1898 08

A
ORTHODOXA ROMANA
Revista Periodic Eclesiastica.
A
SANTULUI SINOD AL S-TE1 BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE
ROVANE.
ANUL AL XXII-lea, No. 8.
1TC)111]31R,I_
MMMikvai
TABELA MATERIILOR
Pag.
1 Vechile privilegii ale Bisericil Romane in se-
culil trecutl 721
2 Credinta in nemurirea sufletulul si viata viitore
la popOrele vechl inainte de crestinism . 737
3 Conciliul de la Florenta 753
4 Una . Viata si doctrina sa 762
5 Viata unul imbunatatit calugar roman Irinarh
Roset 770
6 Literature Teologica - 792
7 Ist. Marturisirel Ortodoxe» cu o introducere 803
8 Bibliografie 823
9 Donatiunl 834
-
'
036'
'20454
.cls-
4,g,
Cy.
t w
ttOrd
tags-'
4 ..
e,a
r2r;-=,
NP
PP
Care
XIWWWWWWWWWW?;:1-.44.74'.toi; 44;Nert !Poe: grr
dIttEki ktt
7 I OG ki /FH(pipfl f.010t-800E5STi
-/.?..:17434.11% 1.1,1 e ,
s R I cA
Nof
Ci ri
149:
9
rt I
IMEEIMIRWIR FERDEENi
I
IN . . . . . . . . . . .
1 ............. :
: Ifnln
. 1. . . . . . . C.
. . . .
ci
:. 1
1
I7 , ,
I'i,, 1
MILIMECAMMIBROMME mEni
3
3
www.dacoromanica.ro

ANL XXII BISERICA ORTODOXA ROMAITA No. 8
Yechile pritlegii ale Bisericei Romano in seculii trent!,
Milost. Boj. 10) Mihail Racovita Voevoda Gosp.
Zemli Vlahisc 1).
Acel bun credincIos ,7i pururea pomenit Iustinian Imp6rat
lice la 123 Neara:
Cum a dad. ne silim sa se paclasca pravila politicesa,
a aria stapanire Dumnecleti, pentru a luT multA lubire de
Omeni, ne -au incredintat spre paza §i folosul supuOlor no-
tri; cat mai multg, osirdie avem datorie si punem pentru
1) Acest document este publicat in a doua domnie a lui Mihail Ra-
covitil. Prin el se arata cri, din imprejurfirile timpurilor: Rezmeriti, res.
ebbe, inrInrirl civile, predominarea elementelor streine in timpul Fana-
riotilor, all tot sllibit qi s'afi tot cluntit privilegiile qi prerogativele
vechrale Ierarhiei Bisericei nationale. Un factor puternio a injosit aim -
%itor drepturile Bisericei Romine, acel factor era strein. Existafi deja
mai de demult un num6r insemnat de Monastiri Romineqti inchinate,
on voe grit voe, contra dispositiilor etitoriceqti, de urmaqii lor, la di-
ferite locuri din Orient, ca la sf. Munte Athos, la Ierusalim, la Patriar-
hatele de Alexandria qi Constantinopol yi la alto monastiri din Turcia.
°data ce acele Monastiri on Patriarhate s'ail -Oda ca ocupii de f apt
monastirile din piimentul rominese, all ineeput en ineetul gi ca pe fu-
rig all preg5. ti terennl de a deveni proprietari #i de drept a acestor
monastiri inchinate, substrAgendn-le de sub jurisdictia canonicii, a Mi-
tropol4ilor yi Episeopilor Orilor. Multe din monastiri afi fost declarate
stavropigiale, adicii en drept de a fi administrate direct de dare loon-
rile nude all fost inchinate, lucre on totul anti - canonic. Du$ pretinsele
drepturi stavropigiale trite persOnele clericale nu mai cg.deati in juris-
dictia ierarhiei pilmentene, ei se numeafi. se depuneat, se judecafi nu-
.......Mi.
www.dacoromanica.ro

722 VECHILE PRIVILEGI1 ALE BIS. ROMANE
paza sf. canOne si a Dumnedeeytilor pravile, care s'ail orin-
duit de la sf. parintl pentru mantuirea sufletelor nOstre;
cacl cei ce pazesc sf. canOne se invrednicesc sä alba si
pe Dumnedeti ajutor. Iar cel ce le calca. el Insql, pun pe
,dInsiI la blestem A§ijderea tot acesta (lice si la 131 Neara:
Poruncim sf. bisericestl canOne ce s'ati flcut, all ade-
verit de sfintele sobOre sa fie tocmal ca pravila. Cad po-
runcile sf. sobOre le primim ca si pe Dumnecleestele Scrip-
turl si can6nele lor le pazim ca Si pravila. «Aceste dar
socotindu-le si Domnia mea, si Inca fiind si incredintat cum
cä, and se p5zesc canOnele sf. parintl neclatite, prin rug-
mai de care Monastirea nude erat inchinate. De aici abuzuri nenuma-
rate, indiforenta de autoritatea ierarhica looala si neputinta Ierarhiei
nOstre Romanesti de a pune frail canonic acestor musafiri deveniti sty.
pani. Este on totul interzis in canone acest amestec nedrept. In tote
documentele ce am avut ocazie a le ceti, am veclut ca monastirile in-
chinate trebulail sa conserve si sa indeplinesca preseriptiile testamen-
tare ale fondatorilor, ceea ce calugarii Greet indeplinit nici °data.;
Trebuiat sa dea socoteli anuale si numal prisosul veniturilor, dupe ce
indeplineaa prescriptiile ctitoricesti prevaqlute in testamente, sa se tri-
mita ca ajutor la acele monastiri, unde erat inchinate. Nu tinut
nici °data socotela de dispositiile ctitorilor; ba lucrul a ajuns Ora a
se constitui acesti miluiti, pentru saracia lor, de stapani si al monas-
-tirilor inchinate si a proprietatilor on imobililor lor. Se puneak ca la
raezat, Egumeni nu persOne dotate cu religiositate, modestie si purtare
-exemplark cum cer documentele, ci acel ce da mai multi bani, ca a-
rendasii. Calugarii Romani pe ineetul at fost alungati din Monastirile
Romanesti inchinate, si ail fost inlocuii cu doi trel calugari Greci, in-
strumente ale Egumenului. Numai era vorba de asecraminte monahale la
-aceste monastiri clise inchinate, ci numal de o exploatare arbitrary a
unor trimisi streini, de la locurile streine. Cat de bine all petrecut a-
eel Egumeni ai acestor timpuri, cat lux desfasurail in trait comod, cati
bani at stors din aceste Principate, resultat al sudoret locuitorilor Ro-
mani, este lucrul inspaimantatorl
Se vede ca atat Mitropolitul Tani Romanesti Neofit, cat si Episco-
pii, Domnul si Boerii terei, vtgand abuzul si desfiderea on dispretul
autoritatei Ierarbiei Nationale, ajuns pana', la dtizrusinare, cum slice do-
cumental, at luat hotarirea de a pune o margine acestor indraznete
porniri ale calugarilor Greci, chemandu-I la indeplinirea canonelor si a
obiceiului tarei. Moravurile si deprinderile Ora se corupsesera de sus
'Ana jos, din causa ca calugaril Greci ajunsasera un focal' de pestilentk
contagilind tots atmostera vietii nOstre sociale!
s'atii
s'ail
n'ail
www.dacoromanica.ro

IN SECULLI TRECUTT 723
clunele for va fi Dumnecleti ajutator nou6, si neamulul nos-
tru si acestel crestinestl 15.r1, care ni s'ail. Incredintat, cu
porunca am randuit (unele bisericestl pronomil adica obi -
celuri, care In multa vreme si din resmirita, si imperiche-
rile ce ail fost nu stim cum ad ajuns aprOpe de mare
stramutare) ca sa se fad. acest Hrisov si sa-s1 la larasI
Biserica pronomiile ce aft avut, dupe Dumnecleestele si sfin-
tele canOne si dupe poruncile pururea pomenitilor imperatl
si dupd obicelul cel vechlu al tare! acestia. Pentru ca lice
la Pravi15.: (Cum obicelul cel vechIti se cade s5. se pazasca
ca o lege*, numal pentru ca sg. se cum5sca la fies-care,
-atat Dumnecleestele canOne at si poruncile imperAtestl, care
cu porunca, oranduesc pentru aceste pronomil ale Bisericel,
"Tata ca punem intr'acest Hrisov si unele dintrInsele. «Ci
dar asa porunceste canonul al IV-lea al Soborului de la
Halchedon, clicend: Cu tale s'ail parut la acest sf. Sobor
s5. fie supusI la Arhierei toti calugarit ce sint in fies-care
oras si sat, si eel ce va calca acest5, a nOstra hotarire, cu
porunca am orinduit, unul ca acela sa fie afurisit, pentru
ca se nu se necinstesca numele WI Dumnecleit*. i Tar mai
jos lice: «Arhiereul loculul se, pOrte grijg si sa caute de
mantistirI dupre cum se cade*. Asijderea _si canonul al
VIII-lea tot acestul dint Sobor asa j orunceste: «Cliricii, a-
did. Egumenil si purt5torii de grip. al manastirilor si a
epistaturilor sa fie supt stapanirea Arhiereulul lor, dupe
infetatura sfintilor parintl si s5. nu Iasa, din porunca for cea
dupe pravila. Iar eel ce vor indrAzni sa strive acesta ho-
Wire, de vor fi bisericestl sä se pedepsesca bisericeste, lar
de vor fi monasi sail mirenl sa se afurisasc5. . Balsamon
la talmacirea acestul canon. lice: «POte ca'. (*eau Ore-evil,
cum nutria' clericil Metropoliel a fieste-caruIa loc s5. se su-
pue la Arhiereul loculul, lar calugaril si clericil ce slut la
spitale, sail eel ce sint la manastirI, adica Egumepil sa nu
se isupue Arhiereulul, magar de vor fi si In Eparhia lui, ci
www.dacoromanica.ro

724 VECHILE PRIVILEGd ALE BIS. ROMANE
sa se supue etitorilor nagnastirilor §i spitalurilor, ci dar pe-
acestl fgr de pravila §i far de cale alor cuvint stricandu-I
sf. parintl cu poruncg. au hotgrit: Top ace§t1 Egumeni §i
calugarl sa fie supt stapanirea Arhiereulul loculuI, dupe
cum au dat invetatura sf. parinp din inceput pentru acesta
pricing. Iar cel ce vor indrazni sa strice acesta, adica cel
ce vor sa nu se supue, ace§ti calugarl §i Egumeni la Ar-
hiereul lor, de vor fi cleric!, adica egumeni sau leromona§r
safi preop sau lerodiaconi sa se pedepsasca bisericWe de
Arhiereil dupe cum i se va 'Area cu cale; lar de vor fi
mona§1 mireni sä fie afurisill. AceI dar egumeni
calugarI, card dic acum nu se supue Patriarhulul sari
Arhiereulul locului, pentru cg shit de la manastire slobodg,
au de la Bisericg slobodg, aducend la mijloc §i niste !nye-
ikturi ce au facut ctitoril, ce vor respunde la aceste Infri-
co§ate afuriseniI ale Sfinlilor PArintl? Cu adeverat nimic nu
pot sa respuncla, pentru ca macar de va §i orindui In diata
lui sau in cartea de inchinaciune ce da la manastire cti-
torul mangstirel, cum egumenil sau cglugaril acestor ma-
nastirl sä nu se supung la arhiereul loculul, nimene nu va
asculta, pentru cg au orinduit contra dumnedeeVelor sf..
canOne, §i pentru cg au scris lucrurl ce n'au nici un
Zonara la talcuirea acestul canon grg.e§te: «Dum-
nedee§tele canOne poruncesc sa se supue la arhierel tott
clericii §i mona0 ce slut la Bisericl si la crap §i la ma-
halalele acestor ora§e, pentru acesta §i acest canon porun-
ce§te: Sa se supue ace§t1 cleric! la Arhiereul loculul. Aqij-
derea §i clericil manastirilor (§i cu numele clericilor au
numit si pe leromona§l si egumeni ce slut la monastirl,
cad Dumnedee§til pgrintl asa obicInuesc sä numesca §i pe-
Ieromona§I §i pe egumeni cleric!). Acqtl dar top cleric!, a-
Ieromona0, egumeni §i top mona0 porunce§te canonul
acesta sa se supue la Arhierea si sa nu se dezruOneze §i
sa fuga de la stapanirea acelula; si pe cel ce vor calca a-
te-
meIu.
dica
salt sit
sa
www.dacoromanica.ro

IN SECULII TRECLITI 725
-test canon, de vor fi adica egumenT, au leromonasT,
au preop, au diaconl sa-1 pedepsesa Arhiereul dup6 cum
i se va 'Area cu cale; Tar de vor fi monasi s'ati mireni cu
porunca au orinduit canonul sa fie afurisip. Si cum licend
-canonul pentru cleric! au pomenit si mireni, mi se pare,
-dice talcuitorul, gindul sf. parintl acest fel sa fie: Sf. Pa-
rintl au socotit cum a clench din puterea for sa nu in-
draznesa sa se derusineze, sa nu bage In sema si sa Tag
de supt stapanirea arhiereului, dar p6te ca clericil nadaj-
duind la niscare-va mireni, cart au putere, Tail indraznela
din puterea acelora si se dezrusinea in protiva arhiereului,
pe acest1 mireni canonul cel dintald al Soborulul de la
Tarigrad, ce se chema IntaTu si al doilea, care s'all facut
la Biserica sf. Apostoll, cull se fac pricinuitorl de acesta
afurisesc parintil. Aristen la talcul acestui canon dice:
Sa n'aiba volnicie nimeni manastire far de stirea
Tar and stie Arhiereul si va da dup6 obiceld bla-
-goslovenie sa se zidesca manastire, si dup6 ce se va zidi
-sa se faca condica si sa se scrie Inlauntru tote ale mauls-
tire! miscatOre si nemi'scatOre §i acesta condia sa stea la
.Mitropolie si far de stirea Arhiereulul sa n'alba volnicie cti-
-torul aut sa se faca insus el Egumen, ail se faca pe altul
Egumen. Neara alul Iustinian 123 dice: «Acea dar se adea
sa dicem ma! nainte de cele-l-alte, cum a tot-deuna si
In tot locul imp6ratieT mele, and va tine -va sa didesca
sfinta Manastire, sa nalba volnicie se ilidesca acesta mai
-nainte pans nu va chema pe Arhiereul loculul, si acel Ar-
hiereu sa ridice malnile la cer si cu molitfa cea obiclnuita
sa inchine acel loc la Dumnedeu. Puind Intr'acel loc si
semnul mantuirel nOstre (dicem p6 prea cinstita si inchi-
-natOrea Cruce), si asa -sa incepa ctitorul ctidirea manastire!
-puind in temelie acesta fOrte bun si de folos si acesta dar
sa fie incepatura didirel sfintelor manastirl.. Lang& acesta
poruncim, Egumenul s'ati Arhimandritul fieste-caril manas-
clerici,
Arhie-
-reulul,
ti
www.dacoromanica.ro

726 VECHILE PRIVILEGI1 ALE ilS. ROMANE
tirl sa se faca nu cu fatarie, dar sa fie pravoslavnic inte
lept, procopsit si vrednic iconom ca sa pOta sä chivirnisasca,
manastirea si sa pazasca obicelul calugaresc, si cand va
fi acest fel sa-1 pue Arhiereul Egumen. i aceste t6te cate
am hotarit pentru manastirile barbatesti poruncim sa se tie
si la manastirile fameestl. i tar intealt loc tot la acesta
Neara porunceste insusi acesta: poruncim chivernisitoril si
purtatorii de grija si egumenil sfintelor manastiri si spita--
lurilor si toil ce1-1-alp clerics, caril ati diregatoril bisericesti
sa alba a respunde la Arhierel pentru acesta, si sa dea la
el socotela chivernisirel ce fac manastirilor, care sint asu
si 131 Neara tot acea qice: §i de va randui cel ce
face diata pe cei ce se cadeail sa fie purtatorl de grija la
spitalele care lide§te, au pe egumeni la manastirile care
face, ail de va da acesta volnicie si la insusi clironomii,
poruncim in tot chipul pe clironomi sa savirsasca cele care
au randuit mortul cercetand si avend grip, pentru tote a-
cestea preasfintitii Arhierel al locurilor, de se face acesta
chivirnisire buna, si de vor afla p6 chivirnisitorii sail egu-
menil ca nu sint destoinici si buff chivernisitorl di. alba.
volnicie Arhiereil sa-1 sc6ta si In locul for sa pue pe alp
chivernisitorl destoinici. §i Diataxis 39 a cartel intal ai con-
dupre cum dice Fotie la al treilea cap. la 11 tituloa
le Nomocanonul luI: Arhiereil cerceteza pe egumeni si egu-
menil pe monasil ce sint la manastirile lor. Nearaila 133
a luI Justinian: Arhiereul fieste-carui loc sa aiba grija pen-
tru acesta (adica ca se nu se faca in manastiri lucruri ne-
cuviOse), sau patriarh este, sail Metropolit, si sa trimita
Omeni ai for sa cerceteze acestea si sa pazasca sa nu lese
sa se faca vre-un lucru necuviincios la manastiri. Jar de se
va face vre-un lucru ca acesta, cat mai curand sa-1 in-
drepteze. i nu este cu mirare dad. dall acesta volnicie
imperatii cel vechi ai crestinflor la Arhiereif credintei nOstre.
Caci ca crestini erail sunusi si el la Dumnedeestile
pra-le,
dical,
n4s'e
www.dacoromanica.ro

111 SECULII TRECUT1 727
canOne ale sf. parinti 2). Ci cu mirare dar este, a si prea
puternicii imperati ai imp6ratiel Otomanilor la care sintem
supusi mai to acesta volnicie daa la Arhiereil credintel
nOstre, pentru ca se, se chivirnisasca raialla dup6 legea lor.
Pentru acesta late, a punem intr'acest Hrisov al nostru si
unele din imperatescul Berat, care au obicelil de dail la
arhiereil cari se fac acum: «Poruncim and vre unul din
Episcopl s'aii din egumeni s'ati din monasi al Eparhiel Mi-
tropolitului va gresi, acest numit Mitropolit se, -1 pedepsesa
si se, nu-1 opresa nimene dintr'alt loc; tot la acest Berat
dice: Viile si gradinele si metohurile si morile si mosiile
ce sint ale bisericilor si ale manastirilor si alte lucruri a-
semenea si dobitOcele ce sint date danii manastirilor, dup6
cum le-ail stapanit cei mat tnainte Mitropoliti se, le stApa-
nesa si el, si de died nimen1 s6, n'aild opr61a nici su-
parare. i tntr'alt loc tot la acest Berat porunceste asa:
i and va catherisi Episcop acest Mitropolit si egumeni si
preotl si diregatoria for va da o altora de atra nimeni se,
n'alba oprela. i tntr'alt loc, tot -tntr'acest Berat dice: i
2) Pine aicea Chrisovul Domnesc enumere canOnele si comentariile
la aceste canone, dupe Zonara, Balsamon $i Aristen, prin care se do-
vedeste ce.' canonele trebue respectate tot atlit, cat si legile civile, dupe
cum era in Imperiul Bizantin. Trebue se, stim ce. noi Romanii am im-
prumutat in timpurile vechi legislatia miste, de la Bizantini, dupe a-
ceea ne-am administrat, jndecat si constitaiit drepturile de proprietate,
phis obicelul pamentuluT, ca lege nescrise, si de care se %inea multe. so-
eaten:. Dupe ce arat, ce loc trebue se, ocupe canonele in stat, apol do-
vedecte, tot on canOne!e, ce, nimeni dintre clerici nu se 'Ate sustrage
de sub canOne $i nici de sub autoritatea locale, a Bisericil tare. Ca
toil trebue se, se supuna Mitropolitulul si Episcopilor locurilor unde se
afa, ce nu exista alte autoritate, in afare de tare., cg canonele an re-
cunosc aid un privilegiu de amestec a and autoriati ierarhice in le-
rarhia nbstra.. Probat acest pnnot, se resping pretinsele drepturl de ju-
risdictii stavropigiale si se declare, ce, toti clericil din Cara rominescI,
IAA, esceptiune, cad sub jurisdictia Ierarhiei pamentene. Dovecple din
Chrisov sunt extrase din nomocanonistii citatl mai sus. Acest document
este tot odata fi un tratat de drept Bisericesc, in cestiunea. locului si
a valorel ce trebue se. ocupe intr'un Stat can6nele si lezislatiile biseri.--
cesd.
www.dacoromanica.ro

728 VECHILE PRIVILEGII ALP; BIS. ROMANS
cand se va Intampla sa se inchicla Episcop sailp reot salt
calugar sau calugarita cu volnicia judecatei, acest Mitro-
polit sa-1 tnchicia si pe calugaril caril n'ai bisericl si umbla
dintr'un loc In altul si se fac pricinuitorl turburard, acest
Mitropolit sa -1 pedepsesca si opresca, si cand la soco-
tela egumenilor si ispravnicilor bisericilor, acest Mitropolit
sa n'aIba suparare de catra nimenlo 8). Lang aceste care am
velut cum ca au ajuns si judecatile bisericesti la nestator-
nicie de intamplarile vremei si au inceput mirenii sa judece
judecatI bisericestl si sit cads la afuriseniile Parintilor ne-
stiind; am socotit cum ci se cade Indreptam si acesta:
g Ci pentru acesta spre mal multa adeverinta, lata ca pu-
nem intr'acest Hrisov si niste canOne ale sfintilor parintl
si porunci Imperatesti pentru acesta pricina). Al noulea
canon al Soborulul de la Halcedon. Aristin la talcuirea a-
cestul canon (lice: Cliricil (si cu numele clericilor se cu-
prind si egumenil si Ieromonasil si preotil si diaconil si
monasil si calugaritele) and au judecata bisericesca si lass
judecata Arhiereulul si merg la judecatl mirenestl, sa se
pedepsesca dupe cum clic sfintele canOne. i cleric cand
are judecata cu Episcopul sa merga la Mitropolit, si Epis-
copul cand are judecata, cu Mitropolitul sa merga la Pa-
triarhul. i Neara 123 a Jul Iustinian dice: De va fi judecata
bisericesca boeril politicestl sa nu se amestece la acea cer-
cetare, ci arhiereul dupe "sf. canOne sa o savirsasca 4). Lang
Chlar dup6 caderea Constantinopoluld, Imperatoril Otomani au
recunoscut Patriarhilor acelead drepturl qi privilegil, care le aveati
sub Imperatoril creqtinl. Era in interesul politic al Tumid de a rem-
no§te aceste drepturi creqtinilor. Alt-fel trebueati on sa emigreze aceq-
tia orl EA fie administratI religios de &Are hogii turd, ceea ce era im-
posibil. Tnrcilor le-ati vent mai bine a lasa stele prerogative vechi tot
Patriarhilor a-I face pe Patriarhi respumptori de on -ce acte de r6z-
vratire. De aicea acea des& schimbare de Patriarhi, acea precupetie a
scaunului Patriarhal, acea abjeotit' simonie in curgere de secull.
4) Din cause di puterea civila pe timpul Fanariotilor, era arbitrary
s'a lovit gi indreptul autoritlitei Bisericel nationale de a-I judeca el
sa-I
sa
1;3 i
gi
0) gi
Qi
www.dacoromanica.ro

IN sEcuLn TnEcuTI 729
aceste, pentru cg.c1 au venit la urechile nestre, cum a
neavend volnicie protopopil sa aresteze §i sa pedep:.esca dupe
vechiul obiceitl al loculul pe cei ce fac amestecaturt de
singe, si pe cei ce hrapesc fete i fac nunte Mr . de lege,
i pre cel ce in tiitorl prin casele lor, se faceail multe farl
de legY ca acestea, cu poruncg am orinduit sa se indrepteze §i
acesta. Ci lataca punem §i nite pravile pentru acesta pricing.
Armenopolos la cartea 6. titlul al 4. lista 307: ceY ce fac
amestecaturg, de singe, adia cel ce se afla cu vre-o rudenie
a lor, sa li se tale nasul §i sa se bata §i sä se desparta
unul de altul. Tot acest Armenopolla a 4 carte la titlul
6 list. 264, (lice: cel ce va hrgpi vre o fatg. sari vgduvg,
-de va fi fost si logudnica lul nu pete sa o la muere, mg,-
car de va vrea §i tatgl ci sa se lerte §i gre§alele lor, ci
sg-1 pedepsesa pre el impreung cu cel ce ail fost ajutorl,
qi maI jos tot la acel loc cel ce va face nunta far&
de lege, de va avea direggtorie sa o plarcla si tete ale lul
sa, se faca domne§t1 si surgunesca. bar de va fi vre
un prost §i nu va avea direggtorie Insa se se bata, si co-
piil ce se vor na$e dinteacesta impreunare fara de lege sa
nu clironomisesca nimic de la parintil lor. Vlastar X sti-
hios mi, la .14. cap. list 185 lice: Cel ce tine doue muerl,
adica una cu cununie si alta tiitore sä se bats §i sg. se go-
nesca tiitOrea lul dimpreung cu copiil el din casa aceea,
si cel ce tine numal tiitere, au sä se cunune cu dinsa de
va vrea, au sa o gonesca. Iar de nu va vrea sa o gonesca
sg se pedepsesca si sa plardg diregatoria lul de va avea
-numal el, Episcopii locurilor, pe clericii de sub jurisdie-
tia lor, dupt principiul de drept: a se judeca de judecatorii ski firelti
eel vinovati. Chrisovul ca at ajuns i judecatile bisericegti la
nestatornicie de intimpltrile vremei, inceput mirenii srt judeceju-
dectli biserice0i cadt la afuriseniile preintilor, neqtiind. Se hotit-
stiqte dar ca in cestiunile bisericeti clericii justiciabili sti, se judece nu-
-mai de judecittorif lor fireciti, de Aritropolitii Episcopii, la d caste-
. rifle lor.
dice:
sA-1
gi aA
sa
foi
Mitropolitil pi
diem
yi
www.dacoromanica.ro

730 VECHILS PRIVILRGII ALE BIS. ROMANS
si pe tiitOrea aceea sa o surgiunesca departe de el 5). Langa
acestea, pentru ca am Inte les cum ca. unil din calugarl si
ieromonasi, mal 'nainte pana nu se calugaresc sunt fOrte
saraci, apol dupe ce se calugaresc intra in manastiri si se
fac Egumenl si Dichil all lau alta diregatorie monastiresca
si cu acesta castiga cu numele monastirel lucruri misca-
Ore all nemiscatOre, apol la mOrtea for le lase. rudeniilor
for sail copiilor, si cu acesta se pagubesc monastirile si in-
fra si el in plcat, pentru acesta am orInduit sa se indrep-
teze si acesta. Ci dar spre mal multa dovadd Iata ce. punem
Intr'acest Hrisov si pentru acesta pricind canOnele sf. pa-
rinti si porunci imperatesti. Canonul 37 al Soborulul de la
Cartagena: «Episcopa, Egumenii, Ieromonasivi, Diaconil si
monasil, carii pane. nu se calugaresc au fost prea saraci,
data pre urine. procopsit si all castigat lucruri misca-
tOre all nemiscatOre cu numele Bisericel all al Manastiri-
lor, sa le lase la Biserica aceea, all la manastirea lor, cu
al carula nume castigat, pentru cad se pedepsesc
ca niste furl de sfinte. Iar de vor castiga ceva din cliro-
nomia rudelor, all be va ddrui cine-va ceva pentru
lar nu pentru manastire, au datorie o parte dintru acelea
sa lase danie la manastire, cat li se va 'Area cu tale si
cele-l-alte sa le dea undo le va fi vola. Iar pe ce va da
danie cinevas, ce-I va, fi vole. la manastirea lul, pe urma
se va cai si va cauta sa is inapoi acea danie, sa se cache,
risesca. Nearaila 131 a lul Iustinian Vice: oprim pe Arhie-
rel sa nu dea la rudele for sail la alte obraze ce fel vor-
5) Din cause destrfibrilarei societfitei prin introducerea elementula
strein de datine si obiceinri romfinesti, coruptia tnoravnrilor se Intin-
sera si prin sate, de la orase, asa ca muli traiau intro promiscuitate
ca si barbarii on 'Duca. Tot felul de abuzuri si desfranfiff socials, ceea.
ce a pus pe gaud pe autoritatea Statulul, de a ha mfisuri ca cfisitto-
ria, basa societfitei, sä se respecte. dat voe Protopopilor preoti-
lor a sratui, a indemna ca poporul s'a nu trfiesd, in concubinaj ca si
animalele; 'far dad, nu s'ar indrepta pedepsescii dup6 vechiul obi -
ceiu neascuitatori si pe aili Mcatori ae rele.
le-au
din il,
S'a
sä-I
pe
nail
si
ai
www.dacoromanica.ro

TN SECULII TRECUTI 731
fi, acele lucrurl miscatOre si nemiscatOre, care au castigat
dupe ce au luat acea Arhierie, ci sa le cheltuiasca la mi-
lostenil si la alte lucrurI cuviinclOse, si cele ce vor prisosi
dupe mOrtea for sa remae la Mitropolia on la Episcopia
fieste-caruia. Dar au volnicie sa dea unde le va fi vola cela
ce le-au avut, pana sa nu Ia acea Eparhie. i cand se va
Intampla sa castige din clirononia rudelor, acestea aseme-
nea sa se stie si la cel-l-altI chivernisitori al manastirilor,
adica Arhimandritii, egumenii si 8,10. Dar de va muri vre-
un Arhiereil set Egumen, sat Ieromonah sad diacon sau
calugar sau calugari 6. faia de diata si far de clironom a
deveratl, WA a luI avutie sa se dea manastirel. i Arme-
nopolos la titlos 4. cartea a 5 graeste: macar barbat ma-
car muere de va avea viata calugaresca si va intra in ma-
nastire si nu va face diata pentru tot a lul mal dinainte pana
sa nu se calugaresca din ceasul acela ce se va calugari
tote ale luI sa se faca ale manastirei, daca nu va avea co-
pii; Jar de va avea copil are volnicie si dupe ce se va ca-
lugari faca diata si sa lase ale lui copiilor, lar nu
bite, si sa-sl opresca si el o parte ca unul copil si are da-
toria sa o dea la manastirea Jul. Iar de va muri far de diata
atunci copiiI lui sa impartesca tot a WI cat va fi si sa. dea
si manastireI o parte cat is un copil. cLa aceste dar sf.
canOne si poruncI imparatestl, si vechlulul obiceIti al lo-
culul cautand si domnia mea poruncim, si cu porunca ho-
tarlm acelea ce se vor scrie mai jos: i cel ce le va pazi,
va avea pe Dumnedeu tntr'ajutor si rugele sfintelor sob6re.
Iar cel ce le va calca va avea pre Dumnecleil neprotivnic
si blestemurilor sf. parintl si va lua si pedepsa dupe pra-
vila, ca un fur de sfinte si calcator Dumnecleestilor can6ne
si poruncilor ImperatestI 6). A) Intalu poruncim top clericil,
6) Ultim Chrisovul intareste din nofi vechinl obiceifi al pamentulni
qi care-1 in concordanta cu canOnele legisla.cia bizantina, ca
Episcopil, Egumeni:', 31fmaL-ii. qi en nit cuvInt, tot cel
cti
Mcnalrille,
Mitre-
:0E0i,
www.dacoromanica.ro

732 VECHILE PRIVILEGII ALE BIS. ROMANE
adica Arhimandritii, Egumenii, Ieromonasil, Diaconil Mona-
sit si preotil, ce se vor afla inteacesta crestinesca tars, ca-
rele ni incredintat noue de la Dumnelea pentru multa
lul mill, sa se supue, dupe Dumneleestile canOne ce
4is si dupe poruncile imperatestl si vechiul obicelt al lo-
cului la Mitropolitul carele va fi dupe vreme al loculuI si
la Preasf. sa sa dea Egumenil socotela tuturor manastiri-
lor ce sunt ale tares, si nu sunt inchinate intr'alte parti;
far Egumenil manastirilor ce se afla aice In. Cara si sunt
inchinate intr'alte parIi, sa dea socotela manastirilor lor,
la stapanii locurilor acelora, unde sunt inchinate, si el sa
'I pue si sa-'I scOt.a cu stirea Domniel mele. AcestI "Egu-
.ce a intrat in monahism, sit se supunit canonelor. Averea lor, ce at a-
vut'o de la parinti, on ar primi-o ca ereditate fiind in monahism, dad,
n'at fost easatoriti mat inainte pe nand erati mireni, sa fie Otis; de drept
a Mitropoliei, Episcopiei, Monastirel etc. la care a trait qi a reposat.
Dad. a fost c.sittorit gi n'a flout nisi o dispositie diata in vista,
atunci avutul se imparte intre fit qi se fac atatea parti, cats fit are,
plus una pentrn raposatul lor parinte, care trece de drept Mitropoliei,
Episcopiei on Monastirei. Dace insa Mitropolitnl sat Episcopul sat Egu-
menul, and a intrat in acesta slujba ierarhica a avut averea sa pro-
prie, dar la intrarea sa in servire n'a declarat'o prin un inventar in
regula, la autoritatea in drept, atunci gi acesta avere a lui proprie
loculni uncle a reposat. Dad. Mitropolitul sat Episcopal sat Egn-
menul ar caytiga ceva pe numele lul, on i s'ar face o danie nominala, a-
tunci pe acesta o pOte rasa prin testament cut .voeqte, facend loculni
-uncle este o parte cat va voi. Tots averea ce ar caqtiga'o Mitropolitul on
Episcopal sat Egumenul sat Diehinl-administratorul imobililor biserieegti
qi on -ce alti calugari, ce at manipulat avert publice bisericeati, este
T6mane de drept bisericei adica Mitropoliei, Episcopiet, Monastirei uncle
a slujit. Iar cuvintul este acesta. Daca poseda avere, a facut'o en nu-
mele Mitropoliei, Episcopiei on Monastirel etc. pe care a administrat'o.
Dacii nu era in capul aces Institatinni, n'avea de uncle face avere. De
aceea in tote timpurile la Romani pe Mitropoliti I-at moytenit Mitropoliile
pe Episcopi Episcopiile, pe Egumeni qi Dichil Monastirile. Calugarn1
nu are alte rude, afara de copii, dud I-au avut find casatorit inainte de
a intra in monahism. El face declara %ie formalii ca se leapada de ru-
denit, de aceea el nits pOte fi infiat on adoptat, pentru ca-t afierosit
lui Dumneclet qi-I afara de lume. Averea calugarului este averea comu-
nitatei in care a trait gi caria-t revine de drept, dupti °amine gi dis-
positfile legilor bisantine.
oat
gi
s'ae.
s'aft
rt.
mine
pi
si.
www.dacoromanica.ro

TN SECULli TRECUT! 73X
meni dar al manastirilor ce sunt inchinate intr'alte
macar ca am clis, cum la stapanil for sa'sl dea socotela
for si el cu stirea nOstra sa-I pue si sa-I scOta, dar numal
sa nu se desrusineze pentru acesta si sä nu bage in sema
pe arhiereul loculul, ci la cele-l-alte indreptarl bisericest1
sa se supue la tote si tot-d'auna pentru ca se afia in Epar-
hia lul. Iar pe Egumenil manastirilor ce nu sunt inchinate
intr'alte part, dupre cum am cis, dam volnicie Mitropoli-
tulul loculul care va fi dupe vreml, sa-1 pue si sa-1 scOta
fac'end stire mal inainte Domniel mele. Si cand se va in-
tampla sa se faca vre un lucru fara, de cale, la vre un
obraz bisericesc, au la vre o manastire, atat din cele ce-
sunt ale tar', cat si din cele ce sunt intr'alte partl inchi-
nate, Arhiereul loculul sg, alba. volnicie sa cerceteze si dupe-
pravila sa faca indreptarea, alt nimeni sa nu se amestice.
Iar pe Egumenil schiturilor ce sunt inchinate is Episcopii si
sunt ale Tor, Episcopil sa.-1 pue si sä-1 scoata, si st le la so-
cotela si sa-1 stapan6sca. B) Poruncim cand este vre o ju-
decata Bisericesca, au aid au afara la lard, Mitropolitul sa
o judice dupe pravila, au protopopil ce'l are orinduitl a-
fara in judete, dupe cum ad fost vechiul obiceIti at taril,
cand este In Eparhia Mitropolitulul. Iar de va, fi in Epar-
hiele Episcopilor, EpiscopiI, au protopopil ce -1 au orinduitl
prin judete sa judece acea judecata dupe pravila. ni-
mene din boerl sail din ispravnicl sail din capitani sail din
alt-cinevas, sa nu se amestece la acea bisericesca judecata
cad Tanga blestemurile sf. parintl ce va avea ca un cal-
cator canOnelor Tor, se va pedepsi fOrte reu si de dire Dom-
nia mea, ca un calcator pravililor imperatestl si poruncil,
Domniel mele. C) Dam volnicie Mitropolitulul tareI asisde-
rea si Episcopilor in eparhia for si protopopilor ce sunt
orinduitl in judete sa cerceteze cu deamaruntul pentru a-
mestecarile de singe care se lac, si pentru rapirile fetelor
si pentru nuntile cele fara de lege si pentru cel ce in Ili-
partl,
Bi
www.dacoromanica.ro

734 VECHILE PRIVILEGII ALE BIS. ROMANS
tori si pentru alte fapte necuviinciOse. $i protopopil dupe
ce vor cerceta si vor afla vre-un pacat ca acela ce s'ai1
numit mai sus, sa faca in stire fieste-care Arhiereului lut,
Protopopi! Mitrcpoliel Mitropolitulul si protopopil Episcopi-
lor Episcopiilor lor, si de vor putea Arhiereil sa indrepteze
acel pacat si sä dea canonul ce se cade la acel obraz, ca-
rele a pacatuit dupe Dumnecleestile si sf. canOne duhov-
nicest', si se va lasa si se va parasi si acel obraz de pa-
catul acesta fOrte bine, Iar de nu va asculta pe Arhierei
si nu va primi canonul ce-1 vor da si nu va face parasire
de acel pacat, poruncim Arhiereil sa faca in stire la Dom-
Ma mea $i atuncea sa se pedepsesca dupe pravila acei ce
ail pacatuit si nu s'ail. indreptat. Inca poruncim: Preasfin-
lip Arhierei sa aiba mare grija si sa dea porunea la pro-
topopil lor si protopopii la ce1-1-alti preoi ca sa indemneze
pe poporanil lor, or! rumani ori tigani sa se ispoveduiasca
si dupe ce se vor ispovedui ,7i 'si vor face si canonul ce
li se vor da de la duhovnicil lor, sa se cuminice cu sf.
taine, cat mai putin, de trel ori intr'un an, adica la sf. In-
viere a DomnuluT nostru Iisus Christos, adica la Pasti, a
doua Ora la Adormirea MaIcil Precistel, adica la sinta Ma-
ria mare, a trela Ora la Nasterea Domnulul nostru Jisus
Christos, adica la Craciun. Iarasi mai poruncim si dam voe
protopopilor sa cerceteze pentru cel ce vor fi vrajitorl sail
vrajitOre si cand vor gasi pre vre unul, or! parte barba-
tesca sal femeesca sa-i dea Invet.atura ca sa se parasesca
de acea fapta afarA de lege si de se va indrepta, si se va
parasi, fOrte bine. Iar de nu va vrea sa lipsesca din acea
prilestire diavolescA, pentru unul ca acela sa se dea stire
protopopiei la Arhierei! for li de nu va asculta acel vraji-
tor sail acea vrajitOre si de invetatura Arhiereilor ca sa se
indrepteze duhovniceste, Arhiereil sa faca in sure Domniel
rnele, ca sa se pedepsesca dupe sfinta pravila. D) Porun-
elms care MitropQlit sail Episcop sail Arhimandrit sail jEgu.-
www.dacoromanica.ro

IN sEctiLii TRECUTI 735
-men sau Ieromonah sau Ierodiacon, au calugar au calugarita,
mat inainte pana a nu-si lua Eparhia, an pana a, nu se ca-
lugari, ail a lua Egumenie este prea sarac, si dupe ce Ar
hiereul la Eparhier au Egumenul egumenie, si castiga cu na-
raele eparhiel au manastirel ad din bucatele Eparhiel
tut sau dintr'ale manastirel lut lucruri miscatOre si nemis-
cdtOre, dupe ce va muri tOte sä fie ale Mitropoliel au Epis-
copiei sau ale manastirel fieste-crula, si nici unul din rude
sa nu pOta sa is nimic dintr'acelea. Iar de au castigat ceva
din clirononia rudelor lui, daruit tine -va ceva pen-
tru numele lui, dar nu pentru numele Mitropoliel lul, sau
Episcopiei sau manastirel lui sa alba volnicie sa le dea unde-i
va fi voia, lasand Inainte ca datornici la Mitropolia au Epis-
copia lul sau manastirea lul, fieste-care ce se va Indura.
Iar pe urma de se va cai si va lua Inapol acea danie sa
nu alba volnicie, ci Inca sa se si pedepsesca, dupe cam5-
nele sf. parin 1. Iar de va muri vre un Mitropolit sau Epis-
cop sail Egumen sau Ieromonah sau Ierodiacon sau calu-
gAr sau calugarita far de diata si far de clironomi cu tale
taa avutia lui sa fie a Mitropoliel sail a Episcopiei sail a
manastirel lul, si acesta pentru eel ce nu s'ail insurat nici
odatd; Iar pentru Arhiereil s ul Egumenil sau calugaritele
sau cMugUil care all fost mai inainte Insurati si pe urma
s'ati calugarit, au ajuns arhierel si n'au facut nici odatd
mai inainte pana sa nu se calugaresca, au sa se faca Ar-
hierel, tntr'acel teas ce calugarit, au s'atl facut Arhie-
rei, tOte ale for sa fie ale Mitropoliel sail ale Episcopiei
sau ale manastirel lor, de nu vor avea ccpii. Iar de vor
avea copil sa faca diata si dupe ce se vor cdlugari sail se
vor face Arhierel si sa lase si copiilor ale for (adica cat
au avut mai inainte pana sa nu se calugaresca, au sa se
faca Arhierei; Cad ce va fi castigat dupe ce s'ati caluga-
rit sail s'ail facut Arhiereu cu numele Eparhiel for sau ma--
nastirei bite sunt ale Mitropoliel sail ale Episcopiei for sad
au I-ail
Mt
Wad
www.dacoromanica.ro

736 VECH. PRIV. ALE BIS. ROMANE TN SEC. TRECUT1
ale manastirel); dar nu tete, ci sa opresca si el o parte ca
a unul copil al lor si sa alba datorie sa o dea Mitropoliel
sau Episcopiel lor sau manastirel lor; lar de vor muri far
de dietI, atuncl copiii lor imparts trite ale lor, mutt putin
(adica cat au avut pan sa nu se calugaresca., au sä se faca
Arhiereil) sa alba datorie sa dea si manastirel o parte,
cat va lua unul dintre el. Aceste porunceste Domnia mea,
i dup6 Dumnecleestile candne ale sfintilor parintl si dup6
poruncile Imperatestl si -dupe vechlul obicelii al loculul,
asa sa se faca negresit. intarit Hrisovul acesta cu
tot soborul Bisericesc impreuna i cu Preasf. Mitropolitul
Orel Chir Neofit cu dol de Dumnecleil lubitorl Episcopl,
Sf. sa parintele Chir Climent Episcop Ramniculul i Sf. sa
Chir Metodie Episcop Buz 6ului i impreuna cu to cinsti-
til si credinclosiI boeril cei marl al Divanulul Domniel mele:
Pan Iordache Cretulescu vel Dvornic, i pan Constantin Du-
descu vel Logofat, i Pan Antonache vel Ban, i Pan Mano-
lache vel Spatar, i Pan Grigorie Greceanu vel Visternic, i
Pan Barbul Vacarescul vel Clucer, i Pan lord ache vel Pos-
telnic, i Pan tefan Dudescul vel Paharnic, i Pan Radul
Cretulescu vel Stolnic, i Pan Iordache vel Comis, i Pan Va-
silache vel Sluger, i Pan Draghicenu vel Pitar Ispravni-
cul Dumitrasco Racovita. vel Logofat. scris Hriso-
vul acesta In anul dintaIti intru a doua domnie a Domniel
mele, aid In orasul scaunulul Domniel mele In BucurestI
de Mihafil logofetel sin Tomel Babenul In anul de la zidi-
rea Iumel leat 7250. Ghenarie (,cosi. r N apie).
Jo Mihail Raeovira Voevod.
(s. Domn).
C. E.
Constantin Dudescu vel logo fiit procitet.
Dumitrasco Racovica vel logofElt procitet.
I
Isca lit.
pi
pi
Si s'ad'
pi
pi
s'ad'
www.dacoromanica.ro

CREDINT,A IN NEMURIREA SUFLETULUi §I VIAT,A VIITOARE LA POPOARELE
VECHL INAINTE DE CRPTINISM,
Poporul ludeti si Impreuna cu el Grecii si Romanii, au
credut tot-d'auna In nemurirea sufletului si In o viata vii-
tOre, dincolo de mormint. Aceste popOre au avut In tOte
timpurile pre sci'pticii si materialistii lor, earl credean ca
totul se termina cu omul aci pre parnint, dar toti acestia
nu erati de cat exceptiuni singuratice; pe cand, credinta in
nemurire, era o credinta universals, profesata de tots fara
deosebire de virsta, tr6pta socials si cultura.
Dar gall de pop6rele mai sus amintite, credinta In ne-
murirea sufletului si viata viitOre, o gAsim mai la tOte po-
pOrele antice Inainte de aparitiunea crestinismulul. Cum, ce
fel si prin ce imprejurari a ajuns, ca mai tots lumea veche
cunoscutg sa aiba acesta credinta, este grew de explicat.
Sfintii parinti al Bisericel, cred, ca- si acesta credinta, ca
si tOte ideile religiOse drepte, ce se gAsesc la popOrele vechi
'Ague, se explica, pe de o parte, prin descendenta comuna
a tuturor Omenifor dintr'o singura origins, prima pereche 1),
care a avut cea Intai descoperire dumnedeescii 2); Tar pe
de alta, prin apropierea si contactul restulul omenirel cu
poporul Iudeil, singurul care a fost depozitarul tuturor idei-
1) Comp. Faptele Apost. XVII, 26.
1) Comp. Genesa IIII.
Biserica OrtodoxA Romani. a.
www.dacoromanica.ro

738 CREDINTA TN
for si cunostintelor religiOse drepte si adeverate. El cred,
ca omenirea imprastiindu-se si popOrele separandu-se unele
de altele, ail pastrat prin traditiune, din generatiune in ge-
neratiune, reminiscenta despre credintele comune ce le a-
veati cand-va; si aceste credinte, unele din popOre le-aii
cultivat prin cultura de care s'ail bucurat.
Tinend sema, pe de o parte de spusele Bibliel, tar pe
de alta de datele istoriel, care afirma, aprOpe identic im-
prastierea si contactul popOrelor, unele cu altele, comuni-
tatea for de credinta se explica fOrte cu lnlesnire.
Este stiut a Abraam lesind din Mesopotamia a locuit In
pamintul Chanaan. Apol, descendentil set, au stat mat
multe sute de ant in pamintul Gosen, adica in Egipt, si
d'aci s'ati reintors la rast In pamintul Chanaan. Captivitatea
babilonica II duse, mat tarcliii, larast in Mesopotamia, de
unde, in urma, edictul lut Ciru, regele Persilor si cuceritorul
Babiloniet, be permite a se reintOrce si a se slabili in Pa-
lestina.
In urma, In timpurile lut Alexandru cel mare si sub suc-
cesorit set, influenta culture! grece era fOrte mare in Iudeea.
In aceste timpuri, fOrte multi Iudel s'ati aseclat in Siria si
Babilonia si altil in Egipt, asa In cat in Alexandria era o
sc6la Iudaica in flOrea el si in confine' schimb de idel cu
sc6lele grece d'acolo si din Vita lumea clasia pagans. In
fine, reducerea Egiptulul -si a Palestine! In provincil romane
si contopirea apr6pe a tuturor natiunilor lumel vechi cunos-
cute tntr'uu singur si vast imperiti universal, precuni si dis-
trugerea lerusalimulut, care a adus Imprastierea generall
a ludeilor in iota lumea, explica fOrte bine comunitatea de
vederl si convingerl religi6se ale diferitelor popOre.
Urmarind credinta despre nemurirea sufletulut si viata
viitOre la cele mat insemnate popOre pagane ale lumel vechi
tnainte de crestinism, ca Egiptenil, Chananienil, Babilonie-
nii, Persil, si chiar Grecil si Romanil, vom vedea a in
www.dacoromanica.ro

NEMUR1R EA SUFLETULU1 7g9
trasurile el generice, acesta credintg. este aprOpe comuna
tuturor acestor popOre, dar in acela0 timp Mote ideile i
convingerile for nu sunt de cat umbre §i reminisce* fOrte
slabe, ale credintel vie, tare §i puternica pe care o avea
Si o profesa poporul Iudeti.
In religiunea Egiptenilor, a§a cum acest popor o credea
§i o profesa In timpurile lui Moise §i in secolele urmatOre,
se vede ideea despre o prOvidenth diving. §i o lege moral&
universal& 1). Dar acesta credinta care putea ss le inobileze
inima §i sufletul, .se gase§te ingbuOta. de josnicul politeism
profesat de Egipteni, ba chiar aprOpe nimicita prin cultul
for superstitios §i plin de necuratenii, prin adorarea fortelor
natures, divinizate §i personificate in animale, zugravite,
sculptate §i chiar vii, prin astrologia practicata de Egipteni.
dih timpurl immemorabile §i prin fatalismul, pe care astro-
logia for it considera, cand ca o consecinta indispensabila
a sa, cand ca principiul sea normativ.
Relativ de destinul omului, in religiunea Egiptenilor ga-
sim credinta in o viata viitOre, cu pedepse §i recompense
hotarite de dreptatea diving.. Dar acesta credinta atat de
salutara, i indestul de clara spre a putea calauzi pre om
In viata, a fost atat de intunecata, mal ales pentru popor,
prin superstitiunile idololatriei, prin adorarea materiilor §i
prin fatalism, In cat s'a denaturat cu desavir§ire §i mai ni-
meni nu o mal putea cunNte spre a'§i da semg. §i a se
folosi de ea.
Din ritualul funebru 2) sail slujbele ce se Ikea pentru
cel morti la Egipteni, slujba care se continua a se aduce
tot-d'auna §i mumiilor, pare a ree§i credit* ca sufletele
1) Comp. Bunsen, Aegyptens Stella in der Weltgepchichte I, pag. 423.
2) ampolion este eel intiii care a descoperit acest ritual qi 1-a dat
acest nume. Lipsius publicandu-I in limba Germanit l'a intitulat: Der
Todtenbuch der Aegypter, cartea monitor Egiptenilor (Lipsca 1842).
Dup6 preerea lui Lipsius, acest ritual iql nrc6. origins.. sa ping la sec.
XIII, Inainte de Iisus Christos.
www.dacoromanica.ro

740 CREDINTA IN
merg inteck alto. lume acolo vor fi judecate de sfetnicii
lul Osire. Cele vinovate vor fi date unor flare infricosate
(monstri) a le tortura, Tar sufletele celor drepti, dupe ce
vor fi supuse la 6re-care probe expiatorii, vor fi primite
in locuinta ceresca a lei Osire. In urtnA vor veni larAsi
a insufleti corpurile lor, pentru a trai o viata nemuritOre
$i fericita Acelas lucre par a'l spune i inscriptiunile
funebre Si mormintale.
Un alt document egiptean, cartea cala torlilor 3) vor-
beste cam in acelas sens despre viata viitOre, insa fArA a
da explicari asupra duratei sae eternitAtei ei.
Ambele documente afirma ca sufletele celor drepti, Ina-
inte de a sosi la locuinta ceresca a tub Osire vor sta intr'un
loc de plAcere si desratare; care va fi pe pAmint, si in
urmA vor incepe calatoria in spatiurile ceres% unde, pentru
a putea strabate se vor transforma in diferite pasari divine.
Acesta calatorie pare tot ca un fel de cercare Si dacA
unele din suflete nu pot resista, asa in cat cad iarasi pre
pamint si sunt nevoite a intra in trupuri de animale mai
mult s'ail mai putin curate, si chiar in trupuri umane, a-
ceste nu sunt suflete de drepti, ci de vinovati si pecAtosi.
Acesta calAtorie si Were a sufletelor, inainte de expiarea
for deflnitivA, este aceea ce se chiamA metempsechosA, doc-
trine pe care cele done documente amintite, ritualul sail
slujba mortilor §i cartea Cala torfilor, nu o au in in-
tregul ei, dar pe care fOrte multe inscriptiuni, picturl si sim-
boluri egiplene o descriti cu multe amAnunte 3).
0 legend. egiptenA din secolui al XV-lea inainte de
1) Despre tote acestea se face mentiune in cap. 2, 44 qi 89 al ri-
tualulul.
2) Cartea ctlitoriilor sat a emigratinnilor (Sal an Sinsin) a fort pu-
blicatt pentru inttla Ort cu trad. latin& de Dl. Brugsch (Berlin 1851).
3) Comp. Gardner Wilkinson Manner_ and curtoms of the ancient E-
gyptiens, cap. 16.
§i
C).
www.dacoromanica.ro

NEMURIRRA SUFLETULUT 741
'Christos prin urmare contimporana cu Moise, coprinde
credinta, pe cat de veche, pe atat de absurda, relativ de
metempsechosa. sail starea sufletelor dupe mOrte. In ea se
dice ca, dupe mOrte, tOte sufletele, Para deosebire de merit
saa de nemerit, adica dad. sunt bune sat rele, tree in
corpuri de animale si agar de vegetale 2). Acesta este forma,
precum se vede, in destul de primordiala, ca O. nu dicem
:grosolana, sub care atat Grecil cat si Romanil cunosc malt
trimbitata si faimOsa doctrina a Egiptenilor despre metem-
psechosa si viata viitOre; ceea ce insemna cs legenda era
universals si representa credinta comuna a tuturor maselor
poporulul Egipten. De altmintrelea, era si natural lucru;
caci o ast-fel de credinta se concords minunat cu fatalismul
astrologiel in care Egiptenii 10 puneail tbta credinta lor, si
cu multimea superstitiunilor de care gemea religiunea pro-
lesata si creduta cu atata fanatism si bigotism de popor 8).
Religiunea Chananeenilor, numitl cate odata si Fenicieni,
de Gred, In cat priveste cestiunea ce ne ocupa, era in mare
parte cam tot aceeasi, ca sa nu dicem identica, cu cea
profesata de Egipteni. Ea consta, d'asemenea dintr'un cult
tot asa de superstitios, adorand si divinisand natura, ele-
mentele si fortele ei, asa precum faceail. Egiptenil 4). Cu
tOte acestea notiunea saii ideea despre o dreptate dumne-
deesca, care s'ar exercita dupe mOrte se pare a se fi pas-
-trat,_ sub o forma mai mult s'ail mai putin clara.
Inscriptiunea mormintala a regelul Esmunazar pare a o
-arata sub numele generic de .Refairn, adica morril, din
1) Comp. Rough note asupra, unul manuscript egiptean din sec. XV
inainte de Iisus Christos pag. 24.
2) Rouge scrierea citata, pag. 60.
3) Dintre scriitoril Greet dol sunt earl au cunoscut mai bine ffi ne-
su cele mai multe eunofftinte despre metempsechosil ffi oredintas E-
.giptenilor in viata viitore, anume Porfirin ffi Plutarch. De altmintrelea
-ea este semnalatii ffi de Erodot, Pitagora gi altil.
4) Bunsen scrierea citata, pag. 234 ffi urmaterele.
.0
dat
'),
www.dacoromanica.ro

742 CREDINTA IN
cars mare parte n'aii a astepta alt-ceva de cat linistea
repaosul mormintului, far alp Alonim, umbrele sulle-
telor celor aleql, sunt primiti de jet Intr'un loc mai de-
osebit, loc de fericire 1). Mal departe Inv6tatura religiOsa
a Chananeenilor, nu da nits o lamurire sate explicatiune
asupra vietel viitOre. Ea nu preciseza durata fericirel urn-
brelor sufletelor celor alesT (Allonim), nici conditiunele a-
celei vieti. Asa in cat am putea (lice ca ne lipsesc on -ce
date si descrieri despre ea. Cate-va locuri din Vechiul Tes-
tament par a ne arata ca locuitoril aborigeni, ale caror
paminturi le luasera Ebreii, se dadeati la practice religi6se
fOrte superstitiOse, tnterclise fOrte aspru de Moise. Ei cre-
deaf' si in evocarea sau chemarea mortilor, un fel de spi-
ritism, ceea ce insemna ca ei credeati in nemurirea sufle-
telor, sau eel putin ca sufletele traesc si dupe mOrte, cad
altmintrelea credinta for ca vorbesc cu ele, si. ca pot sa le
theme, spre a le consulta, nu putea avea nici un sens,
si nu putea exista 2).
Chaldeil din Babilonia erati ca si Egiptenil fOrte domi-
nati de superstiOunele astrologiel. In unele privinte s'ar
putea vice ca erati mai bigoti si mai fanatici chiar de cat
acestia. Prin urmare, nu puteati sa nu creda si in fatalism,
care sta, precum am veclut, In cea mai strInsa legatura cu
astrologia. Cultul for consta din divinisarea obiectelor na-
tures. El adorati stelele, si personificandu -le le credeati drept
dumnegei. Pe tang& acestea marele for Dumnecleti, numit
Bel, cleul SOrelui, era considerat ca zeul suprem, izvorul
inteligenta El nu'l socoteatt ca creator, dar consideraa
ca organizatorul si conservatorul lumen; si credeati ca lumea
a fost scOsa prin el din haosul eternitatei.
1,
Ac6sta inscriptiune a fost tradusit si publicatg in Revista Areheol-
an. XIII, 15 Noem. 1856, pag. 460 ;4 urmat (Paris)-
2) Vecli Deuteron. XVIII, 11 oomp. si I Samuel XXVIII, 3-9, II
Reg. XXI, 6, 11. Isaia VIII, 19.
s'ati;
ii
www.dacoromanica.ro

NEMEIRIREA SUFLETULUI 743
Asupra deluviului aveati traditiunl, earl se asemanati forte
mult cu ale Ebreilor, fie a pe rang& ele aveati. §i o mul-
lime de legende, earl mai de care mai bizare Si mai ex-
--tra.vagante. Se pare a credeati chiar §i in existenta ingerilor
sau a geniilor.
In urma cuceririlor 1W Ciru a avut loc un mare amestec
de convingerl §i credinte religiOse, mai ales tntre magi
Chaldel, adicti intre ideile §i vederile celor invetati §i cull
-§i intre credintele poporului; dar care a fost resultatul a-
cestui amestec §i ce influence a avut in timpurile posteriOre,
este gret1 de constatat.
In cat prive§te credinta vechilor Chaldel in viata viitOre,
ea nu este indestul de cunoscuta. Din marturille arabilor
rnahomedani, prin urmare marturil cu totul posteriere, abia
-se cun6§te §i abia se pOte §ti earl erati credintele §i dog-
-mele mal principale ale Chaldeilor. Dar de Ore-ce martu-
rifle acestea sunt cu totul posteriOre, credintele ce ni se
infati§aza sunt un cogiplex de vechile credinte pagane ale
Chaldeilor intretesute de ideile filosofilor neoplatonicl, cu
care autoril acestor marturii erati In contact.
Aceste credinte se resumail in urmaterele: «Dupe un timp.
TOrte indelungat de inchinare §i adorare a stelelor, a avut
loc o distrugere §i prefacere universals a lumei. In acest
timp fie-care suflet a trebuit traiasca Si sa-§I sfar§asc6.
viata sa terestra, §i in acela§ timp in acest period sail.
rprimiasca §i recompensa sau pedepsa faptelor bane sau
rele, pe care le a savir§it in viata sa anteriOra. Dar in a-
cest period de timp, viata fiind terestra, nu exists nici re-
compense, nici pedepse eterne pentru suflete».
Acesta credinta, de §i in trasurile el generale i§1 urea
origiria pill la vechil Chaldel, in decursul timpulul a suferit
se vede fOrte multe modificari, pe de o parte sub influents
astrologieb, bar pe de alta sub a filosofiel grece din timpurile
ai
sa -pt
www.dacoromanica.ro

744 CREDINTA IN
.de transitiune, In special sub imfluenta scOlel stolcilor din
timpurile posteriOre 1).
Magismul sau Mazdeismul, ca religiune primitive a Bac-
triel, Mediei si a Persiei, a avut ca prim si unic fondator
al el, pe acela pe care Grecil si dupe el VIM lumea, II nu-
mesc Zoroastru (Zarathustra), un med venit in Bactria, sus -
linut si protejat de regele Istaspu (Vistacpa). Acest rege al
Bactriei, protector al mazdeismului, care atunci abia era in
nastere, nu are nimic comun cu Istaspu (Vistacpa), cel cu-
noscut din istorie, afara de nume, cad cel intaiti era fiul
hi Aurvartacpa, lar acest din urma fiii al lul Arsame, si
avu de fiti pe faimosul rege al Persilor cunoscut sub nu-
mete de Dariu I, carele dupe tradi(.ie a usurpat puterea de
la magil Persiel, adica de la preotil mazdeismulul 2).
Timpurile In care a trait Zoroastru si in care s'a predicat
Invetatura sa si s'a respandit mal int= in Bactria, dupe
aceea In Media, patria 'sa si In fine in Persia, sunt grell
de precisat din causa multelor legende, cart se contraqic
una pe alta. Ceea ce se stie cert este, ca aceste timpuri
sunt cu mult anteriOre secolului in care a trait Dariu I fiul
lul Istaspu 8).
Invetatura sau doctrina religi6sa a lul Zoroastru s'a fixat
lnscris mai intaiii in Bactria 4), din timpurl stravechI, data
nu de insusi Zoroastru, cel putin pe baza celor spuse si
predicate de el, si era coprinsa In Zend-Avesta, o colectiune
de carp numerOse, din care pana la nol n'a ajuns de cat
o mica parte cuprinlend 6re-care precepte, parti privitOre
pe ritual si formule privit6re pe cult si rugacluni, adica
fragmente din partile numite Vendidad, Vispered si Vacna,
1) Comp. Chwolsohn, Die Ssabier and der Ssabismus, pag. 764 9i
urmatorele. .
2) Comp. Eug. Burnout Comm. s le 'Vacua, pag. 442 9i Spiegel A-
verta, tom. I, pag. 48, tom. II, pag. 5-11 eto.
3) Comp. Burnout scrierea oitatri, pag. 404 9i Lassen Indiohe Alter--
thumskunde, tom. I, pag. 751 9i limit.
4) Veli Spiegel scrierea cite.* tom. U, pag. 200 9i urmrtt.
www.dacoromanica.ro

NEMURIREA SUFLETULUI 745
.cu un adaos de Ore -cart imne numite mica Avesta (Khorda-
.Avesta).
Partea cosmologica a Zend-Avestel, nu exists; cu tOte
acestea Ore-cart trasuri generice din ea sunt cuprinse in
fragmentele ce ni pastrat; dar a le resuma spre a se
vedea care si cum era invetAtura lul Zoroastru despre crea-
-tiune, este cu neputinta, Cel putin pan& asta-cal tOte incer-
,carile si ostenelile archeologilor au fost zadarnice. Multi at
voit sä complecteze datele din fragmentele existente ale
Zend-Avestei, cu notiuni din alte carp ale vechilor Indieni
si altor popOre, cars auk fost in contact cu Medo-Persil; ins&
atunci, convingerea general& este ca nu mai e vorba despre
invetatura cosmologicA proprie a lul Zoroastru.
Inscriptiunele cele vechi a le Persilor par a fi de acord cu
multe din cele cuprinse in resturile Zend-Avestei. unele
si altele ne arata ca discipulii tut Zoroastru, in cultul si in-
chinarea lor, se adresat, inainte de tOte, unlit principit al
luminei si al binelui, pe care it numia Ormuz (Ahura-Mazdas),
si it socotea creator al Cerului, al stelelor, al pAmintului,
al foculul si al apelor; al Omenilor si al animalelor si plan-
telor bune si folositOre. Din cuprinsul resturilor Avestei se
vede c& Ormuz avea pe Mg& el un numer de septe ajutOre
al caror sef era Mitra. Alaturi cu acestia emu si alte _divi-
si tuturor acestora li se atribuea acelas cult. Pe tang&
acestea, el adorau d'asemenea si stelele, lumea sau fiintele
ideale, anteriOre celor reale pamintesti si cu credinta, cg.
fie-care flint& pamintesca, adica tot omul, chiar si Ormuz,
40 are in cer geniul set protector, care are mare influent&
'tine-fAcetOre asupra fiintelor pamintesti al caror protectory
sunt. Iar lumea ac6sta ideal& s'a treat de Ormuz inainte
de lumea vecluta, real& si pamintesca.
Dar Avesta spunendu-ne cs discipulii lui Zoroastru ado-
rat pe Ormuz, ne arata n acelas timp ca ei aveat mare
ifrica si orOre de un alt princip, opus lui Ormuz. Acesta era
sail
4i
nitatl,
www.dacoromanica.ro

746 CREDINTA IN
principiul reului si al intunerecului, numit Ariman, care era.
socotit ca distructorul si coruptorul tuturor fiintelor bune
si in acelas timp creatorul tuturor fiinte:or rele si vatkma-
tOre 1), care erail sfetnicii sel, domnind cu totil asupra in-
fernului si silindu-se din tote puterile a plerde pre Omeni
prin inselaclune. Credinta for era d'asemenea, a Ariman
a creat mai intaiii fiintele cele rele, pe demoni, dupe aceea
animalele veta.matOre si in cele din urma plantele veninOse.
Dupe invet5.tura Jul Zoroastru, Ormuz si Ariman erau
socotiti amandol creatorl si de o potrivk eterni; Tusk ceea.
ce a creat Ormuz va exista tot-d'auna, pe and creaturile
lul Ariman se vor distruge si vor peri in timpurile viit6re
cu puterea Jul Ariman cu totul.
Ormuz si Ariman isi are fie-care partea sa de stgpanire;
Ormuz partea superiOra si luminOsti, a cerulul, lar Ariman
partea de jos, intunecOsa, adick infernul, si amandoue a-
ceste parti sunt separate prin o mare prapastie gOla, adica.
printr'un spatiti gol, in care binele si 1.6111 sunt amestecate
fart a se putea deosebi.
Dupe o veche traditiune, Ormuz si Ariman 10 au ori
ginea for dintr'o alta fiinta, de asemenea eterna numitk
Zervana-Akarana, adica Timpul nema rginit sau infinit.
Relativ la originea omulul, fragmentele Avestel spun A
tots Omenii se trag din Kaiomorts (Gayo-Maratan) cel intki
om creat de Ormuz.
Cam la acestea se rezumg. MM. cosmogonia Zend-AverteY.
Relativ de om, Zend-Avesta invata ca credinciosil, In,
viata aeebta, trebue sa se conduca de povetele lui Zoroas
tru, care este trimis de Ormuz. Unit sunt, cari l'asculta si
ii reman credinciosi, Tar altii sunt inselati de demoni sau
slujitoril lui Ariman. Asupra acestora dreptatea lul Ormuz
1) Aceste fiinte rele, create de Ariman le numiaA Dews (demoni,
Drnkhs, disci),
www.dacoromanica.ro

NEMURIREA SUFLETULU1 747
se implineste intr'o alts viata, dupe morte. Avesta maT
-adaoga., ca dupe mOrte sufletele stet trel Mile langa trupu-
rile din cart ao. Tesit; Tar dupe aceea, sufletele cele bune
-tree fara nici o impTedecare puntea Cinvat $i merg in lu-
-calul luminel ceresti numit Beheshd, Si acolo Ormuz, in-
geril seT si sufletele cele curate le imbratisaza cu WO. dra-
gostea si le face sa uite tOte durerile mortei si ale vieleI
-parnintesti. Sufletele cele rele din contra, se duc in in fern,
locul cel intunecat unde sfetnicil lul Ariman, demonil im-
preuna cu sufletele cele necurate le supune la cele maT
crude dureri si torturl papa la sfarsitul veacului.
Zend-Avesta vorbeste si despre o inviere a mortilor. Mal
mult chiar, In ea se precizaza si durala timpulul de la
-creatiune si pana la acesta inviere. Acest timp va fi de
doue-spre-dece miT de anT! El este impartit in periOde fixe
de Cate trel mil anT, si Zenda descrie semnele caracteristice
si multe amanunte despre fie-care din aceste periOde. La
sfarsitul ultimulul period va fi marea lupta in Ormuz si
Ariman, care se va sfarsi cu triumful celui d'intaiti si a-
tunci va fi si invierea generala si sfarsitul veacului acestuia.
Din Ore-cari locurl ale Avestel pare a resulta ca la sfir-
situl vecului mortii vor trivia cu un fel de trupurl nemu-
TitOre, si cel bunT se vor ridica in cerul cel de sus numit
Gorotman, Tar cel ret vor fi aruncatt in intern (Duzakl, unde
vor fi supusi in timp de trel chile la cele mai cumplite chi-
null. Dupe sfarsitul acestor trel chile ele se vor curati prin
dureri si suferinte de MO, necuratia si de Mote pecatele,
trecend chiar si prin metale topite. In urma vor intra si
ele in partea luminel, a bineluT si a fericirel si acolo im-
preuna cu sufletele cele bune va glorifica in veci prin can-
tuft pre Ormuz.
Intr'o ultima, lupta, ce se va da intre Ormuz si Ariman,
-acesta impreuna cu sfetnicil seT, demonil, vor fi
xedusi cu desavirsire la neputinta. Ariman va fi aruncat
invinpc pi
www.dacoromanica.ro

748 CREDINTA IN
atunc! In infern i aci va fi distrus prin foe.. !nail* infer
nal va fi de asemenea purificat prin foc si va fi. in cele-
din urma unit eu imperatia 'amine! din Ormuz, 1).
Acestea sunt credintele religi6se relativ de nemurirea su-
fletului si viata viitOre a acelor popOre earl air fost, precum
se stie din istorie, mai mull sau mai putin in relatiune-
cu poporul ludeti. Dar inainte d'a vedea ce credeail Grecil
si Romani! In acesta privinta este bine sa vedem si cre-
dintele religiose .ale acelor popOre, care ail avut o Inriurire-
Ore-care asupra ideilor religi6se si filosofice asupra. Greener-
* Romanilor, precum si vice-versa, dup6 contactul in care
aflat unit cu altii.
Masa, populatiunel dominante in India era fermata din.
tribal Aryas venit din Iran, leganul principal al mare! rase
indo-europena.
In poesiile si legendele vechl ale acestor Aryas, adica;
In cele mai vechi imne religi6se ale for 2), se vede la tot
pasul temerea si in acelas time, speranta despre o viata.
viitOre; dar atat terra cat si speranta nu par a avea ma!
nici o influenta asupra vietel credinclosilor, cad ele sent
Inabusite de eel mai superstitios cult panteistisc, constand
din adorarea si divinizarea fortelor nature!, asa In cat drep-
tatea divina de care se teme eel red si Oates, si sperm*,
recompense! la care se ast6pta dreptit, earl safer, mai nu
se cunOste si nu se pOte pricepe.
Se remarca cu tote acestea notiunea si credit*, In o.
calatorie sau pribegire a sufletulul, sau In cerurile supe-
riOre unde se crede ca ele vor fi trithracate cu un corp-
satire si vor straluci ca niste stele printre d'umnecleil ete-
2) T6te descrierile privitOre pe nn paradis on placeri desfeteri Ben-
suale coprinse in Zend-Avesta, nu datkii, de la Zoroastru, nici din e
poca ci sunt iatroduse in timpuri cu total posteridre
anume dupe aparitiunea CoranuluI.
2) Ele sunt ounoscute sub numele de Sanhitas, adica colectiune de,
imne a celor trel Vedas (Ring, Saman yi Jadiou.
qi
d'infait
watt
1i
www.dacoromanica.ro

NEMURIREA SUFLETULITI 749
rulul, sau in cerurile inferiOre, unde se vor nutri prin cleul
Indra si vor suferi de Mime si sete, dorind a se Impartasi
de jertfele ce se aduceau pre pamint cleulut Jama; sau In
fine aci pre pamInt intrand In trupurt de Omeni si animale
si find In totul Sub stapanirea si puterea Kali, Oita reului.
ReIntorcerea sau Intrarea sufletulul inteun trup omenesc
este considerat& de suflete ca o mare fericire, bine inteles
in comparatiune cu intrarea sau trecerea for In corpurl de
animale.
SOrta mat bun& sau mat rea ce astepa pe un suflet In
vietele succesive sau pribegirile sale, depinde de la viata,
mat mult sau mat putin virtu6s5, ce a avut'o in primul
trup omenesc ce a locuit si de la zelul cu care 's1 a im-
plinit datoriile sale religiOse privitOre pe Cult. Asa in cat
acesta sOrtA este considerate intru cat-va ca o recompense
sau pedepsa.
Cand cu timpul In India a inceput sa domnesca castele
sacerdotale, si in acelas timp cultul mat mult sau mat pu-
tin idealist al Jul Brama incepu a inlocui cultul leilor ph"-
mIntestI si at indumnec,leiret elementelor cerulul si ale
mare, atunci credinta tntr'o viata viiteire Incepu a ocupa un
loc tot mat deosebit precum se pOte vedea din legile lui
Manu §i din adaosele Bramanice si Upanichadice ale Vedet.
Atunct pribegirile sufletelor in corpurile Omenilor de diferite
caste si ale animalelor de diferite specii incepu a fi socotita
ca o credinta generalk cu explicart diferite asupra pedep-
selor ce urmau. a le suferi in infern. Dupe acesta credinta
pribegirea sufletelor In cerurile inferiOre nu putea dura de
cat un timp scurt, dupe care urmau a reintra %Msl in
trupurt josnice. Chiar si sufletele cart intrail In cerurile
superiOre, si se Invredniceall d'a se impreuna cu Brama
sau Icvara leul creator, nu puteaCi prelungi viata peste
sfarsitul until period de timp determinat, ci trebuia dupe
sfarsitul acestui timp sa se intOrca si sa Intre lar &sl in
trupuri grosiere sau josnice.
a-pt
www.dacoromanica.ro

750 CREDINTA IN
Pentru a scapa de acesta rotire fatale de pribegire §i
trecere a sufletelor dintr'un corp In altul §i dintr'o stare in
alta, s'a inventat unirea sau ajungerea for la asa numitul
Brama cel de sus, acelas tot-d'auna, adic5. neschimbat, InsA
deosebit de Brama creatorul si fara nici un amestec cu
creatiunea §i creaturile. Dar In acela§ timp credinta era ca
nu se pot bucura de acest si nu pot ajunge la
acest Brama de cat sufletele castes celor luminati si ale
acelora cars au fost in tita via(a for credincio§i urmatori
prescrierilor privitOre pe cult. Virtutea mai nu era tin tin.
in sema.
Ajunse In acest abiz sau sanul acestei pretinse flit*
absolute, sufletele se absorbeag de ea, Mil a se mai re-
IntOrce. Acesta era scaparea sau mantuirea, cea din urma.,
considerate ca starea finals, sau sfarsitul suprem, pe care
11, indica tuturor Ornenilor ambele Invetaturi ale bramamis-
mului 1). Ele compara starea acesta a sufletelor cu un somn
profund si fara vise, un fel de amortire desavirsita (mirvana).
Cu cate-va secole inainte de Iisus Christos o §c61a filo-
soficA indiana vola sa suprime cu desavirsire credinta In
existen(a acestui Brama etern, care absOrbe sufletele, si
chiar a mill Brama Creatorul. Ea nu recunostea altA flint&
In lume, supleriOrti sufletulul omului 2). Vr'end insa a explica
starea finalA a sufletelor (mirvana), Mil a admite existents
divinitatil In care se contopiati, sustineau, unit ca ele tree
intfun gol si isolarea cea mai desavlrsita, unde nu este
nici lume, nici Dumnecleil, si acolo sunt condamnate a se mul-
tnmi cu ele insile ca cum ar fi niste lei, existand asa sin-
1) era inv5tiitura sea numituhil brahmanismului ortodox, a-
dica a pktilor sale numite Mimansa qi Vedanta.
2) Domnul Bunsen in scrierea sa amintita, pag. 156 Bice ca acesta
directiune fllosofice indiana nu era cu tot ateist5., cAci credea in exis-
tents sufletelor. D-1 Munsen nits ca sufletele in care eredea ca exists
nu era de cat sufletele omeneqa. S'ar fi potrivit mai bine dace: (lice
ca ea nu era on desevireire
Acesta
materialists.
privilegid,
www.dacoromanica.ro

NEMURIREA SUFLETULUI 751
guratice, lar altiI ca ele se pierd §i se nimicesc. Nu trecu
insa Inuit §i o alta 5cb1a filosofica indiana numita Joga a
venit si a inaugurat iara§i credinta in absorbirea suflete-
lor de catre Dumneleu, dand fOrte multe descrierl, care de
care mat superstitiOse §i mat absurde §i asupra mirvanel.
Insa §i acesta sc61a, nu admitea ca se pot imparta0 de
mirvana toti Omenii, ci numal anumite caste, pe cand su-
fletele celor-l-alti indieni sunt condamnate la eterna pribe-
gire din trup in trup si din stare in stare.
Cu putin inainte de venirea indienilor in contact cu Gre-
cit prin cuceririle lul Alexandra cel mare, a avut loc o
mare prefacere in convigerile si credintele for religiOse. Pri-
vilegiile castelor au fost atacate si s'au facut tOte sfortarile
sa revina la vechia §i adeverata credinta bramanica, cu ten-
dinta d'a se putea invrednici de mirvana tOte castele so-
ciale §i toti Indienit, sati prin sciinta, sail prin practica re-
ligiOsa, prin zel §i fanatism intru cele privitOre pe cult, sail
prin virtute, sau in fine prin ascetism. Dupe acesta credinta
tot credinclosul carele in viata sa, s'a putut inalta mat pre
sus de lucrurile paminte§ti, unul ca acesta la mOrtea sa
este vrednic de Mirvania, trece §i intra in ea. Acesta trecere
cu timpul fu numita, trecerea mica, (hinayana) spre deo-
sebire de trecerea mare (mahayana), nesimtirea sail a-
mortirea desavir§ita, in care credinclosul se indumnecleta
§i el insu0 putea deveni un all Buda, vrednic d'a mantui
pre alp.
Acei cart prin viata for nu s'au putut ridica, spre a pu-
tea fi vrednici de a trece in Mirvania mica, de au fost
bunt, trec in fiinte bune, tar de ail fost ret, tree in finte
rele §i infernale, unde se pedepsesc prin cele mat crude
pedepse. Tote aceste pedepse insa pentru credincio§i au sfir-
§it, de §i fOrte tarqiil, §i nu reman in infern de cat nu-
mat necredincio§il.
In China inainte de introducerea Budismului erail done
religiuni, a lut Confuciu §i a but Laotseil.
www.dacoromanica.ro

752 CRED. hir NEMURIREA SUFLETULUI
In ambele aceste religiuni, una a nobililor si acelor in-
vetati, alta a masilor, mai nu se stravede o idee clara des-
pre o provide* divina care sa recompenseze sati pe-
depsesca sufletele intr'o viata viitOre. Acesta credinta cu
tot ce o InconjOra §i se refer% la ea, nu se manifests de
cat prin cultul pe care credinclo0 11 aveaii catre cei morti
si catre parintii §i stramo§il 1or adormiti mai inainte.
De la secolul al III inainte de Christos de cand Budis-
mul '§i-a facut aparitia in China §i a inceput a avea mul-
time de credincio§i, credinta in pribegirea sufletelor era in-
tre cele mai respectate si venerate de Chinezi.
Credinta in metempsehoza se gase§te, dupe marturiile
scriitorilor vechi si nout §i la Geti si Celti 1). La ace§tia
acesta credinta era atat o speranta despre o viata mai bunk
cat §i un indemn catre- bravurile resboinice, care eraii so-
cotite mai presus de ort -ce sciinta, pietate $i virtute.
Dupe vechia credinta a Celtilor on -ce suflet a trebuit ca
mai 1ntaiti sa fie unit cu substante sati corpurl neorganice,
dupe aceea cu vegetale, In urma cu animale inferiOre §i
dupe aceea cu trup omenesc. Dupe aceea el se ridica la
o fericire ceresca, unde se bucura de o viata ca §i acesta
pamintesca, 1nsa numal in placeri §i desfatari si pentru tot
d'auna 2). Insa si In acesta stare nu este exclusa putinta
d'a gre§i §i d'a o lua iar41 d'acapo si a'§1 face pribegi-
rea sa.
Urme despre credinta in metempsehoza se vede si din
mitologiile statelor scandinavice §i ale Germanilor. Insa a-
cesta credinta, aci pOrtti, un caracter mai mult poetic §i
nu se 'Ate bine distinge. Ideea ins' despre un infern este
clara. Dar unde, cand §i care era durata pedepselor, totul
este cantat in ass mod, in cat nu se p6te preciza apr6pe
nimic cert.
D.
e-).4[6%,--9
1) Comp. Diod. Sicil. V. 28. Lucian I, 454.
2) Comp. Pictit bibl. univ. Geneva 1853 pag. 398 qi urm'at.
sa
www.dacoromanica.ro

CONCILIUL DE LA FLORENTA
(V&A Biserioa Ortodoxit Rom Ina, No. 7 an. XXII).
Imperatorul I6n Paleologul incetI din vial". la 13 Octom-
'bre 1448 si tOte silintele sale pentru inlaturarea pericolulul
de care era amenintata patria sa au fost far" nici un folds.
Nadejdea imperatorulul si a partidel sale, ca unirea cu Bi-
serica occidental" va hotara pe principil Occidentulul sa le
vie In ajutor se proba ca nefundata; ba ce e si mai mult
acestg. nenorocith unire a turburat linistea din imperiul seu
si a impartit atat poporul cat si pe cleric! in done partide
ostile. I6n Paleologul a sacrificat decT lubirea supusilor se!,
linistea statulul, credinta stramosesca In fine totul, numal
ca sa pOta mantui remg.sitele imperiulul set si a murit far"
sa alba cel putin o raza de speranta, ca. dorintele sale se
vor realisa. Este adeverat a in anii din urnA ai vietel sale,
si mai cu sema dupe invingerea crestinilor la Varna, zelul
,sett pentru unire a inceput sa scads, si el ar fi parasit de
Biserica Ortodoxit Roman& B.
....-^*.
www.dacoromanica.ro

754 CONC. Dg LA FLORENTA
mult botararile luate Ia Fiore*, data pang, In sfarsit n'ar-
fi avut credinta in ajuforul Occidentulul.
Pe tronul vacant se urca Constantin _XI, fratele Jul Mil
Paleologul. El parea la inceput ca e partisan al uniril de
la Florenta, dar observa in curend cat de numerOsa era
partida dusmana unirii, pe cand partida curtil se micsora
din ce In ce. In capul antiunionistilor era de asta data Gre-
gorie Scholarul, discipolul lul Marcu de Efes, care apara
ortodoxia Bisericil atat cu cuvintul cat si cu scrierea. Pe
partea sa era atat poporul, cat si cea maT mare parte a
clericilor. Prima gresall a imperatorulul a fost, ca el In
loc sa treca pe fata pe partea poporulul, sa sting& desbi-
narea ce exista, sa reinvieze curajul cel vechit si sa se
prepare de lupta, din contra cauta sprijin tot la Papa. El
se adrese.za lul Niculae V, cerendu-I ajutor si sfaturl, tar-
acesta, conform vechiulul si jignitorulul mijloc intrebuintat
pans acum, trimete la Constantinopole pe un delegat al
seti, Episcopul Cortona, care sa aduca la tacere pe
Scholariul si partida sa. Numerul nemulturnitilor crescend
si fiind-ca dorinta tuturor era de a se convoca un nou con-
in care sa se limpeclesca situatia Bisericel, imperatoruI
se vede nevoit, ca in 1450 sa convOce un conciliti la Con-
stantinopole. Sedintele se tinura In biserica Sf. Sofia si Ia
acesta luara parte, pe Tanga. multi Mitropoliti si Episcopi,
si ce1-1-alt1 trel Patriarchil. Hotratrile Conciliului de la Flo--
renta a lost inlaturate cu totul ca unele ce contineau in-
salacluni orcjinare si tot asa si adaosul Filioque. Patriarchul
Gregoriu III e depus si in locul kAtanasilul a fost ales
inimic al uniril. Visarion si sustiitorT al lul au fost
declaratl ca tradatorI 2). Se parea acum ca victoria este a
1) La acest concilitt s'a discutat mat intaiu asupra purcederil Sf.
Spirit, recunoScendu-se crediMa Bisericil orientate. George Gemistu
plfinse, cif Grecii a fost insalati de Latin): qi el nnirea s'a efectuat
grin simonielPatriarchii i mai mu41 iditropoJiti arritarti, ptirerea for
de
cilia,
se
www.dacoromanica.ro

CONC. DE LA FLORENTA 755
ortodoxilor in urma hotararilor luate de acest conciliti. pa-
cea Msg. nu s'a putut restabili. Imperatorul nu era omul
care s6. Imbratiseze cu aldura causa cea drepta, el nu a-
vea curajul de a face acesta si de aceea desbinarea se
continua mai departe atat in popor cat si In biseria 1).
Noul Patriarch Athanasie n'a fost in stare ca sa 00 re-
sista particle unionistilor si nici Imperatorul n'a avut cu-
rajul ca confirme in noul post unde it ridicase Con-
ast-fel el se vede silit abiice. Fostul Patriarch
Grigorie e nevoit parasesd. Constantinopolul si s4 se re-
trag5. la Roma, unde credea ca. va putea afla ajutor. Ast-fei
scaunul patriarchal devine large vacant si anume in mo_
mentele cele mai grele prin care trecea imperiul bizantin.
In timpul acesta Constantinopolul devenise din ce in ce
mat amenintat din partea Turrilor. Sultanul Mahomet II
ardea de dorinta de a pune capat imperfulut bizantin si de
de Alt asupra celor intamplate. Latinil furs acusati de falyificarea aerie-
rilor prtrintilor bisericesci. Credintele eronate ale Latinilat au fost rein-
prospatate din noti in memorie gi condamnate; aya s'a aratat: ca chipurile
sAnte la el nu sunt pictate dupe tipurile primitive; °gal intrebuinteza
melodil profane in cantroila bisericesci; o& cer ca preotil sa &Masa In
oelibat; crt sec intorc spre riSsarit and se rki; ca Intrebuintezi azima
la cnmenicatura; ca posteso Sambna mananca came Mercurla; ca el
=graves° pe Dumne4eii-Tatal en culori, contra hotretril Conciliulni al
VII-lea ecumenic; cand fac semnul emit incep din partea stangt; ca
Papa are putere lumesca; ca adoreza sculpturile; ca permit preotilor
imorali sa celebreze serviciul divin; ca nu 'Ling indata cn Sf. Mir pe
eel botezatl; ca mananca animals snfocate etc. etc.
1) Conciliul tinut in 1450 a fost considerat multa vreme ca o in-
ventinne a orientalilor. De acesta parere erat atat Hefele cat yi Pitzi-
pios. MUM ins& nu mal pdte fi nicl o indolata, din causa urmelor pe
care le a %sat in istorre. Acest eveniment principal a fost comunicat
pentrn prima 6ra de Allatius, insa desfignrat prin anachronisms gro-
solane, prin o multime de erorl yi de contraclicerI, pentrn care cuvint
ohiat- el, Allatius, considera acest conciliA ca o inventiune far& gust.
Mal tar4it ins& Patriarchul Dosithel de Iernsalim (in, Topo; frv,
Iayl 1698) publics in o forma mal bun& aceeayl dare de uema asupra
acestui conciliti luatrt din biblioteca private a lul Constantin Lascaris.
Frommann1 Kritische Baitrage, pag. 223.
Qa
sa.
si
sa'l
www.dacoromanica.ro

756 CONC. DE LA FLORENTA
a stabili resedinta sa in capitala vechiului imperht Pentru
tin moment el se multumi cu darurile trimise de Constantin
XI si cu cate-va posesiuni pe termurile Strymoniulul si re-
Inoi vechile tractate, insa preparativele gigantice pe care
le facea tinerul Sultan, caracteral lui cel impetuos si do-
rinta, pe care si o manifesta In ori-ce ocasiune de a cu-
ceri Constantinopolul, tOte acestea proball ca pericolul era,
eminent.
Imperatorul Constantin se hotara sa cera din nal spriji-
nul Papil. El trimese o delegatiune la Niculae V, care sa-1
rOge cu insistenta ca sa intervina pe langa principil occi-
dentali spre a-I veni in ajutor. De asta data dispositiunile-
Papil nu mar erail aceleasi de mar inainte. El.: Isi arata
amaraciunea sa inain tea delegatiunii acusand pe imperator
ca atat el cat si fratele sea Ioan Paleologul n'ati voit sa
proclame decretul de la Florenta, si ca numele Jul nu
este pomenit In liturgiile solemne tinute In biserica Sf.
Sofia. El InsusT, Constantin, dice Papa, trebue sa vada, ca
nu prin o 1ntarcliere indelungata sa-llovesca aceeasi pedepsa
ce a lovit si pe fratele sea. Cu acesta ocasiune Papa 10
arata Intrega sa amaraciune pentru nereusita tendintelor
sale si ale antecesorilor set, si atribue decadenta si peri-
colul in care se afla Imperiul bizantin tocmal deconsideraril
ce a aratat-o Biserica orientata celei occidentale. El reamin-
tesCe ca, odiniOra natiunea greca a fost asa de bogata in
Omeni Invetati si sfinti si acum a ajuns cea mar injosita
din tOte. «Mare trebue sa fi lost, sacrilegiul, care a atatat
asa de mult spre manie pe Dumnedeul cel bun, ca intrega
Grecie, dupe cum numal remane In.doiala, sä o lase In
mainile inimicilor cruces mai Christos). §i apol continuand
tot pe acest ton adaoga: «Deja sunt aprope 500 de ani de
and Satan a adus Biserica din Constantinopole la neas-
cultare contra Episcopulul Romei. Tratative WI numer aft
avut loc de atunci, numerose concilii, delegatiuni nenume-
www.dacoromanica.ro

CONC. DE LA FLORENTA 757"
rate at' fost trimese de o parte si de alta, pana cand in
fine s'a publicat si s'a anuntat intregel lumi unirea de la
Florenta. De atunci au trecut deja mal multi anl si la Greci_
decretul de unire a r6mas neb.gat in sena §i nici chiar
nu s'a aratat vre-o speranta, ca el ar inclina pentru pri-
mirea acestuia. Grecil nu trebue sa creda, ca Papa si in-
trega Biserica occidentala au pierdut ratiunea, pentru ca
sa nu pricepa ce sens au avut scusele continui si intarclie-
rile. El cunosc acesta, sufera insa, dupe exemplul pastorului
etern, care smochinulul celui nefructifer 1-a. lasat Inca timp
de doi an! pentru ca sa produca fructe. Daca tu impreuna.
cu poporul teu primesci decretul de unire, ne vel avea pe
nol, pe cardinal! si pe intrega Biserica occidentala In tot-
d'auna gata pentru tine; refusl tu trig acesta, atunci ne
silesci pe no' sa facem ceea ce este necesar atat pentru
binele vostru, cat si pentru onerea nOstra, 1). 0 alta con-
ditiune, pe care o ma! punea Papa era, ca fostul patriarch
Grigorie III sa fie chemat la Constantinopole si reintregraL
in Vote drepturile sale.
Multi dintre consilieril Pape' erail cu, desavirsire contra
ideil de a se veni In ajutorul Grecilor, eraii insa si altil,.
car! pentru motivul ca unit dintre Greci nu respingeail uni
rea de la Florenta, si considerand si importanta istorica bi
sericesca a Romel celet not, reminiscentele sfinte, reliquiile,
bisericile si chiar numele capitalel Imperiului, care reamintea
pe barbatul acela a le cam' merite pentru crestinism era'
nepretuite, pentru aceste trite el sustineati sa li se dea aju-
torul cerut. Pe langa aceste motive se ma! adaoga si peri-
colul de care era amenintata chiar Italia, In cas cand Grecia
ar fi fost cucerita de Turd. Aceste consideratiuni a deter
minat pe Papa ca sa trimeta la Constantinopole pe cardi-
nalul Isidor, fostul representant at Bisericil rusesc! la Flo--
1) Pichler, Geschichte der Kirchlichen Trennungen, pag. 400.
www.dacoromanica.ro

758 CONC. DS LA FLORENTA
renta, ca prin mljlocirea lui sa se recunosca oficial decretul
de unire. De ate on Papil incercasera de a trimete aid
delegatl latini pentru acest stop, putut reusi, de asta
data !ma alegerea era, bine nimerita, caci Isidor era grec de
neam, cunoscea mai bine pulsul poporului si al clerulul
grecesc si scia in ce mod sa procedeze. Afars de acesta
Isidor se aratase ca un infocat aparator al patriel sale si
prin tOte mijlOcele cauta, ca pericolul de care era amenintata
sit fie inlaturat.
In Noembre 1452 sosi Isidor in Constantinopole, dar fu
primit cu racela atat de imperator cat si de Omenil sel. Im-
peratorul II spuse ca el nu pete sa silesca poporul ca sa
primesca unirea si indemna pe Isidor ea mai Intalt sa caute
sa atraga pe monachi pe partea sa. Ace lasi lucru facu
el, adunand pe senatori constatuindu-se cu dinii, dar
intimpina o opositie puternica si din partea acestora.
In timpul acesta Turcil devenisera din ce in ce mai agre-,
sivi i Imperatorul cautase in zadar prin fagacluintl ca-
dourl ca sa impiedice Inca pentru cat-va timp resboiul, care
de asta data trebuea sa fie decisiv. Prin delegatiunea tea
din urma, pe care trimis-o lul Mohamed II el se exprima
ast-fel: cPentru ca nici juramintele, nici tractatele, nici su-
punerea nu pot sa mai asigure pacea, mergl mai departe
cu resboiul tet cel fara Dumneclet. Increderea mea se spri-
jina numal is Dumnecleil; dace lul II va placea sa immoae
inima ta, me volt bucura de acesta schimbare fericite,
-dace. el va preda orasul in mainile tale, fark murmur me
volt, supune vointel sale celei sfinte. Pans and jude-
catorul pamintulul se va pronunta intre mine si intre tine,
datoria mea este sa traesc mor aparand poporul met.
Respunsul lui Mahotned al II-lea lasa sa se intelega ca el
alesese resboiul. Sultanul era acum pregatit indeajuns spre.
a ataca Constantinopolul. El, cu tOte protestArile impera-
torulul bizantin, construise pe termul grecesc, numal la
n'au
§i
si
si
§i
Inca
si sa
www.dacoromanica.ro

CONC. DE LA FLORENTA 759;
cinci mile departe de Constantinopole, o fortareti puternick.
prin care predomina i marea §i uscatul. De acum inainte-
numal cu multi anevointa ar fi putut intra in Bosfor co=
ribil dumane, eraii amenintate de ghiulelele Turcilor.
Atacul contra capitalel a fost amanat pani in primb.vara a-
nului viitor, totql o armata puternica a lost trimesi s.
ocupe Morea, pentru ca si slabesca fortele fratilor Impera-
torulul bizantin. Tocmal in acesta epoca nenorociti, despotul
Toma, unul tliq frail, a fost bucurat saii amarit cu nascerea,
unul flu «cel din urmi mqtenitor* dice istoricul Franza,
4scanteia ultima a imperiulul roman*.
%lend imperatorul c. Turd' sunt a§a aprOpe de muril
Constantinopolulul ca Sultanul nu mat voesce cu nict nn
chip pacea propusa, se decise sa primesci unirea El scia
c. pe puterile sale propril nu se putea rezema i ajutor nu
'I putea veni de nicairi de cat din Occident. Isidor observi
§i el ca numal e timp de plerdut §i se gribi, ea cel putin
'de forma, se proelame unirea cu Biserica latina. In cliva de
12 Decembre 1452 se serbi unirea in mod solemn in bi-
serica Sf. Sofia, fiind de fata imperatorul, deleg-atul papal
aprOpe 300 elerici §i o mare multime de pop'or. La acest
serviciti divin se facura rugacluni pentru imperator; pentru
Papa. §i pentru fugarul Patriarch Grigorie.
In timpul cand se proclama unirea in biserica Sf. Sofia,.
clerul §i poporul, care remasesera credincio§I credintel or-
todoxe, pleeasera in mare num& spre monastirea Pantocrator-
unde se afla marele aparitor al ortodoxiel George Scholariu,
care acum purta numele de monachul Ghenadie. El nu von
sit se arate inaintea multimei agitate, se inchise in chili&
.
sensesa, §i pe upa din afara urmatOrele cuvinte: 4Sarmant
Greel, de ce ati plerdut mintea i increderea in Dunineclett
a§teptati ajutor de la Franc!? De ce void sa ingropatl cu
ora§ul care va cadea in curend i ortodoxia vOstra? DOmne I
at mild de mine. Marturisesc inaintea fete tale, ca sunt.
6.cf
§i
www.dacoromanica.ro

760 CONC. DE LA FLORENTA
nevinovat de aceste. crime.. Vol tnsa, nenorocitilor, vedett
ce aveti sa faced In InchisOrea care ve ameninta. Indras-
nitY aruncatl credinta parintilor voOri qi sa IntOrcet1 ne-
dreptatea asupra vOstra. Ea, ate. vreme sufidtul met va locui
in acest corp, nu to vol lepeda nici odata, ortodoxie Iubiti,
nici pe tine sftnta traditiune). Aceste cuvinte ale sale avura
un resunet forte mare In. inimile multimeY, ad cu totil
Incepura se. strige: «Nu voim nici un ajutor din partea Ca-
-tinilor, nu voim unirea*. Multimea cutreera stradele Con -
stantinopolulul i peste tot se auclea strigatul: «Jos cu
azimitil, nu avem nevoe de et Dumnecle6 qi Sf. FeciOra
ne a mantuit °data de Perql §i de Arabi, ne va manful §i
acum de acest Mahomed). Istoricul Ducas, descriind starea
sufletesa a poporulul capitalel din acest timp cjice: «Dace.
chiar In cel din urine. moment un Inger din cer ar fi
rut §i ar fi fagaduit Grecilor scaparea cu conditiunea uniril,
el totu0 n'ar fi prima* 1).
Pe and tote acestea se petreceaii la Constantinopole si
rema§itele imperiulul bizantin erail amenintate cu o distru-
gere sigura, puterile cele mart ale EuropeY, eraii unele prea
-slabe, allele prea Indiferente ca sa vie In ajutorul Grecilor.
Papa Nicolae V 'I acusa, dupe cum am veclut de Incepa-
tanare §i fa4itate §i to loc sa Intrebuinteze cel putin armele
Italiel In ajutorul lor, el le profetisa sfar§itul, §i onorea sa
atarna acum de tmplinirea acestel profetil. Chiar principil
din Morea §i insulile grecesci aratara o mare retell fata
de patria muffle.; lar colonia Genovese. din Galata. intra In
tratative cu Sultanul, sperand ca dupe cucerirea orawlul
capete §i de la acesta avantagil.comerciale. P6te ca ar
fost posibilitatea ca orawl sa fie mantuit Si fara ajutorul
streinilor, dace. Omenil bogatl din Constantinopole ar if a-
1) Pichler, Geachklate der Epirchliohen Trennung. pag. 401.
sa
apb.-
sa
fi
www.dacoromanica.ro

CONC. EN LA FLORENTA 761
vut mat multi Iubire de patrie i In loc ca averile for O.
be conserve pentru Turd be ar fi pus la dispositiunea Im
peratoruluI ca sa. tnchirieze mercenarl Indeajuns §i si ea
bite masurile de aparare. Singurul care simtea Intrega si--
tuatie §i care cunoseea In de ajuns pericolul era Impera-
torul, dar cu tote a curajul sell egala acest pericol, fortele-
sale droll Rode slabe rap. de a le Turcilor.
(Va urma).
M. P.
www.dacoromanica.ro

ULFILA
VIATA SI DOCTRINA SA.
(Urmare, Ve141 Biserica 0rtodox Roman , No. 7).
Remane dar dovedit, Ca Ulfila se ingrijea de aprOpe des-
pre crestinarea populatiel de peste Dunare, si 's1 avea mi-
sionarii BO, pe cari1 nuniai el II inveta, disciplina si hiro-
tonea si awl 41 trimetea In Dacia Tralana, si acesta, pentru
numal el era recunoscut ca canonic Episcop al tuturor
crestinilor Got!. Acum Athanarih, batut de dire Romani
.s'a refugiat in regatul s6i1 si a pornit o a doua persecutie
-asupra tuturor crestinilor din Gotia, spre a-s1 rsbuna asu-
pra 1111 Fritigern, ce devenise crestin si asupra Romanilor
si a-s1 sterge rusinea suferita. Acesta persecutie a fost cea
mai crancena si ma! ingrozitOre. NenumAratl crestinl, lo-
cuitorl a! Dapiel Tralane, au primit cununa .martirica cu o
resignatiune si o perzistentA nedescrist Persecutia incepe
in partea de jos a MoldoveI si se intinde pan5. si, peste
Dunare. Cu acesta ocasie a suferit pe la anul 370 si sf.
Sava martirisarea sa, el a fost in cele din urma 4necat cum
am v6clut, in riul Buzea (Moucreov). Din martirologiile grecesti
si latinestl cuthistem acum un num& fOrte mare de mar-
ca
www.dacoromanica.ro

ULFILA VIATA sI DOCTRINA SA 763
tin din acesta epoca 1), SA nu uitam iarasi, ca Biserica
Gota data voim s'a enumaram la vr'o jurisdictie cadea pe
acele timpurf In decursul secolului al IV sub jurisdictia Pa-
pel, cu aiguranta pane, la Dunare. Apol si despre Biserica
de peste Dunare, de pe aceste locuri din Dacia Traiana, tot
martirologiile latine ne -au conservat materiale mai multe
despre martini. Niel este posibil sa admitem vre-o inriurire
bisericescl alta, de cat cea a Pape pe atunci asupra Da-
ciilor, pentru ca jurisdictia sa se intindea In WA peninsula
Balcanica, numita. si Europa. Pentru acest cuvint gasim mai
mult material pentru noT pe acele timpuri in Biserica pa-
pall. In partite acestea, may stim ca s'ati facut cele ItIai
vechi incercari de traducerl ale sf. Scripturi din limba greca In
cea latinl, in Scytia mica a trait si un Dionisie Exiguul, numit.
si Tracul etc,. etc. Fericitul Ieronim spune in cronicul set .
ca la anul 370 Athanaric a ridicat o grozava persecutie a-
supra crestinilor din Dacia Tralana: (Athanaricus rex Go-
thorum in Christianos persecutione conimota plurimos inter-
fecit, et de propriis sedibus in Romanum solum expulth..
Nnmerul crestinilor sporise fOrte simtitor, cum am demons
strat, in Dacia Traiana,, prin misionarit trimisi de Ulfila. A-
thanarih pornind cu furie acesta persecutie asupra crestinilor
fost nevoid acestia a se refugia, spre salva viata,
tot In pamentul Romanilor. Acesta-1 a doua emigrare a Go-
ilor peste Dunare. Ulfila in retragerea sa peste Dunare s'a
asezat cu crestinil seT In jurul Nicopolulul si sub Balcanl,
acestl nor emigranti s'aft stabilit atat in Mesia cat si in
Tracia. Ulfila, 'dupe Socrat si Sozomen, pare ca a fost or-
todox, pans ce a trecut Dunarea si a participat la Sinodul
Consulta catalogul martirilor extra91 din martirologiile: S. Augus-
tin, Lubin, Nicodim, Aghioritnl, 9i mai ales acel din Acta Sanctorum
uncle sent clasificati pe luni. Sa tinem soma c5, in Acta Sanctorum sunt
publicate pima acum numai 10 luni, Noembrie gi Decembre lipsesc. Cer-
oetand acum, stand in Monastirea Cozia. qi vietele sfintilor, editia de.
Nearat, 12 volume, publicate intre anil 1807-1815, prin indemnul qi
ajutorul gi banes° a neultatulul pastor, model intre eel Romany, Venia-
min Costache, declar ca n'am gasit nimio ce ne-ar interesa in o.stiunea,
n6stra. Aceste vie %l sunt traduse din rusegte, gi respeotiv de date, lo-
calitiiti 9i numirl sunt forte pe deasupra, ba de multe orl inourca mat
mult pe oercetator, pentru ca sunt lipsite de orlce critics istorica.
au
1)
www.dacoromanica.ro

764 IILFILA
-din Constantinopol la 360. T26T15 Ma Q?) pact; q Tiilv rdtecov
L'iticrxorco; TO-4 icpcii-rov auviOno t(5)./ yap ellizpocrasv ve=o0v Trly
Nixo.ix ictcr-riv taTtgETOI 1TC6y.EVC4 0E9aCp d r v rOTaWV
-snicrxono4 WV, Ti iv Nixocicc ouv63cp itIpcLv x2auniTpack Som.
tmen admite ca prin inselaclune si coruptie ar lost ade-
menit la acel Sinod de a .subscris. confesiunea ariana. 2),
Auxentiu E descrie pe Ulfila ca si cum ar fi fost arian de
la inceput, tace de acesta schimbare confesionali a Jul Ulr
fila. Mai drept este a admite ca Ulfila a fost la inceput or,
-todox, si apol cu ocasia emigrArei ducendu-se la Constaa-
tinopol a fost ademenit si pOte nevoit de catre Imperatul
Valente si Patriarhul Eudoxiu de> a primi arianismul, ca 9
conditie spre a i se permite aseclarea peste Dunare, pent',"
c& predomina atunci arianismul. Nu putem sti positiv dad.
'tog crestinii GoIl In emigratia a, doua erat ortodoxi sau
arie9i, putem ins& afirma ca trecend peste Dunare au de-
venit si acestia de confesiunea semi- ariana precum si eel
refugiati cu Ulfila la Inceput. Fritigern, nevoit de navalirea
Hunilor si de dire cruda persecutie asupra crestinilor din
partea lui Athanarih, devine si el crestin, ins& semi-arian
si trece si el Dunarea cu populatia sa. Pentru acesta stra-
mutare a fost trimis Ulfila la Constantinopol de a cere in-
Noire de la Imperat si care li s'a dat prin influenta, Jul
Ulfila, dar tot cu conditie de a imbratisa credit*. Impera-
-tului Valente, acesta ne-o spune clar Teodoret 8). Ast-fel
Ulfila primind semi-arianismul urmat si toil GOT atat
cei din emigrarea intala cat si cei din a doua, impreuna.
cu Fritigern sand s'a retras si peste Dunare. Lespre p.
doua persecutie de la 370 vorbeste si sf. M. Vasilie in episo-
lola sa catre Ascholia episcopal de Teshlonic, in care laud&
virtutile martirilor si in special pe Martirul Sava Gotul 4).
Acesta persecutie a durat mai multi ani, fiind-c& dupe Ie-
Tonim populatia cresting, se refug'ase peste Dunare la 37Q
laT martiriul lul Sava se purse la 372. In tot acest limp
.dar, crestinil din Dacia. Tralana air stat sub persecutie.
1) V&A perieopa din Soorat.
2) Ve41. perieopa din. Sozomen.
2) Valli penieopa din Teodoret.
4) Vasil Epiatola BiserioeI din Gotia..
iv
1)
fi
l'ag
el
www.dacoromanica.ro

VIATA SI DOCTRINA SA 765
Fericitul Augustin atirma ea crestinil persecutati de Atha-
narih eraa ortodoxi, cNisi forte non est persecutio compu-
tanda, quando rex Gothorum in ipsa Gothia persecutus est
Cristianos crudelitate mirabili, cum ibi non essent nisi ca-
tholici, quorum plurimi martirio coronati sunt sicut a qui-
busdam fratribus, qui tunc illic pueri fuerant et se ista
vidisse incunctanter recordabantur, audivimus 1). Putem
afirma dar arum ca dupe cum Gotil ail invadat de. trel
on peste Dunare, intaia data la 355, cand s'a refugiat si
Ulfila, din causa unei persecutil, la 370-372 a doua per-
secutie, cand au avut loc a doua emigrate In masa mal
mare, tot din causa persecutief si in fine la 375 and a
trecut si Fritigern si s'a facut si crestin arian si and a
avut loc si a treia persecute. SA notam ea Intre 370 si
375 Hunil is1 facuse apariVa in Dacia Traiana si all con-
tribuit mult si ei la aceste emigrart
Pentru ca cititorul sa se convinga singur despre adeve-
rul ca.' marea majoritate a martiritor erail dintre vechii co-
lonisti al Daciei Tratane si numal putini dintre Goti, de si
toil tree sub numirea comuna de martini Gott, dal aicea
o mica lista ce arata origina numelor martirilor:
I) Sf. martini cu nume latine: 1) Maximmus, Acutionis,
Vitus, Acutus, Tobias, Eugenda, Anastasius, Iucundus, Leo-
nis, loannis, Gabrielus, Sionius, Bretonianus, Sinerius, Si-
neretus, Rutilus, Libius, Aeterius, Capitonis, Leonica sail
Leuncula, Secundus, Sergius, Optatus, Maxima, Syla, Ma-
myca, Vircus, Evagrius, Bonignus, Christus, Rufus, Patri-
cius, Rufina, Moderata, Romana, Secundus, Florentius, Ger-
minianus, Saturus, Gaianus, Maximus, Quintilianus. Floria-
nus, Quirinus, Quindeus, Crispionius, Aquilinus, Victoris,
Valention, Julius, Martialis, Victorius, Servulus, Quirinus,
Iulia, Saturnina, Ninnita, Marcus, Julius, Ebustus, Rusticus,
Silvius, Marcus, lulius, Feliciana, Fends, Emilius, Merna,
Marina, Rodofia, Magrinus, Secundinus, Eperentius, Ciciba,
Vitalis, Rufinus, Evangelus, Agnitus, Marcianus, Domnus,
Aurelianus, Acripinus, Secundus, Maximus, Fortunatus Mar-
tialis, Secunda, Donata, Bassus, Maximus, Marinus, Iustus,
Aemilianus, Dassius, Florus, Laurus, Maximus, Silvanus, Sa-
1) De civitate Dei XVIII 52.
www.dacoromanica.ro

766 ULFILA
binus, Basil la, Gordianus, Lucianus, Valerianus, Plantus Am-
butus, Priscus, Crescentis, Faustinus, Martialis, lannuarius,
Marcialis, Pigra, Saturninus, Castus, Primus, Probus. etc...
T6te aceste nume bunt de origina Latina, si putine latinizate si
sustinem a sunt martin dintre locuitoril vechilor Dacil, din
aces Romani on Romanisap cu caril s'au colonisat Dacia
de catre Tralan si carii pe timpul lui Aurelian, din causa
navalirei Goti lor si mai In urma a Hunilor uniT ail trecut
peste Dunare st s'all aselat in orasele de pe malul drept
al el, lar altil ail suferit martiriul pe teritorul Dacie! Traiane.
Totl sunt martin din timpul arianismulul, esceptand numal
patru din el caril sunt martirisap de Bulgari In secolul al
IX Mu lie din act ste numiri se Intalnesc papa asta-di ro-
manisate la ginta Romana. Este dar de netagaduit, ca no-
menclatura sf. martin din secolul al 1V si al V inainte cu
secoli de crestinarea slavilor si bulgarilor, ne arata clar
vechimea crestinatatil locuitorilor din Dacil.
II). Din contra numirite sf. martin de origina Greca purl
sunt mai putine; dar sa citam cate-va si din acestea: Her-
rnentiK, Timotheus, Anastasius, Nichita, Georgius, Antigo-
ntis, .Ephremus, Basileus, Eugenius. Agathadorus, Nestorie,
Jrinet, Theoprepius, Arnfilot hius, Alexandru, Zosim, Ciril,
Theotim. Dionius, Timotheus, Hesichius etc.
In). Se gasesc In si numiri de origina streina, fie Gota
on Traco- L)aca, ca: Artaxus, Herisus, Ratitis, Tatias Rogat,
Dandus, Danda, Sotrasi. Verca, Batussius, Arpila, Arbela,
Hagna, Rhya, Egatrace, Hescous, Sigetza, Suerila, Suimpla,
Philga, Baridis, Dada, Calcorus, Sodera, Gotia, Speis, Spi-
rus etc.
Num6rul martirilor in aceste trei persecutii a trebuit sa
fie enorm. Nu ni s'a conservat frisk de cat putine flume,
probabil ale acelora ce erati din familii mai Insemnate Ro-
mane sail ale unora dintre predicator) on misionarl ca Ni-
chita, Sava, Sanzala etc. si cart' au putut fi pastrate In
mi-moria rudelor for si a crestinilor refugiati. Numele aces-
tora fie direct on intirect eau scris si notat de catre vechil
martirologistl latini si greci.
lnmultin u-se populattunea Goth, peste Dunare si Ingrijin-
du-se Imperatorul Valente de ac6sta, a Inceput a-I constringe
si vexa prin mijlOce a,,ministrative. efil Gop atunci nevoid,.
www.dacoromanica.ro

VIATA SI DOCTRINA SA 767
-caci ii alungau Hunii din Dacia Traiana, and trece Duna-
rea $i Athanaric, se pacific& $i se inteleg Intre d de a face
causk comuna, si resistenta Imperiului Roman, pretinclend
pamenturi si liniste. De aid se paste acel resbol fatal in-
-tre Goti si Romani, cand piere In flacari Imperatul Valente.
Acest fapt avu loc la 378. Inainte de acesta lupta Ammian
istoriseste ca s'ar f trimes la Valente un preot Christiani
ritus presbiter ut ipsi adpellant (XXXI. 12. 8) ca sa mijlo-
cesca pacea dar n'a reusit. Se pOte admite ca tot Ulfila
sa fi fost insarcinat si cu acesta solie. Dupe acesta victorie
a Gotilor asupra Romanilor, plea in mase spre a en-
-ceri Constantinopolul; ear Ascoliu Ii opre$te la Tesalonic,
,atuncl se aseza top in provinciile de la sudul Dunarel. Nu
'trebue sa admitem ca crestinii, adica Gotil toti, precum si
vechil colonistl ai lul Traian ar fi parasit tot! Dacia Tralana,
multi din el s'au refugiat in locuri sigure, in muntl, in pes-
terl $i prin ascundeturile Carpatilor, alt-fel nu se explica
-cum Hunil all primit in aceste locuri seminta crestinismu-
lal, Nu cun6scem sa se fi trimis Hunilor vre un apostol on
predicator in acest stop, prin urmare Hunilor li s'a serna-
nat crestinismul prin cre$tinil existenti in Dacia Traiana.
-Cun61tem ins& ca crestinismul era cunoscut Hunilor. In. Da-
cia Traiana. lara$1 avu loc o a trela persecutie, cum am po-
menit mai sus pe la 375, ands au suferit martiriul multi
cre$tinl din Dacia si mai ales cei de pe malul drept al Du-
narel, cu.ocazia retragerei peste Dunare $i a lul Athana-
ric 1). Dupe mOrtea oribila a MY Valente si suirea pe tron
-a lui Teodosie, lucrurile Iau cu incetul alta fata, Prin di-
bacia Imperatului Teodosie, Gotii se pacific $i se linistesc,
atat din punct de vedere civil cat $i bisericesc. Teodosie
apara credinta din Niceea $i alunga pe ariani impreuna cu
Episcopul for din Constantinopol. Aduna un conciliu la 381
$i se condamna arianismul. Apol prin noui dispositiuni si
legY restringe drepturile arienilor din Moesia, Macedonia si
Tracia, in cat curend partida ariana devine neinsemnata. In
Occident sub influenta sf. Amvrosie se convOca un Sinod
contra arianilor la Aquilea $i condamna pe ariani $i se dis-
1) SA se consults Acta Sanotorum datele martiristirel crestinilor
pe aceste timpuri.
el
pi
www.dacoromanica.ro

768 IILFILA
titue si Episcopil arieni Paladin si Secundian. Imperatul
Teodosie mal incerca a impaca partidele religiOse convo-
cand un sinod la 383, care sa fixeze norma credintel, dar
nu reusi, din causa cerbiciel arienilor. La acest conciliu se
pare ca. participa si Ulfila cu putinl and inainte de mOrtea
sa. Iaih. ce ne spune Auxentid despre Ulfila: «Dupe cc Ul-
fila administra. Episcopia sa 40 de ant, sapte dincolo de
Dunare si 35 in Imperiul Roman (de sub p6lele muntilor-
Balcaril pans in Dunare si administra si Biserica din Dacia
Troia* merse din ordinal imperatului la Constantinopol,
la un conciliu; dar aci muri si fu Inmormintat cu multi:
onOre, tie o mare multime de coreligionari). Dupe ce pre-
domina credinta ortodoxa, prid ajutorul Imperatului, atuncl
Teodosiu promulga acele done legi religiOse contra arieni-
lor, legea No. II si IV, in codicele Teodosian, prin care in-
terdice on -ce discutii religiOse, una din aceste legi este data
la- 386, tar alta la 388, tocmal in anul mortei lul Ulfila.
Din cuprinsul acestor legI se vede ca arienil erail persecu-
tati si mult marginiti in drepturile lor, si trebue sa admi-
tem ca. Ulfila se doe- tar Constantinopol si la 388 spre a
mijloci la Imperatul de a indulci acele legi si a convoca
un conciliti spre a pacifica lucrurile. Ulfila nu reuseste a
ridica acele legi si a provoca convocarea unu1 Sinod, de
aceea 'Aran acum, obosit de munca de aprOpe un secul,
vedendu-se si condemnat si dispretuit, perdendu-0 vechiul
sett prestigiu si reputatia de mat inainte, suparat si intris-
tat m6re in Constantinopol, ca si Athanarih, ceva mat Ma-
inte, si uncle a fost Inmormintat cu mare pompa, luand
parte-la funeraril multi EpiscopY. Socrat ne spune (V. 23) ca
chiar atunci s'ar fi ales de succesor lul Ulfila un 6re-care
Selenas, got de origins, dar dupe mums frigian. Acesta in-
semna ca Gotit intrati in casatorie cu locuitorii Dad, indi-
gent sat adusi sclavl. Ulfila lass dupe el mat multi disci-
poll crescuti si educati de el, ca Auxentitt, Selenas si Maxi-
min etc., etc. Socrat ne spune ca acest-nou episcop al Gotilor
mat inainte de a-I fi succesor lui Ulfila 1 a fost secretarul
sea: -6Troypxpzi: TE yevopiwp xxi Stzkcp Oblpaz Too nap aka;
intentarcilavn04§i care I-a fost secretar si succesor lul Ul-
fila, ce fusese Episcop la el (GO)
1) Sozomen VII 17.
www.dacoromanica.ro

VIATA §I bOCTRINA SA 769
Ulfila, cat a stat peste Dun .re s'a ocupat cu traducerea
sf. Scripturl in limba Gota, care-i monumentul filologic cel
mat pretios pentru Germani pant ast&-41. Se sustine de cri-
ticii Germani ca traducerea lui Ulfila este de pe textul Grec;
dar a consultat si pe cel latin, apoi O. limba Got& este ele-
gant& si frumOsa, a literile le-ail lust on imprumutat, pe
langa cele vechi Germane din dialectul Runic; din limba
Greca final mult. Ast-fel Ulfila nu este un inventator al li-
terilor Germane; ci un combinator, organisator, introducend
in limba gota litere grece si latine unde lipseau cele ger-
mane, spre a putea mat precis a'si exprima ideile. In tot
cazul Ulfila a fost un apostol al Gotilor si un Episcop al
colonistilor din ambele Dacil.
Scris-am acestea in anul mantuirel 1898, August 5, in
vestita Monastire Cozia, and am implinit al 60-lea an at
vrastei laele.
Constantin Erbiceanu.
Biserica Ortodoxi Romani. 4
www.dacoromanica.ro

1898 08

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (15)

Viewers also liked

Viewers also liked (11)

Similar to 1898 08

Similar to 1898 08 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1898 08