Cateheza Tinerilor din Parohia Romano-Catolica "Inima Neprihanita a Mariei" Roman

1. RELAŢIILE
partea a II-a

2. CONSOLIDAREA
RELAŢIILOR
CONSTRUCTIVE
sau
STÂLP CARE STAU LA BAZA
II
CONSOLIDĂRII RELAŢIILOR
UMANE

3. P
rovocări
•
Cum pot să -mi încurajez semenii?
•
Cum pot să stabilesc legă turi cu oamenii?
•
Cum pot să înv ăţ taina ascultă rii semenilor
mei?

4. • Nu uitaţi că în viaţă şi
în construirea relaţiilor
trebuie să armonizăm
inima şi raţiunea!
• Blaise Pascal:
„Inima are ratiuni pe
care ratiunea nu le
cunoaste”.

5. Arată că eş ti/
vrei să fii cel mai bun
prieten al celui cu care intri în relaţ ie.
Studiu de caz:
Elizabeth Dole, avocat, a fost membră a cabinetului Reagan şi
Bush şi preşedintele Crucii Roşii Americane. E considerată de toţi o
oratoare extraordinară, înzestrată cu un talent unic de comunicare.
Talentul ei era de a-i face pe cei din auditoriu să creadă că este cea
mai bună prietenă a celor care o ascultă. Puteai fi în sufragerie, în faţa
televizorului şi, urmărind-o, ai fi spus la finalul discursului că ai
urma-o peste tot în lume.
Bob Dole, soţul ei, candidatul la preşedinţie din partea
republicanilor, nu a reuşit, spre deosebire de soţia lui, niciodată să
stabilească legături cu oamenii. În timp ce Elizabeth părea caldă şi
apropiată, Bob era distant şi rece. Astfel se şi explică de ce nu a avut
rezultatele dorite în campania electorală: lipsa legăturii reale cu
publicul.

6. NU-I P Ţ I F
O
ACE
PE OAM NI
E
SĂ ACŢ IONE
ZE
F RĂ
Ă
A AJ
UNGE
M ÎNT
AI
ÂI
L INIM L
A
A OR.
INIM
A
O IA UNE
ORI
ÎNAINT A
E
M Ţ II.
IN

7. Inim e pe prim loc
a
ul
Toţi marii oratori recunosc acest
adevăr şi acţionează aproape
instinctiv în acest sens: trebuie în
primul rând să ajungi la inima
oamenilor înainte de a le cere o
mână de ajutor.
Nu-i poţi determina pe oameni
să treacă la acţiune, să aibă
încredere în tine, dacă nu le
atingi coardele sensibile.

8. a. Importanţa legăturilor personale
Legătura cu
oamenii
trebuie să se vadă mai ales
atunci când ne adresăm unei
singure persoane, cu care vrem
să intrăm în relaţie.
Cu cât legătura este mai
puternică, iar relaţia este mai
strânsă, cu atât mai mult
putem să creştem în siguranţa
încrederii care ni se acordă, în
credibilitate.

9. „Oamenilor nu le pasă cât de multe ş tii,
dacă nu ş tiu
cât de mult îţ i pasă de ei înş iş i”.

10. b. Intră în relaţie cu fiecare persoană în parte.
Adesea privim în jur ca la
o masă anonimă, uniformă,
asemenea unei turme în care
parcă toate oile seamănă între
el. Persoanele sunt mai mult
decât un număr dintr-o sumă:
persoana este o valoare în sine
şi trebuie tratată ca atare.

11. c. Daţi-le tuturor nota 10!
În felul acesta daţi de
înţeles că aveţi încredere în ei
şi vă aşteptaţi ca performanţele
lor să fie uluitoare.
Îi ajutaţi să se privească cu
respect, ajutându-vă în acelaşi
timp pe voi înşivă.

12. „Cel mai mare bine
pe care îl puteţ i face celor din jur
nu este doar să le împă rtăş iţ i bogăţ iile
voastre, ci să le dezv ă luiţ i
propriile lor bogăţ ii native”.
Benjamin Disraeli (1804 –1881) a fost un politician
britanic. A fost prim ministru al Marii Britanii în perioadele
februarie - decembrie 1868 și februarie 1874 - aprilie 1880.

13. Cu cât provocarea e mai mare,
cu atât legă tura e mai strânsă
• Nu subestimaţ i niciodată
puterea creă rii unei relaţ ii
cu ceilalţ i.
• Nu subestima niciodată
importanţ a construirii unei
punţ i de legă tură între voi
ş i ceilalţ i.

14. Ca să te
conduci
pe tine însuţ i,
foloseş te-ţ i
capul!
Ca să -i
conduci
pe alţ ii,
foloseş te-ţ i
inima!

15. Întrebare:
Cum pot înv ăţ a taina
ascultă rii semenilor mei?

16. T
RAT Ţ I
A
F CARE
IE
INDIVID
ÎN P
ART
E
CA Ş I CÂND AR F
I
CE M
A AI
IM ORT
P
ANT
Ă
P RSOANĂ
E
DIN L E
UM ,
DUP CUM
Ă
NE P ACE
L
DE AL F L
TE
Ş I NOUĂ
SĂ F T
IM RAT Ţ I..
A

17. Valoarea artei de a asculta
a. Arta de a asculta P
RESUP
UNE RESP
ECT
O greşeală frecventă în
comunicarea oamenilor este efortul
de a impresiona, de a părea
inteligent, spiritual, simpatic.
Este însă mai important să fii
im esionat şi int esat decât să fii
pr
er
im esionantşi int esant
pr
er
.
„ Toţi oamenii pe care îi întâlnesc îmi sunt într-un fel sau
altul superiori” .
(Ralph Waldo Emerson).

18. b. Arta de a asculta STABILEŞTE RELAŢII
• „Poţi să-ţi faci mai mulţi prieteni în două
săptămâni devenind un bun ascultător
decât în doi ani încercând să le atragi
atenţia asupra ta”
(Dale Carnegie, How to win friends and
influence people).
• „Toţi oamenii au nevoie de o persoană
care să ştie să îi asculte”
(C. Neil Strait).
• „Oamenii mari monopolizează arta
ascultării.
Oamenii mărunţi monopolizează arta
vorbirii”
(David Schwartz, The magic of thinking
big).

19. c. Arta de a asculta
ADÂNCEŞTE
CUNOAŞTEREA
Un profesor de tenis dădea o lecţie unui
elev nou. După ce îl privi pe novice făcând câteva
balansuri cu racheta de tenis, profesorul îl opri
şi îi oferi câteva sugestii prin care îşi putea perfecţiona tactica de joc.
Dar de fiecare dată când profesorul încerca să-l înveţe ceva nou,
elevul îl întrerupea, îşi spunea părerea referitoare la subiectul
dezbătut şi oferea soluţii de rezolvare a problemei respective. După
câteva întreruperi, profesorul începu să dea aprobator din cap. Când
lecţia se sfârşi, o femeia care urmărise toată scena îl întrebă pe
profesor:
– De ce aţi acceptat sugestiile stupide ale elevului acelui atât de
arogant? Profesorul răspunse zâmbind:
– Am învăţat cu mult timp în urmă că este o pierdere de timp să vinzi
răspunsuri adevărate unui individ care vrea să cumpere doar ecouri.

20. F ţ i-v ă să v ă aflaţ i într-o situaţ ie
eri
în care să credeţ i
că ş tiţ i toate ră spunsurile.
(Cât timp tră ieş te, omul învaţă ).

21. O constatare:
pe măsură ce oamenii
capătă din ce în ce mai multă autoritate, nu
mai sunt dispuşi să-i asculte pe ceilalţi, mai
ales pe cei pe care-i consideră la un nivel mai
jos.

22. Nu uitaţi:
o ur
eche car nu aude
e
est dovada unei m ţi îngust
e
in
e!
Noi la ce anume ne plecăm urechea?!

23. d. Arta de a asculta GENEREAZĂ IDEI
Dacă îi ascultaţ i
pe cei din jur,
nu veţ i duce
niciodată
lipsă de idei.
Nu vei ş ti
niciodată
de unde
poate să ri
iepurele
dacă nu eş ti
dispus
să ş i asculţ i.

24. e. Ara de a ascula
t
t
D Ă NAŞTERE
LOIALITĂŢII
Atunci când arta de a asculta nu devine un obicei,
se întâmplă un lucru ciudat:
oamenii îşi găsesc alţi ascultători.
Uneori consecinţele pot fi dezastruoase:
sfârşitul unei prietenii, lipsa de autoritate,
pierderea influenţei părinteşti
sau chiar distrugerea unei căsnicii.
Pe de altă parte, practicarea talentului
de bun ascultător atrage oamenii ca un magnet.
Toată lumea îi iubeşte
pe cei care ştiu să îi asculte şi se simt atraşi de ei,
dăruindu-le în schimb loialitatea lor nemărginită.

25. . Arta de a asculta
este o cale im
porta ă
nt
de a veni
în întâm
pinarea celorla ţi,
l
dar şi de a ne ajuta
pe noi înşine
f

26. Cumsă dezvoltămdeprinderea de a asculta?
Sugestii:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
Pr ţi-lcu at ţie pe cel l t
ivi
en
ă al!
Nu îlînt er ţi!
r upe
C oncent aţi-vă at ţia asupr concept ui de înţel e”!
r
en
a
ul
eger
Încer ţi să descoperţi dor ţel şi nevoil cel al
ca
i
in e
e uil t
în m ent conver ţiei!
om ul
sa
C ont ol ţi-vă em ţ e!
r a
oiil
Renunţaţi l spir ulcr ic!
a
it
it
F aceţi un r
ezum din când în când!
at
Puneţi înt ebăr dacă aveţi nel m ir
r
i
ă ur i!
Tr or aţi ara de a ascula înt -o pr it e!
ansf m
t
t
r
ior at

28. Despre valoarea
INT GRIT II
E
ĂŢ
în cadrul
dezvoltă rii
relaţ iilor pozitive

29. P iză...
rem
Oamenii pot avea încredere
în cineva atunci când
gândurile, cuvintele ş i
faptele sale
sunt în perfectă concordanţă ,
când este consecvent.
Duplicitatea
genereaz ă întotdeauna neîncredere
ş i face ca toate acţ iunile să fie percepute
ca ş i strategii de manipulare.

30. Clarificare
conceptuală
• INTEGRITATEA este crucială pentru
succesul în orice domeniu, inclusiv în
vederea construirii unor relaţii sănătoase.
• A FI INTEGRU: corect, de bună credinţă,
onest, cinstit, cumpătat, virtuos, incoruptibil,
de caracter.

31. 1. Integritatea este legată de lucrurile m runte
ă
• Ea este fundaţia pe care
se clădesc alte calităţi
importante,
cum
sunt
respectul, demnitatea şi
încrederea.
• „Una dintre realităţile vieţii
este că, dacă nu poţi să ai
încredere într-un individ
din toate punctele de
vedere, nu poţi avea
încredere în el din nici un
punct de vedere”.

32. E vital să ne menţ inem integritatea
ste
pornind de la lucrurile mă runte.
Integritatea presupune
plasarea caracterului uman
mai presus de câş tigul personal,
a oamenilor mai presus de lucruri,
a serviciilor mai presus de putere,
a principiilor mai presus de bună stare
sau a perspectivelor mai presus de prezent.

33. P P
r. hillips B
rooks:
„Caracterul se m
odelează
în m
icile m ente ale vieţii noastre”.
om
• Ori de câte ori încalci un principiu moral, creezi o
fisură în fundaţia integrităţii tale. Iar în vremuri de
restrişte, va deveni din ce în ce mai greu să acţionezi
cu integritate.
• Caracterul nu se naşte în perioade de criză; el atunci
doar iese la iveală.
• Toate acţiunile trecute, chiar şi lucrurile pe care le-ai
omis să le faci, ies la lumină atunci când te afli la
ananghie.

34. Dezvoltarea şi păstrarea integrităţii necesită o atenţie
constantă. Este un standard pe care trebuie să ne
străduim să îl păstrăm.
„ Nu fă un lucru despre care nu ţi-ar plăcea să
citeşti a doua zi în ziare!”

35. 2. Integritatea este o chestiune personală
M ţ i oameni caută să
ul
gă sească vinovaţ i externi
pentru lipsa lor de caracter.
Integritatea este în schimb
o problemă interioară , o
chestiune personală ,
lă untrică .
Cutia P
andorei se află de
fapt la noi. Cine altcineva
să o fi deschis?

36. A) Int it ea nu est det m ă de
egr at
e er inat
cir st ţe
cum an
E perfect adev ă rat că educaţ ia ş i
ste
circumstanţ ele ne afecteaz ă personalitatea,
mai ales la vârsta adolescenţ ei ş i tinere ţ ii.
Dar, cu cât înaintă m în vârstă , creş te ş i
numă rul alegerilor pe car ele facem, bune sau
proaste.
Circumstanţ ele sunt responsabile pentru
caracterul uman în aceeaş i mă sură în care
oglinda e responsabilă pentru înfăţ iş area ta.
Imaginea din oglindă îţ i reflectă
personalitatea.

37. B) Int it ea nu se bazează
egr at
pe scr i de r
isor
ecom
andar
e
Unora le place să fie judecaţ i nu după
personalitatea lor, ci după titlurile sau poziţ iile
pe care le deţ in, indiferent de natura
caracterului lor.
E vor să -ş i influenţ eze semenii prin
i
importanţ a scrisorilor de recomandare, nu prin
tă ria caracterului lor.
O scrisoare de recomandare nu poate însă
înlocui niciodată caracterul.

38. Diferenţ e:
•
Scrisorile de recom
andare:
Sunt trecătoare.
Se axează asupra drepturilor care îţi
revin.
Conferă valoare unei singure
persoane.
Se referă la realizările trecute.
Stârnesc invidia semenilor noştri.
Te poartă numai până în prag .
•
Caracterul:
Este permanent.
Se axează asupra responsabilităţilor.
Conferă valoare multor oameni.
Clădeşte o moştenire pentru viitor .
Dă naştere sentimentului de respect şi
integritate.
Te invită să rămâi .
Integritatea şi sinceritatea nu pot fi înlocuite
de titluri, diplome, premii, licenţe,
funcţii sau scrisori de recomandare.

39. C ) Int it ea nu t ebuie conf
egr at
r
undat
ă
cu r aţia
eput
• O reputaţ ie bună este fă ră îndoială valoroasă .
• „Un renume este mai preţ ios decât toate bogăţ iile
lumii întregi” (regele Solomon).
• Dar o reputaţ ie bună trebuie să fie ş i oglinda
caracterului unei persoane.

40. Întrebări care ajută la estimarea nivelului integrităţii:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
Cum mă port cu oamenii de la care nu am nimic
de câştigat?
Sunt transparent cu ceilalţi?
Joc un anumit rol în funcţie de persoana cu care mă aflu la
momentul respectiv?
Sunt aceeaşi persoană şi în public, şi în intimitate?
Îmi recunosc repede greşelile fără să fiu obligat să fac asta?
Pun interesele altora mai presus de agenda mea personală?
Am un standard unic pentru luarea deciziilor morale sau
circumstanţele îmi influenţează hotărârile?
Fac faţă deciziilor dificile, chiar dacă acestea implică un mic preţ?
Când am ceva de spus despre oameni, vorbesc C U EI sau DESPRE
EI?
Îmi asum responsabilitatea pentru ceea ce gândesc, spun sau fac în
legătură cu anumite persoane?

41. 3. Integritatea este cel m bun prieten al om
ai
ului
Integritatea nu tră deaz ă
niciodată ş i nici nu ne
poate pune într-o
situaţ ie
compromiţă toare.
E ţ ine mereu seama de
a
adev ă ratele priorităţ i.

42. DACĂ ASE Ă NĂ M RE UT Ţ IA B Ă
M
P A
UN
CU AURUL
,
AT
UNCI
INT GRIT E
E
AT A
E E
ST
O M Ă ÎNT AGĂ
IN
RE
DE AUR.

43. 4. Integritatea este cel m bun prieten al
ai
prietenilor noştri
Când oamenii din jurul
nostru sunt convinş i că
personalitatea noastră se
bazeaz ă pe integritate,
atunci sunt convinş i că
dorinţ a noastră de a-i
influenţ a se datoreaz ă
doar speranţ ei noastre de
a conferi valoare vieţ ii
lor. Atunci nu-ş i mai fac
griji în privinţ a motivelor
noastre.

44. Se spune că nu poţi cunoaşte cu adevărat o
persoană dacă nu ai văzut cum reacţionează în
anumite situaţii: de pildă, când interacţionează cu
un copil, când şeful nu este prin preajmă, când
are loc un accident şi tot felul de situaţii când ne
gândim noi că nu ne vede nimeni.
Oamenii integri nu îşi fac probleme de această
privinţă. Indiferent de locul în care se află, de
persoana în compania căreia sunt sau de situaţia
în care se găsesc, îşi păstrează principiile şi se
ghidează după ele.

45. 5. A deveni oam de caracter, persoane integre!
eni
• Opţ iunea fundamentală
constă în definitiv în a ne
plia acţ iunile în conformitate
cu principiile sau principiile
în conformitate cu acţ iunile
• Ca să devenim niş te oameni
integri, trebuie să ne
întoarcem la principiile de
baz ă . S-ar putea să fim
nevoiţ i să facem câteva
alegeri dificile, dar merită .
Alegerea ne aparţ ine!

46. P
entru a deveni oameni de caracter, integri,
sunt necesare cel puţ in trei lucruri:
• Dăruiţi-vă cu trup şi suflet
onestităţii,
demnităţii şi
confidenţialităţii.
Să luăm aşadar ACUM decizia să trăim
după un cod moral foarte strict, pe care
să-l respectăm indiferent de situaţiile în
care ne vom afla în viaţă.

47. •
Hotărâi din tim că nu puteţi fi cum ărai
ţ
p
p ţ
pentru nici un preţ!
George Washington: „foarte puţini oameni
sunt înzestraţi cu virtutea unică de a nu
ceda în faţa unei ispite”.
Oare fiecare om are un preţ al său?
Atunci… preţul tău care este?!

48. •
În fiecare zi, faceţi ce trebuie să faceţi înainte de
ceea ce vreţi să faceţi!
Prin intermediul integrităţii se poate obţine libertate.
Nu numai că nu mai suntem încătuşaţi în ghearele
stresului datorat deciziilor greşite, datoriilor,
înşelătoriilor şi altor aspecte negative ale
caracterului uman, dar suntem liberi să ne
influenţăm semenii şi să le conferim valoare
într-un mod incredibil.

49. F
undamentul
orică rei relaţ ii pozitive
este
caracterul ferm,
integritatea morală .