, cand el s'a suite pre tronul Metropoliei de Kiev ; adeca cam pre la a- nul 1633. Aid: p'resentamti lectorilor nostii adoa stambil, lucrata tot in csilografie, dar carea represinta pre Petru Movila In ultimii anT aT vietei stile; adeca cam pre la anul 1646. Stampa din lap. este copiata de pre o fototipie, publican,' de Revista Klemm cTapHaa = Anticitii4ile KievuluT" (an. 1882. Aprile), Tar ac6sta este luata, de pre portretul lul Petru Movila, ce se afla in Academia imperials a frum6selor arte din Petersburg gsi care pentru prima data a fostti aratatb. lumeT la ecspositiunea belelor arte din 1870. Tot-o-data a- daugamti, ca alte stambe, care ar representa pre Petru Mo- vila, afara de aceAte doh portrete, nu suntti p6n6 acum cunoscute literatures. D6ca intorcemti privirile nOstre asupra trasurilor fisiog- nomice ale stambeT, ele ni presinta pre barbatul de actiune §i chotaritil in decisiunile stile. Insu§i cautiltura ne face sit intrevedemti meditatiunea prevederea spiritului lei Petru Movila. Nu este str6ing, fisiognomieT din acesta stamba nisi h. 1i www.dacoromanica.ro

3. 194 i'ETRU MOVILX. r-7 tristeta, precum si osten6la, care ne aducil aminte de luptele activitate ne'ntrerupta a barbatului, ce a lueratn ca sa a- rate lumei, ca ortodocsia represinta pre adevorata Religiune cresting si ca ea nu se p6te confunda nice cu catolicismul, precum si nici cu protestantismul. In genere, fisiognomia din acestd stambd ni presintd pre betrbatul lupta al acti- unel. In respectul archeologist pentru not Romftnii investmen- tarea Metropolitului Petru Movila nu presinta nimicu parti- cularn, afara de mitra de pre cape. Sacusul, ornoforul celti mare cu crucile lui siintn cele usitate si One astii-43. la Ro- mani; de nude resulta, ca Petru Movila dusese cu sine In Kiev o investmentare archieresca, ce ecsista la Romani Inca si in seculul al XVII-lea. Mitra are forma unui culionti, infru- musetatti cu pietre scumpe. Si sa nu credemii, ca acesta ar fi o forma de mitra rus6sca; ea este mitra archieresca, co- mma pen la seculul al XVIII-lea tuturor Bisericilor ortodocse. Mitra Archiereilor nostri de asta-di, cea in forma de corona imperials, si bombata la mijlocii, dat6za numai din seculul precedentn si ea este introdusa de cutre clerul green mai intain in prile romaue; si ac6sta in amintirea corOnei imperiale bizautine, care acuma nu mai era purtata de catr6 ung imperatord cresting, ce arn fi pututti Impedeca intro- ducerea ei la Archieret. In cat astit-41 Archiereii Bisericilor brtodocse port& la serviciile divine pre capti, o coronet impe- riald, numind' o tote cu numele In fine insusi iscalitura faesimila a Metropolitului Petra Movila denota pre omul, a caruia mama acum treniura nu atata de batrineta, pre cat de prea multi incordare §i actiune. Ea a fostn scrisa, cum se vede cu condeiti de pang si pate kiar de gases, dupre cum not cu totii am scristi pOn6 la inceputul jumetatei a doa a acestui seculti; si anume p6"n6 and not am Inceputtt srt, traimtt numai din importuri, care parn midi, ca si condeiul, dar devint. marl si costatore pentru consumatiunea lor.. Archim. Genadie Enitc6nu. i ,si vekin-Mitrct. www.dacoromanica.ro

4. www.dacoromanica.ro

5. www.dacoromanica.ro

6. Publicamti Enciclica pastorala, ce de curendfi a a- dresat'o halt Prea Santitul MitropolittiPrimatil Cle- ruluT §i Poporului romanti, insqith, §i de adresa ca ire T. P. S. Sa a Comitetului centralA al CongresuluT economictt romAnti. CALINIO On Willa Id Dumneleil smeritul Arehleplscopii si Metropolltil al Ungro-Ylachlel, Primat al Romania. iubitorilort. de Dumnezeil, fray Archierel, Cucernicilor Protoerei qi Preo1i li tuturor iubitorilor de Christos pravos- lavnici. Chreqtini, flu al scumpeu n6stre Patrii, dar vou6 qi pace de la Domnul li Mantuitorul nostru lisus Christos , dill, din partea smereniei N6stre bine-cuvintare li dorintit de sii- netate qi mAntuire in Domnul. Biserica gi c6la Bunt cele mai puternice mijldce prin care s'a sustinutil, sapatil qi des6verqit Nationalitatea Romani, pAnN, asta-zi; prin Bisericri, strAmolii no§tri eraA biruitori in trecut, prin §c616, ni s'a pastratil limba li Cu ea nationalitatea. De §i se pare ca in timpurile departate n'araii. avutii §coli, dupre NoT insii, lcolile de atuncl erati intr'o privire, mai bune qi mai nationale de catii cele din present. Ele nu erail la aratare, nu erati falnice ca astrvzi, pentru ca, vremurile grele nu permitea acesta, pentru c streinii de CM exam eoN114°° www.dacoromanica.ro

7. 198 CARTE PAS TORALX apilsati le-art fi Ele erati ascunse prin Bise- prin casele preotilord §i a sexvitorilord bisericeri; §i tocmai acesta modestie le facea §i mai tari qi mai nationale. Cad, contopite cu Biserica, ele nu aveatt in vedere a insufla fiflor patriei decat ceea ce este neaparatil omului pentru a fi bun cre§tinit, bun cetitt6nd §i bun Patriotd. Departe de Noi idea de a injosi scalele actuale; din contra, Biserica §i nor servitoriT el, nu ne credemtt destulit de vrednici a mul- tumi lui Dumnecleit gi a ne ruga pentru sarfetatea gi fericirea iubitilord noqtri SuveranT §i a tuturord barbatilorit lumi- nati al Romanie; ci n'a mai re'masil unghiii alit t6rei, unde populatiunea ndstra st nu se pota folosi de luminile instruc- liana Ceea ce nu vomit pregeta insit de a combate din tots, a- nima §i cu tote puterile, este reaua directiune a qcolei, este lipsa de culturit religi6sa, care tocmai acdsta facea aria no- stril din trecutti. Pe atuneT qc6la se marginia la ceaslovit, psal- tire, scriere gi putin calculd, gi cu acesta §tiinta se facea mi- nuni, se stretmuta fi muntit', dupre clisa Mantuitorului. invqtirati multi, forte multi'', carte, §i putini suntemd la Ina- timea bunului patriotd, demnului cetitt6nii. Ba Inca se pare, ci §cala a inceputit a produce §i la nor materialist'', socia- Usti, cosmopolitf, qi chiar Ater'. ET bine, iubitilord, sit cre- deV eh, re'uld atarnii, nu de la qc61a, ci de la directiunea el; clef directiunea data asta-cli ledlei este mai cu totuk in dis- cordie cu Biserica §i religiunea. Se pare Ca se propaga a- nume o sfiala, o ru§inare de cetirile, rugaciunile gi cantarile bisericeri, care in trecutti facead miezuld, sufletulti vietei §i a petrecerilord parintilorit nostri. Apoi, si tie tota lumea ca unde nu este religiune, nu este nimica bun : NicT corp san6- tosti, nicT suflett curate, nice gtiinta solidi, nici munch, cins- titil, Hier nationalitate, Hier iubire de patrie! Arta fi de doritd ca tote cetatanuld, tot Romanuld sit cu- gete seriosit §i sit is m6suri a se preintimpina acestii mare rail care provine §i o sit provinti inert cu mare furie in viitor, de la grelita directiune data §c6lei. Arty. fi de doritti ca ono- rabiluld Gruvernd si is salutara m6surri, ca in fie-care §c61a sfaramatit. Asta -zi riM, www.dacoromanica.ro

8. CARTE PASTORALX 199 Comunal4, Preotulil comunei s4 fie obligati-1 a ocupa pe §co- lari. cu rugitctuni, cetiri §i cantilri macar odata pe septemAnA, Si-imbata s. e., 6r6, in fie-care Duminicit §i serbat6re, sit fie cu asprime obligati, atAtu invAtetorulti respective, precumu §i preotulti a duce toll' qcolarii la bisericii, §i chiar a indatori dintre ei, cu randulti, s citiascit §i sit cAnte cate ceva dintre randuelele cele mai u0Sre. Acest apel facemti mai alesti invetititoriloru §i preotilorti, ca ambit sa se puny in intelegere §i sh", fact impreunA ceea ce gasescil bine §i necesarti pentru a insufla copiilorti o cre§cere bunt §i religidsiti; §i not credemti ca onor. Guvernti nu va avea de cAtu sit incuragieze pe ni§te asemene invd,totori ; precum Biserica pe niste asemene preoti. Noi din parte-ne amt. qi datt'i ordine Protoiereilorti ca sti aibti, in vedere §i sit ne recomande in viitore pentru rangtul bisericeq-ti, numai din ace preoti cari prin sfatulti §i stitruinta lore voru face pe copiT sit frecuenteze regulate biserica, care'l vorti invitita sa citescg, in bisericl, §i sit chnte rugiticiuni qi cAntttiri scurte, dupe putinta lore, §i mai alesti care '§1- vorti da silintil, sa 'My+ pe top.' poporiinil for adulti tineri qi betrani, bitirbati §i femei a se ruga luT Dumnedeti cell putinu cu xugaciunile incepe- tore §i recitarea Simbolului credintei. Facemti, pentru acdsta, apelulti celti mai caldurosil parin- tilorti §i mamelorti, mai alesti celorti din comunile rte ale, pe langN, invetititorti §i preoti pentru ca sit 'Inv+ pe copii Toni a ceti qi canta, in biserict, r did nimica nu p6te fi mai imbucurttitor pentru pitiriati de catti a vedea pe micii lord slujindil D-lui inch; din anil cei mai fragedi; qi nimica nu atrage mai multi" bine-cuvintarea Domnuluf §i norocirea in tote privirile, decAtil cinstirea de Dumnezeil. D6cii, cinstirea de pNainti se incunundziti cu viat-et bund indelung ate , dar cu cate mai virtostti cinstirea de Dumnezell?! Si afara de acdsta, p6te Ere sa fie adeveratiti, cinstire de piirinti, fart cinstirea §i inchinarea de Dumnecleti? Ne in §elamu amarti, dac'a credemt. ac6sta. Ne adresitimit in fine, c6,tre frunta01 satelorti, pe cari pentru aceea i-a lasatti Dumnezeti qi mai de§tepti §i maT ispititi, bisericesci, sit BM- ruiasca ld www.dacoromanica.ro

9. 200 CARTE PASTORALX ca Si pov'atuiascii, pe eel mai de josh si simpli. ApoT, si puterea Comund find in mitna lor, pott face ca se61a sa fie a- dfv6ratit sc616,, si chiar pott da 6re-care incurajeri acelort preoti care s'art face mai bine datoria, invetandt pe top a sti sg, se inchine lui ,Dumnezeti ! ! 17.6 vett intreba, iubitilorit, ca pentru ce ne ocupitinat NoT cu niste asemene amAruncimi, de a v6 da piste instructiuni care se part cunoscute de top? Dar v6 vomt r6spunde, ca tocmai aice zace reulit celt mare, ca socotimil cutare, si cutare lucru usort si bine intelesti, si cu tote aceste nu-lit facem. Eca, nimica mai usor si mai mAngaitoriii, death. a merge la Bisericit, si este 6re o datorie mai dui6s6,, mai folo- sit6re si mai us6ra, tote-odatit, dealt aceea de a ne adresa Patintelui obstescit, gra si dimin6ta, macarit cu Mat Tatetlit nostruY Dar ne facenat no) Ore asemine datorii? Pe langg, NoT, care ne facemit din anat in carat datoria a v6 chema la calea cea dr6pt6,, vine astrtcp: si Comitetul central alit Congresului economicii, o grupa de blrbap mi- rem', dar inspirap de shntulit adev6rt., si pune maim pe ace- 160 rane ca si not acesti bisericeri. Doraniile for fact unit chldurosil apelt etitre tote fetile bisericesei ca, prin naisiunea for sociala, s;1, fact, a parunde si a desvolta adev6rult in tote stratele societtitei; ca, fwin povete salutare si prin indemnuri prtrintesti sa aducii poporatiunea a se int6rce la bunele obiceiuri strAmosesci de a frecuenta biserica si die a trimite copii la seal; constaandit dd-lor aceste dou6 puternice naijloce au salvatit pana astti-zi Nafonalitatea ro- mitnA. ApoT, onorabilul comitetit alit Congresului economicil, ye- nindt la afacerea economics nationals, care intrft direct-it in sarcina, sa, constatA cg, : ,,Femeea romans care Linea de datoria si de on6rea sa de 77 a avea imbrricatii casa si familia din mAnele sale, astacy a ,parasitit aceste mantuitore ocup4iuni, si sleindit sudorea 77 muncel barbatulul ei, recurge la fabricate streine, napus- tindt fusult si r6sboiult, care intretinea belsugult familia) nperslendt grin ac6sta caracterult bunele obicei-uri natio- cs i www.dacoromanica.ro

10. CARTE PASTORALX 201 nale. Ca, lipsa de indeletnicire casnicA, mai cu gm& in /7 timpulil erne, impinge pe barbati, femei qi chiar copii, 77 a'tfi petrece timpuld in stabilimente uncle mare parte din strainf indemn& a uza de lAuturiruinat6re stIreilort. ma- teriale qi vagmatdre De ad aJunecarea la cute cele mai degrAdatore. Ca inteo asa stare de cildere, pcopii familielorti numai pot& avea simtiment religiosti §i 77 nationahl, nu mai potti intelege folosele instructiunei qi 77 serica qi qc6la stall parasite. Munca departe de a le folosi lor, nu servii, de cabti a m&ri bogittia acelorti parasite a- 77 trase de acestil stare de lucruri". Onorabilul comitet central economic mai adaugA; Bise- 77 rica este poporuhi, Christos este temelia, era cleruhl su- 77 fletult. eT, Vistorult. sufletescti alit Natiunei. Noi crederat. 77 CA marea §i mantuitorea carts& ce sustinemil, pe lAng& ',este eminentt roman4scii, este in acelmi timpt. creqtin6sca. 77 Prin urmare este peste putinta' a nu o castiga candti. Cle- rult. qi Biserica vorti. da qi acestei cauze concursulti moral t 77 ce n'a lipsitti a da taturorii cauzelorti marl nationale !" Noi multumimu din, sufletti onarabiluldi Comitetti central economicti cg, recundsce acestil adev6rd, stravechiti pe mentult. RomanieT, ca Biserica qi. Clerulti au fosta una cu poporulti in cauzele cele marl nationale. Va fi negre- qitti qi in causa economic& nationals. Tocmal acestii apel ce ni se face, a motivatti acesta smerit& Circular& pastoral& ce adres&rall Clerului qi credincioqilorti roman. Dar recunos- cendii ca unica cauz& a decadentei n6stre economice este desbinarea ce de unit timpii in c6ce domne0e in mai t6te clasele §i mai tot' membrii societatei n6stre, §i ca acesttt rat nu a pututti veni de chtti de la instr6inarea poporului de Biserica, facemA NoT, la rendulti nostru, apelulti celti mai cadurosti atatti aceluT onorabilti Comitetii, cumil §i tuturoril BArbatilort. de Stat, ca s& influenteze, sa stdruiasca, ca sit se pun& unit intimu acordit intre Biserica, Scab, §i Stat; cgcl numai ma, intrunindil puterile, vomit combate or' ce r6t.. Noi din partea Bisericel indemnamti qi sfittuimu pe toti preutii a sprijini totti ce este nationalil i totti ce tinde la in- sancta e1. Bi- ca totii-d'a- §i vi- pa- www.dacoromanica.ro

11. 202 GARTE PASTORALA. curajarea industries §i la imbogatirea morals li materials a NatiuneT, yi in unire cu Comitetele economise laice, sa de- -pima t6te silintele spre a combate luxulii in imbracaminte de caractert str6in, qi a sustinea adoptarea portului vechiti nationalti e§ita din munca nostra propria. Indemnamti. §i indatorimti pe tots preotii din Eparhia No- stra sit intrebuinteze ton, buna-vointa, pentru propagarea cultures li a industries nationale, qi pentru starpirea corup- funeT in tote privintele. Si facemil, iubitilorti preotI, in interesula natinneT, ceea ce fact qi alp' preatT pentru Natiunile lore. Mal alesa in t6- rile civilisate, suntti societatT intinse, fundate din initiativa Clerului, spre a combate on ce rele care degrad6za Natiu- nea §i a incuraja totti ce vine in profitulti et §i 6re nu s'arti putea face §i la no): ma? Negregita ca s'arti putea ; ni trebtie numaT vointil statornicit $pre acesta v6 facemil inbitilorti, indemnurile cele maT stilruitore din partea Bisericei §i in numele intereselora celorti mai vitale a scumpeT n6stre natiuni. Dorimti numai ca apelulti Nostru sa gasiasea r6sunettt in inimele tutulora fi- Hort. PatrieT. Darulti Domnulul Nostra Iisus Christos qi dragostea luT DA.eti li TatrauT qi Impartii§irea Santului Duhu sa fie en vol cu tots. CALINIC. Eca si adresa ComitetuluT centralil al CongresuluT economicti : Inalt Prea Sante, Cunoscutil W este starea economicA, a Orel' nostre, care reclamg" pentru inbungfrea ei o energica, lucrare de la top fiii sei. Congresul economic intrunitil din initiativa privath" la Ia§f In luna lul Octombre trecuttil §-a luatti greual spin6sg darg, patrioticg, sarcinti, www.dacoromanica.ro

12. ADRESA COMITETULDY ECONOMIC(' 203 de a luera prin tote mijlocele de a aduna tote fortele risipite, de a pune in migcare ate simtamintele nationale, ca prin sacrifl.cii 4 tot felul, prin forte unite gi printr'o directiune rationata, sa pita ajunge la o stare economica, mai bung prin-munca gi morals. Comitetul CongresuluT in compunerea Comitetelor districtuale, face caldurosul sett apel la ate fetele bisericegcT, care prin misiunea for stmt in positiune a face sa patrundit gi sa desvolte adeverul In ate stratele societatii. Prin povete salutare gi prin indemnurI parintegci, sa aduca poporatiunea a reveni la bunele obiceiuri stramogegci de a frecuenta Bi- serica gi de a trimite. copiT la gcola, aceste doue puternice razame, care all salvat uationalitatea romans pang gi de a intari aceste simtaminte neaparate pentru lupta de existents ce, ca on-ce popor, suntem datori sa sustinem spre a nu cadea in prapastia nimicirei, in care nepasarea ne faresce. Femeia romans, care Linea de datoria gi de onorea sa, ae a avea imbracata, casa gi familia din manile sele, asta-P a parasit aceste man- tuitOre ocupatiuni, gi sleind sudOrea muncei bb,"rbatului el, recurge la fabricate streine, napustinda fusul giresboiul, care intretinea belgugul familieT, perslenda prin acesta caracterul gi obiceiurile nationale. Lipsa de indeletnicire casnica, mai cu seraa in timpul erneT, inpinge pe barbati, femei gi chiar copil a'gi petrece timpul in stabilimente, unde mare parte din streini if. indeamna a u0a de beuturi ruivatOre starer for materials gi vatamatOre sanatatei. De aci alunecarea la viciurile cele inal degradatore. Intr'o aga stare de decadere, copil familielor nu mai pot avea sim- tamendil religiose gi national, numai pot intelege folosele instructiund gi Biserica gi gcola stall parasite. Munca departe de a be folosi lor, nu serva de cat, a maxi bogatia acelor parasite atrase de acesta stare de lucruri Biserica este poporul : Christos este temelia, iar clerul sufletul ei, pastorul sufletesea al natiunei. Noi credem ca marea gi mantuitore caucla, ce sustinemil, pe lauga ca, este eminente romanesca, este In acelagi timpe cregtinesca. Prin urmare este peste putintit, a nu o c4g- tiga, candd clerul gi Biserica vor da gi acestel cauze concursul moral, ce n'a lipsit a da, cu deosebire sub pastoria halt Prea Santiet Vostre tuturor cauclelor marl nationale_ Comitetul Congresulul luandult libertatea a se adresa gi la Inalt Prea Santia Vesta, pune tote sperantele in Inaltul Vostru simtament de iubire pentru poporil, gi ve rOga, ca sa Indemnati pe tot Clerul Roman, sa, Intrebuinteze tots puterea spirituals, pentru a face, ca po- socials, www.dacoromanica.ro

13. 204 ADRESA COMITETULUT ECONOMIC . religioseporul sA revinA mIntuit6rele simtIminte §i nationale prin inbunAtAtirea stArei lni morale, care va aduce dupg sine inbunAtAfrea materials. Bine-voifi, v'd rugAmil, malt Prea Santite, a primi mArturisirea sum- timentelor mistre de iubire §i respect-1 fiesai. Prerdinte : C. Porumbaru. Vice-Presedinte : H. Lupa.pu. Membril : C. Trotenu, D. C. Butculescu, T. Nica, G. Missail, C. I, la luT ArioA. www.dacoromanica.ro

14. Revista eclesiasticA, din Cernituff Candela" in No. IV an. II depre luna Aprilie anal curentil ni aduce unit Acttl, nu unti articulti, provenitti din papa unei pers6ne de cea mai mare autoritate, care studiazii starea actual& a Bisericef ortodocse ecumenice i tot-o-data arati, si mij16cele de Intro- dusti, pentru ca Biserica luf Christos sg, fie mare si prospera. Nof cu celti mai profundtt respecttt pentru Platonul acestui Actti §i adev6rurile, continute de dinsul, punenati inaintea cetitorilor noltri intr6ga cuprindere a Actului, pentru ca cu toff s i ne invep,mti, ca cei de sus at qi trebue s l aibit ve- derf mat inalte, qi vocea for este echoul unei Bisericf intregf. Functionarea organismelor lerarehice in Bise- rica Sanctitatea Sa nloachimit cu mila luY I3 -sleg ArchiepiscopU Constan- tinopoli i PatriarchU ecumenicg" a adresatti Prey stinfituluY Metro - polittL al Ungro-Vlachiet gi tuturor respectabililor lerarchX din pdzitul de D-06,12 Regatit al RomcIniA" ua carte sinodalii dintea 10 'Wirt 1882 Nr. 3185,- subscrisg, yi de doi-spre-clece Archierei, precum se vede, membri al St. Sinodil patriarchalii. Acesta carte sinodara, cuprinde u- nele observari de reprobare, pentru ca P. S. Ierarchi ai bisericei ortodocse din Regatul Romania in 25 Mode t. proceserkla sgvirgirea scinfiret St. Mirk in catedrala MitropolieX din Bucuresct, cu ignorare de puterea (lor) spiritual gi canonic fat Cu.' ronul patriarchalii, apos- gi ecumenicii, precum gi altiturea cu ordinea, ceea ce din vechime are putere in acestet priving. Precum se vede din diresul acelei card sinodale, St. Scaunit patriarchalti se pare, ca sustine, cumca sanIirea miruha ar fi prerogativa Sa esclusiva, cumca prin urmare tote Mitropoliele, pi prin acestea tote Episcopiele ortodocselParg deosebire, de suntii de prin pro - vinciele §i aprOpe de Constantinopole, BOA de prin Jeri i state suverane pi cu biserice ortodocse autochefale,sAprimescA St. ortodocsa. tolic* otomane cp. www.dacoromanica.ro

15. 208 FUNCTIONAREA ORGANISMELOR IERARCHICE Miry numai cath de la Biserica patriarchal din Constantinopole. Este apa-dara, esplicabila intristarea gi superareau St. Scaunu patriarchalh pentru sIntirea Mirulul, sevIrpta In 25. Marte a. t. de P. S. Ierarclu ai Bisericei ortodocse din Regatul Romania, pentru ca Cu- ria patriarchalh', care vedea cu placere pre tramipit Metropolielor romanesci veninds din and In caud la Constantinople dupa St. miru, de aice inainte va tinti Inzadarti °chit sere Vrmurile Dunarii, ca sa veda, de nu vine vr'unu calugeru din pamental celu, bine-cuventatu al Romania, de uncle curgea ore-cand miere 0 lapte4 in josh spre cetatea marelui Constantinhz. precum i spre multe alte localitalt de pietate din Orientu, mai cu soma de and geme orientul pi cu dlusul bigerica ortodocse de pe acolo sub barbarismul Musulmanilor. Cu tote a acesta preteniuue i dorinla, a St. Scaling patriarchalh, care In cartea sinodala din 10 Iuliu a. t. se numesce nordine (regula) conformet mule strtivecha bisericescii'd, s'ar putea raslima celh multu. pe unele momente de oportunitate, Sanctitatea Sa ArchiPpiscopul de Constantinopole pi Patriarchul ecumenich, pre langa cuvintele din cartea I. a St. Ap. Petru c. V. v. 1. precum pi din epistola St. Ap. Paul citi- tre Corinteni c. XIV. v. 10, pi_catre Tirnotei4 c. II. v. 22-26, invOca pi canonul 34. apostolicu cat- gi canonul 28. al Sinoclulni al patrule ecumenich din Calcedonu, din care canone va sa deduce dreptul de suprernaph administrative a Scaunhlui Constantinopolitanti preste biserica ortodocsa din Regatn14omania, dreptu ierarhich, carele s'ar fi nesocotith prin sevirpirea santirit Mirulurin Biserica Metropoliet din Bucuresci. Dupre ce respectiva carte sinodala a Scaunultupatriarchalh deveni, prin organele de publicitate, la cunoscinth In tote partile bisericei ortodocse. se ascepta de top, ca Ierarchia bisericei ortodocse din Re- gatul Romanies sa deie unit respunsh apologetich la acelu actu agre- sivil all Curie] Constantinopolitane. Acosta a pi urmath fare Intarcliare. St. &neck alu Biserica ortodocse din Regatul Romania, adunath In Bucuresci, In pedinIa dintr'a 23 Noembre a. t. a votath cu unani- mitate pi a Enbscrisu unit Actii Sinodalit despre Autocefalia Biserica ortodocse Romdne ci relqiunile a vu Patriarchia de Constantinopoleu, carele este publicatu prin jurnalul periodich eclesiastich Biserica Ortodocsd Romadu Nr. 12. din anul 1882. In acestil actil sinodalu, diresn cu multh eunoscinta de cause yi erudipune dogmatical cano- nich pi istoria, reflectandh Ierarchi] Romani la tote ate sunth cu- prinse In epistola patriarchala pi, precisandit intelesulu cuvintelor lot din locurile citate ale S-ta scripture pi ale Can. 34. apostolic pi 28. al Si- nodultif al 4. ecumenich se destapura, originea, puseaunea autonomy pi Autocefalia biserica ortodocse din Principatele Romane, era dupa www.dacoromanica.ro

16. VUNCTIO14AREA ORGANI8MELOR TERARCHICt 20/ ce ilustrea, relatiunile faptice, precut erait ele intre Metropoliele pa- mentenq yi Patriarchia din Constantinopole, terming cu urrnittorea dechiaratiuner St. Sinodrt ale bisericel ortodocse romane, pe temeiul istorieT mi- stTe romanesct, pe temeiul legislatiuniT nestre moderne, pe temeiul demnitittil statulut romanil §i al demnitatil natiunii romanesci, declara suet §i tare, ca biserica romans ortodocsa a fostil. §i este autocefala In cuprinsul teritoriulut Romanies, §i nicl o autoritate bisericesca stra- ins nu are dreptti, a ne impune ceva. Nu avernti nevoia, a fi din nou recunoscuta de tine -va autochefalia nOstra bisericesca ; ea este unit faptti. istoricti Indestulittoriti pentru noT §i pentru ceT ce ne iubescu §i voiescii a fi cu Biserica §i cu Statul nostru In relatium amicale. Asia- stamil §i astn-felu vomit sta, cat va fi in not u'a suflare §i nimica nu ne va urni din acesta positiune". Declaramu tot,odata, ca not aperandti Autocefalia bisericeT ndstre de ort ce presiune din afarit, nu voimit a ne desparti de Intregimea bisericeT ortodocse. Not pastramti aceleall doctrine bisericescl, a- ceea-§T discipline, acela-§T cultti divine, care le-am moscenitti de la parintil no§trii, §i care stintu comune bisericet ortodocse din tote 1e- rile. Not rectmoscemit In Patriarchia din Constantinopole unit centru morale, de unde trebuie sa purada directiunea In tote cestiunile de interese generalti al intreget biserice ortodocse, In privinta dogmelor, a discipliner, a cultulut. Patriarchia pete la trebuintA sa ne consulte §i pre not in asemine materil; putemti §i noun asemine casurT sa o con- sultamit Patriarchulu este socotitti la not ca primul Ierarchti ale bisericel ortodocse, §i Metropolitil no§tri 1111 pomenescri la santele ser- implorandu'l de la Dumnezeti pace, stinatate, ondre, viaftt inde- lurigattl fi poveituire a bisericeY pe calea cea dre'ptd. Vomit priimi dela acest centru bisericescit cu dragoste chiar povetairi spirituale de fo- lost. natiunit 9i bisericeT nostre. Dorimrt inse ca corespondinta nostra bisericesc's", sa fie In formele obicinuite la not §i cerute de demnitatea reciproca". Cu asemenea putere de argumente combate St. Sinod al Bisericel Romane in cele ulteriore ale ActuluT sett sinodalu pretentiunea St. Beane Patriarchalii, referitOria la procurarea St. Mire din Constanti- nopole, invocandti. Can. 6. al Sinodulut Cartaginenii, reflectandri la considerarT doginatice despre plenitudinea puteriT EpiscopuluT relative la se'ver§irea SAM.' Taine ale legit celel none, §i provocendu-se la pracsa Metropolielor ortodocse din Rusia, Austria §i de prin alte state suverane §i err neatarnate de Porta otomanit. Acosta supunere, ilustraa §i prin unele momente istorice de pe terenul bisericei proprie, este insofta, de urmatorea declaratiune In acestrt convingere, bazatit pe Canone, pe istoria generals a bi- &le viol; www.dacoromanica.ro

17. 208 FUNCTIOtsTAREA ORGANISMELOR IERARCHICE sericeT ortodocse §i pe istoria bisericei nostre, precum §i pe insemna- tatea dogmatics, §i pe esemplul altor biserici autocefale not am de- cisa a Over§i In Romania, fn biserica catedrala a primes MitropoliT, santirea Miruha, dupa randuiala stability intru acesta de Biserica, §i dupa cum se face gi la alte biserici autocefale. Acesta decisiune este neatramutati pentru tot-d'auna, Ora candil va esista Biserica ortodocsa a natiunei romane". Lumea ortodocsa, dupa cum se vede din organele de publicitate bisericesci de prin alte terT, informandu-se de aceste done acte sinodale, nu a pregetati a consimti pe deplintt cu api5rarea causes de Au- tocefalia, a Bisericei ortodocse din Regatul Romania contra agresitt- nei ierarchice , incercate din partea ScaunuluT patriarchakt, criti- chandil emanatiunile Constantinopolitane din mai multe puncte de vedere. Cartea sinodala a St. Patriarchie ecumenice dintr'a 10. Iuliil 1882 Nr. 3185, dupa cum e diresa, a suprinsti §i cercurile inteligenteT bisericesci din provincia, Metropoliei nestre Bucovinene ; pentru aceea, cetind'o cu multa kare aminte ne-am intrebati ore ast-felt. de Carte a eOtil intru adeverti din sanctuariul Bisericei Mari de Con- stantinopyle, care este chiamata a fi centrul ortodocsiei §i Instanta suprema a Bisericei ortodocse ecumenice ? Reculegendu-ne Insa mai apol §i recunoscendil, ca autenticitatea aceluT documental -nu pote fi trasa la indoiala, ne veni a presupune, ca Curia patriarchala numerrt §i asta-OT, precum facea in vechime, pre locuTltorii te'rilor din aka parte de Dunare la poporele barbare, sett ca pete Constantinopolea, de canal geme sub tirania nwsulmana, e cuprinsa de negura chiarti in afacerT religionare. Daca e una seri alts dintre aceste done, sett ca pote vrn una a treia Inca mai neasceptata, nu vomit sa urmarimil sa discutamtt. Asta Ins trebuie sa o spunemti, cum ca ar fi fostri mai bine, data actul sinodalti din 10 hal a. t. ar fi remasti acoperiti de pulbere in archivele Patriarchies, pentru ca publicandu-se §i najun- ggndu-t vestea in totti pttmentul, eret graiurile lug pinti la marginele lu- mit", contraril Ortod.oesiei au ca bate in palme, au ea celu putinu clatina din cap-it din compatimire, pe canal tots sufletulu ortodocsa se vede pe-trunsa de durere §i plahnire adanca. cum sa, nu se mahnesca cre§tinul ortodocsa, cetindti respectiva Carte patriarchala, care dupa diresul et, e insu§ita, mai multit a ra- sipi, decata a aduna turmele cuvantatbre ale lui Christosti ? mai virtosti a distruge, decum a intgri partite singuratice ale edificiuldi bisericei ecumenice ? mai multu a innadu§i de cat a improspata activitatea organelor Bisericei ortodocse ? Cum inteligenta ortodocsa, vet-- spa in sciintele juridic° §i politice, sa nu deplanga astir -felii de stare, data din centrul Bisericei se emiti sent* in contra unel Ierarchii, gi www.dacoromanica.ro

18. FUNCTIONAREA ORGANIgNIELOR IERARdHICE 209 precum e cea din Regatul Romanies, numai cats pe niscari informa- tiuni trase de prin Oiare? Cum sa nu surprinda pre teologii canoni§ti din Rusia, Austria, Romania, Serbia, Bulgaria si Grecia, clack' St. Scaunk patriarchalti, cu ignorarea Can. 6. al Sinodulut de Cartagena, intaritti impreuna prin Can. 2 al Sinodulut ecumenicu al doilea, se provoca la datina, dupa, care Metropolitii si Episcopii din parfle, domnite de Porta otOmana, prim esck St. Mirk de la Patriarchal spre a infera Inrarchia din Regatul Romanies cu inculparea, ca contravine eclesiastice fn privinta St. Mirk ? Impreuna, cu $t.- Sinodu alk"Biserical ortodocse din Regatul Roma- recunOscernti si not in Patriarchia din Constantinopale unit Cen- tru morale, de unde trebue sa purceda directiunea In tote cestiunile de interesk generalu al Intreget Biseri-ce ortodoxe in privinta dpgme- lor, a discipliner §i a cultulul ". Mai adaogamk Ina cum ca moduli In care ea se dea acea directiune, nu este ertatk a fi clictatorialUsa mo- narchicUl precum face Curia papalk din Roma, ci in spiritul sinodali- tatil bisericesci, adick cu consimtimentul EpiscopatuluY artodoxii, §i dupa starea lucrurilor, ar fi cu anevoie conchiamarea Ierarchi- Ion de prin. Orile mat departatel atunct Scaunulti Patriarchal:II se p6te folosi de consensu eclesiae dispensae, precum se facea in vechime. Anume in causa sanfrit 1Vrirului, data Scaunulk patriarchalu ar fi avenclit motive cumpenitOre pentru opiniunea sa, se, cere consensul Episcopatului ortodocsti cu atatti mail virtosti, de Ere -ce ac6a opiniune. numita in cartea patriarchalk ordine, contraice Can. 6. al Sinodulul de Cartagena si interpretitrii acestut canon u, aprobate in Pidalionti de Sinodul patriarchalu in Augusta 1802. Duck' St. Scaunk ecumenicti, prin ceea ce tinde a sustinea In epistola sa din 10 Iuliu a. t., nu numat ca devine in contrazicere cu sine, ci cu teoria sa, numita ,c,rdine conformii usui stretvechie, sta isolate In biserica ortodocsa, pentru ca pdarg, ile pracsa de prin Vrile crestinescil atinga in actul sino- dialti al P. S. lerarcht Romani, aflame si aserte contraclicatore, §i anume : In randuiala pentru ferberea si sanlirea Mirului, tiparita In Moscva la anul 1876 pag. 8. cetimk in traducerile urmatOre : Diva ase0e- mental S-tel Biserice, santirea Mirului se pOte serirsi numai catu de Arhiereil ca cel mat de aprOpe urrnatori at apostoblorvcariisingun se- varsiati impunerea manelor spre imparta§ireareredinciosilor de darurile SpirituluT Santa. Pentru aceea i ferberea Mirului se pote face numai catt acolo7 unde petrece Archiereul. Dark fiind-ca nu se potu afla pretutindene materiele pentru compunerea fiindu unele rare §i scumpe, pentru aceea In Sinodul de Moscva din anal 1675 s'a a§e- zatti ca A se se.virjOsca ferberea i santirea Mirultu in Moscva, capi- 2 ordinit t:}ieT Back, pi song Mirului, www.dacoromanica.ro

19. 210 PUNCTiONMZEA ORGANISMtLOR tala §i centrul Rusiel §i in Chiev, uncle se savir§ia (Mirul) mai inainte de Moscva ". Pe aceea-p Ora, ca biserica ortodocsa din Imperiul Rusie!, susfma in depilna vigere Can. 6. al Sinodului. de Cartagena cele trei Metro- polis ale bisericel ortodocse din monachia Austro-Ungara. Renumitul Canonista §i Teo loga, de eterna memorie P. S. Archie- piscopu i Metropolitu Andreirr aguna, carele fn Cartea tiparita in Sibiu in a. 1865, publics -In traducers romanesca Rdnduiala chiro- tonid noulut Episcoke §i impreunc cu acesta Rtinduiala la facerea gi seincirea St. eerie in Compendiul dreptului canonicul tiparita in Sibiu in 1868, la sec iunea despre s'ecramentul Chrismei a§a 77 Sacramentul confirmatiunii ell St. Mira are dupa arOmintele bisericei nostre doT ministri (Can. 6. Cartagenena); unul este ministrul preparatoria (santitoria), era cel-l-alto aplicatoria. Acelu (santitoriti) este Episcopal eparchiala, carele Mercury in. septamana-patimelor Mirul prepare §i Joi la St. liturgic flu sanIesce ; era acesta (ministru aplicateru) este preutulparochialli, carele, priminda St. Mira de la E- piscopula sea, fla conserve in biserica, spre miruirea celor nog. bo- tezati". -De asemenea cetima in precuventarea la Randuiala" pentru prepararea ferberea §i sanfrea Mirulul ", compusa de P. S. Silvestru Ar- chiepiscopul qi Metropolitul Bucovinel §iDahnatiei; Prepararea chi- mica §i santirea sacramentala a mirulut (chrismel) este in santa nes- tra biserica ortodocsa unit reservata ale Episcopatului (Can. 6. al Sinodului de- Cartagena; S. Simeon Tesalonicul despre St. Taina cap. 71; Euchologiul bisericei orientale de Iachoba Goar pag. 627-647.) Era aplicarea sacramental' sea ungerea cu St. Mira a celor nou bote- za.y., care este sigiliul (pecetea) darulul Duhulul Santa., se face dupa pracsa cea din vechime a -bisericei ortodocse §i de Presibiterul ,paro- chiala. Din punctul de vedere dogmatica §i canonict, fie-carele Epis- copra eparchiotu este indreptalita, a s'evir§i prepararea §i -santirea dupa pracsa bisericesca base se face sancirea sacramentala a chrismei pe la bisericele mai marl ale ,creytinatafi, adica pe la St. Patriarchie §i Mitropolie mai insemnata, dintre aceste din urma, marl cu sema pe la St. Metropolie ale bisericelor autochefale, de la care se imparte St. IVIira. Episcopielor sufragane, spre imparfre ulteriera pe la bisericele parochiale ". Dace de la Metropolieleortodocse din Serbia, Muntenegru §i Bul- garia mai perigrineza yi asta-sh calugarii dupa St. Mira la Constanti- nopole, nu ne este cunoscuta, inver§unarea fuse, cu care Ierarchia ortodocsa din Regatul Greciel a combatu.t §1 a respinsa pretentiunea Scaunulul patriarchala, relativa la St. Mira, ne este in_memoria §i no celor de pe aice, §i Inca mai bine Curie St. Scauna ecumenica. TERARMICE Mi- rului ; Mira", www.dacoromanica.ro

20. PtINCTIONAREA ORGANISMELOR IERARCHICE 211 MArginindu-ne pe langb." aceste spuse in afacereaf sulevatri ae S-ta;n6- strit Patriarchia. Constantinopolitand mitrturisinati ex nu ne-a fostti scopul, de a secunda pre P. S. Ierarckt ai bisericei ortodecse din Re- gatul Romania intim aperarea puseciunil de autonomia i autochefalia, a acestel biserice, pentru cd, St. Sinodu alit BisericeI Roman.e prin actul sinodial din 23 Noembre 1882 s'a fortificatii canonicu In contra uner agresiunI ierarchice, veil din care parte, star" de bine, incatu n'are lipsa de ere -care sucursil. Scopulti nastru principals, suscitativprin afacerea, sulevati de Cu- ria patriarchalg, care ne-a umplutu de mithnire si despre care susf- nemu, ca ar fi fostti mai bine, de nu s'ar fi sulevatti, este, de a. atrage ateniiunea Ierarchiei bisericei nestre ortodocse de pretutindene, nu voimu sa clicernt", anomaliele, ci la stagnatiunea fu,nctionari organis- mull& s. ndstre biserice ortodocse fag cu pericolele iminente pentru or- todocsitt in yenerei precum si la necesitatea un-Ol reprospetari a organismelor ierarchice dupa referinIele si recerinIele actuale ale bisericei. Organismul bisericei -ortodocse, dnpa cum s'a desvoltatti in secolil anteriorl al crestinismului i s'a stabilitu mai apoIln St. &Ade ecumenice si locale, star pane intacte, $i asesldmintele canonice, adunate si publicate in limbele principale ale bisericei, servescu de indreptarl in privinta doctrine; a cultului si a discipline; inch,Itt bisect rica ortodocse ecumenia, famurita, in biserice locale (naionale) din feluritele tdri, conserve caracterul dogmaticti §i canonics de una sfin- fa, catolia (sobornicesa) si apostolesed, a luI Cbristosu Bisericit. Inchiagarea Evangelica si desvoltarea istoria a of ganismulm bise- ricescil in formele ortodoesid a urmatu., dupd, cum e- cunoscutti, in timpul clasicii al bisericei crestinese; pe u'a parte Cu privire la intin- derea geografica a imperinha Romani', era pe alra, parte cu considerare la referintele faptice soclale §i chianti. politice din acelit numitil al niumPtu. Pend ce stabil Romani" inerestinatu stab!" in putere, organismul bisericescu funcfona regulatd. spre fericirea po- pOrelon crestinesci. comunitatile bisericesci de peste margi- gile imperiului, de si se slice de densele in ea/Allele sinodale, c5, le este ertatiii a se organisa dupa imprejurarile locale, se conformau, pe atu se pete, dupa organismul bisericescu din launtrulimperiulm, pre carele se rAclimati. Erti dupA, sfasierea colosului imperil Romani' in unit imperiu re- saritent" si altul occidentalii si dupe', derimarea succesivii, si a unuia si a celul-,1-altti; dupit desbinarea Scaunului Patriarchal) de Roma cu crestinatatea din terile occidentale de comunicatiunea ierarchica cu cele patru Scaune patriarchale din orienti" ; dupe caaerea poperelorti crestinesei din Asia Egipetti si Europa orientalI sub potestatea Ca- astit-cli imperil, gi Ing-gT www.dacoromanica.ro

21. 21 FUNCTIONAREA ORGANISMELOR IERARCitICE lifilor mohamedani, care tindeil a stinge cregtinismul, sub astir -fete de urgik grea a fanatismului musulmanti deveni- peste putintk functionarea normalk a organismului bisericescri. Intro aceste sarele ortodocsiei cregtinesci reversAnde raslele sale peste poparele nordice, se constituirk, in conformitate cu delineamintele canonice universale, biserice particulare, cart hu numai ce. sustinee relatiunile canonice cu corpul bisericei ecumenice, ci, pre ate_ era cu putintk fi venial gi in ajutorti prin mijloce morale gi materialej spre sustinea In view gi activitate. Cu tote aceste, de gi cktugele tiranieT fanatismuluipolitico-religiusk al musulmanilor, care stings de ckte-va vecuri trupina pomului ortodocsiei, art mai slAbitil in vocal presentrt, tote -gi starea bisericei ortodocse din pertile Drientului este apesatk gi deplorabila, gi pentru aceea organismul ei nu functioneze. aga, ca central corpului biseri- cesce sk desvolte viata proprik canonick, gi ca de acolo sd se pate. re- Versa insuflqire gi in organele mai depkrtate ale bisericei ecumenice (catolice). Pentru crt ce autoritate gi putere morale pate avea St. Scaune patriarchaili in biserica ortodocsk gi chiaril in relatiuni obveniente cu puterile seculare de state, clack ArchiepAstorii supreme se punt" gi se depune dupe; buna-placerea Vizirilor Porter otomane ? Cum gi pene and sk prospereze ramie pomului vietei cregtinesci, clack trupina, la a careia radacink dace .securea islamului, nu le pate mijloci sucurile evangelice ? gi cum nu vor seta aceste sucuri de vietal Baca lucatorii, chiemati a cultiva gi a sustinea In vigOre pomul ortodocsiei, nu vor fi de ajunsu nici dupe; numerti nici dupe puterea morala ? 0- rientul peste tote, a ckruia cheie se slice a fi cetatea Marelul Con- stantine, devise tote mai interesantk nu numal ate in privinta seculark, ci gi in cea relegionark ;- pentru aceea gi Catolicismul Papale gi Protestantismul Anglicans, aT ckrora misionari foiesce prin Wile orientate, intindk peintrecute replete confesionale, nu aga spre pescuirea necredinciogildr, ci mai virtose spre a fncurca intr'insele pre fiii bisericei ortodocse. i Ore St. Scaune patriarchate gi in genera Ierarchia ortodocsk de prin acele teri posede sail cugetrt a ettsciga aceea putere moralk, ca sk park da pieptu cu astir -felt de agresiuni confesionale? Biserica national' din Regatul Greciel, constituindu-se fnainte de cate-va lecimi, in intelesul Can. 38 §i 39 al Sinodului al VI, ca biserica autonomy in cuprinsulu unul state autonome, Ore atitu- dinea incordatrt din partea Scaunului patriarchate in contra Sinodu- lui din Atena era dictatrt de interesele bine intelese ale ortodocsiei? Comunitktile ortodocse din Bulgaria, Macedonia, Tesalia... se plangit de timpil indelungatri pentru impunerea de episcopi gi pre* greci, care nu cunoscrt limba poporelor respective. Ore desconsiderarea a- celor plangeri este canonick gi justificatk din punctul de vedere al poli- tick a la www.dacoromanica.ro

22. FUNCTIONAREA ORGANISMELOR IERARCHICE 213 prosperitAtii religionare? Mai de-unA-0 ne anuntarX cliarele relegarea la Monastire a Metropolitului din Sofia ; era, dupe depunerea Metro politului din Belgradti, Episcopil din Serbia dAndu-§i demisiunile, biserica din noul regatil este in presentti farg. de Archierei. Ore Sea- unul ecumenicti are cunoscintI de aceste lucrurT deplorabile ? i ere a cercatii a interveni pentru aplanarea for ? La aceste intrebAri, respunsurile nu potil sa fig, dectaii negative. segclerile atinse gi multe allele in functionarea individualitaflor ierarchice nu suntii de trastt pe sema organismuluT bisericescii, ci ele decurgii mai virtosii de. la putina considerare a principielor canonicel pe care e urclita Eiistemulil de administrafune al Bisericei ortodocse in genere. Dupti organismul canonicil al Bisericei ortodocse-ecumenice, ab- stragendil de la unele canone, direse parte dupti recerinte locale, parte cu privinta, la referintele politice §i sociale de pe atnne; sunti1 precisate nu numai catu puseciunile canonic ale Episeopielor, Me- tropolielor ci Patriarchielor gi relafunile for reciproce, ci §i delineamintele relative la unitatea bisericel in dogmele credintei, cultul li- turgictt §i In morala evangelicl. bisericele de prin statele au- verane, numite nautochefaleu sett duEd autonome, de gi In contra constituirit for Scaunul patriarchalti a tacutri fn trecutu gi face ci as- opuseciune, suntil prevNute cu aceclemintele sinodale ci puse in relatiuni defipte atatii cu. Scaunula ecumenicti, catU §i cu cele-l-alte individualitali ierarehice gi bisericele locale. Rema'ne deci a pune in aplicare principiele canonice, pe us parte 'bare marginile puse de St. Pttring, eel pe aka parte cu privire la referintele actuale ci recerintele faptice ale Bisericei ortodocse in genere §i ale bisericelor particulare in deosebi. Teggendt firul desfacurarilor nostre pane aice, vom sa indegeamA Alia uncle recerinte concrete, ea< ar merita considerare, spre a se putea reprospeta functionarea organismului nostrubisericescii. Incependtt de la centre, pare-ni-se, ca scaunulil ierarchicil de Con- stantinopole, dupA constituirea sra fapticg, este preocupatil de representarea intereselor bisericesci locale §i ale celor nationale grecesci, aducenduli aminte de interesele religionare ale bisericelor ortodocse de prin provinciele mai depiirtate numal Mit atunci, cand pretensi- unile acestor din urnia devintt in colisiunile cu interesele Sanctitatea Sa este Archiepiscopti. al Eparchiel Constantinopoli- tane. Metropolitil pentru- Eparchiele, ce depindeati mai inainte de Scaunul de Eraclea, precum ci pentru cele ce dupti timpti taxa la proirincia metropolitans de Constantinopole, in fine Patriarchti in relatiune cu Metropoliele din terile atinse in Can. 29 al Sinoduluf al IV cu restrangerile facute in faverea, bisericelor de prixt Inse-§t not, helenismu- lat. s'arr dupg, timpti www.dacoromanica.ro

23. 214 FUNCTIONAREA ORGANISMELOR IERARCHICE sfatele suverane. Pe andti Sanctitatea Sa, pentru afacerile Archie - piscopieT, ar fi sa se provadA cui unti senatu presbiteralti, pentru agen- dele metropolitane ar fi conchieme de dob on pe anti sinodul pro- vincialti, era pentru representarea patriarchalg, ar fi sg se constitue un Sinodtt permanentA din de.egalii Metropolielor-chiarti de prin alte ieri, se cufunc.16, tote afacerile acestea deosebite unele cu altele gi; pe catu suntemil infonnati, se trateztt parte de unti consiliu cu parti- cipare de mireni, parte de unii sinodti coxnpusti din efi,Ii-va EpiscopT giArchieret far' de Eparchii, ce locuescil in Constantinopole. Nu este deci lucru de miraret data in afacerT, ce atinga interesele religionarie ale unel dintre bisericele nationale din tern MAT depk"rtate, provina de la Scaunul patriarchala decisiunT, bunadrg ca cea de curendti in afacerea saniirit Mirulul. Zace deci in interesul bine inIelest alt biseri- eel ecumenice, erg bisericele particularie potti pretinde cu tote dreptul, ca pentru afacerile de interest generaltt al ortodocsier stt se constitue la Scaunul patriarchala unit Sinodit permanentUl compusii din de- legafif Bisericelor autochefale fi al Metropolielor autonome. Bisericele, dechiarate autochefale gi Trovinciele-metropolitane au_ tonome de prin terile statelor suverane, suntli, ce e adeveTatu, eman- cipate de influenta drepta a Scaunuluipatriarchalti, ins' unele dintre aceste suntti de totii. re'stranse prin legile politico in libertatea, de a-gT dirige afacerile proprie bisericesci gi pentru aceea in organisarea for se departezit din ce in ce de basele canonice. Ore In astti-felt de si- tuatiuni ale bisericelor particularie ug.intervenire moral' a ScaunuluT patriarchalti nu ar fi indegetatd, dup6, cum se-face adese din partna Scaunului Patriarchalu de Boma ? i afara de acesta, ore activitatea evangelic' a Bisericei ortodocse in deobsce nu ar casciga insufietire gi greutate morals, clack-1)21re organismele ierarchice particularie &aft gi intre aceste gi intro centrul organismulutierarchicti -ecurnenicti, carele este scaunulu patriarchalti, s'ar reprospRa raportul conformii principielor canonice ? Noi credemti, ea acesta nu numaT ca ar fi pentru bisericele ortodocse_ de pretutindene, ci este gi unu postulatu nedispensabile in interesulti Ortodocsiei. Pentru aceea re- comandamti reprospnarea fi precisarea relatiunilor canonice ale Bise- ricelor particulare §i intre sine fi cu Scaunul patriarchalU. De la ultimul Sinoda ecumenicil, carele este al geptele, inutu in Nicea In anal 783, ati decursti deja 1100 de ant. De atunci incoce se mai lima din andu in candu sinedele locale, dintre carele unele tratara gi despre afaceri cumpenitOre. Sinede de caracteril ecumenicti insA. nu se tinurti, ci in caqun de.necesitate neamanaverA. Sca- unele patriarchale cu Ierarchii bisericelor particulare se intelegoti pe calea corespondinIei. In decursul acestuT mieniu ate fortune cram- cene se dentinal% peste bisexica orientalil din afar'? gi ate indm- sit sa- Marin www.dacoromanica.ro

24. FUNCTIONAREA ORGANISMELOR IERARCHICE 215 plAri se pe'randar/ in launtrul ei ? Chiarti pe urma evenimentelor, re- gistrate de istoria se'cularirt, provenira §i pe terenul bisericesca rela- iuni none recerinte none", diferite de cele mai de 'nainte, pi de Ere. ce devenir/ neevitavere pi mai multe formatiuni none, starea actual/ esteri6r/ a bisericei ortodocse nu'e asemene celei de pe timpul sinodului ecumenicti. Stand/ lucrurile astiifelu, 6re se pOte dene- ga necesitatea unui &nod/ universalu, carele sa cump/nescA seriosii relatiunile §i recerintele actuale ale bisericeler ortodocse in deobsce s'a se consulte despre modalitAtile aplec/rii eficace pi salutarie a a- peclImintelor canonice ? Devenindil prin bisericele occidentale stares, lucrurilor pOte Anch mai confuse, precum este est/11T prin bisericele orientale, se conchiamit Conciliulti Tridentine, carele facenda unl reguramentil universald, se pOte dice, ca numal de atunci incepu biserica occidental/ a desvolta, puterea morals, de care se bucur/ in presentd. Este deci unit postulate ulterior/ nedisputabiki, de a se conchidma unit Sinodd ecumenicd, carele stt se ocupe cu discutarea intereselor generale ale bisericet ortodocse cu privire la relagiunile fi rece- ringele actualt. Prevedemtp0 pricepemti greutafle, impreunate cu -conchilimarea unui Sinodu ecumenicti, pentru aceea concedemu, ca realisarea acestui postulatti putea amana pe unix timpu mai departatil, decum ar fi de dorita. Recundscemil pi aceea, a mai inainte de conchiamarea unui &nod/ ecumenicti, ar trebui studiata gi liimurita stares lucrurilor de prin singuratecele p6rti ale Bisericei, precum pi preparate spiritele pentru astir -fell de adunare cumpenit6rig. Orisonul de privire al afacerilor bisericesci este in faptg particularize, adica restransii intre marginele de interese ale bisericelor respective particularie, pe cand/ interesele generale ale Ortodocsiei ecumenice se scapa din vedere. Dar/-unti particularism/ de privire, ca sate atinst, nu e lucru de mirare nits de reprobare, pentru ca pane In presents nu esista in biserica ortodocsg, unit organti de publicitate, carele art mijloci cell putinit personelor ierarchice pi bArbatilor de sant,/ de pe la institutele bisericssci informare esacta despre starea lucrurilor gi cursul afacerilor referitorie la doctrine, cult/ pi discipline. Unit jurnalii ecumenicd alit Biserzcer ortodocse, fie edit pugind lunarid, redigiatit in limbele prircipale bisericesc; adicd in cea elenicd, slavondscd ci ronulnescd, as aratit a fi de neaperatti Upset pentru 1eprospdtarea activittigit organic- mulut' bisericescd in deobgte, precum ¢i pentru prepararea terenula in- nainte de conchemarea unuY Sinodd ecumenict DecT : Sit invid Pumneleti ii sit se resipiscd contrariT ortodocsieY" precum se stings fumul, sit se stigti tdttt cugetarea voitdrid de red." ,Precum as topesce cel'a de faga foculta7 aga skperd idtd incerearoa in daun biserice ortodocse," gi ultimo gi gi cacti www.dacoromanica.ro

25. 216 FUNCTIONAREA ORGANISMELOR IERARCIIICE tret arepta vOend4 pre Maica p&titiscd, impodobiOt ou vestm-intul veselescd, licendd : ,,Acista este iiva, care o a feicutit ne veselimU intr'insa." for Bisericel, ca pre o miresd im- mcintuiniet intru Christost4 sti se Domnul, ca sti ne bucuirtimU §i sti Silivestru. www.dacoromanica.ro

26. NESTERUL MANOLI (Fine, veig No III, anul VII). R. ELEMENTUL ISTORIal 4. Arta 111e0erului Manoli ". Meqterul Manoli" al Aton-ului, ski ,,,Manuil Pause lin" este o personit, renumitit in arta picturei bisericesci, gri a iconografiei; ad.ecit elii sciA a zugeivi Biserici dupre o anumitit sistemit qi in desemnarea icanelorii elil avea lint genii de picture, necunoscutti in istoria acestei arte din Biserica ortodocsg, p6ne la inceputul seculului al XVI-lea. Studiul, ce vomit face aici asupra axle Me§terului Manoli", este importantit pentru cun6scerea mai de apr6pe a pers6nei, ce ne ocup6,, dar tot-o-data qi pentru iconografia din Biserica romans, carea a fostil in legrtturile cele mai strinse cu muntele_ Atonului. tea cuvintele, ce ne impunti, ca not 0, dilmil aid o desvoltare mai mare acestei cestiuni qi sit studiemii iconografia ),Megterului Manoli" in elementele a constitutive, intorcendii privirile ndstre speciale asupra tipurilor iconografiei din Biserica ortodocsit, cu accesoriile lor, qi asupragenula de iconografie cu concliciunilela artistice, pentru ca astir -feliii sit putemil stabili cu mai multti. www.dacoromanica.ro

27. 218 ME§TERUL MANOLE rationamentit serviciile, aduse Bisericei ortodocse de atrt3 XeqteruL Manoli". In Biserica ortodocsa pentru iconografia eT sftntil nisce anumite tipuri, p este care pictorul nu p6te trece, precum, qi nisce ac- cesoriT ale fie-chruitipii, care determine caracterul iconet Tipul genericii al iOnei MafituitoruluT este de a da figureT positiunea de Inv6t1torti, Archiereit, s6u de a contopi tipil am- bele aceste positiunT. Tipul iconel S-teT Treimi reclamrt, sg, fie push tot-d6-una la dr6pta ParinteluT, Pitrintele la sanga FliuluT, Tar S. Spiritti in kipti de porumbti intre Fiiul §i Pitrintele, dar putin maT de-asupra. Asemenea iconografia are anti tipti determinate pentru icdna MaiceT DomnuluT; unde de ordinar Ea primesce positiunea de Imp6rgtesit, a§e4atg,fiindltt pre unit jeta cu pruncul Iisus pre brate accesoriile, propriT uneT asemenea positiunT. Iconografia Bisericei ortodocse are tipurT anumite pentru icanele Profetilbr, Apostolilor, Marti- rilor, Ascetilor, i ale Ierarchilor. In genere, pentru fie-care spetit de icone iconograful are unit tipti determinate in Bise- ricA, care tipti IV are Tationamentul esistenteT see in car- tile Scripturl, in traditiunile Bisericei, ski. In conside- ratiunile psichologice ale personeT, representate pre ic6n6, (a). Tot in respectul tipurilor icon.ografi eT din Biserica orto- doca, adaug.arati, ca cu timpul s'att introdusti i modificIrT, (a) Vecji opera : niCm4ra 0 211100IIIICH01173 HeityeeTEtt = Carte pentru arta picturel" a Preutului Daniil. 1674. Acestii carte cuprinde, dupe cum aratrt insusi Daniil : Sarbatbrile donmeset si ale Niisegt6rei, numele Profetilor en profetlile lor, etatea, fisiognornia si peril Apostolilor yi ale altor sang, cum trebuescii zugraviti, ¢i multe alte amaruntimi, necesare folositdre pentrn iconograff". Si In adevtra, acesta manual* care s'a wisita la data indicate, in lavra S. Sava de longii Ierusalem, de catrt preutul Daniil, este unti manuscripts in limba ce datezrt din timpurile cele mar veld. El a fosta trauscrisa de pre, manuaeriptul ierusalimit6m1 de erttr6 predicatorul Macarie ¢i impr" its la-mai multe biserici ortodocse, intre care Bisericilor din Aton a fostu data iu anul 1697 Fevruaric(2. Acosta, manuals de iconografie in limba,grhrt se aflii. tot In manuscripte, dar traductinnea lut in limba rasa este tiparitii in jurnalul Tpyikm Itiencaok Ayxonnoft Anagentia. 1867. T. IV p. 463 50§. Asemenea Banta de -importanta cea mat mans, tare ne arata veltimea a multor tipuri din iconografia Bisericei ortodoese, si descoperirele, frieute pain catacombele Rome. Yell opera : Rom sonterraine M. de Rossi. Paris 1874. intiunt qi greet, ba Fi- ial ei www.dacoromanica.ro

28. ME§TERUL MANOLE 219 ca cele relative la- ic6na Mhntuitorului, unde se observ5, elemente din atributele MantutitoruluT de Inv 6tatorit §i Archi- ereit, contopite intr'unit singulti tipt, prin care Mantuitorul se represintA standil in piciare §i tinAndii in stanga Evan- gelia, 'far cu drepta bine-cuvintazit (a). Sfintil demne de t6t6, importanta archeologicl a iconografi.ei din Biserica ortodocsa icanele, mimite trimorfe (b), care potit sg, fie considerate, ca modificatiuni de tipuri ale icanei Mantuitorului qi ale icanei S-ter Treira. D6cii trimorful iconei Mantuitoruliff; unde el se represintit in positiunea de Archiereti, cu Maica Dom- nului la dr6pta i S. loan Boteettorul la stanga, inclinatt spre D. Christos, nu presinM nimicti particularil, ci numai se aratit rolul acestor pers6ne in economia divinil pentru misiunea de pre pgmentii aDomnulninostruBsug Christos; apoi trimorful S-ter Treimr, unde seinkipuesctl cele trei pers6ne ale trinitAtei tipti cu unti singurti captl i cu unti corp it, dar cu trei fete semene, acestittipA, clicemii, este o modificafune iconografica, resultata din dogmatizarea Bisaricei, relativ6, la umilatea §i comunitatea substantialii, a persane- lor S-ter Treimi (c). Ca dovadrt, cit acestit trimorfil este o modificatiune iconografica, aducemii aici, qi argumentul is- toricil, c1 aceste icane ecsistti animal in Biserica ortodocs& i aici ele nu stintti cunoscute pentru istoria archeologid cre§tine ca mar veki, de seculul al XIII-lea. Tipul trimorfti al icand S-ter Treimi, tot-o-data qi-cehl. mai vekiii, ecsistit inteumtl tetra-vanghelit din Patriarchia de Alecrandria (Cair), zugravitit de catra unit monachA Acakie la- 1272 (d). Tot asemenea se petrece qi cu accesoriile tipurilor iconografiei bisericesci:. Studiindti aid in modit specialit aureola de la tipurile iconografice, not gasimt., ca acestit accesorill ico- (a) Veclt Revista pentru istorie, archeologie si filologie a D. Gr. Tocilesetk Vol. I. fast. 1. tabl. N. 2. (b) Termiml iconograficti, compusd din -= 'CPS% treI si p.opcot (c]. Veql ,,Revista etc. Tabl. No. 3. [d] Asti -di aceste tetra-vanghelii cu trinkoful din cestiune se afli tu muzeul de anticitaltr din Petersburg, venita aid la 1862, And Patriarchul de Alecsandria, ditrnitA Implirliteset de atund a tuturor Rusiilor, inteinul luT D-dell tipil. J'a si www.dacoromanica.ro

29. 220 ME§TERUL MANOLE nograficti iii are base in perfectiunea diving, carea se represinte prin figura geometrica de cercti, si carea figura la eel veld era considerate, .ca emblemg a perfectiun.d. Pentru con- siderentul de perfectiune diving aureola s'a adausil Inca de la inceputul crestinismuluf la tipul icond Mantuitorului (a) ; Tar pentru cuventul, ca i placutilor lul D-det li s'a acordatil unit gracli-i de perfectibilitate morale, de aceia vedemtt, ca iconografia Bisericei-crestine a introdusti aureola, ca accesoriti, si la tipurile de ic6ne ale sanOlor, ac6sta Inca de la Ince- putul seculului al IX-lea (b). D6ca kiar aureola, ca accesoriil al tipurilor de ic6ne, s'a introdusil in iconografia cresting printr'unil rationamentii biblicti s'a ficsatil prin traditiunea Bisericei, apoi trebue sa seimil, modificatiimile in aureola s'ati fi-icutil nu for6 cuventil Cared lumea cresting a scapatti de prejudiciul sciMpeit, ca nu -numai cercul p6te sit represinte perfectiunea, dar ca fie-care figura geometrica in proprietatile el' este ceva complectil, atunci iconografia cresting a introdusil o modificare in aureola, si la tipul ic6nef S-tei Treinif aureola Parinteluf a primitil o forma triun- ghiulara, care represinte i ideia trinitateT. Insistgmti maf mult asupra literelor 6 o)v = odd ce este, ca accesorif ale tipului iconef MAntuitorulul si care merits atentiunea nostra i pentru arta iconografica a Mesterului Manoli". Literele 6 c'f')v, care se punt. in aureola ic6nef Man- tuitorului si une-ors si a Trinitatd, ids ail rationamentul for in S-ta Scriptura ficsatit aid de iconografia cresting prin traditiunea Bisericei. D6ca intorcemil privirile n6stre a- supra resturilor iconografiel crestine din primil seculi, nos nu intalninnl nits o icona, carea in aureola ar purta aceste litere (c). A trebuitti sa intervina eresiile, care ail polemizatit contra natures divine a Domnului nostru Iisus Christos, pentru ea iconografia crestinl, sa ficseze in aureola ic6nei literele 6 cliv. Atuncf, specialminte dupa eresia ieonocialtilor a Rome souterraine pag. 319, [b]. Ibid. p. 260 270. [c Cea mai zeke icemil, a Mlintuitorului, descoperitli Oa acum in catacombele Rome!, datezii din seculul al III-lea qi aid', deroi ecsistil aureola, lipsescu 2101 literele 6 Gn. Rossi. Rome souterraine pag. 319. ce qi gi salt si gi si www.dacoromanica.ro

30. ME5TERUL MANOLE 221 (813), Biserica §i-a adusd aminte de tecsturile Evangelistulul Than : e0 C6v Eiq TON) xarrov roe flxzpoS =celtl ce este in sinul Parin.teltd", (a) `O Wv iv Tip ce este in ceruri" (b) c0 Cr.)V 'MO TO5 0E05 = Celts -ce este dela D-q.eil" (c); §i aceste tecsturi biblice, precum qi altele semene lor, introduse fiindu in dogmaticele glasurilor de catre S. I. Damaskin, a impresionatit pre iconografil Bisericei ortodocse §i i-au fa- cutit, ca intermit mode representativti sa dogmatizeze eter- nitatea Fiiului, qi pentru acestd scope sa pun in aureola literele o (.;)'v, care inserun6zil fiindul ; adeca cell ce este, a fostii gi va fi. In cat s'ar putea afirma, for a greqi, ca acestti accesorid al aureole. dela ic6na Mantuitorului s'a introdusit dupa, secolul al IX-lea, epocha S. I. Damaskin, §i in secolul al XIII-lea, (1272) m?nachului Acakie ii era cunoseutit, ca nsitatd in Biserica ortodocsii, §i pentru ac6sta §i eld a zugravitit trimorful din tetra-vanghelul Patriarchies de Alec- sandria cu aureola §i rota i cu literele o cb'v (d). Cand iconografii no§tri represinta pre MAntuitorul in positiunea de InveStorit, ca accesorill al tipului, is pund in mana stangil Evangelia deskisit §i pre fie-care din cele doe laturi ale cil4ei literile A gi adecil, inceputd1 qi sfergitul; ski tad ce este necesarid pentru mAntuirea omului. Aceste litere, ca accesorii ale tipului de Inv6trttorti al ic6nei Mantu- itorului, IT all ralionamentul ecsistenIei for in cuvintele Scripturei: Ed srmtit alfa §i omega", iar in iconografia creqting nu pare a fi introdu-se mai 'nainte de seeulul al XVI-lea. Ca dovada ni potu servi resturile de iconografie, an- teri6ie acestui seculd, §i unde Mantuitorulii, tinendd Evan- gelia in mAnil, nu are zugrAvite i literele de mai sus. Acum, d6ca, cu aeeste tipuri ale iconografiei cre§tine §i cu, accesoriile for privimil la Me§terul Manoli" al AtonuluT, nos observamd, ca el ni se presintri, ca unit reformatord §i Inca cutezittoril. Manea" al Atonului, conform datelor isto- [a] Ioan. I, 18. ] Than. III, 13.[b [c] Ioan. VI, 46. (d) wpyAbl K. A. Aft. 1867 T. IV, pag. 285 288. oopxvip =edit 0 0; www.dacoromanica.ro

31. 222 ME*TtlItt, NIANOLt rice si traditiunilor, de care dispunemtt, nu a introdusti nict o reforma in tipurile iconografieL Bisericei ortodocse, dar in accesoriile acestor Asa el nu zugravia niet. ()data ic6na Mantuitoruluf cu. literele 6 &v, prin urmare nisi eu aureola. De pre Evangelic, ea aceesoriti al tipulut de Inve- -catord al _Mantuitorului, lipsiau tot-de-una literele A si in cat calugarit Atonului le-ad adausti la tote producOunile artistice pre urma. In comuna Litochor, de lAnga Olim- pul Tesahei, P S. Porfirie Uspenski a auditd unit icono- graM al locului, ea pre Panselin contimpuranii ski lilt con- siderati de ereticii, si aasta pentru euventul, ea, el nicl °data nu punea in aureola icOnef 1VIAntuitorului literele 6 e)V 4c, AcOsta tTaducOune a litorthorenilor, dusa ,de P. S. Por- firie la Aton, in anul 1859 Iunie 15, nu numai ea, a fostit confirmatit de calugeiii diferitelor monastiri, dar batrinul Egumen. Nikifor de la mOnitstirea Osenofont, a adaust, ca Panselin a fostil zugravti gelosti i eh' el n'a predate nim6- nui talentul sod". (a) De unde resulta, ca Mesterul Ma- n.oli" al Atonului a fostu unit reformatorii acesta n cat privesce numaY accesoriile tipurilor iconografice ale iconet Mantuitorula. Ca unit adeveratti ci in Vita puterea euventului reformatord,Mesterul Manch" ni se presinta atunct, chndit ild stu- diemil din punctul de privire al genului sett artistiml. 1Pene la inceputul seculului al XVI-lea in tote Bisericele din. Atond genul iconograficti dominatord era edu bizantinit; far de la acesta epocha ineepe si in Atond a ,se introduce genul de iconografie bizantina ren tscuta. Din Bisericele Protatului, a Chilindaralui, si a Rusiculdt lipesce anume de la acesta data acea monotonic de timpuri iconografice, si aicf, dar maT ales in ic6nele, ce se atribuescd acestuT Mai mare" al Ato- nului, se observa varietatea de tipurr, i dupa 'penelul Iui ,,Manuil Panselin" ni-adyemasu nisce ic6ne, care represinta, naturalitatea -figure( si care transportdza pre spectatorti. P. S. Porfirie intr'unttt raportd, adresatd Procuratorulul S. Si- a) TpyAbi E. A. AR. 1867 T. IV, pag. 282. tipurl. qi 12, lut si www.dacoromanica.ro

32. 1,TET.E1211L MANOLE 228 node, al Bisericel ruse la 1859, eca cum se ecsprima despre o ic6na, zugravita de ,,Me§terul Manoli" si aflatdre in monastirea Elasonulur de longa Olimpul Tesaliei : 6na Mantuitorului in statura naturala a omului este asa de im- presionatOre si de perfecta, ca eh, si ne vrenda, credh tra- ditiunel locale, care dice, Ca s'a facuta unui batrint ore-care o descoperire de sus, dupre care asemenarea acestei icone ar fi perfecta cu kipul Domnului, cand se afla pre pa- menth" (a) Nu numar traditiunea prescrie unit merita parti- cular" productiunilor de arta, ale luI Pansilin", dar kiar o- mul de sciinta, pictorul atontenii, Dionisie Furno- agrafiotul, traitu la inceputul secululul al XVIll-lea, 4ca cum se ecsprima despre reformatorul iconografiei bisericesci a cre§- thilor din Orientul Europa: El (Panselin"), luminanda cand-va cu lumina and iconografiei, ca unto alta sore si ca o luny ma rade aurite, a int,' ecula §i a intunecata pre toll zugravil vekI si noul; ceia ce se probeza clar cu iconele, zugravite de dinsul pre pereti si scanduri si ceia ce intelege bine fie-care, decd numal scie pictura cat de putin-si cu judecata se uita la productiunile penelulul sea .... Si ea in acesta carte .dad mesurile lul Panselin, trasurile dupre dinsul ale S-lor tipurT, coloritul corporalu si compositi- unea vapselelor si pre longa aceste mesu6Te picture' nalu- r ale" (b) Cu modul acesta, dupre Dionisie Furno-agrafiotul Manuil Panselin" a intrecutti pre top. zugravii, predecesoriT set §i a introdusti in Aton genial de pictura naturala. Dar noT sa inkietemil acesta parte a studiula nostru, a- ducendil aici cate-va citate din scrierile- P. S. Porfirie, care in, mode specialti s'a ocupata de productiunile artistice ale Me§terului Manoli" : gManuil Panselin, dice P. S. Porfi- rie, a introdush pictura naturala nu numai pre perecii tern- plurilor, dar si pre icone. Pend la dinsul eraa iubite si sti- mate iconele, desemnate in IiniT drepte si intunecose, ca (a) Tpyg,1 IC- A. An. 1867 T.1V, pag. 284 (b) 'Eppps(cc 2cuv CKTivev. Furno-agrafiotul 1853, Atena gi Tpyikta E. A. Att. 1867 T. IV, pag. 128. www.dacoromanica.ro

33. 224 MEgTERUL MANOLt cele de la Iver si dupre cum este idea Maicel Domnulul, supranumitA vrednica. dela Protatul, Tar din rriana lul cea usOra a inceputa a se introduce in Aton iconografia naturala si, acesta nu dupre natura Acadeiniilor, dar dupre a- cele representatiuni iconografice, care se gasesca in vekile manuscripte. Lui i-a venitt in minte, ca sa reproduce aceste representatiuni pre pereti si scandurk sea si el le-a im- prumutata de la altii, acesta este o alta cestiune. Ea spume numai atata, ca desemnul .si coloritul, conforme cu figura, culOrea si cu imbracamintea omulul (a), satin. mat natu- rale, vine si mai regulate. De dinsul a fosta introduce, sea imitate, reintOrcerea iconografiel la naluralitate. Eca serviciile lul, stima ce are in grupul agiografilor noul ori- entail"( (b). Cu modul acesta, Manuil Panselin" -al AtonuluY, contimpuranul Mesterului Manoli" al RomAnilor, este ca si a- cesta, unit omit genialu, dar numai cell dintak este unit zugravii mare, Yar acesta un4 architectii, care pre tog trece". 5. Relatiunile Aton.ului cu terile roman de la inceputul secolulut al XVI-lea. Moldova, dupil, domnia de 47 am a, lul Stefan edit mare (1456-1504), devenise nu numai cunoscutrt, dar respectatd de streini sinitul religiosti acestul Domnitorti, precum si al fiiului FAA Bog- dan, supranumita orbul, (1504-1517) atrilsese privirile crestinittater in genere si Fipecialminte ale Atonului. De aici, vomit vedea, o sum de relatiuni intre Aton locuitorii Mol- dovei. i Vra roman4sca pre la inceputul seculului all XVI-lea avusese pre Domnitorii Radul cela mare (1475 1508) si mai apol pre Negoe Basarab (1513-1521), carii prin relatiunile for politice cu Orientul se flcuse demni de atentiunea crestinilor, si in imprejurtial grele crestinii aler- gait la ajutorul acestor Domnitori, ca la protectorii crestinit- (a) Manuil Panselin, zugravindu Biserica din Chilindar, pune are! yi kipurile Sintilor Cosma Damian, forg a ulta, ca ea. li adauga yi Saricile; adecit acea le- &ore a capuld eu o basma, usitatli la Arabi, conationalil acestor sand. (b) Tpypi IC. A. AR. 1867 T. VI. pag. 131. sea "iX in- si si al si www.dacoromanica.ro

34. METERUL MANOLE 25 titteT, §i eT, fOr6 garantif pentru viitortl, vArsad in Aton tesau- rele propril mai mult, de cat in Tdra lor. tea euvintele, pentru care in aceste timpurY se vede o influinta reciproett intre Aton qi Terile romanesci, §i de altii parte se anal constata qi rolul, ce provedin0 diving prescrisese Romanilor, pentru istoria Atonului. Dar maT respicat: Protatul AtonuluT, Gavriil, in biografia 8-1u1 Nifon", presentandu-ne o descriptiune a mOngstirei Arge§ §i speci- almente a santirei templuluT eT, ni spun intre allele : ,Jar decd b-ecu unto cesU din di, in luna luT Augusta in 15 dile, trasert clopotele, pentru ca sg merge Patriarchul, impre- ung du ArchiereiT si cu EgumeniT cei mart, cu topT, §i cu toffi clirosul sa tornosiasce (a) Biserica Si tocmi in ol- tart Sfantul prestolu Negoe Voda cu manele 1uT, spre sfin- tire, in lauda adormirel stetpand de D-61a NriscaOrei pu- rurea JeciOrd Marie . . ." (b) Acestt citatt precum kiar si cunoscintele nastre ne fact sg stabilimd, cg mongstirea Ar- ge§ul i specialminte templul el, metropolea artistica, din Tara romanescg a foga dedicatg Mama Domnului §i specialminte adormirel el, De al-0, parte, not scimt din cele vor- bite mai sus, ca §i metropolea Atonulur, Biserica, ProtatuluT are acelaf chramt ; adecg KoiLng -c-714 Oso-c6xvi Nascetard de D-deli" (c). Acum pentru scopul, ce ur- marimt qi anume, pentru cun6scerea mat- de apr6pe a_ 77 Me§teruluT Manoli ", punemt intrebarea: 6re Atonul cu me§terul set tesalo-nicant nu va fi avutt nicT o inriurire a- supra luT Negoe Basarab, dupre cum acesta se constata, in- fluirgatt in -alegerea chramulul BisericeT de la Mongstirea Arge§? S-tul Nifon, in mimele en,rnia Negoe se inkina, set pate si alte persdne de influinta asupra acestuT Domnitort, eminaminte piost, l'ati chotgratt, ca sg alage" de chramti (a) Vorba a tornosi so tutrebuint6za en sensul de a Anti o Biserica, ci...numa in Muntenia. Ea vine de In euvdntul greet' ivi5povtC0-=-- Intronezd, si prin meta- twat literelor din riidlieina tron s'a torn pi apoi tiirnoseseli; adeert, intronezd icdna ehramula. (b) Arehivaist. a Romania. B. P. trajdai. 1865 1% I, part. II pag. 149. (c) VedI ma sus lobul din Rico. Ador- mires alit geutil - - www.dacoromanica.ro

35. 226 METERUL MANOLE al metropolel gle de arta patronul metropolel sanctitMei ortodocsismului; adecii, Adormirea Maicd Domnului, care este unti chramii comunil Bisericei de la Arge§ §i Bisericei Protatului din Aton. Mai mult, noi. nu puterat f3a intelegerat lucrurile in alit mode, de cat ca Manua Pause lin" al Ato- nului, contimpuranul lur Negoe, s6, fi luatt o parte actives la lucrarea templului de la Arge§, qi ac6sta, d6c5, nu ca tore apoT ca architects; eg,e1 nu este ceva imposibilti de a avea in aceia§i pers6na concentrate doh talente-architectura si pictura qi mai ales cand mai scimti, §i aceia, ca locuitorii peninsula chalcidice, intre caril Macedo-romanii, want archi- tecti merito§i. dela natures, Tar pictura va ft inv6tat' o mai pre urma, ca omit genialt, c.e era. Dar iarit§i reintritinti in limitele reserver §i dicemt, itcestit cestiune a§cepta mai multe descoperiri istorice . Espunendt mai sus , dupre legenda romandsca, s6rta )7 Meqterului Manoli" venindt la locul, unde se dice, ca totime§terii ati muritt, arindit de pre coperiqul" Bisericei; apoi adaugandti, ca Me§terul Manoli unde cadea, se mai fAcea o fOntanrt lira, cu apes puOurt" ; not la acestti loot am rugatt atentiimea lectorilor no§tri. Acura ajungendti cu studiul nostru la relatiunile AtonuluT cu terile romane, co- municamti, ca Tdra romanescit, in decursul seculului alit XVII-lea §i inceputul celul de alit XVIII-lea a avutt o scat de picturit, a atria me§teri cu lucrurile for armistice at a- junsti 13016 la Aton qi Tesalia. Biserica din mongstirea Pan- docratorului s'a zugravitti intre anti. 1627-1640 §i apoi ce este mai vrednicti de notate, acesta Biserica s'a zugravitit cu pictorii Valachid". Mai mult, in Tesalia §i in Aton ec- sistt §i pen6 o suma de icone dintre anii 1620-1640, care ni presintrt acela§i genii de pictura qi care se datoresati penelului unor rae§teri, ce i T av&i scola for in Vatachia". Not, pentru convingerea pre depiin, el in Tha romanescii, sub influence lucrarilor lei NOgoe §i ale altor Domnitori se formase o se616, de pictura, sa eitimil aid din operele P. S. Porfirie, care in materia acesta este persona cea mai autori- tara. P. S. Sa, facenduli reflevciunile- sae asupra picturilor anti gi asta-0 pie- www.dacoromanica.ro

36. METERUL MANOLE 227 mOnastireT Pantocratorul, se ecsprimit : zugraviala santilor din monastirea Pandocratorul ni amintesce gustul comunii al iconografilor orientalT din seculul al XVII-lea. In Tesalia qi la Aton, eta am vedutl . forte multe icone in acesul gent, zugravite intre aniT 1620-1640. A,cestu genii de pictura era iubitu si de iconografitvlacho-molciaa, card air lueratie in monitstirite AtonulnY, dupre cum despre acesta am no- tatg in notele me!e de calatorie la Aton (a), De aceia eu presupumi, ca zugravirea Pantocratorulul este produsa at unni artiste ariume-dupa ce ieromonachul Isaia a faeutu uOle imperatescT in acea Biserica", Tar preutul Mater a pre'noitil (zugravitu). aid iconostasul, in anul 1640, sea putin maT 'nainte (inscriptiunea). AtuncT a fostu repre- sentatt pre perete ctitorul Stanl (Stan-u1) (b), a caruia por- tretu nu semena cu productiunile luT Panselin. §i e de no- tatq, ca monachil din PantocratorU, la 1849, chota'rindu-se ca sa pre'noiasce zugraviala din templul catedralt1 al monastirei lor, au incredintatu acesta lucrare ?mid artiste din- Ire ValachY, (c). In fata unor asemenea coincidinte minunate ale impreju- ritrilor istorice noT §i ne gAndiudi apoT ne : Fost'a Me§terul" legendel Romfinilor unta archi- teetti mare, dar care se pricepea i in ale zugrAvireiBiserici- lor? In mil de respunsil negativii, ne intrebamii Taril* : De unde ac6st-a, salt de picturg, bisericescit in Vra romanesca, care* presarrt productiunile artistice peste tote Oriental EuropeT§i. ine t in epocha de dupa N6goe? Ore Mqterul" legendeT ndstre fi-va dupre dreptate cantatil, ca architect(, nu cum-va a fostu el unt. zugravil? S4g. : Nu cum-va- era §i architectii. §i zugravii? Ce se atinge de diferinta genuluT de iconografie, constatata la productiunile lur Panselin" qi 77 sc6la de Valachia", apoT, dupre opiniunea nostrA, aid n'ar ecsista o dificultate, pentru a avea unit respunsit ehotiritorii. (a) Ar fi de interesul celit mai mare, ca sit punemil aid ai acelp note valordse istorice; dar, din nenorocire, not nu dispunemil de dinsele acum. (a) Desrpre acesta personii imediat. (e) Tpyip It. A. Au. 1867 T. IV, pap, 275 276. vlackg, stroll., intre- brund si www.dacoromanica.ro

37. 228 METEkUL MANOLt D6ca presupunemti, cii Mesterul Manoli" este fundatorul scold de picture, din Valachia, atimd putemii admite i a doa supositiune, resultata din cea dintaiii, ca adeca, Nies- terul Mano li" a pututti set -sT skimbe singurti directiunea in arta iconografieT, practichndti aicT o picture., intunecosa, Tar la Aton alta lumin6sa. Ski, d6ca presupunem-11, ca sc6la de pietwit_din Valachia se datoresce unor discipull aT Meste- rului Manoli", atund nu ni- se pare de locit contrac,licaoriit a admite, ca insusT discipulil luT ail pututil sa skimbe directiunea artel dascaluluT lor, pentru euventul simplu de reactiune in artk she si pentru aceltt motive, chotaritoritin seculul al XVI-lea, ca Manuil Panselin" i T clipatase. cu. genul iconografieT sae titlul de eretidi" .... In. totil casul noT adaugtimil-, ea istoria si in- ac4stii cestiune are Inca de lucnt.... Nu ne vomit ocupa aicT de tote metnitstirile munteluT Aton, uncle DomnitoriT Terilor romanesd ae v6rsatii vistieriile Ro- manilor i cu ac6sta a creatit poporelor for unit dreptil -asupra mersuluT istorice al ortodocsieT. Alegemtl. aid pre acele monastin, care cu monumentele for vorit adauga capitalul istorieT nostre, i anume incepenitt cu monastirea Rusicul, invertindu-ne mai ales in jurul sectilului al XVI-lea. Monastirea St. Panteleimon din Mini:tele Aton, supra-nu-- mita Rusicul, poseda treT-deci si do6 chris6ve cu datele de la 1487-1814, si provenite tote_ dela DomnitoriT MoldoveT si aT Munteniel (a). Din aceste chrisave se vede, ca Romani); ae atAtea drepturT asupra ecsistentd istorice a acestei monii- stirl, in cat, punZndii cestiunea pre terenul economicti, Ro- mAnkt ar fi in totil dreptul de asT i'mparti cu Rusii adminis- tratiunea de astrirdi a acestd mOnastirT, considerandt pre e-t lementulti greed numai ca iniciaton in fundarea acesteT mo- niistirT. Din cele treT-ded i do6 de documente, publicate in opera citata, noT aid intdrcemii privirile n6stre asupra a tree documente numaT, care provinti dela Domnitoril prei ro- mknesd Vlad cu data 6995 (1487) si Radul eel mare dela tai Auarr pyccuaro ua cuaroirb Aoont monacnapir cu. Bunuompenium afrreilfl IlauTarreamoua. Him,. 1873. x www.dacoromanica.ro

38. METERUL MANOLE 229 anii 7004 (1496) §i 7010 (1502). Aceste documente tract4zii, despre mill in ban; daruiti montistirei Rusicul, en carii, precum i cu d6ruirile" lui Ndgoe Basarab, cum am arii,tatil mai sus, s'a zugravitft de eittr6 Me Item' Mano li" al Ato- nului Biserica cea mare a monUtirei. MOnastirea St. Nicolati, supra-numitA Zograful gi carea porta §i numele de Lavxa burgarescit, poseda mai multe monumente istorice, i specialminte de la Stefan cell mare §i Bogdan, fiiul sal, care atestI rolul, ce l'a avutti,Romanii qi faVa cu acestit templu al Bisericei ortodocse. Intre altele not trapeza, cea construitii, de -Rtefan cell mare la 7003 (1495) gi pirgul dela aceia§1 monastire, rAdicatil in anul 7025 (1517) de catr6 Bogdan, fiiul lui Stefan cell mare (a). Aducemii aminte lectorilor noqtri de constructiu- nile qi imfrumuseVirile Bisericei Protatului, despre care am vorbitti mai sus i care s'aii efectuatil-tinda despre WO nopte la 1508 de eittr6 Bogdan, fiiul lui Steian qi tinda despre -Apes a Bisericei cu zugriivirea el: de catre Negoe Basa- rab, intre anii 1513-1521, qi en care ocasiune Mesterul Manoli" a arttattt capacitatea penerului Inca o probe, vedititi despre importarqa RomAnilor pentru istoria ortodocsiei este qi ajutorul, data de Negoe Basarab intre anii. 1513-1521, pentru zugravirea Bisericei din monastirea Atonului, supra- numitii. Lavra St. Atanasie. Ac4sta se atestii, de tradiOunea kealt(b) de documentul contim- puranti al Protului despre'eare face meaciune prin biografia St. Nifon (9). Nu numat Domnitorii romAne, dar §i boerii for all facutii totl. posibilul, ca ortodocsia s 'qi continue ecsisteMa qi sit se transmit6 preste secule, pe'n6 in Vele nOstre. Des- (a) Pentru inscriptiuni ¢i alto monumente romaneseT istorice; case mai pilstrezii la monastirea Zograful, vedi Cfilfitoria in Atou a D Teodor T. Burada, publicatil in Revista pentru Istorie, archeologie filologie a D. Gr. Tocilescu T. I. face. II pag. 897 402. Tb Revista let. etc.. ib. pag. 406. (c) Arch. cstoriert. B. P. Hajdefi. T. I. part. II pag,. 146, amintimil aid si aid s611. si ni Gavriil1 T6rilor www.dacoromanica.ro

39. 230 MEp'ERUL MANOLE kiendit cartea DoctoruluT Comnen dela 1708, aflatore in monastirea Pantocratorul qi in form de manuscliptt, eitim : (T6 iepOv ilovacrrilpiov -rob' Ilav- ToxpiTopoc elvat 'A)4iou TOU o-TpaTo7Aapxou, OcTE; VETO LLeTa TaUTa xat Caol*Xek TC6V PC0110:[(010, /Mak T6 xpuo-6- 6ouA6v TOU 8txXxi16&w:t. Krirrwp et4 at'iTO ix6v.t ere 0 a8sApO4 ccirco5 'Iwavviic 6 TCpriv.p.uxAptoc. To 8i. ic;)xacrrpov tti TO va iy- xpsp.via.ari Et4 TcoAAa &ec Tin) TcaXat6Tylra, TO avaxaivtaev o p.iya4 XoToairrr; o 1147capFrou- Xo4 xai 6 FaginiiA, &7CO BAa- xiav etpxoymq -cif= xal .9.soae- 6E%, (a). tea, dupre Doctorul Comnen, ca monastirea Pantoerato- rul are intre fimdatoriT eT §i doT boeri romkni; dar acum re- mane in sarcina nastra, ca, condu§T de alte elemente istorice, s6, aflame, tine a fostt logofetul Barbul §i tine aavni1,-citici" Doctorul nostru nu este destul de r6spicatil, sand slice boerr din Valachia" qi de alta parte trebue sa'mat scinni qi ce a- nume a faeutt fie-care la ac6strt mon4stire. Gavriil, ca qi Barbul, este logofett mare, dar num-aT al MoldoveT, §i care in unire cu a1tT boeri at TereT a ucisii pre Stefan Voevod (1549) sucesorul luT Petru Ratel dupa domnia intaia (b). Acesttl Gavriil supra-numitt Trotu§enu trebue sa fi fostti omoritt de Petru _Rare§ in a doua domnie, impreuna cu altt boeri, pentru omorurile for asupra luT Ste- fan qi a luT Alecsandru Cornea qi anume dupa anul 1540 (c). Gavriil Trotu§6nu nu pare a fi privitt bine de Petru Rare ilia in domnia intaia, did la anul 1537 el se vede in mum, tele AtonuluT qi p6te ktar in pribegie, ,vi face in monastirea 'Santa monastire a Panto- cratoruluT este zidire a lui Alecsie campoducele, care dupa acesta a devenitt si im- peratoril al Romanilor (Bi- zantinilor), dupre cum arata chrisdvul lul. Ctitor la acesta s'a facutu 5i fratele luT Joan Primikiriul. Jar castrul de din afard, ruinand-u-se de ve- kime in mai =lie locurl, l'a ftre'noitmarele log-ale/a Bar- bul Gavriil, boeri' onorap plop din Valachia,. (a} Timm It. A. Ax. 1867 T. IV pag. 273:- (b) ia'r?p(ct TES it Liaxiag D. Fotino 1819. T. III, pag. 72, (c). I,bid. pag, 74. 176- µego TI)1, www.dacoromanica.ro

40. ME§TERUL MANOLE 231 Pantocratorul o fOntAnrt. tea inscripOunea, ce se afltt spat pre unit arctt al kiliilor monitstiresci despre Apus : ("ao8o; xai 6UV8p0[J.7) TOO 53o:- tKeltuela si contribtstiunea -co; -rayroo xal etrcap-thaeL Tots pentru apa acesta aparline TttLOT&TO'J dpxorro; xupiou prea onorabilulul boera D. eptilX Tou Tpoucaccvd1 xxi [J.E- Gavriil Trusiano (b) qi mq- TaXou A070.9i-cou TT); MoXgoax- reluT logofetti at Moldo-V1a- xia &Toy; I Re (a)) chief anul 7045 (1537) Dar acum vine qi o altg, intrebare : tine anume a fostii logoktul Barbu al Ungro-Vlachid, cAnd a traitti §i ce a fa- cuttl. el pentru monastirea Pantocratorul? D6ert cautamil cu mai multi insistinta prin Biserica cea mare a Pantoerato- ruluT, tind.a cea striratit a Bisericei, de-asupra u- ntil mormentti de marmura, ic6na Mantuitorului, Tar inaintea iconei null kipti de boerti romAnescti, in positiune de ruga,- ciune. Sub acesttt kipti se afla inscriptia slavontt urmrttorea : ()Asa homiu GrromAx BEAHK1N AOF0.13,ETZ gr90 BAAKirICKIE 3EMAII Topa MONACT619A CE- <'O" (C). Vra sa clic6, a, Stan, logoktul VaIachiei, este Ingropatit in acesttt mormentni de marmura, altiturea cu ceialaltT dol ctitori aT Pantocratorulul, Alecsie campoducele i Ioan primikiriul, care in monachismit a fosttt numittt Ioanikie, dupre cum se constatil. din Testamentul acestuia (d). Despre Barbul logoktul nu grtsimii ins 6- nici o inseriMiune, care a- rate, ca ctitorti al monastirei. Din contra, (Merl, comparitmti. spusele Doctorulul Comnen cu inscriMiunea de mai sus, re- sultg, din acestti operatiune, ca rlogoktulBarbul este ctitort prin aceia, ca a pre'noitti castrul de din afar g, al monastirei", (Raul lul D-cleil Stant, marele logofetu al Terel Un- 4gro- ValachieT, ctitorul monastirei acestia, (a) TpyAra K. A. Ax.)1867 T. IV, pag. 274. (bj Inseriptiunea Hilt /IX pre logogtul Gavriil cu nuniele de Trusiano, tare Aupre tote probabilitatile nu este, de cat Trotucienu, a earuia mune de srtpltorul inseriptiuner a fostii transformatii in Trusiano. (c) Tpymx K. A. Ax. 1867. T. TV, pag. 274, (d) Ibid. pag. 135. iv- ga'Simii it3 KTI-1- et-hi www.dacoromanica.ro

41. 232 NIETERUL 11ANOLE Tar Stanl logofetul este tott ctitortiw for6 a i se determina ce anume a facutil el pentru mOngstire, dar care este ingro- patti in tinda BisericeT. Abanui, ert "Comnen n'a sciuttl. pre toV etitoril meorastirei Pantocratorul, nol nu putemit sii, ad- mitemti ac6sta ; citcT el a avut la ind6m6,n6 tote sorgintele pentru ficsarea etitorilor si nicT maT este indoialrt, cii, el al76- 4utii si inscriplia din tinda numele de Stanl ctitorul" cu tote aceste el ptme de ctitor pe logofetul Barbu. Din a- e6sta incurcaturg de nume ne sc6te Barski, care, in ealato- ria sa dela 1744, a vOntti mormentul lui Stan, cu inscrip- V.unea, ill numesce si el Barbu, ca i Comnen, ins6 ilti in- groptt in mormentul lul Stan. Eca, cuvintele lul Barski-: (llarrraftparopuro 0611TCJII3 CO3- lox') AaeReiti crpwronegapxl, Ham 6131eTh nocatAff R J. rpegeotitt, RROZC 11 xpReooyn) ero ran CB11- AtTenCTByen , IIOTOMI BTOpOR ItTlIT021 6131C11 II 6pam Toronte Aaentit IoaaH& upllmintopiii, 2115 RT11TOpl 6bulla Bap6y.n. miff Jlorooem It raopion, Te.111111111 II Haqa.minnni 301J111 BO- HoTophili Bap6y.11 Tpl- MFI R Cb HtRillM11 itaposa- mrtmoee Noliaorbipir nopopie, Tamo II CROHIladells (a). (Pre monastirea Pantocra- toruluT a fundat'o Alecsie campoducele, care maT pre urma a fostU Imperatora al Grecilor, dupre cum atesta chrisovul 1111 de acolo; apol a doilea ctitortl a fosttl si fratele aceluiasl Alecsie, loan Primikiriul; al treilea ctitoru fiind Barbul marele logofett, si Gavriil, adminstratorl si capiteniI al pamentului va- lacht, care Barbul cu treT fiT si cu ore-care claruirT a zidita, curtea de din afara a mona- stireT, cycle (e) a fi mz rite: De uncle resultiti,'el Stan si cu Barbul, etitoril mon-astirei Pantocratorul aceiasi persona, care a facutil castrul memastirei, numiti in modit diferit. Aeum Yartiqi-ne intrebamil : Cine a fosttt acesttl. logoktti Stanl -Barbul, si dad a trifitit? Unit doeumentti al lui Radul celti -mare al T6rei rominesci dela 1502, data monastirei Rusicul ,cu o ofrandt de 4000 aspri, are numele de Stan, base aid in calitate gegriimaticti (secretarii domnescti). Dupg, ce insira pnin acestil documentti cele ordonate de Domnito- (a) Tpyw K. A. Ai, 1867 T. IV. pag. 273 cu gi spe- Till se- saa4- aoemoff, email cm csmama ale santit www.dacoromanica.ro

42. MK8TERUL MANGLE 233 rul Radul, Stan logofetul dice mentului : )413Is rfAM4THKII CTANII, niiraxa Bb TV6 roBunta, jwatia 4h - QA hi I pi tt, AETV TEKV- W F1 AMA j31 NN NiK'f E CLAH111.0!? I .KfAirh. AVHE HI A.IME- AI KE (a) . Acestit Stan, gramaticul lui Radul de la 1502, pate cii a devenitt logotati mare p6n6 la m6rtea lui, 1508, i in acesta calitate nu este curiosii, cd a indispust vi el pre _S-tul Nifon, impreunti cu Domnul sal Radul §i cu Bogdan, boerul din Moldova, care pgritsise femeia i copiii in Tara sa ci se insurase cu sores lui Radu ; faptit, ce a causatil ruptura definitive dintre Radul qi S-tul Nifon (b). Dicemtt, ea, acestti Stan, care se numesce Barbul, ajungendt logofettt mare i inaispunendt pre St. Nifon, pentru a comphIcea Domnu- luii cu eel trei fit ai sei Tera la m6rtea lui Radul §i ne mai putendt trai in Tera romanesca cu skimbarea domniei in persona Jul Michnea celt re't i a ltti Radul Vladut qi mai ales in pers6na lui Negoe Basarab, fuuln celt spiritualti ascultatorti al St. Nifon, se duce la Aton, i anume- in mOnit- stirea Pantocratorul, nude S-tul Nifon s'a citlugeritt, §i a fostti chirotonisitt ieromonacht, (c) i aids anume se face gi ctitort, construindit castrul i mai mult, dispunendii kiar, sa se imormenteze in acestt, monstire, cdci din TOrt, ilti gonia- urgia lui Negoe Basarab. Aceste fapte trebue st, se fi petre- cutt. intre anii 1508-1521; adecit, Stan trebue sti fi ple- catti din Tdra cu copii cu tot pre tinipul lui Michnea celt reit, s'a mai putut intorce in Pei pene la m6rtea sa, qi despre sine la finele docu- -sEn. grAmaticul Stan am scrist acesta in Telrgovite, tuna Fevruarie r8 dile, anul curgetora dela Adam 7010 (15o2), indictinul 5, crugul so- relui to, crugul lunel temelia 25., (e) Arm, pycHaro uonacrupea Haure.trandoua. 1873, Kiev. pag.-445. Stan nu prea ficiea slavineace; Niel, se vede, nit era Romilna. lb) Arch. jet. T. I, part. II, pag. 138 Fiii0r. riic 7t. Acxxictc. T. II. pag. 60-74. ( c) Opera du -mar sus a.lui Fotino pag. 61. 9.1V "E i§1 §i parAsesce §i §i_nu 18 www.dacoromanica.ro

43. 234 MEp'ERUL MANOLE care trebui sg, se fi intamplatti inainte de anul 1521, pre cand pare si melterul nostru Manoli" paritsindil Tera romft,n6sca, s'a in.dreptatti f3pre Aton, unde a inceputti desfalura activitatea sa de iconograftt. Ruttl si alte date, relative la relapnile Romani lor cu muntele Atonului, dupre cum se /Dote vede din biografia S-lui Nifon, citatg, de noT qi din diversele opere, ce se ocupit, de aces-tit loch al sanctiti4e1 ortodocse. Noi aid ne fa faptele ecspuse, i inkeindit gi acdstit parte din studiul nostru, stabilimit : Romanit' au rolul celu maY mare is- toricu in vilta ortodocsiet E cu averile for au scapatic ortodocsia de letcomia musulmanet, 'Ear cu inteligenta lor, in pers6na luY Petru Mavilet au precisatu ortodocsia facet Cu protestantismul papismul cotropitoru. Deci, sit fimil mai cu min* tea datele relative la Megtern1 Manoli, atilt cele legendare precnin ei cele istorice. Acnm al posteritatel este datoria, ca sit complecteze aceste date, sit le Inmultiasc6 §i ca kipnl acesta sit Inavntiasc6 istoria prel, cea atilt de p#r sit astii-41 de emeniI, earl! ali kiar datoria a se ocnpa, On aim .1.11 cit, alt mnrgi- nimn. yi www.dacoromanica.ro

44. Preotu I invetator poporului (urmare fine, vecli No. 3) "7- Dispositia cea mai esentialA a preotului este curatia scopulul scm Sunt n.edemnr de acest sant ministeriti aceia ce nu caula Inteensul gloria lul ci a lor yi cari nu lucrA pentru mantuirea apre- pelui ci pentru reputatia lor proprie. Aici nu este vorba de a pla- cea ci de a converti; nu de a seface placut emenilor, ci lul D-slew. I Tea. c. II. Daca apostolic reu§irA a Interce lumea Ta credintA, acesta se facu pentru a nu predica el, ci Iisus Claristos prin gura lor. Cor. c. IV. Adeferatul sucees -al unui predicator evangelic, unicul care este demo de densul, singurul ce-I este iertat de a ambitioua, este de a da fructe de mantuire, de a intAri pe drepti in bine yi a interce pe eel peat* de la reit Ajuns-a laacest stop al rugAciunilor sale ? BA dee sucesul ce a-laine-voit a da crescerea Rlantelor ce el numai a udat §i sa se mArginiascA In a multurni lui Dumnecleri, care_a fAcut dinteen- sul instrumental bine-faceril sale, sciind, Cl nu instrumentulul, ci lu- crtitorului i se cuvine lauda. Cat pentru aceia, care cautA prin predicile lor sa veneze laude o- menesci, nu merits ci nu se vor bucura mitt odatA de °area ca a cu- cerit suflete lui Dumnecleti. Predicile Ion,. bine ctimpAnite, Inflorite, elocuente, ?cite, nu vor fi de cat o aramA sunAtore §i un timbal resu- ngtor, a eAror sunet, de va fi armonios, va desfata aqui, dar anima nu o va petrunde nici odatrt. Dumnqlett le va, ingadui, Fete, acestrt glorie departA ce au ambitionat, Anse acesta va fi pentru caderea lor. Mandria de a predica se va mai amfla Ana, din laudele ce vor culege §i ast-fel perderea le va veni chiar de acolo de unde ar fi cAtat ed, be vie Mantuirea. Cu tote acestea sa nu crecla cine-va, ca ar fi o trims pentru predicatorul evangelic de a da predicilor sale harul §i puterea ce nasc din elocuenta. Nu. Ceea ce este opri't, este de a nu auta mal Inuit gloria sa, de cat scopul ce trebuie sa aibA ci care este folosul auditorilor set Pete dar ca sa convingA, ca sa atingA §i sa misce animile, "ite sa tm- pruraute apucAturile cele mai nemerite, trasurile repecli, figurile vii, 211 MPS, www.dacoromanica.ro

45. 236 PREOTuL-INVXTXTOR POPORULUT simtementele tinere, migarlle iut i pline de foe, care trag asupra euventulut : atentiunea, multumirea, insinuarea gi supunerea ; dar a- ceste mislloce ale artei oratorice O.,' nu le aplice de cat numai and vor fi de folds. Predica sa -i fie tot- d'auna potrivita cu local in care predicts, cu priceperea acelora arora,predia gi cu necesitaile lor. Daca predicts In cetati sail la curtile suveranilor, tonul lei cats a fi malt, fOr4 in- gamfare; stilul inflorit fora prefacere ; discursul animat, dar fare, Lu- rie. Jar data predicts la sate,. Invelriturile sale sit fie simple ca gi aceia catre care vorbesce gi potrivite pe tntelegerea lor. Ast-fel ca sg, Invieze niece copii se plecar6:tocmai la dengii gi le en- flarA suflarea vieief. Tot ast-fel gi marele apostol dg, discepolilor de la Corint, debill Ana in credintA, numai laptele euventului, iar nu gi alte alimente, prea taxi pentru ei, carii-ar filngreoiat In loc sa -1 nutriasa. Cor. c. Dar pastorii indoleng gi ne ingrijitori, ca sg, scape de datoria lor cea mai de eApetenie gi esenValg, pun diferite pretext°, care de care mai de nimin. Nu yin 6menii la biseria sa asculte predicile, eT, gi aceia cati yin, nu sunt cu luato aminte gi de aceea ostenelile lor roman farts fruct. 0, ministri codael gi nepAssatori! Aceste Imputari ce faced poporenilor vostri, nu cad Ere asupra v6stra ingive ? Ceea- .ce-i depArteza, nu este Ore modal cu care -I infelati? Nu este Ore in- dolenla vostr6,, care- Vo line in loe fn acestg, tale santa gi ve Impiedia de ale prepara nutrimental sufletes.cu cu luorea aminte merits un lucre at:it de insemnator? Cum puteti cere sA ve asculte Omenii inveTaturile cu aluare minte and vol n'all fort cu luare a minte and le ads compus. N'aveli dreptul de a ye Plange a nu vedelt fructe pe urma vostrrt, pentru a nu lucralT casa aveli. sin Improtiva, e de mirare, cum nu devin uriciesc, desgust4t6re gi chiar ridicole asemenea predici compuse in fuga. Aveti auditors puffins, dice T, Anse acesta nu este un euvent. Au nu trebue invqat gi acel mic num'eril ? Au &SA, trebue sa se ablinu heroldul public de a publics legile pentru cuventul ca aunt Mine persOne care re aud? i apol chiar and predicile vOstre ar inthree numai un suflet la Dumnetlett, tot alt fa'cut e fapta mare gi plin'a de merit. 12iceli a nu Ire vedeli succesul ostenelilor vOstre, dar de unde semi cA n'aii flier un sueees ? Bite a Banta sementg ee ati semAnat, da coda in sine nu, va egi afara, de cat la timpui sea. Prin urniare Cu cat vedelt mai pulin resultat la lucrarile vostre, cu atat trebue sa le Indoilt gi sg, be intreili; ceci numai o lucrare necontenita, gi o rola desa face productiv pa,mentul eel sterp. Apostolic se deseurageaser6 peseu- ind in-degert tOta nOptea, and o vorbA a divinului lor InVelgtor ii unbar- ERA gi ce gi lisefil, maO rite www.dacoromanica.ro

46. PREOTUL tNVXTATOR POPORULIA 2g7 §i aruncand plagile din Roil prinserh o multime insemnath de pesci. apol chiar tend att kid bine chinvelaturile vesixe Chu vor fructifica, totugi nu trebue pentru acesta shincetatt Dum-nesteil ve dice sh plan- tat; sit udari gi crescerea o va da el. Aga dar facets partea ce ye este prescrish gi grija resultatului lasati-o pe sema Lul. Dar nu e dator-phstorul numai a predica turmel Bele in templu, ci trebue a o inv6ta in tot locul gi cu on-ce ocasie. Dace predica din timp in timp sail chiar gi in tote duminicile, cu acesta nu s'a. fm- plinit teat datoria. Multi din enoriagii lul nu se pot folosi din pre- didi sail pentru fort fath din cause binecuventate, sail pentru eh nu se bucura de multh inteleg_ere, sari pentru ca lea lipsit luarea amintea pe tend. se predica, gi el este Bator a invhta gi pe aceste suflete ea gi pe cele Palle. De surda va dice ca sg, scape de datorie. Di am predicat, de ce njari venita ? caci i se va respunde : Adeve'r, datoria for era sa viie sa asculte, dar fiind ce, sail n'ail putut sail n'ari vrut, datoria phatorului este de a merge la el' sh-T invete." Tata de Samilie din evangelic nu s'a multumit numai de -a pofti in mash pe saracT, ci trimise pe servitorul seri sit-1 caute gi se -T aduch. Tot aga gi phstorul eel bun nu numal chiama 6ia ceareta- cith, ci al6rgh dupe dean, gi o aducepe umere. Chiar Domnul nostru Is. Chrs. nu s'a multumit a ne trage la sine din intiltimea carulul, ci s'a pogorat la not cash. ne atragh, sa ne ducts gi ;le conduce la cer. Pe apostoliii pe urmhtorif lor,, nu4 a indatorat numai de a inve"ta, ci le-a cis : Merged gi invetati," gi ei dupe acest ordin predicara pe divinul for daschrl gi evangelia lul in tot locul gi tot timpul, nu numai in temple, ci gi In case. Act. c. V. Sciti, pea unul dintre ei, a nimic n'am lasat, din cite ve erari de folds, ea sh nu ye spuill gi save inveyi in public gi prin case Act. c. XX. 0 phstorT sufletesci ! Eat cam all fostpredecesoril preotiel vostre I Etc. modelele zeluluilvostru ! Vol nu sunteri minigtrii cuventului evangelic nu malpe amvonlci acest ministeriu ye urmeclh, intot locul. Merged dar duph exempla dascalilor vostri gi impliniti-1 in casele enoriagilor. Merged in colibile departate, in praurile locuite de vedeti dach aunt cunoscute gi practicate invqaturile vbstre acolo ; dace Both suntuniri ; pririntiT veghetorT ; copal ascultaton ; fetele intelepte ; junii laboriogi. Semanari in tote _pa-stile invetatura eyangelicri,. Dati icT o invetaturh, cold o sfhtuire, Inpartea asta o bung, punere la tale.; im- partea ceea lalth o imbarbalare gi pe a locurea gi cite o mustrare. variag ingrijirile vostre parintesci dupe necesitatile ce givariari aceste ingrijirT, precum le immulteste giyariasla D-deli care v'a trimis danwile ce v'a dat se Imphrtiri. Un ce forte insemnat in ministeriul pastoral este instructiunea copii- lor. Sufletullor este un deposit sacra ce -i -a pusTiumnesleil in mAinele tilts )5i ch n'ari sh Immultiii gi intimpinatl. Immul i 1 www.dacoromanica.ro

1883 04

Vous êtes en train de lire un aperçu.

Consultez-les par la suite

1883 04

Plus De Contenu Connexe

Diaporamas pour vous (20)

Les utilisateurs ont également aimé (16)

Similaire à 1883 04 (20)

Plus par Dalv Alem (17)

1883 04

1883 04

Vous êtes en train de lire un aperçu.

1883 04

Suggestions

Plus De Contenu Connexe

Diaporamas pour vous (20)

Les utilisateurs ont également aimé (16)

Similaire à 1883 04 (20)

Plus par Dalv Alem (17)

1883 04