1893 09

BIsERIcA
ORTHODOXA REAM
Revista Periodica Eclesiastica.
ANUL AL XVII -Iea, No. 9.
C R. I _
TABLA MATERIILOR.
P ag.
I Acte Oficiale 673
II Documente inedite 678
Acte Oficiale 705
IV Serviciul Cuv. Paraschiva §i a St
Grigorie Decapolitul 708
V Mortea P. S. Episcop de Buzeii. 716
VI Regulamentul Seminarielor . . 719
VII Mitropolia de Bucure§ti 745
VIII Facultatea de Teologie . . 763
iX Pomenirea familiei Regale. . 768
54. Sir. frrtsgcipatelt- Unite, 34.
1 8 9 3.
II
v., e vi-7z75
III
.
i5ve_ttcg--F-,44
e..967454; dLe&ceoes>email
'
/yd/
/7tY#ALWA~ToffiV~AY tilt
C
. . . . . .
. . . .
. . .
.
. .
OJ 77.
A
11
www.dacoromanica.ro

AWL XVII BISERICA ORTODOXA ROMANA Nr. 9.
ACTE OFICIALE.
Epistola D. D. Neofet Patriarh al Constantino-
polului, ca respuns la incunostiintarea facuta de
I. P. S. Mitropolit Primat al Romania, ca s'a ales
in acesta inalta demnitate.
Preasfintite §i prea respectate Metropolite al Un-
grovlahia, Exarhe a t6tii Romania si Preqedinte
al SfantuluY Sinod al Biserica Ortodoxe autocefale a
Romania, in Christos DumnecleU prea Yubite §i prea
dorite frate qi conliturgisitor al modesties n6stre,
Domnule Ghenadie, frate§te in Domnul salutam
Tubita none respectata vastra preasfintenie qi res-
pectabilitate.
Bucuro§T am primit fratesca Vostra scris6re din
3 ale trecutei lunT Iunie, prin care din socotinta in-
bitare de frate atl bine-voit a ne anunta cele ce
dupe buna-vointa dumnecleeasca de curand s'ati se-
verqit in Biserica Romania, incunoqtiintandu-ne ca,
dupe ce predecesorul Vostru, prea, respectatul fost
www.dacoromanica.ro

674 ACTH OFICIALE
Mitropolit al Ungro-Vlahid Domnul Iosif prin demi-
sie canonich s'a retras de la acest preasf ant tron, A-
dunarea alegetorilor privind asupra respectabilitateT
V6stre prea dorith nou6 V'a investit cu acesta dem-
nitate insemnath, alegendu-Ve Mitropolit al Ungro-
VlahieT, Exarh a tots Romania qi Preqedinte al Sfan-
tuluX Sinod, incunoqtiintandu-ne tot-odata ca, Majes-
tatea Sa Regele Romania Carol I, confirmand ale-
gerea ail luat deja in manT administratia Spirituals
ce vi s'a Incredintat. A ceste cunoscute, ail produs
fire§te multh bucurie nou6 §i. SfintituluT Sinod
din jurul nostru, preveclend in totul degetul prea
inteleptd ProniT a luT Dumnesleti, care §i acum n'a
trecut cu vederea Sfanta Biserich autocefala a ere-
dindoqilor din Romania, cea in leghtura credinteT §i
a dragosteT membra, care face parte nestramutath a
und sfinte, Catolice §i Apostolice Biserid, ci a dis-
pus a se gasi, prin dumnecleescul har, preqedinte
vrednic, cu aprobarea poporului onorabil, avend
adanca cunoqtinta de inalta sa sfintita misiune qi
de respunderea ce -f urmeaza. Acesta prea cu pia-
cere o recun6qtem din scris6rea Vostrh intre frac/
explicat6re de zelul dumneqeese li din asigurarea
provenith de la sine-V6 (personala), ca in serviciul
spinos vetT avea de conducetor numal hotararile Sfin-
telor SinodeEcumenice §i locale qi traditiunele Sfin-
td Biserid Ortodoxe a luT Christos, Tar de bazh' nu-
maT dumnecleeqtele §i sfintele dogme ale ne'ntinateT
nostre credinte. Bucurandu-ne decT de acestea, cu
grabs V6 arathm felicitarile nos tre din inima qi a sfin-
tituluT Sinod din jurulnostru, a Preasfintitilor li prea
www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE 675
onorabililor Arhiere pentru fericita VOstrh radicare
la cel intaT preasfintit tron al surore BisericI Orto-
doxe a Romania, qi avem convingere tare ca plini
de acest fel de evsevie ski devojiune chtea sfintitele
a§ezeminte ale Bisericd, cu siguranth vetY conduce
spre phqura mantuitore turma cuventatore liYubit6re
de Christos incredintath Vou6. Dorind deci, ca leg6-
tura unird cea in Christos §i a OM sfintelor Bise-
rid a luY Dumnecleil sh se phstreze neintrerupt in
tot-d6una §i nezgudit, Yar credinta evsevioOlor qi
Ortodoxilor cretin sh se intareasch spre marirea
i lauda numelM Domnulul §i DumnecleuluT qi Man-
tuitoruluf nostru Iisus Christos, neincetat ne rughm
LuT ca sh inthr4sca qi s6 conduch pe prea respec-
tata dorita nou6 Preasfintenie qi respectabilitate a
VOstra, hhetizindu-Ve anT cat Dud mulcT, sanatoqi
pentru amendou6 mantuitorl.
1893, Septemvrie 7.
Al prea doritel none a VostrA
preasfintenie li-respectabilitate lubit in Christos frate
in totul gata,
Al Constantinopolului NEOFET.
Adresa:
PreasfinVtulut §i prea respectabilulut Metropolit al Ungrovlahiet,
Exarh a tdtet Romania, §i Pre§edinte SfinVtulut Sinod al Bisericet
Ortodoxa Autocefala a Romciniet, in Christos Dumneieu prea Wit
§i prea dorit frate §i conliturgisitor al modestiet ndstre Domnulut
GHENAD1E.
qi
rti
t
www.dacoromanica.ro

676 ACTS OFICTALE
Epistola D. D. Pal lade Mitropolit al imperatescu-
luY oral al Sf. Petru, ca respuns la incunostiintarea
facuth de I. P. S. Mitropolit Primat al Romania, ca
s'a ales in acesta inalta demnitate.
Inalt Prea Sdn lia Vostra, Prea milostiv arhipas-
tor, in Dumnec,lefi iubite irate tovarey al smere-
nie ndstre.
Prin prea cinstita scrisdre din 3 Iulie anul curge-
tor, No. 1693, a bine-voit Inalt Prea Santia Vostrh
sh me incunostinteze despre alegerea Vostrh cu
voTa Providenta DumuecleeqtT, de catre marea A-
dunare a poporuluT, Sinod, Senat qi Camera depu-
tatilor la demnitatea de Mitropolit al Ungro-Vla-
hid, Exarh al partilor d'imprejur, Arhiepiscop al
Bucureqtilor, loc-tutor al ScaunuluT din Cesaria
CapadocieT, Primat al Romania, Preqedinte al San-
tuluT Sinod al sfinta drept credincicisa qi de sine
statatare BiserieT din regatul Romania, precum §i
despre intarirea Vostrh in ac4sta 'Malta demnitate
prin Majestatea Sa Regele Carol I al Romania.
Bucurandu-me din tdth inima de indeplinita a-
legere a Inalt Prea Santie Vdstre in vhduvitul
Scaun al PrimatuluT RomanieT si intampinandu-Ve
cu cele maT sincere sentimente de Tubire frhtesca
pentru radicarea V6strh la o atat de inalta demni-
tate, inalt rughcTunT chldurose catre Arhiphstorul
ceresc Domnul nostru Iisus Christos, ca sa intaresch
puterile V6stre, ca sa Ve dhruiasch dorita shnetate
si indelunga viata, ca sit continue a van& d'asupra
Vostrh cu inabelsugare tote bine-facerile luY, ca cu
i
www.dacoromanica.ro

ACTE OFiCIALe 677
dreptate sa indepliniti cuventul adevdrului pentru
binele qi mantuirea turmeY drept credinciase incre-
dintate Vou6.
Implorand qi din partea mea preote§tele V6stre
rugh",ciunY pentru smerenia mea §i pentru binele qi
mantuirea turmeY incredintate mie de Dumnecleti,
imbrAti§indu-V6 in Sfantul Dub, cu sentimentele
frateqtei qi nesfarOteY YubirT in Domnul, a nestrA-
mutatului devotament i Ina AO cinsti, am on6re a
remilnea, al Ina lt Prea SAntiei Vostre, prea zelos
rugator qi prea supus serv,
PALLA DE,
Mitropolit al ImperesculuY ()rag al Sf. Petru.
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE INEDITE
Estrase fii tradnse din
CARTEA INTITULATA: ACTA PATRIARCHATUS CONSTANTINOPOLITATI
relative la
Istoria Iigioliala si Biseric6sca a Romani lor
DE LA FINEA SECULULUI AL XIV-lea.
In num6rul 7 al Revistel Biserica Ortodoxa Roman % ",
tratfind existenta Ierarhiel Bisericel Romane tntre seculii
al IX-lea Oa, la finele Secululul al XIV, am promis c6
vom publica in tot, cuprinderea for documentele pe care
ne-am sprijinit, dovedind vechimea Ierarhiei Bisericei Ro-
mane. Acum ne indeplinim obligaOunea luatA. lath, acele
documente :
Prin documentul ce urmeaea, stt constath, ca Me-
tropolitul grec, trimis de Patriarhat la Suceava, ca
qef al Bisericei Mavrovlahiei (Moldova), este alun-
gat de acolo de cittra Arhiereii Romani Iosif qi Me-
letie ; Yar Patriarhul pentru ac6sta fapta a for 1
aforiseqte dinpreuna cu tot poporul. Metropolitul
trimis de el, neputend sta in Moldova, este invoit a
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE INEDITE RELATIVE LA 679
tad §i exercita cele ale graduluY sai in Metropolia
de TArnova, qi in Moldova numeqte, dupd dreptul
ce pretinda Patriarhul ca are asuprit Bisericel Mol-
dova, un protopop-Petru, pe care-1 investelte cu
t6te drepturile Metropolitane, afarh de hirotonie
foi-1 numeqte exarh al ski. Acestea se petrec intre
aniT 6902=1394. In document nu se dice nicairY
ca acest Metropolit ar fi eel intiliti la RomaniT din
Moldova. Acest fapt a avut loc sub Domnia lul
Petru Muqat 1391-1394.
Acta patriarchates Constantinopolitani Vol. 111pag. 223, anul 1394.
Permisiunea data celul al Mavrovlahie dus la
Tarnova.
I) t Preasfintite Metropolite al Mavro-Vlahiel li prea ono-
rate, fn SfAntul Spirit lubite frate al modestiel n6stre Ili
conliturgisitor. Modestia nOstr5, Invoeste si da permisiune
sfinteniel VOstre, ea dacA te dud, cu ajutorul lul Dum-
necleti, la preasfAnta BisericA a TArnovuluT, sfi al permi-
siune sl s6varlalti acolo tote cele ce se cuvin arhieriel, ne-
oprit §i ne'npedicat, afarA numal de flederea in sfintitul
Tron. Datoresti decl sA te ocupi de ac6stA prea sfanta Bi-
sericYci se Inveti pe (poporul) ce se aft in ea si sa -1 indemial
qi sA li explicl cele ce contribuese spre mftntuirea for qi fo-
losul sufletesc, ca alegat sinodic la ac6sta de smerenia
nostra. Decl pentru acesta s'a dat sfinteniel tale si acesta
scrisOre de permisiune a modesties nOstre, pentru sigu-
rantA. t
Are si de cinstita mina patriarhiceascg aceste, Luna August
Indictionul al II.
La anul 1395, sub Domnia luY tefan Lid Muqat
un Metropolit al Romitnilor Moldovent-Isachie, in-
china doue MAnastirT Romane§ti cu veniturile for
Patriarhuluf, Tar acesta primeqte inchinarea for qi
www.dacoromanica.ro

680 ISTORIA NATIONALA. Sr BISERICSCA A ROMANTLOR
reguleazh modul cum sa se gereze afacerile acelor
ManhstirT inchinate patriarhatuluT de chtra Metropo-
litiT dup6 timpurT aT MavrovlahieT. Acest document
ne spune cu siguranth ca in Moldova era o Ierarhie
stability de mult, ca eratl manastiri qi ca PatriarhiT
lipsiti fiind de mijlace materiale chutati Inca de pe
atuncT a trage orT supune sub sine Biserica Moldo-
veT qi prin acOsta a beneficia de veniturile Monas-
tirilor avute, lucru ce s'a realisat maT tarqiii. Acest
Metropolit al MavrovlahieT Isachie trhYa maT mult
in Constantinopol.
Pag. 241, vol. 11, anal 1395, Maio. indic. 111. Adnotationes Synodicae
II) f Luna Maiti, Indictionul al III. Jsachi eel din Ma.
vrovlahia a seris Preasf. nostru St6pan despre veniturile
monasti6relor lul din Mavrovlahia, a Preasfintel (NAse6t6-
rel de Dumnecleti) si a Sfantulul Dimitrie si a rugat pe
marea sa sfinIanie ca as primeasel acestea etitoriceste,
care primind anaforala sa a bine-voit la acestea si a dat
cinstita sa scrisore pentru acestea, ca ctitoria monastiarelor
Ea fie patriarhiceasca, lar arhiereul aflat dup6 vrnni sa alba
venitul canonic al set. si pomenire dupe obiceiti de la el.
De aceea pentru stiin0 s'a Insemnat aid. f
Documentul urm6tor este o nota push in condica
Patriarhalh la 1395 in care spune, ca protopopul
Petru este numit locotenent de Metropolit in Ma-
vrovlahia, eh ceT doT EpiscopT Romani, Iosif qi Me-
letie, sint afurisitY qi ca Metropolitul grec alungat
din Moldova se afla la Thrnova, unde i s'a dat voe
a servi cele ale gradului seri.
III) f In acelasi luny s'a dat cinstita scris6re patriarhiceas-
cA, ca sa se fact stepan prea sfintel Metropolil a Mavrovlat
hieI protopopul dus acolo, Chir Petru, $i sa lucreze to--
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTEI 1NEDITS RHLATIVE LA 681
cele biserice§ti acolo, afar/ de chirotonie, sa se ingrijascA
tnc ca al se alunge de acolo prevdoepiscopii aflatori
acolo, caltige tot poporul Voe vodul ertare de
aforisirea data asupra lui de demult. S'a dispus sa se face
acesta, adiel ca sa se afle de drept protopopul la acea Me_
tropolie, pane se va face indreptare lucrurilor, ade-
veratul Metropolit al Mavrovlahiel se va duce acolo (cad
acum umbla pe la TArnova), on se va face alt ceva mal
vindicator de cAt acesta. De aceea spre §tiinta s'a tnsemnat
acesta aicea.
(Acela§1 volum §i pagina).
Tot in acest an 1395, iT (IA Patriarhul carte la
mansbTaApA--ordin, prin care 11 recun6qte ca lo-
cotiitor al sett in Mavrovlahia qi-i prescrie indatori-
rile sale. Este curios ca 'Ana aci tate documentele
numesc Moldova Mavrovlahia, Tar cele dou6 care
vor urma o numesc Roso-Vlahia. Excomunicarea
pronuntata de Sinodul endemic din Constantinopol se
intinde §i asupra poporuluT Roman qi asupra Dom-
nitoruluT. De aid s'ar putea deduce multe, dar ceea
ce pate fi maT positiv, ar fi : MoldoveniT volt cu
nicT un pret sa maT sufere, ca Biserica for sa fie
administrate direct de la Constantinopol, de acolo
sa li se numeasca qi trimita Mitropolit; ci s'ati ho-
Vara a'e alege qi numi eT pe Mitropolitul lor, sa fie
independenti qi biserice§te, Tar Mitropolitul sa stea
in tars. Aceste drepturT le-au §i ca§tigat MoldoveniT
curand, cum vom vedea.
Anul 1395, Maio. ind. 111. pag. 241-243. vol. 11.
t Ordin
IV) -I- Modestia n6strA prin acesta presents scrisore preda
prea onoratulul protopop a Roso-Vlahief, Chir Petru, in
aaa s
n'ad
si
¢i Qi
rti orT
si
t
www.dacoromanica.ro

682 ISTORIA NAT. SI BISER10EASCA, A ROMANILOR
Sftintul Spirit fit lubit al modestiel n6stre, economisirea
si administrarea preasfintel Metropolii a RosoVlahiel, care
mergend acolo datoreste sa ingrijasca cu dreptul smere-
mid n6stre, de acea preasfanta Metropolie, cu t6te dreptu-
rile si prerogativele ce le are ea si sa, se ocupe de conso-
lidarea el, avend si putere de a judeca si cerceta pricinele
venite la el bisericestl si politico si, dup6 cum cere drep-
tul lul Dumne4eA, sit se pronunte asupra lor, pedepsind
pe preotil vinovatl si bine conducendu-I canonic ; anagnosti
A face din cel din ea, sa maze parintl spirituall pe cel
vrednici, A sflatasca sflntitele tOi d-neleeitele Biserici, dup6
obicelul predat din inceput ; tar pe eel venitl la vrednicia
preotiel si cerend chirotonia de diacon sait de preot, sa-1
aprecieze, ea -1 cerceteze, sa-I intrebe $i, data va afla viata
lor neprihanita, se primeasca marturiile pentru el si sa-1
trimita pe aceea tetra unul din arhiereil vecinl si asa cu
socotinta acelula sa primeasca acila chirotonia ; Tar fare
de socotintA si vointa acelula 4icem ca nimenl sa nu se hi-
tonesca, si A Inv* pe poporul Domnului cel en numele
lul Christos de acolo. Si prin Indemnurl sfatuim sa-1 intro-
duce, la lucrarea legel lul Dumne4eA si a poruncelor lull,
cad ala si acesta din folosul lor va lua plata de la Dum-
ne4eA. Apol datoresc Ai toil calif se afla in acesta Roso-
Vlahie $i in t6tA enoria (laturea el) sa-1 lubeasea si sa -1
respecte ca pe al meld de drept ci sa, asculte cuvintele si
inv6tAtura lul si sit -s face pe ci ca se cun6sca ca acesta
este mftntuirea sufletulul lor. Cad acest protopop acelea
li va face lor, care folosesc si trupul si sufletul ; de aceea
ci testi datoresc sa-1 asculte, inainte de el preotil, leromona-
hil, monahil $i efttl slut din ordinea sfintita, ctiind ca lu-
birea tetra el si cinstea se refers la mine, care l'am pus
pe el in locul meA ca de drept, ca pe un intelept ci bun;
$i el va avea bine-cuventare si rugaclune din partea mea,
data se va arata credinclos ci bun cu drepturile mele, alt-
fel NAV me voila mania asupra acelula care nu-1 va nrimi
ca pe mine, nice va asculta de el. De aceea s'a dat 4isulul
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE iNEDITE RELATIVE LA 683
protopop qi cu dreptul modestiel n6stre li acht& present,
scris6re. f
t Are §i de cinstita mAna patriarhiceasek" acesta. Luna Main,
Indietionul III.
In documentul urmator sh spune, ca Domnitorul
Tdra Moldova, pe &and s'a intamplat excomunica-
rea celor doh EpiscopY Rom AnT si s'a numit protopo-
pul Petru ca administrator provisoriti. Metropolid
Moldova, era un 'Site/an, pe care textul grecesc it
numeste prea bray. Acesta-I tefan Murat din Leto-
pisitele n6stre. Patriarhul dand carte sinodalh, sari
decret, cum dicem ast5,-0, luY Petru protopopul,
face cunoscut ac6sth, dispositie a marel Biserid si
Domnitomlui. Ma, asa ca documentul ce urmeza
este o corespundenth oficiara. Mai( observ, ca in
acest document Patriarhul afirma, ea Biserica Mol-
dova este Biserica lul. De aicea ar urma natural,
ca phna la acest timp MetropolitiT Romfinilor erati
hirotonitT la Constantinopol sail cel putin se trimi-
teari direct de acolo, asa dar erail pendintY de Pa-
triarhat. Tata dar pentru ce nu cunastem complect
numerul Metropolitilor nostri. Numai publicarea ac-
telor vechi din Patriarhia Constantinopolului ar pu-
tea da pe fath lucruri, evenimente si nume de per-
s6ne lerarhice de ale Romani lor, necunoscute piina
acum.
Pagina 243-244, volumul 11, acelaf an.
V) t Prea nobile, prea bravule qi prea int6leptule mare
Voevod qi Domn a Roso-VIshieT, in Sfantul Spirit Tubite
fill al modestiel n6stre, Domnule Stefane , har, pace, milli
li bine-cuvgntare de la Dumnedel atot-tiitorul doreqte no-
bletei tale modestia nostrA. Prea cucernicul protopop, Chir
Petru, a adus modestiel n6stre scrisorile noblecel tale, qi
www.dacoromanica.ro

684 1STORIA NAT. $1 B1 iERR1SCA A ROMANII OR
s'a rugat si acesta mult, ca A bine-cuventarn pe Episcopl
,
si sA-1 lAsAm in Cara ta Decl not pentru lubirea nobletel
tale, data alt ceva al cere, neinterclis de afintele can6ne,
am fi facut acesta, dar sA 1Asam pe Episcopil td, ca sa
hirotoneascA si 85 liturgisascA, niel. ()data nu vom face
acesta, pentru el, Dumnec,let si modestia 'Astra II are pe
el nebine-euventatl, ca furl si precurvarl si talharY, fiind-cA
contra vointel sfantulul si marelul Sinod all rapit Bise-
rica Rosovlahid, si dae5, IV fac ceva, este spre vAtAmarea
sufletelor v6stre si spre stricaciunea, 16rel vostre, cad Dum-
neqeit este mAniat asupra for forte. Deci data voestl ca
Dumneeleil sa fie in tot-deuna cu tine si sa te bine- cuvin-
teze si sA, ajute pe poporul tAil, si tara ta, alungA-I de la
tine, si eti ca pArinte at to si Patriarh Ecumenic te void
avea ca ertat in Sfantul Spirit si bine-euventat si tot po-
porul si tara ta, si pe top reposatil tel. Pentru Biserica
mea, ce se ail& acolo In Sara ta, am voit sA fac pe proto-
popul, Chir Petru, exarh si cu drept at modesti-ei nOstre,
ca sa lucreze el tote cele bisericeqtl, si el de Joe n'a voit,
l'am silit mult, si el nu ne-a ascultat. Am voit s5,-I lad si
preotia si sA-1 am nebine-cuventat si de aceea numal a
fost silit si m'a ascultat si a luat scrigrea mea, ca sit
st6paneaseA acesta Biserica, ca de drept a modestiel n6stre.
SA aibA dar si de la nobleta ta lubire si cinste si ajutor
ca Fla alunge pe pseudo-episcopi, si and va bine-voi Dum-
negeu, dupre cum scriem, atuncl ne vom ingriji sA-1 facE,m
pe el si cu voYa ta Metropolit, ca sa bine-cuvinteze si se
sfinteasca pe top, fiindc1 acela va veni acolo cu sfintele
can6ne si traditiile apostolice, si va avea si bine-euvAnta-
rea marelul Sinod. RugAcTunea si bine -euventarea mea fie
cu nobleta ta si tot poporul tn..
www.dacoromanica.ro

bOCUMENTE INEDITP RELATIVE LA 685
Tot din acest an avem i incuno§tiintarea hota-
fire Sinodului patriarhal catra eel doi Episcopl
RomanY,Iosif i Meletie, prin care le face cunoscuta
situatia lor, numindu-I nedrepti, calcato4 de lege,
Biserica Ronidnilor etc, ect. In fine le
spune hotaritor, ca nu pot sckpa de acea situatie,
de Cat sa villa la Sinod iu Constantinopol, ca acolo
sa, fie judecatIO sa-§l primeasca, pedeapsa canonica
pentru vina lor, fiind-ca ati alungat din Biserica
Moldovel pe Metropolitul lor trimes de Sinod. ET
ins6 nu s'ati dus acolo, liar cearta s'a terminat sub
Domnitorul Alexandru eel Bun, cum vom vedea.
Pagina 245, vol. 11, acela§ an,
VI) -I- Episcopii fay din Roso-Vlahia, tu Iosife $i tu Me-
letie, sa stiti, ea de curind v'a scris modestia mea, $i v'a
argosit afurisit, ca pe ni§te 6meni nedrepti $i calettorl
de lege $i caril umblati afarit de dumnelee§tele si sfintele
canone, pentru el ati rlpit Biserica, la care nu faced parte,
o st6paniti $i at1 alungat pe Metropolitul eel bine-cu-
veatat de mine, care o tinea, el suntett betrani $i nu
ye temeti nici de cum de m6rte, ci void ca sa ve duceti $i
sl ye pedepsiti in acea osanda nesfar§ita, care nu se umple
nici °data. A venit aicea $i nrotnnonnbio acolo in
Sfantul Spirit cubit al smereniel N6stre, Chir Petru, $i m'a
rugat mult ca IBA ye left, $i nu l'am ascultat de loe, cif-am
des: ca pe 6menii nedrepti $i caleatori de lege nu ne lasa
de loc can6nele n6stre ca sa-1 lertam, cat 6menil aceia sun-
tett voi $i prea nerusinati, pentru-ca, dupe ce v'a afurisit
Metropolitul vostru, lar liturgisili, $i dael nu aveti alt
acesta este de ajuns ca sa ye fad, mult r6t, De aceea ve
ca Biserica mea am predat'o protopopului ea sa
fad, cute c is canonele male, caPi este om intelept, inv6tat
$i bun, §i l'am prima pe el, far voile larAsi ye sernl, ca
da,ca nu yeti fugi de la acesta Biserica, ye consider ca ar-
rapitoil ai
.fish.
salt,
rli
rti
yi
www.dacoromanica.ro

686 ISTORIA NAT. BSI BISERIaSCA A ROMANILOR
gosicl si afurishl si ca caleatorI de lege, si de omenl rel si
furl, si preacurvarl si talharl. Deel, dacA vo4I sl aflatI
mAntuirea vbstra, ven41 aiel, ca sit ye eanonisiti de marele
Sinod de eke ati gresit, ca ea nu ve perdeti sufletul vos-
tru. Alt lucru nu exists, care sA ajute sufletulul vostru, de
cat sa venitl aicea. t
t Are §i de cinstita maul patriarhiceasa, acesta : Luna Malu in
indictionul III.
Documentul urm6tor este o scris6re a patriarhu-
luT adresata cleruluT qi poporuluT Roman din Mol-
dova, prin care-T indeamnh a nu fi in relatil i a
isgoni pe EpiscopiT aforisitl din Cara for qi a nu-T
chema la servicil biserice§tY. Tot prin acesta be re-
comanda pe protopopul Petru de a-1 recun6qte ca
representant al sea in Biserica Moldovei, pe care
are a o administra in numele sea.
VII) t Prea cucernicil clerici, aflati in prea sfanta Metro-
polie a Roso-Vlahiei, preop, leromonahi, monahl, boerl si cel-
1-alt popor al Domnulul cu numele de Christos, fil in
Domnul Yubip, aT modestiel nostre, Har fie youe tuturor,
si pace de la DumnecleA a tot- iitorul.
A venit aicea prea onoratul vostru protopop, fit Tubit
dupe Spirit al modestiel nostre, Chir Petru, Ili a cerut ca
BA ve foram de afurisirea ce v'a afurisit smerenia nostra
si Metropolitul vostru, pentru ca nu 1'4 primit, ci
izgonit, si avel acolo Episcopl reI si afurisiti, si alun-
gat pe bine-cuygntatul vostru Mitropolit. Deel pentru ca
m'a rugat mult protopopul vostru, de aceea ye scriA, Ins
ma ve lert si Ye bine-euvintez, data veil alunga de acolo
pe mesa Episcopl 1.61 si afurisip, si nebine-euventatl si
fal 1, si ca nici unul dintre voi sA nu primeasea sad bine-
euventarea for sau hirotonia lor, ci sA fugitl de eI ca de
bmeniT ce aunt afarii, de marea BisaricA a Stepanulul nos.
l'act
ap
www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE fNEDITE RELATIVE LA 687
tru, a lur Christos ; Tar pe protopopul vostru, pentru ca
l'am velut om bun si Intelept si invetat, 1-am predat a-
cestft sfantA BisericA, ea sA ye sfinteaseA, sft stepaneasca
Biserica si sft tie be de Metropolit la vol, sA judece, sli,
faca confesorY, BA faeft anagnostr, sA sfinteascA sfinte Bise-
riel, sa cerceteze pe cati vin la preotie si dupe ce 11 va
cerceta, sA-1 trimita la Metropolitul care este vecin si slt-1
hirotoniasca, sft alba voe art Invete pe 6menl, A bine-cu-
vinteze pe femel dupe lege, li sA, Inv* pe 6men1 sft facft
cele bune pentru sufletul tor. Luptati-ve dar si-1 lubitl
li-1 einstitl acuma si mat mult si ea al moil, pentru eft este
om bun si dace, II einstit1 pe el tmI facet1 mie acesta.
Cad pe el l'am hotarat ca si, stepAneasea Biserica mea,
sA fad, ate chic can6nele, Ora cand sat. Metropolitul vos-
tru va veni acolo sari ye vom face voile alt lucru bun, ce
(lie can6nele si legile n6stre. RugAcIunea si bine-euven-
tarea mea cu vol toti ; vom avea si pe reposaVI ertatl si
bine-cuveatati, data vol me veil asculta. t
t Are qi de cinstita mAna patriarhicesa acesta : Luna Maiii,
indictionul III. (Acela§ an 1395).
Tot in anul 1395 in luna lul Septemvrie, Patri-
arhul trimite'pe Metropolitul MitilineT in Orile Ro-
manilor, in Valahia pentru a face 6re-care 4-Azad
pe care i le ordonase verbal qi le §tia §i Domnul din
scris6rea ce-T trimisese Patriarhul. Apol dup6 ce va
termina afacerile ordonase in Valahia sa treach in
Moldova, §i sA nu intre in nicI o relatie cu Episco-
piT afurisitT, Tar pentru popor se slujasch qi se fach
t6te dup6 obiceTul loculuT, ca representant al set.
Avea scrisort §i catra Domnitor. Ce cuprindea acele
scrisori not nu qtim.
Anzil 1395, Septembrie. Ind. 4, pag. 256. vol. 11-lea
VIII) t Preasfir4ite Metropolite al Mitilinel, prea onorate
www.dacoromanica.ro

688 1STORIA NAT. §I 13.SV.R1(hCA A ROMANILOR
in Sfantul Spirit Iubite frate al modesties n6stre si conli-
turgisitor.
Dupe hotararea prea bunulul si sfantului met Auto-
crator si cu vointa si soeotinta Sinodala a smereniel n6s-
tre, to -al ales ca sa to duel in partile Vlahiel si sa reasee
t6te, si cate din gura ti s'a spur de smerenia nostra, Ili
cate se cuprind in scrisorile catra. Dornnii de acolo, dato-
restl, prin presenta scris6re poruncit6re a modestiel n6stre,
sa mergi si in partile Mavrovlahid, si fiind-ca cu catva
timp inainte, din causa provocata de niste Episcopi s'a pro-
nuntat asupra for si greutatea atorisirel, its ordonam : ca
respectiv de Episcopi si nu voesti sa fad nimic, Iar res-
pectiv de popor 41 permitem sa lucrezi, dupe cum vel
afla la el, tinendu-se insa in OM acurateta canonica, cad
asa vor avea Iubire si de la smerenia n6stra asa, dupre
cum data am fi present, dar lipsind dispuncm acestea ca sa
le lucrezf. Dees datorestl dupe ordin si inscris si cele din
gura, vorbite tie de modestia 'Astra, t6te ea le fad dupe
cum ti s'a incredintat cu multa ingrijire, ca intelept si
practic, ajutandu-ti tie in t6te harul lul Dumnelet. Pentru
siguranta ti s'a eliberat sfinceniel tale de modestia nostra,
presenta scris6re poruncitare.
SA vede ca Metropolitul Mitilind n'a isprAvit ni-
mic insemnat in Moldova, de aceea la 1397 trimite
din not Patriarhul in Moldova qi Galicia pe alt Me-
tropolit, al BitleemuluI, cu o misiune specials qi cu
un program determinat, adeca ce trebue sa, fats in
on -ce localitate on Ora. Dup6 ce documentul face
istoricul Episcopilor aforisicI, il institue sinodiceqte
pe acest Metropolit de a oficia qi hirotoni qi hiro-
tesi pentru Moldova, de a inveca pe popor, a sfinti
qi a administra Bisericile, fail drept insa de a sta
in tronul Metropolitan. Ceea ce este insemnat
www.dacoromanica.ro

DOC. INPID. RELATIVZ LA IST. NAT. $T B S. A ROMANILNR 689
pentru noT in acest document qi chiar surprindetor,
este faptul ca acest Metropolit al Betleemulul §tia
limba Ord romane§te, Tar ?lied ales cc are cu e re-
fandliaritate din causa acelulas dialect 59i
fi de alt-fel fund cunoscut Sri prieten nu nu-
mat boerilor, ci mad la infreg cela-l-alt popor. Ur-
meaza, dupe acest document, oh limba romana era
vorbith §i serish pe la finele secululuT al XIV-lea
§i de str6nY, pentru ca acest Metropolit al Bet le-
emuluT n'afost de buns seams Roman i Metropolit
al BetleemuluT pe acele timpurT, ci ocasional traind
intre RomanT a invetat limba lor.
Anul 1397, lanuarie, Ind. V. pagina 278, vol. I1-lea.
t Ordin dat Arhiepiscopului de Betleem venind
in Rosia a dota órä. t
IX) -1- nind-ca creltinil aflap in prea-sfintele Bisericl gi a
Mavro-Vlahiet §i a Galitiel, at. trebuinta de multa ingrijire
spirituals §i cercetare ; Galicia per4endull prin morte pe
pastoral sett, tar Mavrovlahia de cal -va ant deja lipsita
fiind de propriul set. arhiereil, pentru unele pricinl nefiind
mum lucru ugor ca el sa se duca acolo, de aceea qi pentru ca,
pustit fiind aceste Biserict de propril for pastorl §i inveta_
torI, vrajma§ul protivnicul comun al cre§tinilor, gasind
be introduce pe unit ca lupl, predicAnd dogme contrare
Bisericel nostre marl ortodoxe universale apostolice a lul
Christos, conrump spiritele de acolo, qi le rapesc din
inanile lui Damnecleti, alcil sperjuri fiind, faarnicind
preciia, liturgisesc ducendu-se acolo, i sev6r1e§c t6ta far&
de legea spre perderea sufletelor for acelor ce-I primesc
qi-I asculta pre el, dupe cum pe not prin scrisori multi
de acolo ne-ati in0iinOt de ajuns ; modestia nostra, ca din
partea lut Dumnelleti incredinVandu-ni-se grija sufletelor a-
Biserica Ortodoe 2,
latiun't i
Umbel,
li
li
li
li
tti
somas.
www.dacoromanica.ro

690 DOCUMENTE 1NED1TE RELATIVE LA
celora, si datorindu-1 lu1 respundere, dacA nu 1 vom in-
drepta, cercetandu-1 dupe putintA, pans dud D-44 de sus le
va da si le va trimite for pastorl inveifitori adeverap, ceea
ce ni s'a pArut acum de nevoe sA facem pentru cercetarea
for si Indepartarea reuluf, aceea si facem cu ajutorul lul
Dumne4ett. i decl gAsind pe preasfincitul Arhiepiscop al
Betleemulul, lubit In Domnul frate al modesties nostre
si conliturgisitor, Chir Mihail, om putAnd prin propria lul
sirguinca si ingrijire sA serveasca forte mult lul Dumneqed
si Bisericel lul si sA foloseseA si sa ajute crestinilor de a-
colo, avend conajutor la acesta si propria stiinta si eco-
nomic) si abilitate, lar mat ales ea are cu el relaciunl si
familiaritate din causa acelulas dialect si limbA, si de alt-
fel fiind cunoscut si prietin nu numat boerilor de acolo,
ci si mat la intreg alt popor, pe acesta-1 trimitem
acolo cu ajutorul si sprijinul lul DumnegeA de aceea si
datoreste duc6ndu-se acolo se invqe pe poporul Domnulul
in Bisericile lor, si sA-1 Intareasca in adeverata, neintinata
si Ortodoxa nostra credinpt, pe care sfanta si marea Biserica
a lul Christos, si Eu ecumenicul Pattiarh si ce1-1-alp im-
preunA cu mine Preasfintip Patriarhl ; al AlexandrieT, al
Antiohiei Si al Ierusalimulul, o inv4Am o predicA,m ; in
care credinVA ate si cregut de la Inceput crestinii de acolo
botezat, cu care credinca at si reposat si sa vor In-
china Domnulul si Dumne4eil si MantuitoruluI Christos In
acea 4i a judecAid. Dupe aceea sa cerceteze si se afle si
pe eel pangArip intrap acolo si BA s alunge si s5. depar-
teze din locul acela ca pe lups si stricAtori ripitori as
turmel (societAteI) spirituale a lul Christos si sA shijasea si
sA bine curinicze si BA 8th:ua pe top crestinil de acolo,
guvernatorl si gavernap, femet gi copii ; dacA va trebui se
faca (hirotonlasca) si preop pe eel ce-I va afla vredniel, §i
anagnostl sa intitreasca si biserici sit sfinteasca si orl-ce
alt servicid bisericesc sA &ea, ate se cuvin lul, afarA de
cederea in sfinptul tron, datorind si top eel sfinpp de a-
cola -I
si
Ri s'au
1
ci
si
www.dacoromanica.ro

ISTORIA NAT. SI BISERI,t iCA A ROMANILOR 691
colo, monahi, boerl i tote plinirea cea cu num.le de Chris-
tos dea cuvenita cinste supunere, nu numal ca celul
de drept $i exarh al modesties n6stre, ci ca unuia ce
sutere pentru el §i pentru mantuirea for si propAsirea for
sufleteasca ci folosul, ostenelelor si primejdielor si suferinte-
lor ate alte greutap aduc depArtarea cea mare a cite!, pen.
tru care in adever si este vrednic de multe laude, de mare
multamire primire din partea for a tuturor, sit primesca
si se lubeasca tote cele (lift de el spre Interesul si sfin-
tenia for sit le indeplineasea acestea cu tot/ buna-vointa
cu bucurie sufleteasca ; cats la acele II va Indemna,
sfatui si inveta sit &ea, eke privese spre folosul for sufle-
tesc. T6te acestea datoresc sit be faci panti, sand se
va afla cu el acolo, lar elnd se va Intorce aicea, dato-
resc cu mare cinste si lubire si cu comvoid de
ajuns, pentru a se inturna farit primej die, pentru ca Qi
modestia nostra audind acestea ci primind socotinca si dis-
positia lor, pe care o aratA tetra invetatoril for spiritual!,
primeasca pe top acela sit -I bine cuviuteze ca pe al sel
fit si adeverap In Chtistos. Inca permitem si dam voe mo.
destia n6stre lisulul Preasfintit Metropolit an3etleemulut,
dupe Domnul lubit frate al modesties n6stre conlitur-
gisitor, el dac/ ar fi nevoe sit serveasca el, ducendu-ae
sad intoreendu-se cu Dumneclet, in o Biserica v6duvita,
pentru sfintenia hit sad pentru hirotonia de preot, sad
pentru sfintire de Biserica, sad pentru inmormentarea, orl
pomenirea vreunul reposat, sI faca acestea ne'npedicat,
dupe vechia ordine ci traditie bisericeasca prea domnit6re
la acestea, abstinendu-se In tote de a sta In sfintitul
Pentru aceea dar i se dl lul acdsta presenta scis6re po-
runcit6re a modesties n6stre spre siguranta. Anul 6905.
t Are §i prin einatita mane patriarhala: Luna Ianuarie. In-
dietionul al V.
qi
lul,
se,-1 trimita
sa-t ci
el -I 1i
¢i si
si
rli
yi
si
tron,
t
t
www.dacoromanica.ro

692 DOCUMENTI3 INEDITE RELATIVE LA
Acest document in atata numaT are valdre pen-
tru noT, intru cat se probeaza prin el starea Bise-
rice Ortodoxe la finele secululuT al si in
care intre altele se spune cum era situatia BisericeT
MoldovlahieT. Nod( am v6c1ut ca Inca de demult
Metropolia Moldovel era in lupta pentru indepen-
denta eT, pentru care cuvent Domnitorul, Clerul si
poporul alungase pe Metropolitul Ieremia, trimis
din Constantinopol, Tar Patriarhul aforisise pe Me-
tropolitul Iosif, care era local din Moldova sub
pretext ca ar fi intrat cu de la sine putere in a-
cesta Biserica, ce sustinea Patriarhul ca ar fi asa.
I se da apoT linia de purtare ce trebue sa aTbk fats
de Moldova, adeca sá se lese lucrurile in statul quo
pans la alts imprejurare maT favorabila. Documen-
tul ne maY vorbeste si de adunarea unuT Sinod
Ecumenic in Rosin pentru diferite afacerl generale
ale OrtodoxismuluT, si in special pentru a se lua
masurT contra UniatieT, ce se respandea prin
Rosia. Descrie in fine starea ImperiuluT Bizantin,
ca incunjurat de Musulmani si ca slut in neputinta
membrit BisericeT ca sa Tasa din Constantinopol,
cu atat maT putin ceT-l-altT PatriarhY. Raga insa
pe Metropolitul ChievuluT de a starui catea Regele
RosieT ca sa se radice cu resboi contra Turcilor
spre a se salva situatia Ortodoxilor, cand apoT se
pdte aduna acel Sinod Ecumenic propus de Me-
tropolitul ChievuluT.
A9all 13[17 lanuarie. incl. V. pag. 282. vol. 11.
t Pitac patriarhicesc dat Preasf. Metropolit al
Chievulul qi a tota Rosia. t
X) t Preasfintite Metropolite al ChievuluT a t6ta R osia
prea onorate in Sfantul Spirit lubite frate at modestie
XIV-lea
qi
gi
li
li
www.dacoromanica.ro

!STOMA NAT. 13ISRR1COSCA A ROMANiLOR 693
n6stre qi conliturgisitor, bar fie qi pace de la Dunne( lett
sfintenief tale. Scrisorile sfinteniel tale s'att adus aicea fili
s'ar'i cetit sinodice§te. Am vegut deci t6te acele despre care
seriT §i raportezi. Pentru multele ostenell li umblari ale
sfinteniel tale pe care le suferi qi le suporti, de eand to -al
dus acolo, pentru Biserica lul Christog li a creltinilor de
sub tine, ae6sta este datoria adev6ratului pastor qi arhierell
0 dascal, dupe tine, de a to lupta 0 pana la sange pen-
tru turma spirituals ce ti s'a incredintat, adica porunca
Domnului catra not tots, on drumul apostolic pe care da-
toreqte sa m6rga on -ce arhierett, pentru o ast-fel de lupta
Fili cale Christos este pus ineoronator, marele li intaiui
Arhierett, ceea ce li dorim, ca aca fiind, ca 0:0 fie qi
tie, celul ce percurgi ac6sta, tale, conducetor cii ajutator fili
deseverlitor acestul lucru gi datator de resplatirile prega.-
tite celor ce sufar ast-fel. Lupta-te dar tai de acum pentru
acesta frate al nostru lubite tli conliturgisitor. Iar despre
unirea bisericilor kii conintelegerea lor t}i noi dorim sa, fie
ac4sta, dar ae6sta nu este niet al timpulul present, i nicl
locul nu da, (permite) acdsta, in care be sfintenia to serif
sa se adune Sinodul ; caci faptul leelama sa se faca Sinod
ecumenic, nu local, Tar timpul nu ingadue ca sa %sit ci-
ne-va dintre Patriarhl din locul lor, sail locotiitorit lor,
nicl care-va dintre arhiereil noOri, nick macar unul dintre
eel de aprope al noltri, pentru ea, resbelul este in jurul
nostru, inehigendu-ne ori-ce intrare 0 mipandu-se puter-
nie asupra n6str,, dad cum-va s'ar face 0 pace locul
Rosiel este cu totul nepotrivit pentru Sinod Ecumenic.
Cael de a eli din oracul nostru lie barbatI inv6tati pen-
tru acolo 0 sa vital acolo, este ci greti, dar lima data s'ar
intampla cand-va, din Egipt sa se duea tine -va acolo
in timpul present este cu neputinta. Dar data mal ales
voelte prea nobilul Oral' sa faca un lucru generos ci vred-
nic de on6rea Jul 0 de card ci de G-uvern, cestiunea unirel
bisericilor s'o lose acum, find ca slut multe pedicl, sa las&
Fl
www.dacoromanica.ro

694 bOCUMENTE 1NEDITE RELATIVE LA
(cu arme) acum el insusi pentru crestini uneascrt-se cu
prea nobilul Rege al Ungariel lupte-se si el pentru nu-
mele lul Christos sfarimarea necredinciosilor, caril se
inceard a inghiti t6t/ lumea. Facendu-se acesta am avea
nol libertatea ndstra a pleca unde am voi si pe altil a
chiema la not, atuncl Sinod p6te a/ se fad unde se va
socoti folositor. Celui ce ar conlucra la acdsta cu prea no-
bilul Oral cor6ne de la Dumnegen si de la nol
laude multamiri. Peel acdsta nimene altul mal ales pdte
sä fad de cat sfintenia ta, fiind-ca, dupe cum Buil, iv
este bun prieten Cralul. Ocupa.te dar despre adsta ca
mai 11101 sit se fad. Cat despre preasfanta Metropolie a
Mavrovlahiel nits voim ca sit se fad acolo ceva nelegluit
si afar/ de candne, nici dud timpul va cere spre indrep-
tarea for nu vom neglija, acum ins/. s'a ineurcat lucru
asa, ca nol forte tare sin tern intristati de ea, pentru ca
este de atata Limp far/ episcop, nits are vindecare lu-
crul, de nu exarhic, prtnrt cared traeste adeveratul Metro-
polit al el, Chir Ieremia. Dad. s'ar face alt. ceva afar/ de
acdsta, ar lovi in sfintitele candne eel ce ar face acdsta. Tar
despre preasfanta Metropolie a Galitiei Qtie sfintenia ta,
ca acesta s'a promovat s'a radicat la Metropolie, gi s'att
scris uncle scrisorl despre ea la al Rosiel, Chir Alexie
acela, de cittrfi preasfintitul pururea amintitul Patriarh,
Chir pe dud Inca sfinlenia ta nu eras hirotonisit
Arhieren, care aceste tote s'ar'i trecut $i in slintitele codici
ale bisericel pentru neschimbare. Deci acestea asa fiind,
in ingrijirea modesties ndstre este ea, $i la dumneqeescul
i sfantul Sinod ne vom ingriji si despre adeveratul es
Arhieren, tend Dumnecien lucrurile vor permite. Ceea
ce s'a &cut pAnA acum de catra sfintenia ta la aceea,
cum scri!, cA al hirotonisit pe unul din episcopil el, nu
s'a facut bine. Despre Episcopul Lotzicului, Vava, cundste
c. nici s'a facut ceva mal mull despre el, Biel srt va face,
de cat ceea ce Itil, data este posibil sA se lepede de in-
si plate,
si
si
si
ti
Qi
si
1i
si
1i
Qi
si
@i
Filotetl,
1i
www.dacoromanica.ro

ISTORIA NATIONALA SI 13ISERICASCA A ROMA NII OR 695
vinuirile vorbite asupra lul §i va ser1e si sfintenia ta, ci
ne vet instiinta despre tote cele asupra lul si vet cerceta cele
despre el acum mat bine de cat intata data, fiind acolo si
Yubitorul de Dumnecleh. Episcop al Vladimirulul. lar prea-
s fintitul arhiepiscop al Betleemului, frate lubit in sfantul
Spirit al modestiel n6stre It conliturgisitor, s'a ales $i s'a
triads acolo, si pe langa altele cu care s'a insArcinat de eatra
modestia n6strA, dupe aceste, ca sa, vada si se visiteze $i
(Tiede preasfinte Metropolil, Mavrovlahia $i Galitia, ca exarh
si cu dreptul nostru, si ca sa se indrepteze cele ce s'ati
f6 cut r611 in ele si sa intAreascit larAst ceea ce s'a fficut
bine, ca -3t aucTim ca multe din cele sevgrsite in ele all
Devoe de tndreptare spirituals, dup6 cum a scris si sfin-
enia ta, dar n'am putut, si pentru present ce este de fa-
cut alt, de cat sa trimitem pe acesta acolo. Vine si pentru
altele, pe care le vet aucji de la el si pe care sa le primectl
ca cuvinte ale n6stre, dar si pentru cercetarea (visita-
rea) bisericilor. Acosta o ctie si sfintenia ta pentru ca este
ci prietenul tAtl si lludatul tAd, dar instiintazete $i de la
mine, mult te lubeste, te lauds ci te admira. Decl ca
prieten al tell si al meti ci bun $i laudabil $i omul lul
Dumnegeit $i gata a servi Biserica lul Christos, unde i se
ordona, albs datorita Iubire ci de la sfintenia ta ci conaju-
a-I la cate ar voi, ci la ceea ce te-ar ruga acum pe sfintenia ta
sail prin scrisorl sau prin 6menit lul, on pentru prea no
bilul Crain orl alurea si void considera acesta torte mult.
Cad ceea ce se va face lul trece la modestia n6stra, Harul
Domnulut fie cu sfintenia ta. f
f Are qi de cinstita raging patriarhala acesta : Luna Ianuarie
Indictionul V. t
Notele ce urmeaz6, le-am publicat numal pentru
ca in ele se vorbeqte de un Metropolit al Ungro-
Vialaid in partea SeverinuluYpeste Olt.
www.dacoromanica.ro

696 DOCUMENTE trrriTt RELATIVE LA
La pagina 312, anul 1400, cetesc aceste note.
XI) f HieromonachusTMacarius a Palriarcha Mathaeo
consentientibus Metropolita Gothiae, locum tenente Metro-
politae Ephesi et Metropolitis Heracleae, Ancyrae, Ungro-
Vlachiae (co-6 Myypo(3Xaxiaq ti S xovrci Tbv l'EpEpilvov) et electi
Cysicensis constituitur Metropolita Laodiceae et gapxo4
740fIC, (1)puyia4 Kairocrictv.71c,
t Heromonachus Theognotus, notvu vZoS Trpocraethv rc
ecitw you xxXoyilpy, T4) iyulyratcp xoti otxoutLemt6:3 TcsccOpx-ri,
constituitur Metropolita Cyzici et totius Hellesponti, i1v
Tcev -71 -/v6 .5v ptetptOr% consentientibus metropolita Got-
thiae, locum tenenti Metropolitae Ephesi, Metropolitis Ancy-
rite, Neocaesariae, Ungrovlachiae '614 Xata TOV IE(3EpiiVOV
et electi Heracleensis.
Un anume Isidor preot a fost argosit, adica sus-
pendat din oficiul preatieT de catra Metropolitul
Ungro-NlahieT. Acest preot reclama la Patriarhie
ca a fost nedreptalit, fiind ca el a cetit aforisenia
asupra poporuluY i cleruluT Moldova dup6 cum i
s'a ordonat de Patriarhat. Dup6 relatiile primite de
la acest preot Patriarhul scrie MetropolituluY Un-
gro-Vlahid, ca data numaY pentru acesta pricing
l'a argosit, atunci i se face cunoscut ca sinodiceqte
a fost ertat de argosire, qi dar sa-T permits a servi
cele ale preotia. MaT spune documentul, ca popo-
rul ValahieT era lipsit de confesorY hirotesitY qi-T im-
pune a face canoniceqte confesorT i a-T trimite pe
la locurile unde este trebuin0 spre a se evita de-
sordinile existente.
Anul 1401, pug. 494. vol. II.
XII) 1- Preasfintite Metropolite al Ungrovlahiel, prea ono-
rate qi Exarhe a OM Ungaria §i al PlaTurilor, in Santul Spi-
t
t
www.dacoromanica.ro

1STORTA NAT. ST B1SER-:}1.-CX A ROMANI! OR 697
rit lubite frate al modestiel n6stre si conliturgisitor, har fie si
pace sfinteniel tale de la Dumnecleil, A venit aicea acest
de fatA preot de la Rosovlahia, cum spune, Isidor, si
mi -a relatat eft sfintenia ta Pal argosit pentru nesupunerea
Rosovlahilor si pentru pronuntarea aforisirel asupra tuturor
acelora, pentru ca n'att primit pe Metropolitul lor, Chir
Ieremia, ci nesupus si l'au alungat, de aceea s'at. si
aforisit. Decl data numal ac6sta este causa si nicl una
alta, cum dice, si s'a judecat mal fntaiu sinodiceste, cand
tot poporul s'a lertat sinodiceste si preotii lor, nu-
mat boeril, ca pricinuitori al nesupunerel, acuzat si
Episcopii au remas sub argosire, pang cand sinodiceste se
va cerceta cele privitore la el, si cum se va pArea si des-
pre el ; Tar poporul tot si preotil at fog lertatt si dintM,
si acum asa s'ail parut sinodiceste, vorbind el despre ac6sta.
Dee! dace, nu este nimicA altA impedicAtor preotiel 14 de
cat ac6sta, cum spune, si cum 41 aratam tie, ! -am con-
cedat luT preotia sa serveascA si el si fitul sets Petru sa
indeplineascA gradul de anagnost, data s'a hirotesit si de
extra Iosif Episcopul, de si este sub villa acela, dar nu,
este nesfintit, In cat sa se opreascl si hirotoniile Dad,
este asa, cum dice, si numa! acesta, este pentru care Pal
oprit de preotie, Tarty -I si tu ac6sta, pentru a asa s'a
judecat sinodiceste. Acesta a spus eti in enoria ta negt-
sindu-se preotl duhovnicl, sint nevoitt 6menil si se due
la preotl sä se mArturisascA, caril pentru eft nu au sfin-
tire ordinat6re de la tine, ft alungA de la eI si r6man
6menii nemftrturisitt. Decl ace! preotl aI tel lie ca bine
fac, neprimind mArturisirile lor, neordinandu-li-se lor de
efttra sfintenia ta, tu ins' datorestI euvent lu! Dumneleii
pentru acestea, si fa la ac6sta cuvenita indreptare lucru-
asazA fie -cares localitati a enoriel tale parinte con-
fesor, dintre eel mal probati ce al, pentru ea sa pbta sa
primeaseA mArturisirile celor ce vin la el, si fa ac6sta cu
ingrijire, fiind-ca este dintre cele mal necesare vietel ems-
s'ail
wail
lui.
si
si
www.dacoromanica.ro

698 DOCUMENTE INEDITE RELATIVE LA
tinilor qi purtarei. Harul lui Dumne4eu fie cu sfintenia ta. f
t Are qi de cinstita naanN, patriarhicesc4 acesta ; Luna Mal,
indictionul IX. f
Domnitorul Moldova, Alexandru Cel Bun, tri-
mite la 1401 o deputatie din boerT qi clerul Mol-
dova la Constantinopol in scop de a mijloci paci-
ficarea BisericeT rationale, ce sta de atata timp in
schizma. Acea deputatie a sprijinit inaintea Sinodu-
luT din Constantinopol canonicitatea MetropolituluT
for Iosif, basandu-se pe urmAtorele argumente : Ca
n'a venit de aTurea in Moldova, ci ca -T local Mol-
dovean, rude cu DomnitoriT, ca, a fost hirotonit de
Metropolitul Galicia cu invoire Sinodich qi cu voTa
era. Dupe acesta intervenire din partea tera tetra
patriarhat, se hotriraqte prin Sinodul Cons tantino-
politan de a se trimite comisarT de acolo patriar-
halT spre a cerceta causa luT Iosif la fate loculuT,
intreband qi supunend la marturisirT atat pe boerT
cat qi pe tot clerul de a da informatiile ce qtiii a-
supra hirotonieT luT Iosif. Dach aceqtY comisarT vor
gasi ca asa este lucrul cum l'a spus deputatia mol-
dovenilor, atuncT se,-T invoTasca. MetropolituluT Iosif
a servi cele ale Epis3opieT §i a-1 declara absulvit
de aforisire, pentru care li s'a dat §i chill' intru a-
cesta. Cat despre Ieremia, trimisul Metropolit la
Moldova din Constantinopol, qi care acum trATa
servind cele ale EpiscopatuluT la Tfirnova, slice do-
cumentul ca n'ar maT avea drept de a maT reclama
Metropolia Moldova, data s'ar constata ca acel
Iosif a fost legal qi canonic hirotonit qi ca este lo-
cal. In fine i se prescrie MetropolituluT Iosif de a
nu hirotoni candidati de diaconT de cat la etatea
de 25 de anT, Tar preotT la cea de 30 anT implinitT.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA NAT. $1 BISERICtSCA. A ROMANILOR 699
Avid 1401, Julie 26, indict. IX. rag. 528. Vol. II.
.1- Mateia cu mila lul Dumnecieu Arhiepiscop Con -
stantinopolulul, Romer Noud, Patriarh Ecumenic. -1.
-1- Prin Proteedicul Eugenie. .1.
XIII) Prea nobilul mare Voevod a OM Moldovlahia,
Domnul Alexanaru, trimitend representancl boerl de al
sel tli leromonahi catrA modestia nostra §i oitra dumne-
cleescul fisi sfantul Sinod a pretins si ne a rugat ca se gfi-
sasch ertare Episcopul ce se aft acolo, Chir Iosif, pe care
l'a argosit sinodic preasfintitul qi pururea pomenitul Pa-
triarhul acela, Chir Antonie, cAci se clicea, cA, Serb Epis-
cop find, cum a ocupat acesta Biserica, pentru aceea li
a trimis In Moldovlahia Arhiereil pe Chir Ieremia pentru
aceste cuvinte; ducendu-se acolo s'a intors %al pentru
ea, a gAsit acolo Episcop pe amintitul Chir Iosif, de aceea
a li aforisit tot poporul, a argosit titi aforisit qi pe Chir Io-
sif dup6 aceea rugat a ertat tot poporul rli pe Episcop de
aforisenie, dar l'a lasat argos, pans se va cerceta despre
el sinodic, present fiind li Chir Ieremia. Acum de curAnd
ne-a raportat §i amintitul mare Voevod §i toti boeril NI
qi clericiY, TeromonahT ksi monahT kii prin scrisorT si prin a-
pocrisiaril for li a rugat pe modestia nostra li pe dumne-
cleescul Ili sfinitul Sinod ca sa afle ertare qiaul Episcop
Chir Iosif, ca sl slujascA ci sit-I sfinteasca pe el, qi sti nu
fie mal mult timp poporul for eel atAt de numeros nil
Episcop, fiind-ca acum qi Chir Ieremia este cu neputinta
Sinodic sA as infAtoseze si si se judece cu Chir bait,
land voe de la Biserica lul Christos s'a trimis la Tarnova
pentru ca se lucreze acolo cele ale Arhieriel , ail referat
IDEA li qilil apocrisiari, a acest Episcop, Chip Iosif, n'a
venit de alurea la 0, cum spuneail mail, cAnd s'a hiroto-
nit Ieremia, cum se (lice, ci de acolo find qi local si ruda
cu Domnil loculul, s'a trimis de cAtra toti la Metropolitul
www.dacoromanica.ro

700 DOCUMENTS INFDITEI RELATIVE LA
Galitiel, invoire land Sinodica ca s5, hirotoniasca Epis-
copl la episcopatele Rosiel mid, intro care erail $i As-
procastrul (Cetatea alba), si s'a hirotonit de acela adev6-
rat Episcop al lor, s'a venit de atunci la el, nu nAvAlind
de aiurea asupra Bisericei lor, cum s'a vorbit. Acestea
ascultandu-le sinodic am inteles si am hotarit, cu socotinta
si a intamplAtorilor arhierei si prea onorati, in Sfantul
Spirit Iubiti fratl al modestiel n6stre $i conliturgisitort,
si am trimis acolo $i pe prea onoratul intro Ieromona-
hi, parinte duhovnicesc si calugAr al meld, Chir Gri-
gorie, si pe prea onoratul dascal al Sfintel Evangelil, Dia-
con, Chir Manuel Arhondele, in SfAntul Spirit Iubitt fil al
modestiel nostre, ca se cerceteze acolo local ac6sta pentru
mal multA sigurantA $i aflarea adeverului, §i data vor afla,
fAcendu-se acolo cercetare locals cu toti marturil, si a Dom-
nitorilor loculut, a boerilor si a clericilor, leromonahi si
monahi, ca ast-fel s'a hirotonit de cAtrA al Galitiel din in-
ceput Episcop adeverat in Moldovlahia, si nu aiurea, ca
sa -1 invoeascA hi 4i§ii al nostri sa, serveasca si s5, hiroto-
niascA, sa sever§eascl t6te cele bisericestt ne'npedicat, si
hirotonia ipodiaconilor, diaconilor si preotilor si color-I-alp
clerici Ili sfintirea duunnedeestilor biserici, si in genere t6te
tole bisericestl 86, be s6versascA ne'npedicat. Jar Chir Ie-
remia venind, daca nu sta in pace si nu se linisteste, ci
cauta judecata, ti ebue sa se miste si A se fats despre
ceea ce se va prea canonic despre amendol si drept, ina-
into Ins de judecata s'a phut nedrept, c5, acela 85 alba
cintea cuvenit5, ci serviciul Episcopal, far acesta sa fie ar-
gosit, dacA se va dovedi, cá n'a navalit, ci s'a hirotonit
pentru o ast-fel de biseric5, de cAtra cel ce avea permisiu-
nea de a hirotoni la aceste Episcop, care sa si dovedeascA ca
acolo s'a hirotonit mai fatal, si land activitatea (lucrarea)
datorecte sa fie bland, si pacinic si cAtrA clericit lui si catra,
eel ce n'al facut nimic nedrept si afar de lege etc. etc.
Se cuvine insa eft diaconul ce se va hirotoni sa fie de 25
www.dacoromanica.ro

ISTORIA NAT. SI BISERICEASCA A ROMANILOR 701
de anl, si nimic se nu lipseasca intAmplator din aces
timp; Tar preotul ce are a se face se cuvine sa fie de 30
de ani ; Tar pe eel ce calca etatea canonica sfintitele si
dumnecieestele can6ne Ii supun epitimiilor. DecI acestea
datoreste luand lucrarea sa le tie cu sfintenie, ca A se
gaseasca si Episcop canonic, cu harul luT Chri tos si al
Ta resplata de Episcop in clita infricoqatA a dreptel res-
platirT. CAci pentru aratarea acestia si siguranta s'a facut_
si presenta dejudecare si hotarire a modestieT n6stre spre
Intarire, In luna Iulit1 a curgat6rel acum, indictionul al
noulea, anul 6909, s'a dat in 26. t
t Are §i de mans cinstitg patriarhara acesta : Mateiu, cu mila
mai Dumuedeu Arhiepiscop Constantinopolului, Romei Noue qi Pa-
triarh Ecumenic. f
Documentul ce urmeaza trateaza tot cestiunea
regularei Metropolitului Iosif. Mai intai ne spune
ce ail istorisit deputatii Moldoveni in cestiunea luT
Iosif. Cum Exarhul Chir Teodosie n'a ispravit nimic
in cestiunea impacarei Bisericei, de asemenea cum
Exarhul Betleemului cauta sa calce si sa subjuge
Biserica Moldovei, si dar deputatii cer pe Iosif de
Metropolit ca unul ce este local si canoniceste hi-
rotonit. Asupra acusarei aduse de Patriarhie, pen-
tru ce n'a instiintat indata Iosif Patriarhatul despre
hirotonia lui, ci a intrat in Biserica Moldovei cu
de la sine putere? Respund: Ca era tam in res-
boiti, in schimbari de DomuiT si nu putea face in-
cunostiintarea canonica. In urma acestor explicatii
se trimit apocrisiaril PatriarhatuluT carii instaleaza
pe Iosif de Metropolit, si Cu acesta incefeaza schiz-
ma. In fine raga pe Domnitorul Alexandru eel Bun
de a primi bine si a da cinstea cuvenita trimisului.
Acest document este adresat direct DomnitoruluX
Alexandru Cel Bun.
www.dacoromanica.ro

702 DOCUMENIT INEDITE RELATIVE LA
Fara data.
XIV) f Prea nobile, prea gloriosule, prea inteleptule
mare Voevod al Moldovlahia, Domnule Alexandre, in
Sfantul Spirit prea dorite firu al modestia nostre, vi se dore§te
har, pace §i stuilitate Domniel tale de catr5, modestia nos-
trA de la Dumnecleti atot-tiitorul. Apocrisiarit Domniel tale
as venit aicea la modestia nostrft Fiii la dumnecleescul §i
Sfintitul Sinod li as spas E:,i cuvintele Domniel tale din
guilt, ad aratat Ing §i scrisorile tale qi s'au cetit Sinodic
qi s'aii ascultat. Am intrebat li pe apocrisiari despre E-
piscopul ce se aflft in Cara Domniatulul tea, Chir Iosif,
de unde era li and s'a hirotonit §'a venit ci s'a aleciat
acolo, li cum de atata ani ffi nimic n'a vorbit, fi,i acum vor-
be§te fl,i cere ca A fie acolo ca Episcop, §i as 4is apocri.
siaril Domniel tale : Cft Chir Iosif este om local, al Egret
nostre qi rudft Domnilor noltri, qi s'a, hirotonit Episcop
Moldovlahiei de catrA al Galicia, Chir Antonie acela, li
nimic nu vorbecte, ci numal cere ca sft'l bine-euvinteze
marea ta sfinCenie ca cretin qi eftlugar, ca sa cal& sa caute
de enoria lui, tar Chir Iosif pentru eft este Episcop local, sa-1
bine-euvinteze marea ta sfinCenie cu SfAntul tea Sinod, ca
sa ne bine-cuvinteze qi sa ne sfinteascal pentru ea de
multi ani sintem in ispite , cad a venit qi acel Chir Teo-
dosie qi de aceea nu s'a odihnit, dar s'a tutors curand, ssi
larall Chir Ieremia §i nici acesta n'a foot in linicte, fiind
eft a intrat Ili acela in ispite li ne-at begat li pe nos( tli
de atund §i Wind acum sintem in i pite, qi intre aceste
Yaraql a venit eel al Betleemulul Ili cam voeqte sa calce
Biserica nostra, li se pare eft avem Episcop li not nu a-
vem " De aceea s'all rugat ca se miluim locul Domniel
tale, ell, este mult ci mare, c1 este aprope nebine-cuventat
li fait Episcop, §i sa iertam pe Chir Iosif O. ye bine-cu-
vinteze. Pentru eft nimic n'a scris on n'a trimis pans a-
cum apocrisiar Chir Iosif, au 4is: eft a fost resboiii in
www.dacoromanica.ro

ISTORIA NAT. EISERTCEASCA A ROMANILOR 703
Sara i schimbare de Domn, eand a volt sA trimith,
atuncl a fost tmpedicat. Aceste a cjis apocrisiarii Dom.
nie! tale §i au eerut ; acestea le au audit modestia nestra,
sfintitul dumneleeseul Sinod. Deel mail din arhierel
cestiunea ati judecat'o de dreaptA, tar la cuvinte ati avut
multa indolala, ca nu cum -va lucrul se, fie alt-fel. De a-
ceea a judecat modestia nostrA ca este drept, impreuna cu
tots Arhiereil, ca se trimitem in Domniatul teu apocrisiaril
no§tri. Dect trimitem acolo pe Area onoratul tntre le-
romonaht pArinte duhovnieesc, Chir Grigorie, calugarul
chiliel mele §i pe prea onoratul dascal al Sfintel Evangelil
a preasfintel nostre marl biseriel a lui Dumnedeil, Diaco-
nul Chir Manuel Arhodele, in Sfantul Spirit TubitI fit al mo-
destiel n6stre, omeni cinstil, vrednicT i bunt, eArora le-am
ordonat, ca sA facA aka : ca cu vola Domniel tale sA
adune pe boeril notabill, pe monahl aT Orel Dom-
niel tale sa eereeteze lucrul eu seumpatate lamurit
se pronunte intre el aforisenie din partea modestiel n6s-
tre, dupe cum s'at insareinat fnvetat de mine, cti data
vor aucji Bi de la el, ca Chir Iosif s'a hirotonit de eel al
Galitiel pentru Moldovlahia, sa-1 acolo pe el Epis-
cop adeverat prin serisorea Sinodieg a modestiel nostre pe
care o posed, eh sa serveasea sa sfinOasee, F;ti BA Mat
t6te ca adeverat Metropolit, BA lucreze tote eate se cuvin
lul, fiind-ea ala este drept, dupre cum §i dumnedeescul
sfintitul Sinod a socotit Qi modestia n6strA a hotarit. Iar
dael alt fel este lucrul, de cat ceea ee cjicem, sa vin aicea
sA dea cuvinte la modestia n6stra qi la dumnedeeseul
§i Sfantul Sinod, data se va 'Area drept, atuncl se va
face, intro acestea data -1 vor afla hirotonisit Episcop acolo
de Mira al Galiciei, datorese aeeqtl apoeris;arl al modes-
tiel nostre intareasca introneze ca pe un adeve-
rat Episcop invqator acelel Berl a Moldovlahiel, ca sA ve
bine- cuvinteze ve sfint6sek pe tog Tar Chir Ieremia eand
se va presenta la modestia n6stra orl la dumnegeeseul
Sfantul Sinod, atuncl sA va face judecata, iutru cat este
li
§i li
§i
ci
§i
preott §i
li li
§i
§i
alele
ili
fiti
li
§i
sil,'1 §i sal
li
sit ;
li.
SI
www.dacoromanica.ro

704 DOC. INED. PRIV. LA IST. NAT. Sr BIB. A ROMANILOR
drept, pentru ca nici voeste modestia n6strA sa fill vol ne-
bine-cuventati i fdra Episcop, care sA p6tA sA ye sfinteasca,
nicl admite ca sA vin multi tai sa calce ca episcopi tara
Domniatulul teu, ci voeste ca unul sA fie adeverat, care sA
p6tA se, ye sfinteascA pe vol, fiind-ca gi dumnegeestele
sfintitele can6ne acesta invoese. PrimeascA deci Domnia
ta si pe acesti apocrisiarl ai nostri i sa -1 odihneascA
sal cinsteascA $i sa-1 conajute sprijine la acesta ce
scriem $i la cafe se vor rugs Domniel tale. Rugaciunea
bine-cuventarea mea fie cu Domnia ta tai cu casa ta Qi cu
t6tA tara ta.
t Are g de cinstita mans patriarhald aeesta: Luna Tulin,
indict. 1X. t
NB. Acest document de sigur, dup6 continutul sell, este
tot din 1401, si adresat Domnitorului Alexandru eel Bun,
pentru a inlesni i invoi cercetarea comisarilor Patriar-
hiel, ceea ce a si facut Domnitorul, in scop de a lua sfarcit
schisma din Biserica Moldovel.
Acestea aunt t6te documentele privit6re la existenta ie.
rarhiei Bisericelor Romane,tm primate in Acta Patriarchatus
Conatantinopolitani" despre care avut cunostinta
nici vechil nostri eronicari si nici istoricil nostri pAna dud
ut fost imprimate la 1862 de catra Fr. Miklosich Ios.
Documentul privitor la inchinarea Monastirel Santilor
Arhangheli de Mr° Dragon Patriarhului de Constantino-
poli nu 1-am mai reprodus find publicat alts -data in Bi-
serica OrtodoxA Romana" in intregul sett
C. Erbiceanu.
ci
n'an
6i
1i si
ti
si
Muller.
www.dacoromanica.ro

ACTE OFICIALE.
Epistola D. D. Spiridon Patriarh al Alexandria,
ca respuns la incunoqtiintarea facutA cre I. P. S.
Mitropolit Primat al Romania, ca s'a ales 4n acesta
inalth demnitate.
Prea Sfinritulul Mitropolit al U.ngro-Vllahiel,Prea
onorat si Exarh al Plaiurilor, Locotqnent al Ce-
sariel Capadociai, cel intai intre Ierarhii Roma,-
niel si Presedinte Sfintitulul Sinod a, pa,' zitel de
Dumnecletz Biserici a Regatului Ro.ma,niel,in Chris-
tos Dumnedeil prea lutit (rate si conliturgisitor
al modestiel NOstre, Domnului G,henadie.
SPIRIDON, cu mila lul Dumnettda Patriarh a ma-
re' CetatI a lul Dumnedeil Antiohia a tot Resari-
tul, Ve trimitem salutarea cea in uriristos din inima
fratasca.
De curend ni s'a adus noud prea dorita intere-
santa scris6re, din 3 Iunie anul present, a Tubita
respectateY Preasfincenia V6stre, in care, urmand
obicaurilor bune din vechime, predominante in sfin-
citele BisericT, Ni vestitT ca, dup6 ce a dat dimisie
predicesorul Vostru Preasfincitul Domnul Iosif, pen-
tru cuvinte de sanetate, la 1 Aprilie anul curgetor,
prin alegerea unanima a celor ce a u drept de vot,
Bisarica Ortodoxi Romani[. P.
i
qi
www.dacoromanica.ro

706 ACTH OFIC1ALE
in comformitate cu legea relativa organich a t6-
reT, prin aprobarea qi a MajestateT Sale RegeluT
RomanieT, V'acT ales, cu buna-vointh a luT Dumne-
cleti, Mitropolit al Ungro-VlahieT, prea onorat
Exarh al PlaTurilor, Locotenent al Cesariei Capa-
docieT, cel intal intre IerarhiT Romania si Preqedinte
SfintituluT Sinod.
Pentru buna stare a BisericeT Ortodoxa in tot
locul, Tar mar ales a phzituluT de Dumnecled Regat
al Romania pururea rugandu-Ne, i inthrirea si la-
tirea sfintei nostre credintT ortodoxa prea mult
pretuind, Ne-am bucurat i Ne-am veselit pentru
promovarea dupe vrednicie, prin harul dumneqeesteT
Pronif, a TubiteT qi respectateT Vdstre PreasfinteniT,
pentru evsevia (religiositatea) si virtutile evangelice,
dupe cum din renume cunosteam ca sinteg impo-
dobit, si prin dispositia TubireT frateFAT ce aratatT
chtra Nor, Tar in special eh prin asigurhrile pretidse
din scrisdrea Vastrh despre nestranautata alipire
a Vastrh, catra dogmele prea SfinteT BisericT Orto-
doxh qi a phstrareT de chtra VoT nezguduite a sfin-
titelor hotarirT, a candn.elor, obiceTurilor si a tra-
ditiilor eT, s'a facut unirea, dupe DumnOeti maT a-
propiata, aratandu-Ve asociat credinteT si TubireT.
DecT manifestand sincera 'Astra bucurie pentru aces-
tea, venim din tot sufletul felicit'and pe Tubita si res-
pectata Tasted Preasfintenie, pentru cele seversite
asupra Vastra prin harul dumnajeesc si, imbrato-
§indu-Ve cu sarutare sfanth, Ve asiguram de Tubirea
'Astra, cerendu-V6 tot-odath ca sa purtatT respect
i Tubire reciproca si catra betranul Preasfant A-
postolic qi Patriarhal tron, si chtrh cele-l-alte res-
pectabile Apostolice tronurT patriarhale ale BMA-
rituluT, pentru ca top una sh cugethm qi se facem
maT tare leghtura unireT credinteT i TubireT. Aceste
pron,untandu-Vi-le ca felicithrT, Ne rughm MireluT
rli
www.dacoromanica.ro

ACTH OFICIALE 707
Ceresc qi fundatoruluT Bisericd, SupremuluT qi Ma-
reluT Arhiered, DomnuluT Dumnedeii qi Mantuito-
rului Nostru Iisus Christos, ca sa intareasch qi sa
lumineze pe Tubita §irespectata V6stra Preasfintenie
spre a indeplini cu folos Inalta qi Sfintita servire in-
credintata Vou6 prin dumnedeeasca sa voe, CA pe
niqte Table de Dumned.ed scrise, cinstindu-o cii pas-
trhnd dumnedeeqtele qi apostolicile hothrirT qi pa-
rinteqtele qi sinodiceqtele inv6thturi qi ordine, Tar
pe Biserica cea Ortodoxa a p6zituluT de Dumneqeti
Begat al Romania sa o apere §i sa bine-cuvinteze
din cerTu pe evseviosul popor romanesc, prin rugh-
dunele prea Curate Lui Ma Tee, a pururea Feciord
qi NhscetoreT de Dumnedeti Maria, a sfintilor mhri-
tilor §i laudatilor Apostoh qi a tuturor celor bine-
placup din veac sfinti. Amin.
In sfanta nostra Monastire patriarhala a Vele-
montuluT, in 3 Octomvrie, anul 1893. Indictio-
nul al qaselea.
Iubit in Christos frate,
Patriarhul Alexandria S PIRIDON.
Adresa :
Prea Sfinfitula Mitropolit al Ungro- Vlahia, Prea onorat §i E-
ccarh al Platurilor, Locotenent al Cesaria Capadociet, cel intdiu in-
tre lerarhit Romdnie §i Pre§edinte SfinMului' &nod, in Christos Dum-
ne4ett izzbit frate fi conliturgisitor al modesties ndstre, DomnullA GHE-
NAD1E.
La Bum/ruff.
...--.4- .443:4- -4...--...........
www.dacoromanica.ro

Serviciul Cuviosei Maicei nOstre Parascheva
§I A
SF. GRIGORIE DECAPOLITUL,
Editia din 1692.
'AKOAOTOIAI rirl; -re 6664 Mri-rpO4 ip.Ctiv apacrxept14 744
Nia; xal TO5 oCTiOV Ilatpb.; iwribv PpYrropiou TO AEXITCOXETOU,
aka kli TiOV npoopticov r?; iv 'VP Nalii Eicraou -air; crnepayia;
®Eovixou, Sta 'LO ovimciRTELV Xas" airrilv Tiiv iglipav xal Tip
ioprip TO &y(ou. TurzoOdcra npocrtryij xai 87741 T05 &XIV.-
Tcpo-cdtou, iv;oEcrr&Tou xxi xpto-TtaVIVOTiTOQ 'Icoavvou Kcovcrtav-
Tivou 1117sacrapZp.rca 50p1368% 7:&crric, 015yxpof3Xxxiac, 8tec T6 top-
TgEcrOcci Xx.p.Tcpck Tily v.vti.riv M171T6P! X'XT' ITO; i'v Tij .9locppilfl
Taijr9 abOEvtsicf OUyxpoPAaxiac.
'Ev ti Buxupurricp 'mil; 06yxpor31axiaq 1692, xaTi. ilifiva
'Iodvtov.
Ilapa TO ilaxiatou iv '1Epou.ovdcxot4 'AvOtp.ou rou g Ifilpia4.
17Serviciile Cuvidset Ma cet ndstre Parascheva cea noud
fi a Cuviosulut pdrintelui nostru Grigorie Decapolitul,
Impreuna qi Inainte prAznuirea a IntrArei in BisericA a
freasfintei Nasc6t6rei de Dumne4eil, pentru cA In aceemi
www.dacoromanica.ro

SERVICIUL CUV. PARASCHEVA $I A SF. GRIGOR1E DECAP. 709
4i cade li serbat6rea Sfantulul, tiparite din ordinul qi cu
cheltulala prea stralucitului, prea Gloriosulul ai prea Creq
tinului Ioan Constantin Bararab, Voevod a WA Ungro-
Vlahia, ca sa se serbeze stralucit amintirea for anual in
acesta de Dumnetpati lubitii. Domnie a Ungro-vlahiei.
In Bueure0ii Ungro-Vlahiei 1692. In luna Iunie.
De cel mat mic intre leromonala Anthim din Iviria".
Pe contra pagina este imprimata Sterna Terel, de-asupra
caria ceteac inscriptia urmatore : loan Constantin Basarab
Voevod, cu mils lul Dumnecleg Domn pi Egemon a too
Ungro vlahia.
Dupe acesta urmeaza o introducere scrisa de Serban al
doilea logofet, In care se descrie activitatea literara, intre-
prinsa de Constantin Brancoveanu, indata dupe suirea sa
pe tronul Valahiel.
Acosta carte este de mare pret fiind cea intala intre im-
primatele lul Antim Ivireanu. Iata acum in traducere ro-
mans cuprinsul acestel introducerl :
prea Gloriosului, prea stralucitului, prea Inaltatulul li
prea maretului Domn qi Egemon a tog Ung-rovlahia, Dom-
nulul Doran Ioan Constantin Basarab Voevod, Stepanului
meth milostiv in tote §i Domnulal bine-facetor impreuna
cu inchinaclunea servilii, tote cele bune li de mantuire.
Dupre cum nu se cun6§te artistul cel mai bun al artei
zugraviel in alt chip, de cat numal dud se adopera sa zu-
graveasci figura iiii pers6na aseminea in totul cu prototipul,
Eti mal ales cand va desemna cea mal escelenta parte a
omuluiadica capul cu o analogie li potrivire (io-op.E.rpiav)
nealterala la tote semnele si estensiunele, marirnele qi In
genere cele intamplatOre qi care-I urmeaza; ast-fel nu
este cu putinta a se arata omul acela, care conserve, chipul
§i asemanarea adeveratului li de viata datatorulul fli pro-
totipuluiDumnelet, ci numal and se arata pe sine cum
ca se lupta li cauta A severlascit acele ce Dumneletl, cel
www.dacoromanica.ro

710 SERGICIUL CUVI6SEI PARASCHEAA $1 A
ce le preconisaza, Iubeste, si doreste sA se efectue si sa se
intample. In adev6r sint multe acele mij16ce si intreprin-
dee necesare care prin credin0 precedent& due pe om la
acel stop, dar organul cel mai escelent din tote si ca 0
;lie Elsa principalul tuturor este, dud cine:va cu t6ta in-
grijire se deda ca sA imfrumuseteze Biserica lul Dumne4eil
cu bunurI obstestl si care contribuesc la tota plinirea cres-
tinatatel Ortodoxilor. Aceea ce 4ic cunosegnd bine, pio-
sitatea V6stril, prea stralucite si lubitorule de Christos
Domn, V'ap dedat si V6 ocupag cu tot& bursa -voin0 si
ingrijire ca sa VA aratap la tot& Biserica universals, fapta
cea bun& real& ascunsa In tine, ce al In aces% preconi-
sare, si pentru aceea pe Mpg& alte bunurl ce 4ilnie s6ver-
cesti pentru folosul multora, al tiparit si tiparestl inca
cartl diferite in limba Elin& si ValahA, pentru a se arata
la top Adev6rul conostintei adeverate. De aceea si acum
al imprimat acesta spre cinstea sfintilor ce se laud& in ea,
lar in realitate spre lauda si glorificarea insall a lui Dam-
ne4eA, cad dup6 dunmegeescul loan Damaschin, cinstea
Servilor catra cei ce ail recunostinca, dovedeste respectul
Mr& St6pAnul obstesc, care carte cuprinde serviciul Cuvi6-
eel nostre Malce Paraschiva cea Noun, cum si serviciul Cu-
viosulul pArintelul nostru Grigorie Decapolitul si viata a-
cestula in limba vorbit6re, a carul sfinOte melte se afla
in acesta de DumnecleA pa4ita Domnie a Valahiel, in
sfinOta si domneasca Monastire BistriIa, care s'a zidit si
re'noit de prea gloriosil si pururea amint4ii Vostri strA-
modi. i fiind-ca cade In aceeasl 4i, adic& la 20 ale lunel
Noembrie si Inainte-S6rbarea IntrArel in Biserica a Prea-
sfintel Nase6t6rei de Dumnelet, s'a tipArit in ea si ca-
nonul sArbatorel acestia, pentru ca serviciul sA fie Intreg
si larautit. i decl, s'a impartit la tote sfintitele Monastiri
si Biserici ca sA se serbeze si 0, se laude amintirile 4ililor
sfintl cu o privighiere mal intinsa si religiositate. Aceste
sint, Area Inaltate, acele ce reprezintA intern, religiosi-
www.dacoromanica.ro

Sr. GRIGORIE DECAPOLITUL 711
tatea V6stre, crestineasce, si prerogativele cele de Dum-
nedeti imitet6re a 1e Vostre, fiind-ca dilnie folositi cu im-
belsugare nu numal Patria cu tipografie nationalet, ci $i
pe tott Ortodoxil, ca un alt sore luminezY cu ingrijirea ce
al ca sd respande0i prin tipar cartile sfinta Biseric a
lut Christos, de aceea fie O. se ye pezasce senetos si se
ye fereasce pe InelOmea to in tronul Domnesc, in senetate
si fericire, in asezare pacinice si deseversite multemire
pane la adanci betrenet,e si la isfersit se ye inyredniceasce
si Imperetie ceresti si se ye harezasce acele, care, dupe
dumnedescul Apostol, ochiul nu lea vedut, urechia nu
le-a audit $i la inima omulul nu s'ail suit, pe care le-a
pregetit Dumneclei1 celor ce'L lubesc pe El".
In ora§ul Bueure§tii Ungrovlahiei. 1692, luna Iunie.
Al strelucirei V6stre eel mal mic
si credincios sere.
,,S'erban al 11-lea Logof6t.
Cartea mai cuprinde si urmet6rele insemneri, scrise-pe
coperta ei §i care find din acelasi timp guise, le reproduc
aicea :
1) Aceste carte este a sfintei si dumnecleNtei Monag-
till Glayaciogului, date de PreasfinOtul Metropolit Theo-
dosie. Leat 7206=1692".
2) Scris-am ell Logofetul Mihal ot Metropolie za Bu-
curesti".
3) Scris-am ell Vasi1ie Laudatu Tipograhul ot Magu-
rele. Leat 7206=1692".
4) Aceste stante $i dumnedeeasca cartea este daruite
de luminat si milostiv Doran Ioan Constantin Voevod
dumnedeestel Manastiri Glayaclogul, in clilele Preasfin0-
tulni Metropolit Chiriu Chir Theodosie. Leat 7210, Ghe-
nar 21".
5) Se se stie de sand ati venit popa Ion ot Chiriac de
at &cut Sfanta liturghie d'inpreuna cu diaconul Stefan, iu
www.dacoromanica.ro

712 SERVIBIUL CUV 6 3Ef PARASCHEVA 11 A
lilele Domnulul Ioan Constantin Basarab Voevod, in luna
lul Dechemvrie, qiva 17. Leat 7206=1692".
In aceste insemna,r1 ni s'at oonservat : 1) Datina veche
de a stt ditrui de cAtrA Domnl carp pe la Bisericl. 2) Nu-
mele unul gramatic al Metropoliel de pe atunci Mihail,
3) Numele unul tipograf necunoscut din Magurele, Vasilie
Laudatu, tai al 4) ca un preot loan en un diacon Stefan
servit liturgia la Giamaclog, ceea ce se vede cA era ca
un evenement acdsta pe atunel.
Continutul cartel. Cartea cuprinde, dup6 prefata, mai
intAl serviciul Vesperinel midi Qi apoliticul (troparul) In-
tru tine male& cu osirdie s'a mantuit"... Acest tropar, ob-
serv, a foot inlocuit la 1817 cu altele dout, unul compus
de Dimitrie Goudela, profesor in IV de filosofie, tar altul
de Benedict Diaconul din Rusicu in Muntele Athonulul. A-
ceste tropare stunt acomodate la locul unde stnt sfintele
makite vi intro altele cetesc in cel intAI : .... 11171tEp 7ravb-
Tive, mo),2464 .ra xxi.lx.rn.s../ TO CFETCTOV, xxi (3aPakt", ispouTiTK
flapacrxEk.... MaIcA prea laudattt, a Moldova lauda cea
prea cinstitA tai sigura protect6re Paraschevo... 1). Dupt
Vesperina cea mica urmeaza cea mare. Obsery et, la Sti-
h6vnit, MArirea cuprinde laude oralulul Moldovei, dovadA7
cA la 2692 Cuvi6sa Pararcheva era serblitorita de totl Ro-
mania ca protect6re, Tath ce 'AraXou iv Kupicp itatc
I4IoX8713ixq iv x6XTcoi.; XOCTgxoucra o-x-iivg TO Tit; Bucu-
rA-te in Domnul cetatea Moldovel in sinuri tiind cortul
CuvioseI...." Cine este autorul acelteI Marini ? Nu este
cunoscut. Probabil BA fie Meletie Sirig, cum vom vedea
Tot serviciul dar pIna la can6ne este forte vechit. Ca-
nonul insa este compus de Meletie Sirig=Tcoilvt MeXETiou
Tou EopiriFacerea lul Meletie Sirig. Acest servicitt l'a
compus Meletie Sirig in fall pe timpul lul Vasilie Lupu,
pentru cA el a luat parte §i la Sinodul din NI, trimis de
1) Vech ed4iaSlikjba, Cluviosei Maicei ndstre Parascheva", 1842,
fn Grece§te Ai Romanegte, in tipografia Metropoliei din Iaqi.
aii
dice:
www.dacoromanica.ro

SF. GRIGORIE D.SCAPOL1TUL 713
Patriarhul din Constantinopol qi uncle a stat maT multt anT.
MaT qtim ea tot acest Meletie Sirig a scris in Iasi "KaT4 Teijv
K Aptvetiv xcpoCkexior., xxi KupRAou TOO Aouv*Eco.;
Contra capitulilor Calvinice §i a intrebarilor luT Ciril Lu-
caris". De asemenea a tradus in greceqte din ruselte Mar-
turisirea Ortodoxa a lul Petru MovilA la Sinodul din NI
1642, precum ci parafrasarea din limba veche a Basilica-
lilor in limba vorbit6re greaca, din care apoT a extras ci
tradus in romanelte Logof6tul Eustratie legile ImOrate§ti,
imprimate sub Vasilie Lupu. Din acestea results, ea Me-
letie Sirig a jucat un rol insemnat in literatura roman,
din Moldova pe timpul lul Vasilie Lupu. El ctia pe langa
grecelte, latineqte italienecte, pentru ca studiase in
Venetia 1).
Prin urmare serviciul Cuvi6sel Mated n6stre Parascheva
este parte f6rte vechit, inainte de a fi aduse sfintele el
m6§te in Moldova de Vasilie Lupu, iar canonul este scris
in Iafg de Meletie Sirig intro aniT 1641--1644.
La acest servieid s'a maT adaus la inceputul secululul
present doll() tropare, unul de Dimitrie Goudela i altul
de Benedict. Acest serviciti a fost acomodat la timpul
locul unde i s'a adus m6§tele 2).
MaT cuprinde serviciul Cuviosulul parintelul nostru
Grigorie Decapolitul, care se Oa in respectata Monastire
Bistrita Valahie.
Peste din servicid qi aicea este molt maT vechiti, Tar
parte este scris in Valahia de Mateid Metropolitul Mirelor
ci fost Egumen la Manastirea Dealulul de langa Targo-
vi§te. La seria a II-a a stihirilor de la Vesperina eetesc :
TTEpot crc vocpec ¶05 diyiOU 6v.otx, TrOnw.oc MccrOcticp 117porcoliTY)
1) Ve41 Edtacc Neos),X7ritx. cptXoXoyia, pag. 255-260, idem lia-
naSonoti)soo Bpto vol. I, pag. 246, idem .Natriov Woiva)v. Za.(3i.pct
pag. 443-448.
2) NA' edilia greco-romans din Ia§i, 1842.
iproTirrecov
si
si
si
www.dacoromanica.ro

714 SERVICIUL CLIV16SE1 PARASCHEVA §1 A
M,JpicovAlte stihirl ale Sfantului asemenea, facerea luT
Mateit Metropolitul Mire lor. La Stihira I-a chTar vtd a-
acestA frasA : Alrcio-Tprra CTEPOWOC,, zz-calau.-
7tp6VETO xCiptCYL T1T4 OCUT0.5, xxi iicrEt inavtAige-nIar Bistrita,
respectata Monastire" s'a strAlucit cu harurile lul s'a a-
dapat cu vindecare. Acdsta inseamnA, ca serviciul a fost
compus in tart, Qi s'a acomodat loculuI. Apol se mal vede
acesta §i din MArirea de la Vesperina unde se ceteqte
Ecbcrov (Zvi irpocriurt; crou T6V TC(CTOT'XTOV ITTEOval
xo:1 ;v3poIocav ockOv iv iluipc;c 7Z0) 41.0'J. `TTCEp &p Til; EUTE-
Pitaq aratEint .9'Epti(64Salveaza sfinte cu rugacIunele
tale pe prea credinciosul nostru Domnitor, li-lpaza§te pre
el in ilita resboluluI. Cad pentru buna credinta se lupta
cu cAldura".
Acosta inseamna larasl, ca serviciul a fost scris in tail
acomodat loculuI, invocAnd ajutorul Sfantulul asupra
Domnitorulul RomAnilor din Valahia, ce purta resb6e cu
neortodoxil si pAganil pentru apararea Religiel strAmoseqtt
Canonele stilt dot* unul facerea lui Iosif, care-I mat
vechit si altul a lul Mateit Metropolitul Mirelor, in care
la Oda a III-a sá dice : Cel intre sfintii ascetl, Grigorie,
rod, pe facAtorul tuturor si St6panul pentru intru tot pio-
sul (Down) pe care -] pAzelte in resbde, Tar hordele bar-
bare, pe tote supune-le acestula ". i aiel se vede clar, ca,
Domnul timpului era in grele imprejurAri din partea bar-
barilor Ili a vecinilor, cu caril batea resboT si Metropolitul
Mateit invoca ajutorul SfAntulul Grigorie asupra Dom-
nulul Orei. Iar1§1 dar localisare si acomodare imprejura-
rilorlucru permis de BisericA.Oare sA nu fi fost acest
Domnitor resbolnic pentru credintA qi independenta chiar
Marele Viteaz al Romanilor Mihait ? Forte probabil mi se
pare, pentru ca. Metropolitul Mateit. al Mirelor era lAzator
in Valahiala Monastirea Dealuldupe cum constat din-
tr'un manuscript autograf al set si care porta data 1600
si pe care-1 posed in biblieteca mea.
8E, ovrl
Ilp.651)
si
Qi
1a-
rast:
to
www.dacoromanica.ro

SF. GRICORIE DECAPOLITUL 715
Cine a fost acum qi acest Mateit al Mirilor? El era de
origins grec din Pogoniana, era un om inv6tat ft'a scris li
asupra istoriei Ungro-vlahiei in versurl incepend de la er-
ban Voda pang. la Mihait Bravul. Pe cand era ca Egumen
la Monattirea Dealului, intre anil 1590-1621 a scris Ili
acest serviciti pe lungs alte opere ale sale, a mai scris Fili
asupra papistaqilor ').
Formatul. Este in quarto, pe hartie de panza, litera
cicero, dar c'am uzata. Am intanapinat in text multe erorl.
Ornamentarea este simply de tot, se potrivelte cu cea in-
trebuiatata in Pravila mica de la Govora.
C. E.
') Vecli Eaace NsosXX.rivott cpcXoXoTioc, pag. 403, idem `EXX7pcxhy
esiTpov Oirb Zapipa pag. 418, idem IlcumaoroUXou Bpsvo5, vol. II,
pag. 38. Idem Bibliotheque Grecque Vulgaire publiee par Emile
Legrand, Tome II, pag. 131-332 of Introducerea la acest volum
pag. LXXXIIILXXXVI.
www.dacoromanica.ro

Cu multalintristare §i mall-
nire sufleteasca anuntam ince-
tarea din viata a
Preasfilltitului lnotelltie Chip] len,
EPISCOP EPARHIEI DE BUZEU,
SambAta la 13 ale lunei spre
Duminica la 10 ore noptea §'a
dat sufletul in maim fdcetorului
a tote DUMNEDEV. Preasfin-
ia Sa s'a nascut la 1819, in Bu-
cure§ti, in Suburbia Popescu
(Jignita), era flu de preot, pentru
care cuvent si el u§or a imbra-
to§at misiunea preotiei. Studiile
sale §i le-a tacut in Seminariul
Sf. Mitropolil din Bucure§ti, in
, . . --, - ..*:.,7 .-41.,..:..i....a..,::,....at- --,......: "":::::::-, .... ;;,:'47.-'t ig;:--4,-.1,;-..''....A.r.:.--,;:1, ..-.:-...%. -,:.:
:,,-..-.77.,'-!,: ".
:. ,-,,:_, , ._ . =..
. . . .
_.................._......,-,i_J-.17....,:,, .!,.....--,......:...... :,...
.. _.. .....:,......-_,........---,;5!,',..;.,:.
:.;.;:
.-r..:1 ''''...;;
10,
.1..
....7;.),...i,:.11....
,
.z
.:.,...x.:,i}:i .
. .
If, ,.... -:!i, :1!,',
V .
::.".., "I '.1.:Z
*,1
,
11 I
,
-
16.
to,
41.1,
PI;
*,:t
;
-%
3 t's"if.P1
`.1
31.7'
1.li 4r,f 11{1511
s3;11.1,,P
stbi tlyt:41
:Mr*,
..t&ellrf r7.1141.
i'""*"'"'6' 4 It.' -7-`"t , - (yr
r "1" Tr. ;i1tASTATIATy4
www.dacoromanica.ro

MORTEA P. S. EP1SOOP DE BLIZO 717
Liceul Sf. Sava, §i in urmg. §i le-a desd-
ver§it la Universitatea din Pesta, trimis
acolo cu stipendiul Statului. La 1843 a
imbracat schima monahala in sf. Metro -
polie din Bucure§ti, iar la 1846 a fost hi-
rotonit diacon §i la 1852 preot. De la
1850 §i pana la 1863 a fost profesor qi
director Seminariului metropolitan din Bu-
cure§ti.. In acest interval a fost onorat §i
cu rangurile biserice§ti de Protosinghel §i
§i. Arhimandrit de catra Nifon Metropo-
litul. In anul 1860 a fost numit si Egu-
men la Monastirea Dealulul pe care a
administrat'o pang la 1868, de la care timp
s'a numit Locotenent al Episcopiei Rim-
nicului-Noul Severin, vdduva find acea
Eparhie prin incetarea din viata. a Epis-
copului Calinic. La 1872 a fost hirotonit E-
piscop titular de card Metropolitul Nifon,
cu numirea Stavropoleos, far la 1873 a
fost ales de marele colegiii electoral, corn-
form legei promulgate in acel an, Episcop
al Eparhiei Buzeului. De la 1873 §i pana
la 1893, Noembrie in 13 a pastorit ne-
intrerupt acea Eparhie, timp de 20 de
ani. Preasflntia Sa avea o natura blanda
§i lini§tita, un suflet pacinic ci conciliator,
ura rdsbunarea, fugea de intrigi §i dive-
tiri, ducea o viata mai mult retrasa §i
singuratica. Ca administrator al Eparhiei
Sale era ne'ntrecut, drept catra top', ne-,
www.dacoromanica.ro

718 ARTEA P. S. EPISCOP DE BUZEtt
abusiv si de o exactitate rara in indepli-
nirea dispositiilor disciplinare si adminis-
trative, a§a ca de sigur incetarea sa din
viapa a lasat, cele mai vii regrete atat pas-
toritilor set spirituals, cat si la tot Clerul
Eparhiei Sale. A trecut de la nos, dupe
o _scurta suferintg, in Oa cunostinta §i
lini§teas, in vrasta de 74 ant, regulandu-§I sin-
gur Inca fiind in viata, prin dispositii tes-
tamentarea, chipul cum trebue sa se ur-
meze cu averea sa dupe morte. Tot a-
vutul set §i l'a afierosit Institutiilor de
bine-facer! ale Terel. Fie-i tarina uOra !
.1r
C. Erbiceanu.
www.dacoromanica.ro

Regulamentul Seminarielor,
Dispositiuni generale.
Art. 1. Instructiunea personalului clerical inferior se dA
numat in seminaril.
Seminaristii sunt : intern!, bursierl ci solvent!.
Art. 2. Elevii Seminariulul Nifon Mitropolitul vor avea
aceleall drepturi si indatoriri ca §i elevil Seminariilor Sta-
tului, indata ce ministrul ins tructiunel publice va constata,
printr'o decisiune publicata in buletinul ministerulul, c6,
Seminarul Nifon a adoptat intru totul programa Semina-
rielor Statului.
La ori-ce abatere, acestA, decisiune se va putea revoca,
§i in acest cas, elevil Seminariulul Nifon nu se vor mal
putea bucura de drepturile seminariltilor Statului.
PAna la clasa a IV-a elevil Seminarului Nifon pot trece
la alte §coli secundare, trecend examenul de diferenta ma-
teriilor dintre programa Seminarielor li aceea a scale! in
care voesc Ed intre.
De la clasa a IV-a in sus, elevil Seminariulul Nifon, spre
a putea trece la alte roll secundare, vor trece examen de
admitere asupra tuturor materielor clasei inferiore aceleea
in care voesc A fie primiti.
Art. 3. Pe langa fie-care Seminar cu curs superior va fi
qi o cic616, de aplicatie. Organisarea acestel scale este cea
prev64uta prin regulamentul legel inv6titme'utului primar
§i normal prirnar.
Art. 4. Pans la votarea legel inv6tamentului secundar,
materiile prev6clute in programa Seminarielor se impart
titre urmatorul numer de profesori :
www.dacoromanica.ro

720 REGULAMENTUL SEMINARIELOR
a) La Seminar ul superior.
Un profesor de limba rouafinA.
Un profesor de limba latina.
Un profesor de limba germanA.
Un profesor de matematica.
Un profesor de istorie tli geografie.
Un profesor de stiintele fisice qi naturale.
Un profesor de ltiintele religi6se.
Un profesor de caligrafie li desemn.
Un maestru de musica bisericesca.
Un maestru de musica vocals.
Un maestru de gimnastica li jocuri gimnastice.
b) La Senzinariul inferior.
Un profesor de limba elena.
Un profesor de limba latina.
Un profesor de limba romans,.
Un profesor de limba germane,.
Un profesor de stiintele matematice.
Un profesor de stiintele fisice, chimice §i agronomice,
Un profesor de istorie qi geografie.
Un profesor de igiena, medicina popularA, anatomie /i
fisiologie umana. Acesta va fi li medicul internatului.
Un profesor de filosofie §i pedagogie.
Un profesor de desemn li caligrafie.
Un maestru de musica bisericesca.
Un maestru de musica vocals.
Un maestru de gimnastiea, si jocuri gimnastice.
Un maestru de lucru manual.
Studiile religi6se vor fi impaqite de ministru Intro doul
sail cel mult trei profesori. Pans la noui dispositiuni a-
ceste studit vor fi impartite intre tree profesori si anume :
Un profesor de esegetica si istoria bisericesca.
Un profesor de dogmatics, morale, qi dreptul canonic.
Un profesor pentru pastorale, liturgies, omiletica li
exerciO de predica.
On de cats on ministrul va crede cu cale, el va putea,
cu avisul inspectorilor invelAmentulul secundar, uni cate-
dra de limba latina cu cea de limba romans on cu o
parte a limber elene, catedra de matematica cu cea de
Fl.tiince fisice naturale or cu stfintele fisicochimice §i agro-
nomice, catedra de musica vocals cu cea de musica bi-
www.dacoromanica.ro

REGULAMENTUL SEMINARIELOR 72i
sericesca si catedra de stiintele religiose din cursul infe-
rior cu cea de limba romans sail de istorie si geografie.
Ministrul instructiunei p6te, de va gag cu tale, sa dea
profesorului de limba elena, sat un al doilea profesor,
sail pedagogi ajutatori insarcinati numai cu supraveghiarea
lucrarilor sedge ale elevelilor. Acesti pedagogi nu numerl
intro pedagogil insarcinati cu serviciul interior. De ase-
menea pedagogi, in conditiunile de mai sus, se pot da
si pentru limbele Latina, si romans. Cand ministrul uneste
catedra de matematici cu cea de stiintele fisice $i agro-
nomics, parte din aceste din urma le pote da unui profe-
sor platit cu diurna, ce se va fixa prin budget.
Art. 5. Pentru studiul limbei germane, atat in semina-
riile inferi6re cat §i in seminariile superi6re, vor fi peda-
gogi specials, insarcinati sa supravegheze lucrarile scrise
ale elevilor, li sa fats cu densil exertil de convorbire in
limba germana in anume ore de meditatie, can se vor fixa
de catre profesorul de limba germana, cu aprobarea inspec-
torilor invetamentului secundar.
Art. 6. Pedagogic specials de care se face mentiune in
articolele precedente von putea fi retribuici cu retributiune
mai mare de cat cei-l-alp pedagogi.
Art. 7. Pans la votarea legei invetArnentului secundar,
profesorii seminariilor vor primi retributiunile preveclute
in legea de la 1883. Suplinitorilor de catedre, can at mai
mult de 14 ore pe septemana si can ar putea fi impartite
in doue catedre, nu li se va face retinerea de 30 la mita.
Art. 8. Scolaril seminariilor superi6re nu pot trece la
alte stole secundare, Mei a se presinta la bacalaureat, de
cat dupe ce all respuns fiscului suma cheltuita de Stat cu
intretinerea for din anul intrarel for in seminarid. Acosta
sum& se fixeza la lei 400 pe an penttu solvent! si 700
lei pe an pentru blirsieri.
Dispensa de restituirea acestei sume nu se p6te acorda
de cat In casul capetaret unei infirmitati, care face pe se-
minarist neapt pentru cariera clericals,. Acosta infirmitate
se va dovedi de catra medicul internatului, si ministrul
nu va putea acorda dispensa de cat dupe ce a luat si a-
visul episcopului respectiv.
Pentru trecerea in kicoli profesionale, $i anume: de a-
gricultura, de comerciti si de meserii, ministrul p6te acorda
dispense on sand.
Bissrica Ortodo' Romini, 4,
www.dacoromanica.ro

722 kEGULAIVIElstl'UL SEMINARIELNR
Cele-l-alte conditiunl cu carii eleviI seminarian pot trece
la alte 1c6le secundare sad a se presinta la bacalaureat,
se vor fixa prin regulamentele respective.
In on -ce cas elevil seminariilor superiore vor trebui sib
treat, examene de t6te materiile, Ian nu numal de diferintg.
Examenele trecute sad diplomele cAptState cu violarea
dispositiunilor din nest articol aunt nule.
Examenul de absolvire.
Art. 9. EleviI seminariqq, absolventl al clasel a opta,
vor trece un examen general de absolvirea Seminarului.
Acest examen se trece in urma examenului clasel a opta
in luna Iunie. Acest examen consta din doll() probe : una
in eerie qi alta orals :
Proba in scris se va compune din :
O versiune din limba eleng, in limba romans.
O compositiune in limba romans, (un subject istoric).
O temA din limba roman, in cea germane.
Proba orals se va compune din :
Citirea tli explicarea unel bucgt1 din literatura roman *,
ales& din autoril eititl in cursul Seminarulul superior.
Intrebarl din dogmatics, liturgieg sad istoria biserieescA.
Citirea dintr'un autor german li explicarea in limba
germane.
Citirea li explicarea unul autor elen din eel cititi in class.
O predica scurta luand de tema un text din evangelie
ales de elev. In apreciarea acestel probe se va tine in semi&
curItenia limber li coreetiunea fraset
Seriile de absolventl at Seminarului superior, cari din
pricing, cg ad urmat sub vechile programe, nu ad avut
In clasg, limba germana sad altele din studiile de mai sus,
vor fi dispensatl de aceste materil.
In fie-care an ministrul va lua m6suri pentru aplicarea
dispositiet din aliniatul precedent.
Art. 10. Mat la probele in eerie cat §i la probele orale,
notele se dad de la 0-10.
Candidatul care nu are eel putin nota 5 la fiecare din
aceste materil li eel putin media 6 nu cap6ta diploma de
absolvire. El se pote presenta din nod in anul urmator.
Dup6 acesta nu se mal p6te presenta.
Art. 11. Media se calculeza in parte pentru proba scrisa
qi pentru proba orals, li media general, se face adunend
aceste douo medil.
www.dacoromanica.ro

12 EGULAM ONTUL S ShiNARIELOR (23
Art. 12 Candidatil cari nu obtin diploma de absolvire
nu se pot nicl inscrie la facultatea de teologie, nici bucura
de drepturile acordate seminaristilor prin legea clerulul
mirean si a seminariilor.
Art. 13. Examenul de care se vorbeste in articolele
precedents se va trece dinaintea unel comisiunl de trel
membri, numitl de ministru dintre profesoril seminarulul
superior. Atha comisiune va fi presidata, atat la Iast eat
§i la Bucuresti, de un profesor al facultateI de teologie,
delegat de ministru.
In cas de diverginta, votul serf este hotitritor.
Procedura examenului va fi aceeasi ca la examenul de
admisiune al seminaristilor, asa cum se hotitraste mal la vale.
Art 14. Pentru absolventil Seruinarului superior, exa-
menele preve4ute de legea invetamantulul primar si de
legea clerulul mirean, pentru a le da dreptul sit fie numitl
inve0tori, se vor trees la inceputul lunel Septemvrie.
Comisiunea, dinaintea ciria se vor trees aceste exame-
ne, se va alcatui, de catre ministrul instructiund publice,
dintre profesorit Seminarulul si al scolelor normals de in-
vetatorl, dup6 normele stabilite in regulamentul lege! in-
vat a mentului primar.
Despre seminaristil cari vor reusi la aceste examene se
va tine, la ministerul instructiunel publice, un tabloll separate
Despre admiterea in Seminar.
Art. 15. Seminaristh aunt : intern!, bursierl si solventl.
Bursele se dal prin concurs.
Solventil pot fi dispensatl de tare, dash se dieting la
gtudii si la purtare, alit cum se va fixa mal la vale.
Art. 16. Locurile vacante de intern!, bursierl si solventl
in seminaril se dail. prin concurs, si numal pentru clasa I
si a IV, in casul in care locurile vacante in clasa IV nu
se pot umple cu absolvent! SeminariuluI inferior.
Art. 17. Numerul locurilor vacante in diversele semi-
narii se vor publics prin Monitorul oficial" si buletinul
ministerulul pe clitla de 15 Julie.
Art. 18. De la 1-27 August, concurentil, prin repro-
sentantil lor, vor trebui sit se adreseze la directia Semi-
nariulul pentru cari doresc a concura.
Art. 19. Cererile vor fi insotite de urmat6rele acte ;
a) Pentru clasa I;
www.dacoromanica.ro

724 REGULAMENTUL SEMINARIELOR
1. Actul de naltere, prin care sa se constate cA. are versta
intre 12 qi 13 ani ;
2. Actul de vaccinA sail dovada ca a zacut de v6rsat ;
3. Actul doveditor ca este roman. Acest act va fi dat
de primar ;
4. Actul de botez ;
5. Certificat c& a terminat cursurile unel Icele primare
superiere, sail ca, trecend cursurile unel ffc6le primare in-
feriere, a depta la vent o qc61a primary din tall., rural&
sail urbana, un examen de diferinta dintre cursurile ccole1
primare inferi6re li ale Icelel primare superiere ;
6. Certificat de buna purtare liberat de dire* qc6lei
unde a urmat cursul primal..
b) Pentru class a IV :
1. Actul de nakitere prin care sa se constate ca are versta
litre 15-16 ani ;
2. Actul de vaccinii sail dovada ea a zacut de versat ;
3. Certificatul prin care se constatA ca a absolvit trei
Blase gimnasiale, sail un alt curs secundar declarat echi-
valent ;
4. Certificat de buna purtare, liberat de directia qc61e1
unde a urmat;
5. Actul doveditor ca este roman. Acest act se va li-
bera de primarie ;
6, Actul de botez.
Pentru t6te aceste ver,te se p6te acorda de minister
dispense pana la maximum doi ani In plus.
Art. 20. In sera de 27 August, direetorul Seminariulul
inchide inscrierea ci procede la facerea tabloulul concuren-
tilor, cu arAtarea tutulor calitAtilor lor, top, cum u'a cerut
mal sus.
Art. 21. In clilla de 30 August, inspectorni invetamen-
tului secundar intocmelte o comisie de trel membri dintre
profesoril §c61el.
Inspeetorul sail un delegat al ministerulul pete lua parte
oil cand in aceste comisiuni. In acest cas el are preqeden-
Oa, t.i in cas de divergenta parerea sa hotaraqte.
Art. 22. La 1 Septembrie se face examinarea medical&
a tutulor candidatilor. Medicul va respinge pe toil eel ce
nu aunt de constitutiune exelenta, pe tot' eel nedesvoltati,
www.dacoromanica.ro

RFGULAMENTUL SRMINARIELOR 725
sad cari ate simptome de bole E reditare, precum pe
cari nu au o infatilare potrivita cerintelor canonice pen-
tru acel ce doresc a deveni preotl.
Art. 23. Candidatil admio de medic §i cari vor poseda
actele In regula vor fi supuO la dou6 serif de probe, scrise
i orale.
Probelele scrise vor fi :
A) Pentru clasa I:
a) Din limba romans (o pagina dictate in care sa se
aprecieze corectitudinea limber caligrafia. Subiectul se
va alege din religie) ;
b) Din aritmetica (un exercititt u§or cu numere intregl
sad qecimale).
B) Pentru clasa 1V :
a) Din limba romand, (o compositiune uOra, naratiune,
scris6re, etc.).
b) Din aritmetica (o problems de forta celor ce se dad
in clasa a III-a a liceelor clasice);
c) Din caligrafie (o pagina dictando alta caligrafie
proprid
Examenul in scris se tine la 2 Septembre.
Art. 24. Pentru fie-care probe scrisa se acordA eel mult
o ors jumaate.
Art. 25 In sala de examen nu intra de cat candidatil,
purtand asupra for necesariile pentru scris (cernela, con-
penite, hArtie sugAtore, curate) Iii profesoril insarci-
natI der priveghieze. Elevil cari vor intra in sala de exa-
men cu carp, caiete sad foi scrise se elimineza de la con-
curs, incheiandu-se un proces.verbal constatator de Licata.
Art. 26. Fie-cdrui candidat '1 se va da la intrarea in
said, doa tole de hartie alba, semnate de preqedintele co-
misiunel, pe care candidatul le va inapola dup6 ce'IT va
scrie teza.
Art. 27. Fie.care candidat semneza, teza la coltul de jos
din dr6pta paginel a 3-a. Coltul apol, induoit in mod.
uniform, va fi lipit cu c6rn rosie de profesorul suprave-
ghiator.
Art. 28. Intro Wit, sub priveghiarea unul profesor, nu
pot luena mai mult de 25 candidati. Grupurile de 25 se
vor forma de pe tabloul scris in ordinea alfabetica. Data
comisia crede necesar p6te miclora num6rul ce formeza
o grupa.
Qi eel
Oa).
si
deiti,
si
si
www.dacoromanica.ro

726 ilEGOLAMENTUL SEMINARIELOR
Cand candidatil aunt mat numero§i, preqedintele p6te
delega un supraveghiator ad -hoc pentru grupa la care nu
ajunge num6rul membrilor din juria.
Tote grupurile lucreza acelaqi subject in acelali timp.
Art 29. Subiectul it trimite in plic inchis insp.ctorul
general al invetanantului secundar, afara de proba de
caligrafie, care se alege de pre§edintele juriulul. Acest plic
se deschide in dimineta 010 de 2 Septembrie, fata cu
junul, in momentul de a se ineepe luerarea scrist.
Art. 30. Fi-care membru supraveghiator comunica ime-
diat candidatilor subiectul in sala respective.
Art. 31. Probe le scrise, semnate de profesorul prive-
ghiator, se cercet6za de comisie care hotaralte.
Art. 32. La fie care proba scrisg se pune o not' variind
dup6 valOrea tezel de la 1-10. Suma notelor de la tote
probele impartita cu numerul probelor da media exame-
nului scris.
Art. 33. Candidatul care va avea media scrisulul 6,
avend in acelaci timp la fie-care materie in parte eel putin
patru, se admit° la oral. Pentru clasa 1 proba scrisa nu
este eliminatorie.
Art. 34. Numele candidatilor, declarati admisibili in
conformitate cu aliniatul precedent, se anunta imediat prin
afil, pus pe zidul Icalei, sub semnatura preledintelui.
Art. 35. In 4iiia urmatore, dup6 pronuntarea resultatu-
lul examenului scris, se incepe examenul oral.
Probe le orale vor fi :
A) Pentru clasa I:
a) Intrebarl asupra limbei romane ;
b) Istoria li geografia terei ;
c) Matematicl (exercitil ulore);
d) Intrebaxi asupra istoriei sacre ,
B) Pentru clasa 1V :
Examenul oral se va face asupra materiilor cuprinse in
programul celor trel clase gimnasiale clasice, cestiuni a-
supra limbei romfine, matematicelor, limbei latine, istoriei
ili geografiel.
Art. 36 La notarea 0 calcularea mediei exam euulu
oral se va observa norma de la examenul scris (art. 32)
Media examenului scris adunata cu a examenuluf oral kii
impartial, cu dou6 va da media generala.
Art. 37. Ordinea clasificarei se face dup6 media generala
www.dacoromanica.ro

RrGULAMPNTUT S' MiNARIRI OR 727
qi se declara bursieri, la rand, In limita locurilor vacante,
eel cari au media general& de eel putin 7. Resultatul con-
eursului se va afila spre qtiinta tuturor.
Art. 38. Data locurile vacante nu se pot ocupa in con-
ditiunile artieolului precedent, comisiunea le pote completa
cu solvent( dintre candidatii cari ail obtinut media gene-
ralA peste 6.50 la concursul de burse, li cari declara el
primesc conditiunile preve4ute mat jos pentru solvents.
In lips& se pot primi solvents :?,i far& concurs, cari ati
media ultimului an al §colei ce ail frecuentat, peste 7.50.
Art. 39. LucrArile comisiunei se vor inainta ministeru-
lui spre aprobare.
Probele serise ale candidatilor se vor pastra timp de un
an in arhiva F} colei.
Bursieril declarati admit ,I 'Ana la aprob area luerArilor
de minister pot fi primiti provisoriil in internat de catra
directorul Seminariului.
Art. 40. Ministerul hotArAkde papa la 15 Iulie call din
solvent,[ din Seminar vor fi dispensati de plata taxelor.
Aceltia se vor alege in ordinea clasificarei far& a trece
nisi odata mai jos de eel cari ail obtinut media generals 8.
Intro eel cu media generalA 8, ministerul va alege pe eel
cu purtarea mat bunk.
Solventul este dispensat de taxe numai pentru un an.
Pentru a se bucura (1.i de aci inainte de dispensa, el
va trebui sa capete in anul urmator eel putin media 7.50
li al alba o purtare buna.
Conditiunile solventilor.
Art. 41, Se vor pereepe urmat6rele taxe anuale pentru
un solvent :
300 lei pentru solventii intrati din clasa I, qi 400 lei
pentru eel intrati din clam IV. In ace§ti bans nu se cu-
prind hainele, rufele (1,i cartile.
Art. 42. Taxele se vor plAti in done rate : prima la in-
ceputul anului Icolar in Septembrie, a do-da la 1 Fevruar.
Art. 43. and un solvent va fi departat definitiv din
§cola pentru nedisciplina, sail se va retrage de buns voe
din internat, dupe 15 ytile de la plata unei rate, nu i se
va restitui nimic.
Art. 44. Taxele se vor depune la una din easieriile ge-
nerale ca venit la Stat. Chitantele se vor inainta direetiu-
nei seminariilor respective.
www.dacoromanica.ro

728 laGULAMgNITIL SEMINARIMOR
Art. 45. Directorul primind recepisele de plata ale so'.
ventilor, le va tnainta ministerulut. El va tine un registru
de veniturile ce resulti de la solvent!.
Art. 46. La inceputul anului polar, solventul nu va fi
primit de catra director de cat presintandu'I chitanta ca
a achitat taxa. Daca nu se achita rata a dolls, la termen,
dupe 15 4ile solventul se indeparteaza din internat.
Art. 47. Directorul va cere internilor, la intrarea in
sc61a, obiectele necesarit pentru instalare, de pe numita
lista aprobata de minister, $i care se va publica prin Mo-
nitorul oficial".
Art. 48, Ministerul va putea reserva, in fie-care an, un
num& de locurt in seminariile inferiors, care nu va trece
peste unu la 10 din bursele vacante, pentru candidatil n6s-
cutl in Dobrogea fl cari vor fi dispensati de concurs.
Mid num6rul candidatilor este mat mare de cat al lo-
curilor reservate, se va da preferinta celor cari at mai
buns ate,tate de studil anteriore.
Art. 49 si eel din urma. Ministrul Nostru secretar de Stat
la departamentul cultelor si instructiuneI publice este in-
sarcinat cu aducerea la indeplinire a acestuf decret.
Dat in Castelul Peles, la 11 Octombre 1893.
CAROL.
Ministru cultelorsi
instructiuneI publice,
TAKE IONESCIL Nr. 3459.
Ilk
Regulamentul interior
De ordine qi disciplina al Serninarielor.
Alt. 1. Fiecare Seminar sta sub inalta privighiare si
obladuire a Episcopului respectiv §i a ministerulut cultelor
si instructiune! publice.
Conducerea nemijlocita a SeminariuluI, atat respectiv de
moralitate, cat $i in privinta intelectuala si materials, este
de atributiunea directoruluf, care are ca ajut6re mat multi
repetitori sail veghiatorl de ordine, lar la seroinariele cu
curs superior ci un spiritual.
Art. 2. Directorul este obligat a avea grija pentru stricta
observare a regulamentuluT, cum si pentru meutinerea or-
dine! In Seminar.
www.dacoromanica.ro

1893 09

Recommandé

Recommandé

Contenu connexe

Tendances

Tendances (20)

En vedette

En vedette (16)

Similaire à 1893 09

Similaire à 1893 09 (18)

Plus de Dalv Alem

Plus de Dalv Alem (20)

1893 09