2. Adaptarea şcolară
formă specifică de adaptare socială
= compatibilitate intre natura cerinţelor
şcolare şi posibilităţile subiective ale
elevului de a le îndeplini cu succes
Paradoxal: o stategie de adaptare şcolară/ de supravieţuire
este şi rezistenţa şcolară care constă în refuzul normelor şi
valorilor specifice culturii şcolare (situatiile de
„inadaptare”/ de devianta scolara).
Adaptarea scolara nu inseamna exclusiv inteligenta
scolara, rezultate/ randament scolar inalt/ succes scolar,
pentru ca elevul nu-si lasa la poarta scolii conflictele,
angoasele, dificultatile
3. Adaptarea scolara este un fenomen
cu dimensiuni complexe care
presupune luarea in consideratie a
mai multor factori:
• interni, individuali ce se raporteaza la
elev;
• externi, sociali
• „intalnirea” specifica a acestor
factori.
4. 1. La nivelul personalitatii elevilor se
constata prezenta / absenta :
a) factorilor intelectuali/abilitatilor
cognitive
(inteligenta scolara, stilul cognitiv, auditiv,
vizual, kinestezic, aptitudinea verbala factorul verbal/ intelegere, factorul
fluiditate verbala/ exprimare)
abilitati cognitive: -evitare/ confruntarea cu
problema; reevaluarea pozitiva a situatiei;
expectantele/ convingerile
5. b) factorilor nonintelectuali/abilitatilor
emotionale, sociale, comportamentalrelationale (afectivitatea, motivatia,
nivelul de aspiratie, imaginea de sine,
norma de internalitate si toleranta la
frustrare)
- abilitati emotionale: exprimarea emotionala
adaptativa; managementul emotional (managementul furiei/
autocontrolul/ toleranta la frustrare); stil atributional;
- abilitatile sociale: rezolvarea de probleme;
empatia; managementul conflictelor; abilitati de coping;
- abilitati comportamental - relationale:
comportamentele de initiere a unor contacte sociale/
interrelationarea, cautarea suportului social; abilitati de
negociere, comunicarea asertiva
6. a) Factorii intelectuali
Inteligenta emotionala rezultat al intersectarii acceptarii de sine,
sociabilitatii si constiintei propriei valori.
b) Factorii nonintelectuali
Sistemul motivational cuprinde acele
stari si procese emotionale si cognitive
care pot declansa, orienta si sustine
diferite comportamente si activitati
(vezi importanta motivarii scolare!)
7. In scolaritatea primara domina impulsul/
trebuinta de afiliere: elevii mici se straduiesc
sa obtina rezultate scolare bune pentru a-si
multumi parintii/ educatorii, pentru a obtine/ a
nu pierde aprobarea/ afectiunea lor.
In perioada pubertatii impulsul afiliativ scade in
intensitate si se reorienteaza de la adulti catre
colegii de aceeasi varsta (emergenta grupului
informal la aceasta varsta); dorinta de aprobare
din partea colegilor poate reduce randamentul
scolar, daca acesta nu e apreciat in grup
8. In adolescenta incepe sa predomine
impulsul afirmarii puternice a eului
care include trebuinta de succes scolar
pentru a dobandi o pozitie de putere sau
de prestigiu in grupul de elevi ( induce
sentimentul valorii de sine si
consolideaza stima de sine);
se manifesta si impulsul cognitiv/
trebuinta de a cunoaste/ intelege/ a
rezolva probleme, ca un tip ce apartine
motivatiei intrinseci.
9. Diminuarea performantelor/ Scaderea
motivatiei
• Cand sanctiunile sunt frecvente sau
cand climatul afectiv scolar rezultat nu
satisface trebuinta de securitate
afectiva a elevilor- apar atitudini
agresive/ autoagresive.
• Practicile de etichetare/ marginalizare/
excludere - nu satisfac trebuintele de
afiliere.
10. Nivelul de aspiraţii
- nevoia de autorealizare
- implica d.p.d.v. cognitiv
reprezentarea unui scop/ ideal si a
posibilitatilor de realizare;
- nivelul înalt - succes şcolar/
nivel scăzut - performanţe slabe;
- este un efect al trebuintei de
performanta si este in relatie stransa
cu stima de sine (stima inalta- nivel
de aspiratii ridicat si invers);
11. Imaginea de sine
adesea conduitele deviante scolar apar ca
urmare a mecanismelor de aparare a
imaginii de sine: negare, proiectare/
reverie;
Autoeficienta - credintele despre
capacitatea de a exercita un control
asupra evenimentelor ce le afecteaza
viata/ de a putea indeplini o sarcina
specifica.
12. Norma de internalitate - atribuirea
succesului/ esecului fie situatiei/
factorilor externi, fie factorilor interni
Toleranta la frustrare - experienta
afectiva a esecului/ confruntarea cu un
obstacol aflat in calea satisfacerii unei
trebuinte perceputa ca legitima.
Toleranta la frustrare depinde de nivelul
de autocontrol, de temperament, de
norma de internalitate
13. 2. Factorii externi- sociali
a) Familia
- functia esentiala este cea de securizare
a copilului; - climatul de securitate
afectiva joaca rolul esential,
predominanta fiind trebuinta de securitate
afectiva
- Sentimentul de siguranta este singurul
care ii permite copilului sa se emancipeze
si sa-si formeze personalitatea; pentru
aceasta, conditia primordiala este
acceptarea neconditionata a copilului,
deoarece ea induce si mediaza
acceptarea si stima de sine a copilului
14. Climatul educational familial poate fi
analizat dupa mai multi factori:
- modul de raportare interpersonala a
parintilor (nivelul de apropiere si
intelegere, acordul sau dezacordul in
legatura cu diferite probleme)
- sistemul de atitudini parentale in
raport cu diferitele norme si valori
sociale;
- modul in care este perceput si
considerat copilul;
- modul de manifestare a autoritatii
parintesti (unitar/ in dezacord)
15. - gradul de acceptare a unor
comportamente variate ale copiilor;
- dinamica aparitiei unor stari tensionale
sau conflictuale;
- modul de aplicare a recompenselor sau
sanctiunilor;
- gradul de deschidere si sinceritate al
copilului in raport cu parintii.
16. b) Scoala
Curriculum ascuns - experiente
sociale neintentionate ale elevilor,
care influenteaza personalitatea
elevilor;(posibile etichetari)
- sursele C.A: personalitatea
profesorilor, relatiile
interpersonale, sist. de
recompense si sanctiuni, adica
intreg climatul psihosocial al
clasei/ scolii.
17. Clasa de elevi: categorizarea si atribuirea esecului si afilierea;
- scoala inseamna evaluare - evaluarea inseamna
distribuirea elevului in categorii; esecul scolar devine
criteriu pentru constituirea unei categorii de elevi;
ca urmare, comportamentul elevilor aflati in conditia de
esec si determinati sa se compare cu ceilalti se va
orienta catre redobandirea/ mentinerea unei imagini
pozitive de sine. Prin urmare din randul elevilor cu
imagine de sine deteriorata si cu o redusa stima de sine,
se vor recruta deviantii (se adauga si stilul educativ
parental ce le-a indus neincrederea in adultul-educator)
- de regula, in cazul deviantilor, se introduc noi criterii de
comparare pt. a compensa deprivarea de status si a conserva
stima de sine; ( ex.: „curajul” de a sfida autoritatea scolara, de a
fi ei insisi); este o strategie de incomparabilitate, pt. a-si crea
conditii de revalorizare sociala;
18. - Dimensiunea procesului educational;(proiectarea
curriculum-ului)
- Rolul personalitatii profesorului: empatia,
acceptarea, congruenta;
- Afectivitatea profesorilor -se coreleaza cu
performanta scolara, pt. ca satisface trebuinta de
securitate afectiva a elevilor( A. Freud- Teorie
invatarii afective)
- absenta implicarii afective genereaza:
contraperformante in planul achizitiilor academice si
al conduitei;comunicare centrata pe subiectul lectiei
exclusiv; valorizarea dimensiunii cognitive a
invatarii, abandonand-o pe cea motivational-afectiva
si sociala; lipsa expectantelor pozitive cu privire la
evolutia elevilor
19. - Atribuiri externe pentru esecurile scolare/
problemele de comportament, plasand
responsabilitatea pe elev sau pe familia lui;
- Stima de sine si vulnerabilitatea la stres:
reprezentarea de sine cuprinde imaginea de
sine, sinele ideal si stima de sine; relatia cu
performanta scolara in cadrul procesului de
influentare sociala/ scolara;
- pragul de toleranta sociala si temperamentul
- Competentele sociale si de comunicare:
etichetarea- „Profetia care se autoimplineste”
(R.K Merton) .
20. - Relatia profesor - elev:
educatorul reprezinta autoritatea, arhetipul
modelului patern; simbolic, elevii devin „fii”
prin statutul de „discipoli”.
Relatia pedagogica de tipul subordonare obedienta este o relatie „oedipiana” si elevii
vor percepe scoala ca o institutie frustranta.
Daca este o relatie bazata pe atasament si
incredere, elevii vor dezvolta si ei atasament
fata de modelul/ profesor; identificarea cu
modelul (care in viziune psihanalitica, este o
rezolvare a conflictului oedipian), se
realizeaza simbolic prin acceptarea normelor
de conduita, iar in plan formal, prin succesul
scolar.
