Ce diaporama a bien été signalé.
Nous utilisons votre profil LinkedIn et vos données d’activité pour vous proposer des publicités personnalisées et pertinentes. Vous pouvez changer vos préférences de publicités à tout moment.

Snc diencefal & emisfere cerebrale

525 vues

Publié le

Descrierea structurilor diencefalului
Funcțiile diencefalului
Emisferele cerebrale: descriere anatomica, localizare, roluri si integrarea activității
Arii cerebrale importante pentru funcționarea eficientă

Publié dans : Formation
  • Soyez le premier à commenter

Snc diencefal & emisfere cerebrale

  1. 1. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Diencefal 1 Diencefalul sau creierul intermediar este un segment al encefalului interpus între mezencefal şi trunchiul cerebral, inferior, şi sub emisferele cerebrale
  2. 2. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Diencefal 2 Prezintă o față dorsală, două fețe laterale și o față bazală care corespunde spațiului interpencular – singura vizibilă Fața bazală este limitată: anterior - chiasma optică, lateral: tracturile optice, posterior: pedunculii cerebrali La nivelul feței bazale se descriu, din anterior spre posterior: tuber cinerum, corpii mamilari. Diencefalul este localizat sub corpul calos
  3. 3. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Diencefal 3 Prezintă o față dorsală, două fețe laterale și o față bazală care corespunde spațiului interpencular – singura vizibilă Fața dorsală: este acoperită de corpul calos și fornix, ventriculul III Fețele laterale sunt acoperite de emisferele cerebrale
  4. 4. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 4
  5. 5. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 5 Diencefal Rapoartele diecefalului cu organele din jur
  6. 6. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Diencefal 6 Diencefalul sau creierul intermediar este format: talamus, metatalamus, epitalamus hipotalamus și subtalamus
  7. 7. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 7 Diencefal - TALAMUS Talamusul este format din 2 mase de substanță cenușie ovoidale, situate de o parte și de alta a Ventriculului III Partea anterioară = ROSTRUM (TUBERCUL ANTERIOR) Parte posterioară = PULVIAR Fețele mediale = delimitează Ventriculul III prezintă STRIA MEDIALĂ A TALAMUSULUI. Prin unirea posterioară a celor Stria se formează COMISURA HABENULARĂ de care atârnă GLANDA EPIFIZĂ
  8. 8. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 8 Diencefal - TALAMUS Fața laterală: separată de nucleii bazali prin CAPSULA ALBĂ INTERNĂ Fața inferioară are raport cu: hipotalamusul (anterior) subtalamusul (posterior) Fața dorsală are raport cu Ventriculul III Substanța albă este dispusă sub formă de Y = LAMA MEDULARĂ INTERNĂ ceea ce determină formarea în interiorul talamusul a trei grupe de nuclei: - grupul anterior - grupul nuclear medial - grupul lateral
  9. 9. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 9 Diencefal - TALAMUS Substanţa albă este reprezentată în principal de lama medulară care separă nucleii talamusului. Fibrele nervoase care vin sau pleacă din talamus şi cele care fac legăturile dintre nucleii talamusului se găsesc atât în substanţa albă fibrele aferente, cele mai importante sunt: fibrele fasciculului spinotalamic, lemnisuiui medial, lemniscului trigeminal şi dentotalamic. Dintre fibrele eferente amintim pe cele talamocorticale.
  10. 10. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Paleotalamusul – nc. anterior și medial aferențe de la trunchiul cerebral Arhitalamusul – nc. de asociație nespecifici Rol: pregătirea tonusului cerebral pt a recepta informațiile – au conexiuni cu SRAA: ziua stare de veghe/ noaptea cortexul este sub controlul nc. din arhitalamus Neotalamus – nc laterali AFAZIA TALAMICĂ – leziunile pe partea stângă = deficiențe de vorbire articulată, de interpretare, recunoaștere a cuvintelor Leziunile pe dreapta = dificultate în recepționarea relațiilor spațiale și dezorientare spațială din jumătatea controlaterală a corpului Leziuni bilaterale = alterarea funcțiilor psihice, labilitate emoțională, amnezie, alterarea personalității, mutism akinetic, demență 10 Diencefal - TALAMUS
  11. 11. Prof. univ. dr. Paula Drosescu FUNCȚIILE TALAMUSULUI 1. Funcție de releu = al treilea neuron al căilor ascendente 2. Funcția de asociație = conexiunile nucleilor talamici cu ariile asociative din lob parietal, temporal, occipital 3. Funcția motorie = prin intermediul ganglionilor bazali Aferențe de la zonele de interconectare, neocerebelul, substanța neagră. Eferențele motorii spre cortex motor 3. Funcția nespecifică – nc nespecifici care fac parte din SR: reglare ritm veghe-somn, elaborarea proceselor afectiv-emoționale 11 Diencefal
  12. 12. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Diencefal 12 Diencefalul sau creierul intermediar este format: talamus, METATALAMUS, epitalamus hipotalamus și subtalamus
  13. 13. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Corpii geniculati mediali sunt formați din corpi neuronali la care se adaugă fibre nervoase. La corpii geniculați mediali vin fibrele căii acustice, iar de la el pleacă fibre eferente spre scoarţa cerebrală a lobului temporal şi spre coliculii cvadrigemeni inferiori. Corpii geniculați laterali sunt formaţiuni pereche cu structură asemănătoare celui medial. La acest corp vin fibrele căii optice şi pleacă fibre eferente spre scoarţa cerebrală a lobului occipital şi spre coliculii cvadrigemeni superiori. 13 Diencefal - METATALAMUS METATALAMUSUL se află în partea postero-inferioară a talamusului. El este format din câte două proeminenţe nervoase - corpii geniculaţi, mediali și laterali
  14. 14. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 14 Diencefal Diencefalul sau creierul intermediar: talamus, metatalamus, EPITALAMUS, hipotalamus și subtalamus.
  15. 15. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Epitalamusul este alcătuit din: - glanda pineală (epifiza) - habenula, - trigonul habenulei, - comisura interhabenulară - striile habenulei. Epifiza are structură glandulară, este învelită la exterior de o capsulă formată din pia mater şi compartimentată în mici lobuli. Habenula, comisura interhabenulară şi striile habenulei sunt alcătuite din substanţă albă. 15 Diencefal - EPITALAMUS
  16. 16. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 16 Diencefal Diencefalul sau creierul intermediar: talamus, metatalamus, epitalamus, HIPOTALAMUS și subtalamus.
  17. 17. Prof. univ. dr. Paula Drosescu HIPOTALAMUSUL este situat sub talamus, formează podișul Ventriculului III are trei porţiuni: - anterioară (suprachiasmatică) - mijlocie (tuber cinereum) - posterioară (corpi mamilari). Substanţa cenuşie este sub formă de nuclei, cei mai importanţi sunt: -nucleii supraoptici -nucleii paraventriculari -nucleii tuberali -nucleii mamilari. 17 Diencefal
  18. 18. Prof. univ. dr. Paula Drosescu HIPOTALAMUSUL este situat sub talamus, formează podișul Ventriculului III; are trei porţiuni: - anterioară (suprachiasmatică, supraoptică) conține nucleii supraoptici și paraventriculari cu neuroni mari, neurosecretori (vasopresina și oxitocina) - mijlocie (tuber cinereum): nucleii ventro-medial, dorso-medial, arcuat, hipotalamic posterior - posterioară (corpi mamilari): corpii mamilari 18 Diencefal
  19. 19. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Substanţa albă este alcătuită din: 1.Fibrele aferente ce vin de la  nucleul dorsal al vagului mezencefal calea optică – fibrele retino-talamice formaţiunile olfactive talamus sistemul extrapiramidal şi de la scoarţa cerebrală 2. Fibrele internucleare leagă diferiţii nuclei hipotalamici 3. Fibrele eferente pleacă spre:  trunchiul cerebral prin fasciculul longitudinal dorsal  nucleii vegetativi mezencefalici  talamus - scoarţa cerebrală  epifiză 19 Diencefal - HIPOTALAMUS
  20. 20. Prof. univ. dr. Paula Drosescu FUNCȚIILE HIPOTALAMUSULUI Integrează toate reglările vegetative din organism - anterior = relație cu parasimpaticul = stimularea: efect scăderea presiunii sanguine + frecvența cardiacă - posterior = relație cu parasimpaticul – stimularea = efect invers Integrarea activității cardiovasculare cu cea respiratorie + digestivă – redistribuire sânge Reglarea metabolismelor: anterior = favorizare / posterior = procese catabolice Regleză activitatea glandei hipofize – vasopresină (nc supraoptic) + oxitocină – neurohipofiză Reglează temperatura corpului 20 Diencefal
  21. 21. Prof. univ. dr. Paula Drosescu FUNCȚIILE HIPOTALAMUSULUI Reglarea echilibrului hidric: senzație de sete/ eliminare exces apă Reglare aport alimentar: centrii foamei / sațietății Reglarea activității reproductive: geneza impulsului sexual Centru important al vieții afective (+sistem limbic): elaborarea emoțiilor, sentimentelor, pasiunilor – reacții de frică/panică Reglează ritmul veghe – somn (+ substanța reticulată din TC) Reglează hematopoeiza Crește capacitatea de luptă antiinfecțioasă 21 Diencefal
  22. 22. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 22 Diencefal Diencefalul sau creierul intermediar: talamus, metatalamus, epitalamus, hipotalamus și SUBTALAMUS
  23. 23. Prof. univ. dr. Paula Drosescu SUBTALAMUSUL Este situat în continuarea pedunculilor cerebrali și posterior față de hipotalamus Conține: nc. subtalamic fasc talamic fasc și ansa lenticulară fasc subtalamic 23 Diencefal
  24. 24. Prof. univ. dr. Paula Drosescu EMISFERELE CEREBRALE reprezintă partea cea mai voluminoasă a SNC - 24 -
  25. 25. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Cele două emisfere cerebrale sunt separate prin FISURA INTEREMISFERICĂ (longitudinală) și unite în partea bazală prin lama de substanță albă = CORP CALOS CORPUL CALOS TRIGON CEREBRAL COMISURILE ALBE ANTERIOARA SI POSTERIOARA Configurația externă a emisferelor cerebrale - 25 -
  26. 26. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Fețele emisferelor cerebrale sunt străbătute de șanțuri – FISURI(SCIZURI): - adânci care delimitează LOBII -mai puțin adânci care delimitează CIRCUMVOLUȚIUNI (GIRI) Emisferele cerebrale –vedere laterală - 26 -
  27. 27. Prof. univ. dr. Paula Drosescu - lateral Sylvius - central Rolando - calcarin - parietooccipital - calosomarginală (pe fața medială) - colateral (pe fața inferioară) Emisferele cerebrale –vedere laterală - 27 - Principalele FISURI (SCIZURI) șanțuri:
  28. 28. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 28 Fața bazală a emisferelor cerebrale Circumvoluțiuni și șanțuri
  29. 29. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Circumvoluțiunile cerebrale Pe fața dorsolaterală = giri ai lobilor frontal, parietal, occipital, temporal Pe fața medială = girul:  cingul  parahipocampului  frontal superior  paracentral  formațiunea precuneus occipitală Pe fața bazală se găsesc:  bulbul și tractul olfactiv  girul drept  girii occipitotemporali lateral și medial  girul parahipocampului Pe fața inferioară – rinencefalul: lob oftalmic + limbic Emisferele cerebrale - 29 -
  30. 30. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Substanța cenușie formează: – la exterior CORTEXUL CEREBRAL (2-6 mm grosime) - la bază GANGLIONII BAZALI (CORPII STRAȚI): Nc. CAUDAT – are formă de virgulă (pe desen culoare mov) Nc. LENTIFORM format din alte două structuri: nc. putamen globus pallidus Nc caudat + nc. putamen = NEOSTRIATUL – primește fibre de la: scoața cerebrală, talamus, substanța neagră Trimite fibre spre: talamus, scoarță, substanța neagră, globus pallidus Globus pallidus= PALEOSTRIATUL primește fibre de la: scoarță, neostriat, talamus, subtalamus, substanță neagră. Trimite fibre spre: talamus, nc. subtalamic, nc. roșu, substanța neagră, substanța reticulată - 30 - Emisferele cerebrale
  31. 31. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Substanța cenușie CORTEXUL CEREBRAL Scoarța cerebrală este structurată pe staturi: - superficial = molecular cu celule puține - granular extern – celule multe de talie mică - piramidal extern - granular intern - piramidal intern - fuziform, multiform - 31 - Emisferele cerebrale
  32. 32. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Substanța cenușie formează: – la exterior cortexul cerebral (2-6 mm grosime) - la bază GANGLIONII BAZALI (CORPII STRAȚI): Nc. caudat – cogniție/înțelegere și mișcare Nc. lentiform Nc. putamen Globus pallidus Rol fundamental în inițierea și finalizarea mișcărilor tonus muscular și control mișcări inconștiente Cogniție/atenție/ memoria/ planificare - 32 - Emisferele cerebrale
  33. 33. Prof. univ. dr. Paula Drosescu Formată din fibre mielinizate: 1- de proiecție - ascendente descendente 2- comisurale - leagă cele două emisfere formează CORPUL CALOS FORNIX COMISURA ALBĂ ANTERIOARĂ 3- de asociaţie - leagă zone din aceeași emisferă - 33 - Emisferele cerebrale Substanţa albă – dispusă în interior
  34. 34. Prof. univ. dr. Paula Drosescu - 34 - Emisferele cerebrale Substanța albă CORPUL CALOS are forma unui arc de cerc: ant. – genunchiul corpului + ROSTRU post. - SPLENIU Fibrele corpului calos radiază în substanța albă a emisferelor cerebrale = radiația corpului calos = coroana radiantă
  35. 35. Prof. univ. dr. Paula Drosescu - 35 - Emisferele cerebrale Substanţa albă 2. Fibrele comisurale FORNIX – TRIGONUL CEREBRAL localizat sub corpul calos ant. se îndreaptă spre corpii mamilari post. se orientează spre hipocamp COMISURA ALBĂ ANTERIOARĂ Trece anterior de fornix și se direcționează spre partea anterioară a lobului temporal
  36. 36. Prof. univ. dr. Paula Drosescu - 36 - Emisferele cerebrale - Substanța albă 3. Fibrele de asociație Fibrele de asociație leagă regiuni din aceeași emisferă. Fibrele pot fi : - scurte = FIBRE ARCUATE: leagă giri din același lob sau din lobi vecini (3) - lungi, formează fascicule: longitudinal superior – lob frontal este unit cu cel occipital (2) longitudinal inferior – lob occipital cu temporal (4) uncinat – lob frontal cu temporal (5) fronto-occipital – frontal cu occipital și temporal perpendicular – lob occipital cu parietal și temporal
  37. 37. Prof. univ. dr. Paula Drosescu - 37 - Emisferele cerebrale După funcția lor ARIILE CORTICALE se clasifică în: - arii de proiecție aferente, receptoare sau senzoriale - arii de proiecție eferente, efectoare sau motorii - arii de asociație ARIILE DE PROIECȚIE AFERENTE 1. ARIA SOMESTEZICĂ PRIMARĂ (A SENSIBILITĂȚII GENERALE) Girul postcentral – câmpurile 3,1,2 HOMUNCULUS SENZITIV = Proiecția la nivel cerebral a organismului; Ies în evidență buzele, limba, mâna, degetele, în special policele = importanța funcțională a mâinii și densitatea receptorilor cutanați În aria cerebrală ajung fibrele: - sensibilității exteroceptive - sensibilității proprioceptive
  38. 38. Prof. univ. dr. Paula Drosescu - 38 - Emisferele cerebrale ARIILE DE PROIECȚIE AFERENTE 1. ARIA SOMESTEZICĂ PRIMARĂ (SENSIBILITATEA GENERALĂ) Girul postcentral – câmpurile 3,1,2 HOMUNCULUS SENZITIV = Senzații elementare, nu dau informații asupra calității, intensității și originii stimulilor Posterior de girul postcentral – în lobul parietal ariile cu rol de recunoaștere: - 5 și 7 somatopsihice = a asemănării/deosebiri ale senzațiilor - 39-40 tactognostică = a obiectelor ARIA SECUNDARĂ SOMESTEZICĂ localizată în buza superioară a șanțului lateral – membrul superior proiectat antero- superior, membrul inferior în partea postero-medială Aria răspunde mai puțin la sensibilitatea tactilă, mai mult la cea dureroasă și termică
  39. 39. Prof. univ. dr. Paula Drosescu - 39 - Emisferele cerebrale ARIILE DE PROIECȚIE AFERENTE 2. ARIILE VIZUALE – lob occipital: pe buzele și în profunzimea șanțului calcarin, părțile vecine din cuneus și gir lingual ARIA PRIMARĂ = câmp 17 (arie striată) pe care se proiectează retina, punct cu punct ipsilant și controlateral
  40. 40. Prof. univ. dr. Paula Drosescu - 40 - Emisferele cerebrale Cale optică și proiecția sa la nivelul ariei primare occipitale
  41. 41. Prof. univ. dr. Paula Drosescu - 41 - Emisferele cerebrale ARIILE DE PROIECȚIE AFERENTE 2. ARIA VIZUALĂ PRIMARĂ = câmp 17 ARIA VIZUALĂ SECUNDARĂ: - câmp 18 este arie de asociație, centrul memorie vizuale - câmp 19 rol: orientare spațială și corectitudinea imaginii - anterior de câmp 19: centrul cititului Leziuni ale acestui centru = CECITATE VERBALĂ (bolnavul nu poate citi, nu sesizează semnificația convențională a cuvintelor)
  42. 42. Prof. univ. dr. Paula Drosescu - 42 - Emisferele cerebrale ARIILE DE PROIECȚIE AFERENTE 3. ARIA AUDITIVĂ PRIMARĂ Localizare: fața superioară a girului temporal superior, câmp 41, 42 care primesc aferențe de la corpul geniculat medial ARIA AUDITIVĂ SECUNDARĂ = Câmp 42 și 22 Leziunea câmp 22 – AFAZIA SENZORIALĂ (bolnavul aude, nu poate interpreta sunetul, reproduce sunetele 4. ARIA VESTIBULARĂ – nu are localizare specifică unii: girul temporal superior, alți autori: lobul parietal 5. ARIA GUSTATIVĂ – superior de șanțul lui Sylvius, câmp 43, regiunea inferioară 6. ARIA OLVACTIVĂ câmp 28
  43. 43. Prof. univ. dr. Paula Drosescu - 43 - Emisferele cerebrale Localizarea funcţiilor în scoarţa emisferelor mari (după V.V. Turaghin): a – faţa superolaterală; b – faţa medială. 1 – nucleul analizatorului motor ce asigură funcţia de deviere conjugată a capului şi ochilor în sens opus; 2 – centrul analizatorului motor al vorbirii în scris; 3 – centrul analizatorului motor; 4 – centrul sensibilităţii generale; 5 – centrul vorbirii articulate; 6 – centrul cortical al recepţiei viscerale; 7 – centrul analizatorului auditiv; 8 – centrul analizatorului vestibular; 9 – centrul analizatorului auditiv; 10 – centrul praxiei; 11 – centrul steriognoziei; 12 – centrul lexic; 13 – centrul asociativ al analizatorului vizual; 14 – centrul analizatorului olfactiv; 15 – centrul analizatorului gustativ; 16 – centrul de proiecţie a analizatorului vizual. a b
  44. 44. Prof. univ. dr. Paula Drosescu - 44 - Emisferele cerebrale ARIILE DE PROIECȚIE EFERENTE Rol: inițierea mișcărilor voluntare integrarea funcțiilor motorii modificarea tonusului muscular 1.ARIA SOMATOMOTORIE PRIMARĂ – câmp 4, gir precental HOMUNCULUS MOTOR = Proiecția la nivel cerebral a organismului; ies în evidență mâna, degetele, în special policele = importanța coordonării manuale, capul – coordonarea activității fonatorii și mimicii 2. ARIA PREMOTORIE (6) anterior de câmp 4 3. ARII SUBPRESIVE: inhibă funcționarea unor arii motorii primare: impul nervos ajunge la nc. caudat – globus pallidus – talamus – scoarța precentrală câmp 4 și 6 = circuit cortico – strio - palido – talamo - cortical
  45. 45. Prof. univ. dr. Paula Drosescu - 45 - ARIILE DE PROIECȚIE EFERENTE
  46. 46. Prof. univ. dr. Paula Drosescu - 46 - Emisferele cerebrale 3. CÂMPUL FRONTAL AL OCHIULUI – câmp 8 anterior de 6 controlează: mișcările voluntare ale globilor oculari conjugate ale globilor oculari 4. ARII EXTRAPIRAMIDALE – în special aria premotorie 6 + aria motorie suplimentară + arie motorie secundară = cea mai mare parte din cortexul fronto-parieto-temporal + puțin din cel occipital au excitabilitate scăzută De aici pleacă fibre: cortico-pontine – apoi, pe calea ponto- cerebeloase ajung la neocerebel – nc. Dințat – talamus – scoarță cerebrală = circuitul cortico-ponto-cerebelo-talamo-cortical cu ROL: reglajul cerebelos în realizarea mișcărilor voluntare 5. ARII VEGETATIVE = CREIER VEGETATIV Localizare: gir cingular, giri lobi frontali, hipocampului Rol: conectarea cu talamusul, hipotalamusul, sistemul limbic
  47. 47. Prof. univ. dr. Paula Drosescu - 47 - Emisferele cerebrale Funcţiile superioare: gândirea analitică, înţelegerea limbajului şi gândirea emoţională şi intuitivă, orientarea spaţială şi abilităţile artistice şi muzicale sunt funcţii ale unei singure emisfere. Emisfera care conţine centrii înţelegerii şi producerii limbajului este numită emisferă dominantă. Centrii limbajul este reprezentat în emisfera stângă Alături de dominanţa limbajului, emisfera stângă este specializată în gândirea analitică, efectuarea calculelor şi verbalizarea. Emisfera nondominantă, în general cea dreaptă, excelează în gândirea emoţională, în calităţile artistice (desenatul, compunerea muzicii), percepţia spaţială şi, probabil, recunoaşterea feţelor. În limbajul articulat aparatul fonator este coordonat de centrii corticali = poligonul vorbirii a lui Pierre Marie Aparatul fonator, format din organe ale sistemului respirator, partea superioară a tubului digestiv (cavitatea bucală, limba, buzele, dinţii, faringele), rezonatorii (sinusurile)
  48. 48. Prof. univ. dr. Paula Drosescu - 48 - Emisferele cerebrale Poligonul vorbirii a lui Pierre Marie Centrii limbajului articulat şi diferite tipuri de afazii: MS – centrul motor al cuvintelor scrise a cărui lezare evoluează cu AGRAFIE MV – centrul motor al vorbirii sau al lui Broca (ANARTRIE – incapacitatea patologică de a articula cuvintele) ICS – centrul înţelegerii cuvintelor scrise (CECITATE VERBALĂ – pierdere a capacităţii de a citi sau de a înţelege sensul limbajului scris) ICV – centrul înţelegerii cuvintelor vorbite Wernike (SURDITATE VERBALĂ).
  49. 49. Prof. univ. dr. Paula Drosescu - 49 - Emisferele cerebrale SISTEMUL LIMBIC Este format din structuri anatomice interpuse între diecefal și neocortex
  50. 50. Prof. univ. dr. Paula Drosescu - 50 - Emisferele cerebrale SISTEMUL LIMBIC Componentele sunt reprezentate de: 1. CALEA OLFACTIVĂ: - nervii olfactivi - bulbul olfactiv - trigonul olfactiv - striile olfactive - lobul piriform (conține aria entorinală) din girul hipocamp 2. SUBSTANȚA PERFORANTĂ ANTERIOARĂ Localizare între: trigonul olfactiv și striile olfactive, anterior chiasma optică și tractul optic, medial uncus hipocampus, caudal
  51. 51. Prof. univ. dr. Paula Drosescu - 51 - Emisferele cerebrale SISTEMUL LIMBIC 3. CORPUL AMIGDALIAN în profunzimea lobului temporal 4. STRIA TERMINALĂ Origine în corp amigdalian realizează conexiuni cu nc. striei terminale, aria septală, hipotalamus 5. ARIA SEPTALĂ primește aferențe de la corpul amigdalian, substanța perforantă anterioară, hipocamp, formațiunea reticulată mezencefalică Trimite fibre spre corpul amigdalian, hipotalamus, formațiunea reticulată mezencefalică, hipocamp
  52. 52. Prof. univ. dr. Paula Drosescu - 52 - Emisferele cerebrale 6. HIPOCAMP (CORNUL LUI AMMON) Localizare: vecinătatea gir hipocampic Aferențele: lob piriform Eferențele: nc. septali hipotalamus Sistemul limbic reprezintă centrul suprem de reglare a activităţii sistemului nervos vegetativ şi a hipofizei. Este un sistem complex de integrare a informaţiilor somatice, viscerale şi olfactive, intervenind în adaptarea comportamentului primar (nutriţie, reproducere), emoţiilor şi memoriei. Formaţiunea hipocampică joacă un rol cheie în fenomenele de învăţare şi memorizare.
  53. 53. Prof. univ. dr. Paula Drosescu 53 Experienţa profesională Mai multe informații: http://pauladrosescu.ro/cine-sunt/ 2005 - şi în prezent profesor universitar, Facultatea de Educaţie fizică şi Sport, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi 2002 – 1992 conferenţiar, lector universitar, asistent universitar 2007- 2012 componentă a Lotului Olimpic de tehnicieni pentru Antrenamentul mental al sportivilor de la FRA 1998 - 2001 medicul Lotului de sabie juniori din Iaşi 1986 - 1992 medic stagiar, apoi medic MG în comuna Mirceşti, judeţul Iaşi 1986 absolventă Facultatea de Medicină Generală 2003 medic primar Medicină sportivă 2000 susţinerea doctoratului în Medicină, UMF Iaşi, Catedra de Anatomie 1994, 1996 cursuri internaţionale de Medicină sportivă acreditate de CIO (Comitetul Olimpic Internaţional) 1996 medic specialist Medicină sportivă 2013 - 2014 Master Coach NLP – ARONLP, EANLP 2012 - 2013 NLP Master Trainer NLP- ARONLP, EANLP 2010 licenţă internaţională în Wingwave 2004 - 2007 NLP Practitioner, apoi, Master NLP – ARONLP, IANLP 2009 licenţă Coaching ICF (International Coaching Federation) 2002 - 2007 cursuri de Analiză tranzacţională (450 ore acreditate internaţional)

×