SlideShare une entreprise Scribd logo
1  sur  33
Télécharger pour lire hors ligne
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA 
UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA 
FACULTATEA DE DREPT 
NOTE DE CURS 
DREPT CONTRAVENȚIONAL 
(Ciclul I) 
AUTORI: 
Victor Mocanu 
dr. în drept, conf. univ. 
Valeriu Munteanu 
dr. în drept, lector univ. 
Aprobat la şedinţa Catedrei Drept public 
din: 20.05.2013, proces-verbal Nr. 10 
Examinat de Consiliul facultăţii de Drept USEM 
la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5 
Aprobat la ședința Senatului USEM 
din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9 
CHIŞINĂU – 2013
2 
Cuprins 
Tema1. Consideraţii generale privind dreptul contravenţional…………… 3 
Tema2. Noţiunea răspunderii contravenţionale…………………………… 5 
Tema3. Caracteristica generală a părţii speciale a Codului contravenţional... 6 
Tema4. Noţiuni generale privind procesul contravenţional……………… 8 
Tema5. Sistemul autorităţilor competente să soluţioneze cauzele 
contravenţionale……………………………………………………………. 
10 
Tema6. Participanţii la procesul contravenţional. Probele şi măsurile 
procesuale de constrîngere…………………………………………………. 
14 
Tema7. Fazele procesului contravenţional………………………………… 18
3 
Tema 1. Consideraţii generale privind dreptul contravenţional 
În Republica Moldova realităţile politico-economice şi social-culturale au 
impus şi continuă să impună rigorile unui sistem de drept complex, sistem ce se 
constituie ca o parte integrantă a evoluţiei ştiinţifice a societăţii. Conform teoriei 
generale a dreptului, sistemul de drept desemnează structura internă a dreptului, 
adică organizarea lui interioară, aptă să asigure unitatea normelor juridice şi 
gruparea lor pe subsisteme (instituţii juridice, subramuri şi ramuri de drept). 
Elementul principal al sistemului de drept îl constituie ramura de drept, 
care este totalitatea normelor juridice ce reglementează relaţiile sociale dintr-un 
anumit domeniu de activitate al vieţii sociale în baza unei metode specifice de 
reglementare şi a unor principii proprii. 
Din definiţia citată evidenţiem criteriile în baza cărora se structurează 
ramurile sistemului de drept: obiectul reglementării juridice, adică relaţiile 
sociale ce cad sub incidenţa normelor juridice; metoda de reglementare, adică 
modalitatea practică de influenţare a conduitei subiectelor de drept în cadrul 
relaţiilor sociale respective; principiile proprii, adică ideile generale direcţionale 
care stau la baza elaborării şi aplicării normelor juridice specifice ramurii de 
drept. Sistemul de drept nu este o construcţie rigidă: în evoluţia sa înregistrează 
apariţia unor noi ramuri de drept. Aceasta se datorează faptului că sistemul dai 
se dezvoltă o dată cu societatea, caracterul său dinamic este pus în evidenţă de 
înfiinţarea unor noi norme juridice, de noi raporturi şi instituţii juridice, de noi 
subramuri de drept care în ansamblu formează ramura de drept în dezvoltarea 
sistemului de drept în ultimul timp, se observă o tendinţă continuă de 
diferenţiere, specializare şi consolidare a noi ramuri de drept. 
Nu este surprinzător faptul că pe marele trunchi al ştiinţei juridice ori 
alături de ştiinţele clasice de drept apar altele moderne, corespunzând 
necesităţilor actuale ale statului: dreptul economic, dreptul penitenciar, dreptul 
vamal, dreptul transporturilor, dreptul maritim, dreptul bancar, dreptul 
proprietăţii intelectuale etc.
Tendinţa de adâncire şi specializare a procesului de cunoaştere a dreptului, 
de diferenţiere şi apariţie a unor noi ramuri de drept se datorează legităţilor 
generale de dezvoltare a societăţii şi a statului, dinamice şi în plină transformare. 
În societatea modernă, relaţiile sociale sunt mereu în schimbare, în sensul 
că apar relaţii sociale noi, iar cele vechi sunt continuu înnoite şi amplificate, 
ceea ce are drept consecinţă diversificarea reglementărilor juridice şi, de aici, 
apariţia de noi ramuri şi discipline de drept 
Aşadar, pe planul existenţei sociale, sistemul de drept reprezintă o realitate 
obiectivă, fiind constituit pe o bază materială şi dependent, prin organe şi 
funcţionalitate, de om. 
Prin intermediul lui se orientează dezvoltarea armonioasă a ramurilor de 
drept, asigurându-se o previzibilitate a dezvoltării fatalităţii şi societăţii în 
ansamblu. Valoarea unui sistem de drept însă nu poate fi apreciată în raport cu 
gradul în care acesta satisface cerinţele de ordine, regularitate şi securitate, ci în 
principal în funcţie de conţinutul şi finalitatea reglementărilor juridice, de 
modelul concret de convieţuire socială pe care îl promovează, al ordinii de drept 
pe care tinde să o dezvolte. 
Ne preocupă deci mai puţin, din punctul de vedere pe care ni-1 
propunemsă-1 abordăm, ramurile de drept apte să instituie o ordine. Astfel,aici, 
prezintă mai mult interes acele ramuri de drept care urmăresc să promoveze 
reglementări adecvate nevoilor sociale reale, imperativelor progresului 
social,armonizării diverselor categorii de interese şi scopuri, realizării 
aspiraţiilor comune ale întregului sistem social politic. Baza acestor premise 
generale putem contura credem o încercare de prefaţă la dreptul contravenţional. 
4
5 
Tema 2. Noţiunea răspunderii contravenţionale 
Raspunderea contraventionala consta in aplicarea de catre organul 
imputernicit a sanctiunii fata de persoana ce a savirsit o contraventie. Trasaturile 
raspunderii contraventionale sunt: 
1. Singurul temei juridic il constituie contraventia 
2. Pentru savirsirea contraventiilor sunt prevazute sanctiunii administrative 
care se aplica pe caleextrajudiciara 
3. Aplicarea sanctiunilor se face prin intermediul unii proceduri speciale si 
anume proceduracontraventionala 
4. Intre organu care aplica sanctiunea pe de o parte si contravenient pe de 
alta parte nu existarelatii de subordonare, aceasta este o deosebire esentiala de 
dreptul disciplinar 
5. Aplicarea sanctiunii contraventionale se reduce doar la suportarea unor 
consecinte negative strict determinate de codul contraventional si nu atrage dupa 
sine alte lucrari negative cum ar fi :concedierea de la serviciu , antecedente 
penale si altele. 
Este important sa facem o dilimitare intre raspunderea contraventionala si 
constringerea contraventionala. 
Constringerea contraventionala este un termen mai larg care cuprinde pe 
linga sanctiuni si unelemasuri de prevenire a contraventiilor cum ar fi de 
exemplu: controlul documentelor sau controlul bagajelor precum si unele masuri 
de stopare a contraventiilor (retinerea persoanei) 
În concluzie : prin raspundere contraventionala intelegem un raport care se 
stabileste intre stat sicontravenient si al carui continut il constituie dreptul 
statului de a aplica sanctiunecontravenientului precum si obligatia acestuia de a 
suporta sanctiunea.
6 
Tema 3. Caracteristica generală a părţii speciale a Codului 
contravenţional 
Prin sistemul Părţii speciale a dreptului contravenţional se înţelege 
clasificarea şi gruparea în anumite categorii şi grupe a tuturor faptelor 
antisociale periculoase, recunoscute de legislaţia contravenţională drept 
contravenţii. 
Criteriul principal de clasificare a contravenţiilor este obiectul atentării. 
Componenţele concrete de contravenţii sînt aranjate în Partea specială a 
Cărţii întîi din CC al RM într-o anumită ordine, formînd capitole separate, în 
funcţie de obiectul generic unic. Capitolele sînt aranjate într-o anumită ordine – 
după valoarea obiectului generic asupra căruia se atentează. Fiecare capitol din 
partea specială a CC al RM este constituit cu luarea în consideraţie a 
caracterului obiectelor împotriva cărora este îndreptat nemijlocit atentatul 
contravenţional. 
Indiciul ce determină locul fiecărei contravenţii este obiectul nemijlocit al 
atentatului contravenţional. Această structurare a Părţii speciale a CC al RM pe 
capitole, precum şi ordinea lor sînt condiţionate de caracterul şi de sistemul 
relaţiilor sociale ce sînt apărate de legislaţia contravenţională. 
Includerea componentelor de contravenţii într-un capitol sau altul serveşte 
drept indiciu al gradului şi al caracterului pericolului social al faptei săvîrşite. 
Partea specială a Cărţii întîi din Codul contravenţional al Republicii 
Moldova are următoarea structură: 
- Capitolul 6. Contravenţii ce atentează la drepturile politice, de muncă şi la 
alte drepturi constituţionale ale persoanei fizice. 
- Capitolul 7. Contravenţii ce atentează la sănătatea populaţiei, sănătatea 
persoanei, la starea sanitar-epidemiologică. 
- Capitolul 8. Contravenţii care atentează la drepturile reale. 
- Capitolul 9. Contravenţii în domeniul protecţiei mediului.
- Capitolul10. Contravenţii în domeniul industriei, construcţiilor, 
7 
energeticii, gospodăriei comunale, locuinţelor şi amenajării teritoriului. 
- Capitolul11. Contravenţii în domeniul agricol şi sanitar-veterinar. 
- Capitolul12. Contravenţii ce atentează la regimul din transporturi. 
- Capitolul13. Contravenţii în domeniul circulaţiei rutiere. 
- Capitolul14. Contravenţii în domeniul comunicaţiilor electronice, 
comunicaţiilor poştale şi al tehnologiei informaţiei 
- Capitolul15. Contravenţii ce afectează activitatea de întreprinzător, 
fiscalitatea, activitatea vamală şi valorile mobiliare. 
- Capitolul16. Contravenţii ce afectează activitatea autorităţilor publice. 
- Capitolul17. Contravenţii ce atentează la regimul frontierei de stat şi 
regimul de şedere pe teritoriul Republicii Moldova. 
- Capitolul18. Contravenţii ce afectează modul de administrare. 
Contravenţii în domeniul supravegherii pieţei,metrologiei, standartizării şi 
protecţiei consumatorilor. 
- Capitolul19. Contravenţii ce atentează la ordinea publică şi la securitatea 
publică. 
- Capitolul20. Contravenţii în domeniul evidenţei militare. 
Sistemul Părţii speciale a dreptului contravenţional are un caracter 
variabil, determinat de procesul de perfecţionare a relaţiilor sociale într-o 
anumită etapă de dezvoltare a societăţii, de caracterul valorilor sociale 
carenecesită a fi protejate de normele dreptului contravenţional.
8 
Tema 4. Noţiuni generale privind procesul contravenţional 
Procesul contravenţional (PC) cuprinde totalitatea normelor juridice 
procesuale ceconţin anumite reguli de implementare a normelor materiale ale 
dreptului contravenţional.Procesul contravenţional este activitatea desfăşurată de 
autoritatea competentă, cu participarea părţilor şi a altor persoane titulare de 
drepturi şi de obligaţii, avînd ca scopconstatarea contravenţiei, examinarea şi 
soluţionarea cauzei contravenţionale, constatareacauzelor şi condiţiilor care au 
contribuit la săvîrşirea contravenţiei. 
Procedura contravenţională are drept scop: 
•elaborarea unui mecanism de aplicare corectă a măsurilor de constrîngere 
statală, in-clusiv a sancţiunilor contravenţionale pentru asigurarea executării 
deciziilor de aplicare a pedepsei contravenţionale. 
•soluţionarea completă şi obiectivă a cazului contravenţional, astfel încît 
persoanavinovată să fie sancţionată conform legii şi nici o persoană să nu fie 
sancţionată pe nedrept. 
Sarcinile procedurii contravenţionale sînt: 
•clarificarea la timp, sub toate aspectele şi obiectivă a împrejurărilor 
fiecărui caz; 
•soluţionarea cazului contravenţional în strictă conformitate cu legislaţia; 
•asigurarea executării hotărîrii; 
•stabilirea cauzelor şi condiţiilor care au contribuit la comiterea 
contravenţiilor; 
Aceste sarcini formează cîteva blocuri de activităţi ce contribuie la 
atingerea scopului procedurii contravenţionale: activitatea privind jurisdicţia 
contravenţională (soluţionarea corectă a cazului contravenţional: nici o persoană
vinovată de comiterea unei fapte contravenţionale nu poate să se eschiveze de la 
răspunderea contravenţională şi nici o persoană nevinovată de comiterea unei 
fapte contravenţionale nu poate fi trasă la răspunderea contravenţională) şi 
activitatea de prevenţie (stabilirea cauzelor şi condiţiilor ce favorizează 
contravenţionalitatea, prevenirea de noi contravenţii, resocializarea 
contravenientului). 
Clarificarea la timpa împrejurărilor fiecărui caz înseamnă, în primul rînd, 
respectarea termenelor prevăzute în art. 30, 34, 36, 450, 453, 454, 468, 469, 
475,478 din Codul contravenţional al RM. 
Clarificarea deplină şi obiectivă a împrejurărilor fiecărui caz presupune că 
în procesul constatării faptei contravenţionale comise şi al cercetării cazului, în 
baza probelor acumulate, respectînd strict principiile de bază ale dreptului 
contravenţional şi ale procedurii contravenţionale, este necesar să se stabilească: 
a fost sau nu încălcată norma materială a dreptului contravenţional; vinovăţia 
făptuitorului; făptuitorul este sau nu subiect al răspunderii contravenţionale; 
circumstanţele atenuante şi cele agravante ale faptei etc. Soluţionarea cazului în 
strictă conformitate cu legislaţia înseamnă că, pe lîngă cercetarea corectă şi sub 
toate aspectele a cazului contravenţional, decizia cu privire la aplicarea 
sancţiunii contravenţionale trebuie să fie adoptată în strictă corespundere cu 
cerinţele legislaţiei în vigoare, iar tipul şi severitatea sancţiunii contravenţionale 
aplicate trebuie să corespundă gradului de pericol social al faptei comise. 
9
10 
Tema 5. Sistemul autorităţilor competente să soluţioneze cauzele 
contravenţionale 
Sînt competente să soluţioneze cauzele contravenţionale: 
a) instanţa de judecată; 
b) procurorul; 
c) comisia administrativă; 
d) agentul constatator (organele de specialitate specificate la art. 400–4235). 
Agentul constatator este reprezentantul autorităţii publice a statului care, 
în limitele competenţei sale, are menirea de a constata fapta contravenţională, iar 
în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege, şi de a soluţiona cauza. Reieşind din 
caracteristica competenţei, agenţii constatatori pot fi divizaţi în douăgrupe: 
a)agenţii împuterniciţi să constate fapte contravenţionale, să examineze 
cauza contravenţională şi să aplice sancţiuni contravenţionale; 
b)agenţii împuterniciţi numai să constate fapte contravenţionale. 
La primul grup se referă: organele afacerilor interne (art. 400 din CC al 
RM); Central Naional Anticorupie (art. 401 din CC al RM); organele de control 
financiar şi fiscal ale Ministerului Finanţelor (art. 402 din CC al RM); Serviciul 
Vamal (art. 403 din CC al RM);Comisia Naţională a Pieţei Financiare (art. 404 
din CC al RM); organele pentru protecţiamediului şi Agenţia pentru Silvicultură 
„Moldsilva" (art. 405 din CC al RM); organelesupravegherii sanitar-epidemiologice 
de stat (art. 406 din CC al RM); organele de specialitateîn 
domeniul transporturilor (art. 407 din CC al RM).La al doilea grup de agenţi 
constatatori se referă: Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea 
Pieţei, Metrologie şi Protecţia Consumatorilor (art. 408 din CC al RM);Inspecţia 
Muncii (art. 409 din CC al RM); Agenţia Naţională pentru Reglementare în
Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (art. 410 din CC al RM); 
Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (art. 411 din CC al RM); 
Casa Naţională de Asigurări Sociale (art. 412 din CC al RM); Compania 
Naţională de Asigurări în Medicină (art. 413 din CC al RM); organele 
supravegherii de stat în domeniul agricol şi sanitar-veterinar (art. 414 din CC al 
RM); Ministerul Apărării (art. 415 din CC al RM); Inspecţia de Stat în 
Construcţii (art.416 din CC al RM); serviciile publice de gospodărie comunală 
(art. 417 din CC al RM);Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi 
Ajutoare Umanitare (art. 418 din CC al RM);Biroul Naţional de Statistică (art. 
419 din CC al RM); Serviciul de Stat de Arhivă (art. 420 din CC al RM); 
Departamentul de executare (art. 421 din CC al RM); Agenţia 
Medicamentului(art. 422 din CC al RM); Serviciul Grăniceri (art. 423 din CC al 
RM),Primul grup de agenţi constatatori desfăşoară o activitate procesuală largă 
privind:depistarea abaterii antisociale ilicite, constatarea ei, cercetarea amplă a 
cauzei, emiterea deciziei asupra cazului, aducerea ei la cunoştinţa persoanelor 
interesate, organizarea executării deciziei etc. Practic, ele efectuează toate 
etapele procedurii contravenţionale (aşa-numita „procedură accelerată").Al 
doilea grup de agenţi constatatori desfăşoară numai activitatea procesuală 
privind constatarea faptei contravenţionale şi încheierea proceselor-verbale cu 
privire la contravenţii,care se remit spre examinare în instanţa competentă. 
Procurorul – participă la procesul contravenţional în limitele competenţei 
stabilite prin lege, care este destul de largă. Procurorul este în drept: 
•să pornească procesul contravenţional; 
•să aplice în cazurile prevăzute de lege o sancţiune contravenţională; 
•să solicite aplicarea de către instanţa de judecată a unei sancţiuni 
contravenţionale; 
•să particip le la examinarea cauzei în instanţa de judecată atunci cînd procesul 
contravenţional a fost pornit de el; 
•să verifice legalitatea acţiunilor agentului constatator; 
•să atace decizia agentului constatator sau a instanţei de judecată; 
•să exercite alte drepturi prevăzute de lege.353Contestaţia procurorului asupra 
deciziei agentului constatator emise în cazul contravenţional poate fi declarată în 
instanţa de judecată în termen de 15 zile.354 
11
Comisia administrativă se instituie de către consiliul local (sătesc, comunal, 
orăşenesc, municipal) pe lîngă autoritatea publică locală executivă. 
Din componenţa comisiei administrative fac parte preşedintele, 
12 
vicepreşedintele, secretarul responsabil şi 4–7 membri. 
În funcţia de preşedinte al comisiei administrative se alege un viceprimar 
sau un alt membru al comisiei, în cazul autorităţilor publice locale în care nu 
este prevăzută funcţia de viceprimar, sau un vicepretor, în cazul comisiilor 
administrative care activează în municipiul Chişinău. 
În calitatea de membru al comisiei administrative pot fi aleşi şi 
reprezentanţi ai societăţii civile. 
Comisia administrativă examinează cazurile de contravenţie care i-au fost 
atribuite prin Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 
octombrie 2008. Comisia administrativă examinează cauzele în şedinţă publică, 
verbal, nemijlocit şi în contradictoriu. Şedinţa poate fi declarată închisă în 
interesul respectării moralităţii, ordinii publice sau securităţii naţionale, de 
asemenea în cazul în care interesele minorilor sau protecţia vieţii private a 
părţilor în proces o cer. Comisia administrativă examinează cauza 
contravenţională în termen de 30 de zile de la data înregistrării cauzei de către 
secretarul responsabil. Şedinţa de examinare a cauzei contravenţionale se 
desfăşoară cu participarea părţilor citate în modul prevăzut de Codul 
contravenţional. 
Hotărîrea de aplicare a sancţiunii contravenţionale conţinе: 
a) data şi locul adoptării hotărîrii; 
b) numele şi prenumele preşedintelui şedinţei, ale secretarului responsabil şi 
ale membrilor comisiei prezenţi în şedinţă; 
c) date privind identitatea contravenientului: numele, prenumele, data şi locul 
naşterii, starea familială, locul de trai, seria şi numărul actului de identitate, 
codul de identificare (IDNP), locul de muncă şi funcţia; 
d) locul şi data comiterii contravenţiei, esenţa acesteia; 
e) circumstanţele atenuante şi agravante constatate la examinarea cauzei; 
f) probele pe care se întemeiază hotărîrea comisiei şi motivele respingerii 
probelor;
g) norma contravenţională în al cărei temei a fost intentat procesul 
13 
contravenţional; 
h) norma contravenţională pe care se întemeiază hotărîrea comisiei; 
i) felul şi mărimea sancţiunii aplicată contravenientului; 
j) soluţia referitoare la corpurile delicte; 
k) modul şi termenul de atacare a hotărîrii.
Tema 6. Participanţii la procesul contravenţional. Probele şi măsurile 
14 
procesuale de constrîngere 
Probele sînt elemente de fapt, dobîndite în modul stabilit de codul 
contraventional, care servesc la constatarea existenţei sau inexistenţei 
contravenţiei, la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăţiei şi la 
cunoaşterea altor circumstanţe importante pentru justa soluţionare a cauzei. 
Probe in procedura contraventională sunt: procesul-verbal cu privire la 
contravenţie, procesul-verbal de ridicare a obiectelor şi documentelor, procesul-verbal 
de percheziţie, explicaţiile persoanei în a cărei privinţă a fost pornit 
proces contravenţional, depoziţiile victimei, ale martorilor, înscrisurile, 
înregistrările audio sau video, fotografiile, corpurile delicte, obiectele şi 
documentele ridicate, constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale, raportul 
de expertiză. Sînt admisibile doar probele pertinente, concludente si utile, 
administrate conform legii. 
Nu pot fi administrate ca probe datele care au fost obținute: 
a) prin violenţă, ameninţări sau prin alte mijloace de constrîngere; 
b) prin metode ce contravin prevederilor ştiinţifice; 
c) prin încălcarea esenţială a drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale 
persoanei, inclusiv a dreptului la apăraresau a dreptului la interpret/traducător. 
Administrarea probelor consta in folosirea mijloacelor de proba in 
procedura contraventionala, care presupuneverificarea si colectarea probelor, in 
favoarea sau in defavoarea faptuitorului de catre organele imputernicite 
saconstate cazul contraventional si sal examineze din oficiu sau la cererea altor 
participanti la procedura. Oriceinformatie poate fi considerate drept proba daca 
sint respectate doua conditii: Ea contine date privind comiterea sau necomiterea 
contraventiei, vinovatia faptuitorului, alte date care potcontribui la solutionarea 
obiectiva a cazului contraventionalAceasta informatie este colectata in modul 
stability de lege si din sursele prevazute de lege.Clasificarea probelor. Probele
pot fi clasificate in initiale si derivate, directe si indirect, positive si negative, 
deacuzare si de justificare. 
Participantii la procedura contraventionala pot fi grupati in 3 grupe: 
a.organele statale, participante la procesul contraventional- agentul 
15 
constatator sau procurorul 
b.partile interesate ale procedurii contravenționale care urmaresc un interes 
persoanal-faptuitorul,delicventul, contravenientul, partea vatamata si 
reprezentantii lor legalic. 
c. persoanele care contribuie la desfasurarea procesului contraventional - 
aparatorul, martorul, expertul,specialistul, interpretul, traducatorul. 
Masurile de asigurare a procedurii contraventionale sint cele de 
constringere procesuala ca о modalitate a 
constringerii statale.Masurile de asigurare a procedurii contraventionale aplicate 
dupa comiterea faptei contraventionale au drept scop buna si legitima 
desfasurare a procedurii contraventionale. Ele formeaza mecanismul de protectie 
a normelor procesuale fiind prevazute in capitolul V al Cartii a doua din Codul 
contraventional. Art. 432 din CC al RMstipuleaza urmatoarele masuri 
procesuale de constringere: retinerea; aducerea silita; inlaturarea de la 
conducereavehiculului; examenul medical pentrn constatarea starii de ebrietate 
produse de alcool sau de alte substante;retinerea vehiculului. 
Sistemul masurilor de asigurare a procesului contraventional (masurilor 
procesuale de constringere) cuprinde: retinerea contraventionala; aducerea silita; 
inlaturarea de la conducerea vehiculului si examenul medical pentru constatarea 
starii de ebrietate produse de alcool sau de alte substante; retinerea si aducerea 
vehiculului la parcare; cercetarea la fata locului, ridicarea obiectelor si a 
documentelor, perchezitia; perchezitia corporala siridicarea obiectelor si a 
documentelor. 
Temeiul juridic al retinerii 
autorului unei fapte ilicite este expres determinat de Codul 
contraventional,art 433 alin1. retinerea se aplica in cazul: 1. contraventiilor 
flagrante pentru care Codul contraventional prevedesanctiunea arestului 
contraventional;2.imposibilitatii identificarii persoanei in a carei privinta este 
pornit proce- sulcontraventional, daca au fost epuizate toate masurile de
identificare.3.contraventiilor pasibile de aplicarea masuriide siguranta a 
expulzarii. 
Aducerea silita 
Aducerea silita consta in conducerea fortata in fata instanteide judecata a 
martorului sau a victimei care se eschiveaza de la prezentare. Aducerea silita se 
efectueaza de catreorganul de politie in temeiul unei incheieri judecatoresti (unui 
mandat). 
Inlaturarea de la conducerea vehiculului si examenul medical pentru 
16 
constatarea starii deebrietate art 438. 
Persoana care conduce un vehicul este inlaturata de la conducerea acestuia 
daca: 
1. exista temeiuri suficiente de a presupune ca se afla in stare de ebrietate 
inadmisibila produsa de alcool sau in stare de ebrietate produsa de alte 
substante; 
2.nu are asupra sa documentul care confirma dreptul de a conduce sau de a 
folosi vehiculul. 
Retinerea si aducerea vehicolului la parcarea. Art 439.Retinut poate fi 
numai acel vehicul al carui conducator afost inlaturat de la conducere in baza 
art. 438 din CC al RM si care este retinut. 
Aducerea vehiculului retinut lastatia de parcare speciala sau pe teritoriul 
organului de politie va fi 
Intemeiata in cazul in care organul constatator n-a avut posibilitatea sa predea 
vehiculul proprietarului, posesorului sau reprezen tantului lor. 
Cercetarea ia fata locului. 
Aceasta masura de asigurare a procedurii contraventionale, de regula, este 
insotita deaplicarea urmatoarelor doua masuri de constringere: perchezitia 
coporala si ridicarea obiectelor si a documentelor.Cercetarea domiciliului fara 
permisiunea persoanei careia i se lezeaza dreptul la inviolabilitatea domiciliului 
seefectueaza cu autorizatia instantei de judecata, la cererea agentului constatator 
in caz de infractiune flagrantacercetarea la domiciliu se poate efectua in baza 
unei ordonante motivate a agentului constatator fara autorizatiainstantei de 
judecata, urmind ca acesteia sa i se prezinte, imediat sau nu mai tirziu de 24 de 
ore. 
Perchezitia corporala si ridicarea obiectelor si a documentelor.
In cazul contraventiilor aflate in competenta,lucratorul organului afacerilor 
interne si lucratorul organului vamal amplasat in punctul de trecere a frontierei 
destat, daca exista temeiuri de a efectua perchezitia corporala sau ridicarea, pot 
ridica obiectele si documenteleimportante pentru cauza, care se afla in hainele, 
in alte lucruri ale persoanei sau pe corpul ei. Perchezitia corporalasi ridicarea 
obiectelor si documentelor se pot efectua fara ordonanta speciala si fara 
autorizatia instantei de judecata: 
1.in cazul retinerii persoanei fizice, efectuate in temeiul si in ordinea 
17 
prevazute in art. 433 din CC; 
2.dacaexista motive rezonabile pentm a presupune ca una dintre persoanele 
care se afla la locul efectuarii perchezitiei sauridicarii ascunde asupra sa obiecte 
sau documente care pot avea importanta pentru justa solutionare a cauze
18 
Tema 7. Fazele procesului contravenţional 
Faza procedurii contraventionale- acea parte a procedurii contraventionale care, 
pe linga sarcinile comune ale procedurii, are §i sarcinile sale proprii bine 
determinate, realizndu-se prin activitatea participantilor concreti la procedura 
contraventionala, care se finalizeaza cu emiterea unei variante de decizie 
intermediara asupra cazului 
Fazele procedurii, urmarind scopul ei de baza, se deosebesc una de alta 
prin: continut, participant la procedura,metodele de activitate, deciziile emise 
etc. Decizia intermediara se fixeaza intr-un document procesual special(proces-verbal 
cu privire la retinere; proces-verbal cu privire la perchezitia corporala, 
ridicarea obiectelor si adocumentelor etc.). Fazele procedurii sint organic legate 
intre ele. De regula, urmatoarea faza i§i incepedesfa§urarea dupa finalizarea 
celei anterioare. procedura contraventionala consta din urmatoarele faze: 
1)cercetarea cazului contraventional; 
2)examinarea cazului și emiterea deciziei asupra cazului; 
3)revizuirea cazului contraventional; 
4)executarea deciziei cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale. 
La prima faza 
se constata fapta contraventionala, se colecteaza si se administreaza probele 
privind caracterulfaptei antisociale comise si persona- litatea faptuitorului. 
La a doua faza 
se analizeaza documentele procesuale prezentate, se verified incadrarea 
juridica a fapteicomise, circumstantele atenuante si agravante ale cauzei, se 
emite decizia asupra cazului, care se aduce lacuno§tinta partilor procedurii. 
La a treia faza 
persoana fata de care este aplicata sanctiunea contraventionala, partea 
vatamata saureprezentantii lor legali, precum §i procurorul sint in drept sa atace 
decizia cu privire la cazul contraventional.in caz de atac, executarea deciziei se 
suspenda §i se efectueaza revizuirea cazului de catre instanta de judecata.
La a patra faza 
se desfasoara executarea deciziei irevocabile cu privire la aplicarea 
sanctiuniicontraventionale.Fazele enumerate, realizate in stricta consecutivitate, 
alcatuiesc procedura contraventionala, prin care semanifesta continutul 
procesului contraventional in fond.Mai exista inafara acestei proceduri clasice si 
procedura accelerata sau simplificata, cind agentul constatator efectueaza de sine 
statator intreg volumul de activitati procesuale privind inceperea procedurii 
contraventionale,cercetarea cazului, emiterea deciziei la caz, punerea in 
executare a deciziei privind aplicarea sanctiuniicontraventionale ect. 
Conţinutul procesului de constatare a faptei contravenţionale şi atribuţiile 
19 
agentului constatator. 
Prin constatarea faptei contraventionale se subintelege actiunea privind 
stabilirea §i analiza juridica a fapteiantisociale comise, incadrarea ei intr-o 
anumita norma materiala a dreptului contraventional pentm a determinadaca 
aceasta constituie sau nu о contraventie. In cazul contraventiilor la a caror 
comitere agentul constatator este imputemicit sa aplice sanctiunea 
contraventionala, „constatarea faptei contraventionale” reprezinta procedura 
contraventionala accelerata (simplificata) si cuprinde urmatoarele actiuni 
procesuale, care, la rindullor, constituie unele etape ale fazei de constatare a faptei 
contraventional: 
Sesizarea agentului constatator. 
Agentul constatator este sesizat prin plingere sau denunt ori din oficiu, 
cindse afla ca a fost savir§ita о fapta ilicita sau cind о astfel de fapta a fost 
stabilita in urma controlului conformatributiilor de serviciu si in cazurile 
prevazute de lege. 
Analiza informatiei cu privire la comiterea unei fapte antisociale. 
Imediat sau in cel mult 3 zile de la datasesizarii, agentul constatator este 
obligat sa verifice sesizarea si sa intreprinda masurile procesuale prevazute 
delegea contraventionala: 
-de a respinge porniirea unei proceduri contraventionale; 
-de a expedia materialele cu informatia respectiva dupa principiul 
competentei; 
-de a expedia materialele ce contin informatia respectiva dupa principiul 
teritorial sau ramural;
-de a incepe procedura contraventionala. 
Inceperea procedurii contraventionale. 
Aceasta actiune procesuala poate incepe numai atunci cind s-aconstatat 
existenta faptei contraventionale, comise pe teritoriul deservit sau in ramura 
(sfera) deservita de 
agentul constatator care a fost sesizat in acest sens. Luind decizia de a 
incepe proceduracontraventionala, reprezentantul agentului constatator abilitat 
prin aceasta decizie dispune inceputulcolectarii probelor care ar confirma sau ar 
dezminti faptul comiterii unei contraventii. 
Cercetarea cauzei contravenţionale constatate şi emiterea deciziei asupra 
20 
cazului 
La aceasta etapa de constatare a faptei contraventionale este necesar sa se 
stabileasca, prin acumularea, analiza§i administrarea probelor, circumstantele 
reale ale faptei comise. Cercetarea cazului §i constatareacircumstantelor reale 
ale faptei comise se realizeaza prin diferitemetode. 
Metoda de baza este audierea participantilor la procedura contraventionala, 
la care poate fi invitata (citata) orice persoana ce detine informatii privind fapta 
contraventionala comisa sau personalitatea autorului ei: partea vatamata, 
martorii, specialistul,faptuitorul. Cercetarea circumstantelor comiterii faptei 
contraventionale poate fi efectuata si prin studierea purtatorilor materiali de 
informatie (probe materiale), a obiectelor si a documentelor care sint un 
instrument al contraventiei, precum si a obiectelor si a documentelor care sint 
obiectivul direct al contraventiei etc. 
Documentarea procesuala a rezultatelor cercetarii cazului. 
Toate actiunile procesuale, de regula, trebuiefixate in actele procesuale. 
Daca in procesul activitatii de cercetare a cazului au fost aplicate unele 
masuri procesuale de constringere: retinerea, controlul corporal, controlul 
obiectelor, ridicarea obiectelor si adocumentelor etc., atunci este necesar sa se 
intocmeasca un proces-verbal, conform prevederilor legislatiei. 
Incetarea procedurii contraventionalesau, dupa caz intocmirea procesului 
verbal cu privire la contraventie.
Agentul care efectueaza cercetarea cazului pe parcursul desfasurarii acestei 
etape, in bazarezultatelor analizei detaliate a informatiei suficiente cu privire la 
fapta antisociala comisa si personalitateafaptuitorului, trebuie sa precizeze care 
decizie urmeaza a fi luata. 
Prima varianta de decizie urmeaza sa fie emisa in baza conditiilor prevazute in 
art. 441 din CC al RM: lipsaunei fapte contraventionale; constatarea vreunuia 
dintre temeiurile prevazute de lege ce exclude caracterul contraventional al 
faptei comise sau aplicarea sanctiunii contraventionale; decedarea persoanei 
presupuse a fifaptuitor; pentru fapta in cauza este pornita о urmarire penala; 
pentru aceeasi fapta si privitor la aceeasi persoana exista о decizie definitiva.In 
cazul incetarii procedurii pornite se intocmeste о hotarire de incetare (clasare) a 
cazului contraventional, dinacel moment persoana in a carei privinta a fost pomit 
cazul fiind repusa in drepturi. 
A doua varianta de decizie 
- incheierea unui proces-verbal cu privire la contraventie - poate fi emisa 
numaiatunci cind in actiunile (inactiunile) faptuitomlui sint prezente toate 
elementele componente ale contraventiei, prevazute in norma materiala imputata 
(obiectul, latura obiectiva, subiectul, latura subiectiva). Exceptie de laaceasta 
regula generala constituie cazurile in care nu se incheie procesul-verbal 
respectiv. 
Procesul-verbal cu privire la contraventie este un act prin care se 
21 
individualizeaza fapta ilicita si se identifica faptuitorul. 
Procesul-verbal se incheie de agentul constatator pe baza constatarilor 
personale si a probelor acumulate, in prezenta faptuitorului sau in absenta lui. In 
cel mult 24 de ore de la data incheierii, procesul-verbal cu privire la contraventie 
se inscrie intr-un registru de evidenta in ordinea intocmirii si depunerii lui la 
autoritatea din care face parte agentul constatator. In cazul procedurii 
contraventionale accelerate (simplificate), cind agentul constatator potrivit 
competentei este imputernicit si pentru a aplica sanctiunea, se emite decizia 
Dupaemiterea deciziei asupra cazului contraventional si consemnarea 
deciziei emise in procesul-verbal cu privire lacontraventie, agentul constatator 
este obligat sa intreprinda masurile necesare pentru asigurarea drepturilor 
participantilor la proces, inclusiv dreptul la contestatia deciziei emise, pentru
organizarea executarii decizieinecontestate. Copia de pe procesul-verbal se 
inmineaza persoanei fata de care el este intocmit si victimei, lacerere. 
Daca persoana fata de care este aplicata sanctiunea contraventionala, 
victima sau reprezentantul acestoraori procurorul nu sint de acord cu decizia 
emisa, ei sint in drept sa-1 conteste in instanta de judecata pe a careiraza 
teritoriala activeaza autoritatea din care face parte agentul constatator, in 
decursul a 15 zile de la dataaducerii la cunostinta a incheierii procesului- verbal 
cu privire la contraventie, insa hotarirea poate fi repusa intermen, la cerere, de 
catre autotitatea imputemicita sa examineze contestatia. Depunerea contestatiei 
suspendaexecutarea sanctiunii contraventionale aplicate prin procesul-verbal. 
Autorul contestatiei impotriva deciziei deaplicare a sanctiunii contraventionale 
nu plateste taxa de stat. 
Din momentul in care persoana in a carei privinta a fost pornita procedura 
contraventionala recunoaste caeste vinovata de savirsirea contraventiei, refuza 
realizarea dreptului sau la contestare, ea obtine statut juridic de contravenient si, cu 
acordul ei, decizia privind aplicarea sanctiunii contraventionale poate fi 
executata la fatalocului. Contravenientul plateste amenda, aplicata de agentul 
constatator, contra unei chitante de incasare in car se contine: data, ora si locul 
de efectuare a platii; numele, prenumele si domiciliul persoanei 
sanctionate;numele, prenumele si calitatea agentului constatator, autoritatea pe 
care о reprezinta; norma contraventionala inal carei temei este aplicata 
sanctiunea; suma amenzii; semnatura partilor. Chitanta de incasare a amenzii 
contraventionale se inmineaza persoanei sanctionate, faptul inminarii 
mentionindu-se in copia de pe chitanta. 
Sesizarea privind cauzele şi condiţiile care au favorizat comiterea 
22 
contravenţiei 
Identificarea cauzelor si conditiilor ce favorizeaza contraventionalitatea 
este о sarcina prioritara in contextulactivitatii de combatere a acestui fenomen 
social. Atit cauzele generale ale contraventionalitatii, cit si cauzeleunor tipuri de 
contraventii pot fi determinate numai prin stabilirea si analiza cauzelor si 
conditiilor fiecareicontraventii in parte. 
Prevenirea contraventiilor 
- ca forma de combatere a contraventionalitatiise realizeaza 
prinprofilaxiageneralasi proflaxia individuala.
Obiectul influentei reglementativ-juridice in contextul activitatilor privind 
profilaxia generala sint cauzele si conditiile contraventionalitatii. 
Obiectul influenfei reglementativ-juridice incadrul activitatilor privind profilaxia 
individuala sint persoanele care au neglijat anterior legea contraventionalasau care 
sint predispuse la astfel de actiuni antisociale. 
Subiectii administrarii din domeniul combateriicontraventionalitatii 
(reprezentantii organelor executive ale statului) in cadrul activitatilor ce tin de 
profilaxiagenerala influenteaza asupra cauzelor si conditiilor 
contraventionalitatii in scopul eliminarii lor, iar in procesul 
activitatilor ce tin de profilaxia individuala - asupra constiintei persoanei 
concrete care a comis о fapta antisociala ilicita sau care este predispusa de a о 
comite. 
Potrivit prevederilor Codului contraventional, la stabilirea pedepsei, 
procuroml, agentul constatator determinacauzele i conditiile care au favorizat 
savirsirea contraventiei si, in caz de necesitate, sesizeaza autoritatearespectiva 
sau persoana cu functie de raspundere pentru examinarea lor imediata. 
О atentie sporita trebuie acordata persoanelor care alcatuiesc ,,grup de 
risc”, adica persoanelor care, in modulstabilit de legislate, se afla deja sub 
supravegherea organelor de ocrotire a sanatatii si a organelor de politie, saucelor 
in privinta carora exista temei juridic de a le lua in evidenta: persoanele bolnave 
psihic si care prezinta pericol pentru societate, alcoolicii cronici, narcomanii si 
toxicomanii, consumatorii de droguri, persoanele cu boli venerice si care se 
eschiveaza de la tratament, minorii care nu au atins virsta raspunderii juridice, 
dar careau savirsit infractiuni sau contraventii etc.Legislatia contraventionala 
obliga toate organele care participa la activitatea de combatere 
acontraventionalitatii, inclusiv instanta de judecata, sa identifice cauzele si 
conditiile care au favorizatneconformarea regulilor de conduita in societate 
protejate prin normele juridice 
Acţiunile preliminare ce ţin de judecarea cauzei contravenţionale în 
23 
instanţa de judecată. 
Atunci cind agentul constatator care a constatat cazul contraventional nu 
este in drept sa aplice pedeapsacontraventionala §i nu poate fi aplicata procedura 
contraventionala accelerata, procesul-verbal cu privire lacontraventie si 
materialele anexate la el urmeaza a fi remise instantei sau comisiei
administrative, potrivitcompetentei. Cauza contraventionala se judeca in instanta 
de judecata in sedinta publica, oral, nemijlocit incontradictoriu 
Actele preliminare privind judecarea cauzei. 
In termen de 3 zile de la data intrarii cauzei contraventionale ininstanta, 
24 
judecatoml rezolva urmatoarele chestiuni: 
-daca examinarea cazului respectiv este de competenta lui; 
- daca au fost intocmite corect procesul-verbal si celelalte materiale din dosarul 
cu privire la contraventie; 
-daca persoanelor care trebuie sa participe la examinarea cazului li s-au 
comunicat ordinea examinari cazului si drepturile lor cu privire la participare in 
procesul de examinare a cazului; 
-reactia agentului constatator la demersurile persoanei in privinta careia 
este intocmit procesul-verbal, partii vatamate, reprezentantilor legali, avocatului 
etc.In functie de rezultatele acestor actiuni, judecatorul emite una dintre 
urmatoarele variante de decizie:1.dispune remiterea dupa competenta a 
dosarului cu privire la contraventie; 2.fixeaza data examinarii 
cauzeicontraventionale, dispune citarea partilor si altor participant la sedinta, 
intreprinde alte actiuni pentru buna eidestasurare. (Termenul) 
Cauza contraventionala se judeca in termen de 30 de zile de la data intrarii 
dosarului ininstanta.Daca exista temeiuri rezonabile, judecatorul, prin incheiere 
motivata, poate prelungi termenul de judecare a cauzei cu 15 zile. In cazul in 
care faptuitorul unei contraventii a fost retinut conform art.376(Inviolabilitatea 
persoanei) si 433(retinerea), judecarea cauzei contraventionale se face de 
urgenta si cu prioritate. 
Cercetarea judecatoreasca 
Sedinta de judecare a cauzei contraventionale are loc cu citarea partilor. Art. 
455 din CC al RM prevede ca prezenta agentului constatator lasedinta de 
judecata a cauzei contraventionale este obligatorie. Neprezentarea lui fara 
motive intemeiate si farainstiintarea prealabila a instantei conduce la incetarea 
procesului contraventional, cu emiterea a unei incheieriinterlocutorii. 
Neprezentarea in sedinta a faptuitorului sau a victimei, legal citate, fara motive 
intemeiate nuimpiedica judecarea cauzei contraventionale. 
Cercetarea judecatoreasca a cauzei contraventionale.
Rezultatele cercetarii judecatoresti vor fi determinantela emiterea deciziei 
asupra cazului, conditionind necesitatea si limitele aplicarii principiilor 
raspunderiicontraventionale si procedurii contraventionale, cum ar fi: afiarea 
adevarului obiectiv; inevitabilitatearaspunderii contraventionale pentru fapta 
comisa cu vinovatie;oportunitatea si utilitatea aplicarii 
raspunderiicontraventionale; legalitatea aplicarii sanctiunii contraventionale; 
individualizarea raspunderii contraventionalesi a pedepsei aplicate etc.In cazul 
cercetarii judecatoresti se examineaza mai intii probele prezentate de partea 
acuzarii. Faptuitorul poate cere sa fie audiat la inceputul examinarii probelor sau 
la orice etapa a cercetarii judecatoresti.Dupa cercetarea tuturor probelor din 
dosar si a celor prezentate la judecarea cauzei, instanta solutioneazacererile si 
demersurile formulate si dispune efectuarea, unor actiuni procesuale 
suplimentare. Dupa incheiereacercetarii judecatoresti urmeazadezbaterile 
judiciare. 
In cazul in care se impune prezentarea de noi probe, participantii la 
dezbateri pot cere reluarea cercetarii judecatoresti, indicind circumstantele care 
vor fi cercetate 
25 
Emiterea deciziei asupra cauzei contraventionale. 
Instanta de judecata emite decizia asupra cauzeicontraventionale 
in camera de deliberare,pronuntindu-se prin hotarire asupra aspectelor faptice si 
juridice alecauzei. Legea contraventionala prevede ca in urma finalizarii 
cercetarii judecatoresti pot fi emise doua variante dedecizie: 
1)incetarea procesului contraventional in sedinta de judecata; 
2)recunoasterea vinovatiei persoanei de savirsirea contraventiei imputate si 
aplicarea pedepseicontraventionale. 
Prima varianta de decizie -incetarea procesului - se emite in cazul: 
-in care pe parcursul judecarii cazului se constata vreuna dintre 
circumstantale care inlatura procesulcontraventional, stipulate in art. 441 din CC 
al RM; 
-nulitatii procesului-verbal cu privire la contraventie, recunoscut in 
conditiile art. 445 din CC al RM. 
A doua varianta 
de decizie poate fi emisa numai in cazul in care fapta comisa se incadreaza 
in norma juridicacontraventionala, este recunoscuta vinovatia faptuitorului si nu
exista circumstante care ar inlatura procesulcontraventional.In urma cercetarii 
judecatoresti, este posibila inca о varianta de decizie - 
remiterea materialelor agentuluiconstatator care a incheiat procesul-verbal pentru 
26 
lichidarea incorectitudinilor admise. 
Aceasta varianta ar fioportuna in cazul in care in procesul-verbal cu privire 
la contraventie sint admise abateri neinsemnate de lacerintele art. 443 din CC al 
RM. 
60. Examinarea cauzei contravenţionale de către comisia administrativă 
Procedura examinarii cauzei contraventionale de catre comisia 
administrativa poate fi divizata in 3 etape: 
-pregatirea pentru axaminarea cauzei contraventionale; 
-cercetarea cauzei in sedinta; 
-emiterea deciziei asupra cazului si punerea ei in aplicare. 
Pregatirea pentru axaminarea cauzei contraventionale. 
Pu buna desfasurare a acestei etape si neadmitereaaplicarii nelegitime a a 
sanctiunii contraventionale sau a clasarii neintemeiate a cazului, dupa sesizarea 
comisieiadministrative se intreprind unele actiuni de pregatire pu examinarea 
cazului, al caror scop este depunereamaterialeler cazului contraventional in 
conditiile prevazute de legislatia contraventionala. In cadrul pregatirii pentru 
examinarea cazului se tine de problema competentei, si anume competenta 
materiala( art. 398 CC) sicompetenta teritorila ( dupa principiul teritorialitatii); 
se verifica daca inculpatului i-au fost explicate drepturilelui contra semnatura; se 
verifica corectitudinea continutului procesului –verbal cu privire la contraventie 
siinterpretarile participantilor la procedura( faptuitor, partea vatamata, martorii). 
In urma studierii detaliate a procesului-verbal cu privire la contraventie si a 
materialelor anexate la el, etapa de pregatire pentruexaminarea cazului 
contraventional seincheie cu emiterea uneia dintre urmatoarele doua variante 
de decizie: 
-restituirea materialelor agentului constatator care a incheiat procesul-verbal 
pentru inlaturarea greselilor admise la faza constatarii faptei 
contraventionale si cercetarii cazului; 
- admiterea cazului spre examinare si fixarea datei examinarii 
cazului. Cercetarea cauzei in sedinta.
La fixarea datei examinarii cauzei in sedinta secretarul responsabil al 
comisieiadministrative trebuie sa ia in considerate termenul de 30 de zile in 
limitele caruia trebuie sa fie examinatacauza contraventionala. La sedinta 
comisiei trebuie sa fie prezenta majoritatea simpla a membrilor ei.Presedintele 
comisiei administrative sau vicepresedintele conduce sedinta privind examinarea 
cauzeicontraventionale.In cadrul cercetarii cauzei in sedinta trebuie sa fie analizate 
mai intii probeleprezentate de partea acuzarii(agentul constatator). 
Probele pot fi prezentate de partile procesului contraventional si in 
sedinta.In timpul examinarii cauzei contraventionale comisia administrativa este 
obligata sa clarifice urmatoarele:daca fapta comisa constituie contraventie; 
vinovatia faptuitorului si formele ei; prezenta circumstantelor careinlatura 
caracterul contraventional al faptei comise §i aplicarea raspunderii 
contraventionale; existanta circumstantelor ce atenueaza sau agraveaza 
raspunderea contraventionala; oportunitatea si legalitatea aplicarii pedepsei fata 
de faptuitor; daca prin comiterea contraventiei a fost pricinuita о paguba 
materiala; caracteristica persoanei faptuitorului etc.Finalizind cercetarea 
probelor, a cererilor si a demersurilor formulate de catre participantii la 
proces, presedintele sedintei anunta dezbaterile. 
Emiterea deciziei asupra cazului §i punerea ei in executare. 
Dupa ce in sedinta de cercetare a cazului au fost epuizate toate etapele 
procesuale, au fost verificate si confirmate sau neconfirmate probele care 
confirma sau nucomiterea faptei contraventionale, prezenta sau lipsa vinovatiei 
inculpatului, comisia administrativa formuleaza,apoi pronunta decizia asupra 
cazului.Exista urmatoarele variante de decizie: 
-restituirea materialelor agentului constatator care a intocmit procesul-verbal 
pentru inlaturarea greselilor admise la faza constatarii faptei 
27 
contraventionale si cercetarii cazului; 
-clasarea cazului; 
-remiterea materialelor in instanta de judecata; 
-aplicarea unei sanctiuni contraventionale.Decizia comisiei administrative 
se adopta cu majoritatea simpla de voturi ale membrilor comisiei prezenti 
lasedinta 
Calea ordinară de atac. Recursul
Examinarea cauzei contr. si emiterea deciziei asupra cazului – ca faza a 
procedurii contr. – se finalizeaza cuaducerea la cunostinta partilor interesate a 
deciziei emise,in modul stabilit de lege. 
Subiect cu dr. de atac cu recurs al hotaririlor judecatoresti 
poate fi: 
-pers. fata de care este aplicata sanctiunea contravent. 
-agentul constatator 
-victima 
-procurorul 
-aparatorul,care declara recursul in numele partilor 
-sotul/sotia pers. arestate. 
Pot fi considerati ca subiecti cu dr. de a declara recurs : 
-reprezentantii legali a pers. trase la raspundere contr. si al vctimei; 
-reprezentantul pers. jurid. fata de care e aplicata sanctiunea contr. sau care 
28 
este recunoscuta ca victima inurma unei actiuni contraventionale 
Temeiurile juridice pentru depunerea recursului. 
-nu au fost respectate dispozitiile privind conpetenta dupa materie sau 
calitatea pers. 
-sedinta de judecata nu a fost publicata 
-cauza a fost judecata fara citarea legala a unei parti sau pers. legal citata sa 
aflat in imposibilitatea dea se prezenta sau dea instiinta instanta despre 
imposibilitate-pers. a fost sanctionata pentru o fapta neprevazuta de CC; 
-faptei savirsite i sa dat o incadrare juridica gresita 
-a intervenit o lege mai favorabila pers. sanctionate,etc. 
Termenul si modul de depunere a recursului. 
Recursul impotriva instantei judecatoresti contraventionale se declara in 
termen de 15 zile.Termenul incepe adecurge din momentul aducerii la 
cunostinta pers.interesate a hotaririi judecat.R. se depune in instanta a 
careihotarire este atacata.Pers. detinuta fata de care a fost aplicata retinerea ca 
masura de constringere procesuala,apoi – arestul contr. ca pedeapsa 
contraventionala poate depune recursul si la administratia loculuide 
detinere,care este obligata sal expedieze imediat instantei a carei hotarire este 
atacata.R. primit se expediazain 3 zile de la data expirarii termenului de 
declarare a recursului,instantei de recurs.
Repunerea in termen a recursului. 
R.declarat cu omiterea termenului nu mai tirziu de 15 zile,se considera 
depus in termen daca instanta aconstatat ca intirzierea a fost determinata de 
motive intemeiate sau de neinformarea despre adoptarea hotaririi 
a participantului la proces,care nu a fost prezent la judecarea cauzei,nici la 
pronuntarea hotaririi. 
Judecarea cauzei contr. in recurs 
Se judeca de un complet format din 3 judecatori,cu citarea 
partilor.Neprezentarea nu impiedica judecarearecursului.Instanta e obligata sa se 
pronunte asupra tuturor motivelor invocate in recurs.Presedintelecompletului de 
judecata conduce sedinta ,asigura ordinea si solemnitatea in sedinta. 
62. Calea extraordinară de atac. Revizuirea 
Procedura de revizuire se deschide in favoarea contravenientului in termen 
de cel mult 6 luni dupa aparitiaurm. temeiuri:-instanta de judec. 
Internationala,prin hotarire a constatat o incalcare a dr. Si libertatilor omului 
care poate fireparata la o noua judecare;-C. Constitutionala a declarat 
neconstitutionala prevederea legii aplicate in cauza data;-legea noua inlatura 
caracterul contraventional al faptei sau amelioreaza situatia contravenientului in 
a carui privinta nu a fost executata integral sanctiunea contraventionala; 
29
30 
Bibliografie 
Acte normative 
1) Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994. 
2) Declaraţia Drepturilor Omului, adoptată la Adunarea Generală a O.N.U. 
la 10 decembrie 1948. 
3) Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, adoptatâ la 4 noiembrie 
1950, şi Protocoalele adiţionale. 
4) Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 
octombrie 2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova (in continuare Mon. 
Of. al RM) din 16 ianuarie 2009, nr. 3-6, art. 15) (Codul cu privire la 
contravenţiile administrative din 29 martie 1985)). 
5) Codul penal al Republicii Moldova din 18 aprilie 2002. 
6) Codul de procedură penală al Republicii Moldova din 14 martie 2003. 
7) Codul civil al Republicii Moldova din 6 iunie 2002. 
8) Codul de procedură civilă al Republicii Moldova din 30 mai 2003. 
9) Codul muncii al Republicii Moldova din 28 martie 2003. 
10) Codul vamal al Republicii Moldova din 20 iulie 2000. 
11) Codul fiscal din 24 aprilie 1997. 
12) Codul de executare al Republicii Moldova din 24 decembrie 2004. 
13) Codul cu privire la locuinţe, adoptat prin Legea RSSM din 3 iunie 
1983. 
14) Codul familiei din 26 octombrie 2000. 
15) Codul electoral din 21 noiembrie 1997. 
16) Codul funciar din 25 decembrie 1991. 
17) Codul apelor din 22 iunie 1993. 
18) Codul silvic din 21 iunie 1996. 
19) Codul subsolului din 02 februarie 2009. 
20) Codul transporturilor auto din 29 iulie 1998. 
21) Codul transportului feroviar din 17 iulie 2003. 
22) Codul navigaţiei maritime comerciale din 30 septembrie 1999. 
23) Legea privind organizarea judecătorească, nr. 514-XIII din 6 iulie 1995.
24) Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, nr. 789 -XIII din 26 
31 
martie 1996. 
25) Legea cu privire la statutul judecătorului, nr.544 - XIII din 20 iulie 
1995. 
26) Lege cu privire la Procuratură, nr.294-XVI din 25 decembrie 2008. 
27) Legea cu privire la avocatură, nr. 1260-XV din 19 iulie 2002. 
28) Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi 
statutul funcţionarului public 
29) Lege privind administraţia publică locală, nr.436-XVI din 28 decembrie 
2006. 
30) Lege cu privire la poliţie, nr.416-XII din 18 decembrie 1990. 
31) Legea cu privire la activitatea operativă de investigaţii, nr. 45 -XIV din 
12 aprilie 1994. 
32) Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile 
ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor 
judecătoreşti, nr. 1545 - XIII din 25 februarie 1998. 
33) Hotărârea Curţii Constituţionale a Republicii Moldova nr. 21 din 23 
iunie 1997 cu privire la interpretarea articolului 114 din Constituţia Republicii 
Moldova. 
34) Regulamentul comisiei administrative, aprobat prin Hotărârea 
Parlamentului Republicii Moldova nr. 55 din 25 martie 2010. 
35) Tratat dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă din 4 noiembrie 
1994 cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă, 
familială şi penală. Buletinul Arbitrajului Republicii Moldova 1995, nr. 2. 
36) Tratat dintre Republica Moldova şi Ucraina din 4 noiembrie 1994 
privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în materie civilă şi penală, Legea şi 
viaţa, 1994, nr. 2-3. 
37) Tratat între Republica Moldova şi România din 6 iulie 1996 privind 
asistenţa juridică în materie civilă şi penală, Tratate Internaţionale, 1999, volum 
20, pag. 364. 
38) Convenţia privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în materie civilă, 
familială şi penala, semnată de statele-membre ale C.S.I. şi ratificată de 
Republica Moldova la 16 martie 1995. 
39) Legea Republicii România nr. 180/2002 pentru aprobarea Ordonanţei 
Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. 
40) Кодекс Российской Федерации об административных 
правонарушениях от 30.12.2001. 
41) Кодекс Республики Украина об административных 
правонарушениях от 07.12.1984. 
Literatură de profil
1. Alexandru Ioan. Administraţia Publică: Teorii, Realităţi, Perspective, 
32 
Bucureşti: Lumina Lex, 2007 
2. Alexandru Ioan. Drept administrativ comparat, ediţia a II-a, Bucureşti: 
Lumina Lex, 2003 
3. Alexandru Ioan. Structuri, Mecanisme şi Instituţii Administrative. Note 
de Curs, V. I şi II, Bucureşti: Sylvi, 1996 
4. Bantuş L. Ilicitul contravenţional, Chişinău, 2001 
5. Barac L. Răspunderea şi sancţiunea juridică, Lumina Lex, 1997 
6. Bălan Emil. Drept administrativ şi procedură administrativă, Bucureşti: 
editura Universitară, 2002 
7. Cobăneanu Sergiu, Bobeica Elena, Rusu Viorel. Drept administrativ. 
Note de curs, Chișinău:CEP USM, 2012 
8. Colectiv. Drept poliţienesc şi contravenţional, Bucureşti: Tritonic, 2003 
9. Creangă Ion. Curs de drept administrativ, volumul I, Chişinău: Epigraf, 
2003, 2004 
10. Drăghici C, Iacob A., Corcheş R. Drept contravenţional, Tritonic, 
Bucureşti, 2004. 
11. Dvoracec Maria V., Drept administrativ. Noţiuni introductive, Iaşi, 
1994 
12. Furdui S. Procedura în cazurile cu privire la contravenţiile 
administrative, Chişinău, 2000. 
13. Furdui Sergiu, Dreptul contravenţional, Chişinău: Cartier Juridic, 2005. 
14. Groza L., Părăuşanu Gh., Reglementarea sancţionării contravenţionale, 
Bucureşti, Editura ştiinţifică, 1973. 
15. Guțuleac Victor. Drept administrativ, Chișinău: (Î.S. F.E.-P „Tipografia 
centrală”, 2013 
16. Iorgovan Antonie, Drept administrativ, volumul I şi a II, Bucureşti: 
Nemira, 1996. 
17. Manda Corneliu, Drept administrativ, ediția V, editura Univers Juridic, 
Bucureşti, 2008 
18. Mihai Adrian Hotca, Drept contravenţional, Editas, 2003. 
19. Mocanu Victor, Țurcan Liliana, Rusu Viorel, Bobeica Elena. Drept 
administrativ în scheme, Chișinău: CEP USM, 2013 
20. Negoiţă Alexandru, Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei, 
Bucureşti, 1993. 
21. Orlov Maria, Belecciu Ştefan Drept administrativ, Chişinău: Elena V.I., 
2005 
22. Orlov Maria, Drept administrativ, Chişinău: Epigraf, 2001 
23. Orlov Maria, Răspunderea în dreptul administrativ, Chişinău, 1997. 
24. Pivniceru M., Susanu P., Tudurache D., Contravenţia, Iaşi, 1997. 
25. Poenaru Iulian, Răspunderea pentru contravenţii, Lumina Lex, 
Bucureşti, 1998.
26. Roşca Tudor, Unele consideraţii cu referinţă la coristrîngerea 
33 
administrativă, Analele ştiinţifice ale USM, nr.4, Chişinău 2000. 
27. Trăilescu Anton, Drept administrativ. Tratat elementar, Bucureşti: 
ALL BECK, 2002. 
28. Ţiclea A. ş. a. Răspunderea contravenţională. Bucureşti, 1995. 
29. Vedinaş Verginia, Drept administrativ şi instituţii politico-administrative. 
Manual Practic, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002 
30. Алёхин А. П., Кармолицкий А. А., Козлов Ю. М., 
Административное право Российской Федерации, Москва, 2011 г. 
31. Бахрах Д. Н., Административное Право России, Учебник для 
вузов, издательство Норма, Москва, 2002 
32. Веремеенко И., Административно-правовые санкции, Москва, 
Юридическая литература, 1975. 
33. Додин Е., Доказательства в административном процессе, Москва, 
Юридическая литература, 1973. 
34. Козлов Ю. М., Попов Л. Л., Административное право, 
издательство Юристъ, Москва, 2000 (728 pag.) 
35. Кузьмичева Г., Административная ответственность, Москва, 1984. 
36. Лазарев Б., Административная ответственность, Москва, 1985. 
37. Никитин А. М., Административное право в схемах, издательство 
Юнити-Дана, Москва, 2000 (352 pag.) 
38. Овсянко Д. М., Административное право в схемах и определениях, 
2-е издание, издательство Юристъ, Москва, 2002 
39. Рошка Ф. А. Административная ответственность, Кишинев: КГУ, 
1989. 
40. Шергин А., Проблемы административно-деликтного права. 
Государство и право, 1994.

Contenu connexe

Tendances

E DREJTA PENALE - 300 PYETJE DHE PERGJIGJE
E DREJTA PENALE - 300 PYETJE DHE PERGJIGJEE DREJTA PENALE - 300 PYETJE DHE PERGJIGJE
E DREJTA PENALE - 300 PYETJE DHE PERGJIGJERefik Mustafa
 
E Dreja e Procedures Penale - Pyetje Me Përgjigje
E Dreja e Procedures Penale - Pyetje Me PërgjigjeE Dreja e Procedures Penale - Pyetje Me Përgjigje
E Dreja e Procedures Penale - Pyetje Me PërgjigjeRefik Mustafa
 
E Drejta Ndërkombtare Private
E Drejta Ndërkombtare PrivateE Drejta Ndërkombtare Private
E Drejta Ndërkombtare PrivateRefik Mustafa
 
Mjetet juridike të jashtëzakonshme në procedurë penale
Mjetet juridike të jashtëzakonshme në procedurë penaleMjetet juridike të jashtëzakonshme në procedurë penale
Mjetet juridike të jashtëzakonshme në procedurë penaleDonikë Mjaki
 
filosofia-dreptului-curs-ds
 filosofia-dreptului-curs-ds filosofia-dreptului-curs-ds
filosofia-dreptului-curs-dsIlie Nicu
 
Avantajele si-dezavantajele-aderarii-republicii
Avantajele si-dezavantajele-aderarii-republiciiAvantajele si-dezavantajele-aderarii-republicii
Avantajele si-dezavantajele-aderarii-republiciiNicolae Franchevici
 
E Drejta Familjare Pyetje e Pergjigje
E Drejta Familjare   Pyetje e PergjigjeE Drejta Familjare   Pyetje e Pergjigje
E Drejta Familjare Pyetje e PergjigjeRefik Mustafa
 
Gjyqësia kushtetuese
Gjyqësia kushtetueseGjyqësia kushtetuese
Gjyqësia kushtetuesedritashala
 
Procedura contraventionala
Procedura contraventionalaProcedura contraventionala
Procedura contraventionalaexodumuser
 
Politika kriminale
Politika kriminalePolitika kriminale
Politika kriminaledritashala
 
Dreptul muncii - Tema 2 Principiile dreptului muncii.pdf
Dreptul muncii - Tema 2 Principiile dreptului muncii.pdfDreptul muncii - Tema 2 Principiile dreptului muncii.pdf
Dreptul muncii - Tema 2 Principiile dreptului muncii.pdfLunguMedia
 
Drept Parlamentar
Drept ParlamentarDrept Parlamentar
Drept ParlamentarIlie Nicu
 
E Drejta Nderkombtare Private
E Drejta Nderkombtare PrivateE Drejta Nderkombtare Private
E Drejta Nderkombtare PrivateRefik Mustafa
 
EKSTRADIMI DHE E DREJTA E AZILIT
EKSTRADIMI DHE E DREJTA E AZILITEKSTRADIMI DHE E DREJTA E AZILIT
EKSTRADIMI DHE E DREJTA E AZILITRefik Mustafa
 
Leksione e dr.administrative esi hasko
Leksione e dr.administrative esi haskoLeksione e dr.administrative esi hasko
Leksione e dr.administrative esi haskoEsi Hasko
 
E Drejta Penale - Pjesa e Posaçme
E Drejta Penale - Pjesa e Posaçme E Drejta Penale - Pjesa e Posaçme
E Drejta Penale - Pjesa e Posaçme Refik Mustafa
 
E Drejta Tregtare
E Drejta TregtareE Drejta Tregtare
E Drejta TregtareMenaxherat
 
020 -organele_de_ocrotire_a_normelor_de_drept
020  -organele_de_ocrotire_a_normelor_de_drept020  -organele_de_ocrotire_a_normelor_de_drept
020 -organele_de_ocrotire_a_normelor_de_dreptCristi Mutruk
 

Tendances (20)

E DREJTA PENALE - 300 PYETJE DHE PERGJIGJE
E DREJTA PENALE - 300 PYETJE DHE PERGJIGJEE DREJTA PENALE - 300 PYETJE DHE PERGJIGJE
E DREJTA PENALE - 300 PYETJE DHE PERGJIGJE
 
E Dreja e Procedures Penale - Pyetje Me Përgjigje
E Dreja e Procedures Penale - Pyetje Me PërgjigjeE Dreja e Procedures Penale - Pyetje Me Përgjigje
E Dreja e Procedures Penale - Pyetje Me Përgjigje
 
E Drejta Ndërkombtare Private
E Drejta Ndërkombtare PrivateE Drejta Ndërkombtare Private
E Drejta Ndërkombtare Private
 
Mjetet juridike të jashtëzakonshme në procedurë penale
Mjetet juridike të jashtëzakonshme në procedurë penaleMjetet juridike të jashtëzakonshme në procedurë penale
Mjetet juridike të jashtëzakonshme në procedurë penale
 
filosofia-dreptului-curs-ds
 filosofia-dreptului-curs-ds filosofia-dreptului-curs-ds
filosofia-dreptului-curs-ds
 
Avantajele si-dezavantajele-aderarii-republicii
Avantajele si-dezavantajele-aderarii-republiciiAvantajele si-dezavantajele-aderarii-republicii
Avantajele si-dezavantajele-aderarii-republicii
 
E Drejta Familjare Pyetje e Pergjigje
E Drejta Familjare   Pyetje e PergjigjeE Drejta Familjare   Pyetje e Pergjigje
E Drejta Familjare Pyetje e Pergjigje
 
Gjyqësia kushtetuese
Gjyqësia kushtetueseGjyqësia kushtetuese
Gjyqësia kushtetuese
 
Procedura contraventionala
Procedura contraventionalaProcedura contraventionala
Procedura contraventionala
 
Politika kriminale
Politika kriminalePolitika kriminale
Politika kriminale
 
Dreptul muncii - Tema 2 Principiile dreptului muncii.pdf
Dreptul muncii - Tema 2 Principiile dreptului muncii.pdfDreptul muncii - Tema 2 Principiile dreptului muncii.pdf
Dreptul muncii - Tema 2 Principiile dreptului muncii.pdf
 
Procedura Penale
Procedura PenaleProcedura Penale
Procedura Penale
 
Drept Parlamentar
Drept ParlamentarDrept Parlamentar
Drept Parlamentar
 
E Drejta Nderkombtare Private
E Drejta Nderkombtare PrivateE Drejta Nderkombtare Private
E Drejta Nderkombtare Private
 
EKSTRADIMI DHE E DREJTA E AZILIT
EKSTRADIMI DHE E DREJTA E AZILITEKSTRADIMI DHE E DREJTA E AZILIT
EKSTRADIMI DHE E DREJTA E AZILIT
 
Leksione e dr.administrative esi hasko
Leksione e dr.administrative esi haskoLeksione e dr.administrative esi hasko
Leksione e dr.administrative esi hasko
 
E DREJTA PENALE
E DREJTA PENALE E DREJTA PENALE
E DREJTA PENALE
 
E Drejta Penale - Pjesa e Posaçme
E Drejta Penale - Pjesa e Posaçme E Drejta Penale - Pjesa e Posaçme
E Drejta Penale - Pjesa e Posaçme
 
E Drejta Tregtare
E Drejta TregtareE Drejta Tregtare
E Drejta Tregtare
 
020 -organele_de_ocrotire_a_normelor_de_drept
020  -organele_de_ocrotire_a_normelor_de_drept020  -organele_de_ocrotire_a_normelor_de_drept
020 -organele_de_ocrotire_a_normelor_de_drept
 

En vedette

7871734 dreptul-proprietatii-intelectuale
7871734 dreptul-proprietatii-intelectuale7871734 dreptul-proprietatii-intelectuale
7871734 dreptul-proprietatii-intelectualeexodumuser
 
Dreptul de proprietate intelectuala an 3, sem 1
Dreptul de proprietate intelectuala   an 3, sem 1Dreptul de proprietate intelectuala   an 3, sem 1
Dreptul de proprietate intelectuala an 3, sem 1exodumuser
 
Dreptul proprietatii intelectuale
Dreptul proprietatii intelectuale Dreptul proprietatii intelectuale
Dreptul proprietatii intelectuale exodumuser
 
221551318 dreptul-proprietatii-intelectuale
221551318 dreptul-proprietatii-intelectuale221551318 dreptul-proprietatii-intelectuale
221551318 dreptul-proprietatii-intelectualeexodumuser
 
56489014 dr-prop-intelectuale an-iii
56489014 dr-prop-intelectuale an-iii56489014 dr-prop-intelectuale an-iii
56489014 dr-prop-intelectuale an-iiiexodumuser
 
072 -dreptul_proprietatii_intelectuale
072  -dreptul_proprietatii_intelectuale072  -dreptul_proprietatii_intelectuale
072 -dreptul_proprietatii_intelectualeexodumuser
 
86576063 dreptul-proprietatii-intelectuale-curs-id-iunie-2011
86576063 dreptul-proprietatii-intelectuale-curs-id-iunie-201186576063 dreptul-proprietatii-intelectuale-curs-id-iunie-2011
86576063 dreptul-proprietatii-intelectuale-curs-id-iunie-2011exodumuser
 
51025558 dreptul-proprietatii-intelectuale
51025558 dreptul-proprietatii-intelectuale51025558 dreptul-proprietatii-intelectuale
51025558 dreptul-proprietatii-intelectualeexodumuser
 
Drept penal parte speciala.[conspecte.md]
Drept  penal parte speciala.[conspecte.md]Drept  penal parte speciala.[conspecte.md]
Drept penal parte speciala.[conspecte.md]exodumuser
 
169855412 2012-drept-penal-ve-pdf
169855412 2012-drept-penal-ve-pdf169855412 2012-drept-penal-ve-pdf
169855412 2012-drept-penal-ve-pdfexodumuser
 
Drept penal.[conspecte.md]
Drept  penal.[conspecte.md]Drept  penal.[conspecte.md]
Drept penal.[conspecte.md]exodumuser
 
016 -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_ii
016  -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_ii016  -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_ii
016 -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_iiexodumuser
 
129583273 drept-penal
129583273 drept-penal129583273 drept-penal
129583273 drept-penalexodumuser
 
Drept penal european suport de curs.[conspecte.md]
Drept  penal european   suport de curs.[conspecte.md] Drept  penal european   suport de curs.[conspecte.md]
Drept penal european suport de curs.[conspecte.md] exodumuser
 
47806260 drept-penal
47806260 drept-penal47806260 drept-penal
47806260 drept-penalexodumuser
 
8323820 curs-penal-general-i
8323820 curs-penal-general-i8323820 curs-penal-general-i
8323820 curs-penal-general-iexodumuser
 
174199222 curs-drept-penal-partea-speciala
174199222 curs-drept-penal-partea-speciala174199222 curs-drept-penal-partea-speciala
174199222 curs-drept-penal-partea-specialaexodumuser
 
22273417 drept-penal-special-curs-i
22273417 drept-penal-special-curs-i22273417 drept-penal-special-curs-i
22273417 drept-penal-special-curs-iexodumuser
 

En vedette (20)

7871734 dreptul-proprietatii-intelectuale
7871734 dreptul-proprietatii-intelectuale7871734 dreptul-proprietatii-intelectuale
7871734 dreptul-proprietatii-intelectuale
 
Dreptul de proprietate intelectuala an 3, sem 1
Dreptul de proprietate intelectuala   an 3, sem 1Dreptul de proprietate intelectuala   an 3, sem 1
Dreptul de proprietate intelectuala an 3, sem 1
 
Dreptul proprietatii intelectuale
Dreptul proprietatii intelectuale Dreptul proprietatii intelectuale
Dreptul proprietatii intelectuale
 
221551318 dreptul-proprietatii-intelectuale
221551318 dreptul-proprietatii-intelectuale221551318 dreptul-proprietatii-intelectuale
221551318 dreptul-proprietatii-intelectuale
 
56489014 dr-prop-intelectuale an-iii
56489014 dr-prop-intelectuale an-iii56489014 dr-prop-intelectuale an-iii
56489014 dr-prop-intelectuale an-iii
 
072 -dreptul_proprietatii_intelectuale
072  -dreptul_proprietatii_intelectuale072  -dreptul_proprietatii_intelectuale
072 -dreptul_proprietatii_intelectuale
 
86576063 dreptul-proprietatii-intelectuale-curs-id-iunie-2011
86576063 dreptul-proprietatii-intelectuale-curs-id-iunie-201186576063 dreptul-proprietatii-intelectuale-curs-id-iunie-2011
86576063 dreptul-proprietatii-intelectuale-curs-id-iunie-2011
 
51025558 dreptul-proprietatii-intelectuale
51025558 dreptul-proprietatii-intelectuale51025558 dreptul-proprietatii-intelectuale
51025558 dreptul-proprietatii-intelectuale
 
Drept penal parte speciala.[conspecte.md]
Drept  penal parte speciala.[conspecte.md]Drept  penal parte speciala.[conspecte.md]
Drept penal parte speciala.[conspecte.md]
 
Drept penal
Drept penal Drept penal
Drept penal
 
169855412 2012-drept-penal-ve-pdf
169855412 2012-drept-penal-ve-pdf169855412 2012-drept-penal-ve-pdf
169855412 2012-drept-penal-ve-pdf
 
Drept penal.[conspecte.md]
Drept  penal.[conspecte.md]Drept  penal.[conspecte.md]
Drept penal.[conspecte.md]
 
016 -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_ii
016  -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_ii016  -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_ii
016 -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_ii
 
129583273 drept-penal
129583273 drept-penal129583273 drept-penal
129583273 drept-penal
 
Drept penal european suport de curs.[conspecte.md]
Drept  penal european   suport de curs.[conspecte.md] Drept  penal european   suport de curs.[conspecte.md]
Drept penal european suport de curs.[conspecte.md]
 
Drept penal
Drept penal Drept penal
Drept penal
 
47806260 drept-penal
47806260 drept-penal47806260 drept-penal
47806260 drept-penal
 
8323820 curs-penal-general-i
8323820 curs-penal-general-i8323820 curs-penal-general-i
8323820 curs-penal-general-i
 
174199222 curs-drept-penal-partea-speciala
174199222 curs-drept-penal-partea-speciala174199222 curs-drept-penal-partea-speciala
174199222 curs-drept-penal-partea-speciala
 
22273417 drept-penal-special-curs-i
22273417 drept-penal-special-curs-i22273417 drept-penal-special-curs-i
22273417 drept-penal-special-curs-i
 

Similaire à 025 -dreptul_contraventional

016 -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_ii
016  -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_ii 016  -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_ii
016 -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_ii exodumuser
 
119222592 drept-penal
119222592 drept-penal119222592 drept-penal
119222592 drept-penalexodumuser
 
Procedura contraventionala-150827082817-lva1-app6891
Procedura contraventionala-150827082817-lva1-app6891Procedura contraventionala-150827082817-lva1-app6891
Procedura contraventionala-150827082817-lva1-app6891Ionuț Aborșoaiei
 
Drept constitutional
Drept constitutional Drept constitutional
Drept constitutional exodumuser
 
Teoria generala a dreptului unitatea iv
Teoria generala a dreptului unitatea ivTeoria generala a dreptului unitatea iv
Teoria generala a dreptului unitatea ivbc82gad
 
Drept civil. partea generala. persoana fizica. persoana juridica. volumul i
Drept civil. partea generala. persoana fizica. persoana juridica. volumul iDrept civil. partea generala. persoana fizica. persoana juridica. volumul i
Drept civil. partea generala. persoana fizica. persoana juridica. volumul iexodumuser
 
Lucru comparat la_drept_penal-trasaturile_esentiale_ale_infractiunii
Lucru comparat la_drept_penal-trasaturile_esentiale_ale_infractiunii Lucru comparat la_drept_penal-trasaturile_esentiale_ale_infractiunii
Lucru comparat la_drept_penal-trasaturile_esentiale_ale_infractiunii exodumuser
 
81345677 etica-juridica
81345677 etica-juridica81345677 etica-juridica
81345677 etica-juridicaexodumuser
 
81345677 etica-juridica
81345677 etica-juridica81345677 etica-juridica
81345677 etica-juridicaexodumuser
 
Dreptul protectiei sociale usm rm.[conspecte.md]
Dreptul  protectiei sociale usm rm.[conspecte.md]Dreptul  protectiei sociale usm rm.[conspecte.md]
Dreptul protectiei sociale usm rm.[conspecte.md]exodumuser
 
Teoria generala a dreptului unitatea iii
Teoria generala a dreptului unitatea iiiTeoria generala a dreptului unitatea iii
Teoria generala a dreptului unitatea iiibc82gad
 
Dreptpenalgeneral3acfb
Dreptpenalgeneral3acfbDreptpenalgeneral3acfb
Dreptpenalgeneral3acfbexodumuser
 
046 -calificarea_infractiunilor
046  -calificarea_infractiunilor046  -calificarea_infractiunilor
046 -calificarea_infractiunilorexodumuser
 
F 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarie
F 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarieF 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarie
F 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarieexodumuser
 
Drept constitutional si institutii politice unitatea ii
Drept constitutional si institutii politice unitatea iiDrept constitutional si institutii politice unitatea ii
Drept constitutional si institutii politice unitatea iibc82gad
 
2053-1618305078.pdf
2053-1618305078.pdf2053-1618305078.pdf
2053-1618305078.pdfAAPJLP
 
Drept internaţional privat
Drept internaţional privatDrept internaţional privat
Drept internaţional privatexodumuser
 
243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc
243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc
243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-docexodumuser
 

Similaire à 025 -dreptul_contraventional (20)

016 -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_ii
016  -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_ii 016  -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_ii
016 -029_-_drept_penal__partea_generala_i,_ii
 
119222592 drept-penal
119222592 drept-penal119222592 drept-penal
119222592 drept-penal
 
Procedura contraventionala-150827082817-lva1-app6891
Procedura contraventionala-150827082817-lva1-app6891Procedura contraventionala-150827082817-lva1-app6891
Procedura contraventionala-150827082817-lva1-app6891
 
Drept constitutional
Drept constitutional Drept constitutional
Drept constitutional
 
Teoria generala a dreptului unitatea iv
Teoria generala a dreptului unitatea ivTeoria generala a dreptului unitatea iv
Teoria generala a dreptului unitatea iv
 
Drept civil. partea generala. persoana fizica. persoana juridica. volumul i
Drept civil. partea generala. persoana fizica. persoana juridica. volumul iDrept civil. partea generala. persoana fizica. persoana juridica. volumul i
Drept civil. partea generala. persoana fizica. persoana juridica. volumul i
 
Lucru comparat la_drept_penal-trasaturile_esentiale_ale_infractiunii
Lucru comparat la_drept_penal-trasaturile_esentiale_ale_infractiunii Lucru comparat la_drept_penal-trasaturile_esentiale_ale_infractiunii
Lucru comparat la_drept_penal-trasaturile_esentiale_ale_infractiunii
 
Toma teza
Toma tezaToma teza
Toma teza
 
81345677 etica-juridica
81345677 etica-juridica81345677 etica-juridica
81345677 etica-juridica
 
81345677 etica-juridica
81345677 etica-juridica81345677 etica-juridica
81345677 etica-juridica
 
Dreptul protectiei sociale usm rm.[conspecte.md]
Dreptul  protectiei sociale usm rm.[conspecte.md]Dreptul  protectiei sociale usm rm.[conspecte.md]
Dreptul protectiei sociale usm rm.[conspecte.md]
 
Tgd gclement
Tgd gclementTgd gclement
Tgd gclement
 
Teoria generala a dreptului unitatea iii
Teoria generala a dreptului unitatea iiiTeoria generala a dreptului unitatea iii
Teoria generala a dreptului unitatea iii
 
Dreptpenalgeneral3acfb
Dreptpenalgeneral3acfbDreptpenalgeneral3acfb
Dreptpenalgeneral3acfb
 
046 -calificarea_infractiunilor
046  -calificarea_infractiunilor046  -calificarea_infractiunilor
046 -calificarea_infractiunilor
 
F 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarie
F 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarieF 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarie
F 1 n16_teoria_generala_a_dreptului_ioan_mircea_zarie
 
Drept constitutional si institutii politice unitatea ii
Drept constitutional si institutii politice unitatea iiDrept constitutional si institutii politice unitatea ii
Drept constitutional si institutii politice unitatea ii
 
2053-1618305078.pdf
2053-1618305078.pdf2053-1618305078.pdf
2053-1618305078.pdf
 
Drept internaţional privat
Drept internaţional privatDrept internaţional privat
Drept internaţional privat
 
243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc
243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc
243309040 volonciu-nicolae-tratat-de-procedura-penala-doc
 

Plus de exodumuser

Ghidul specialistului in resurse umane.pdf
Ghidul specialistului in resurse umane.pdfGhidul specialistului in resurse umane.pdf
Ghidul specialistului in resurse umane.pdfexodumuser
 
81427777 licenta-achizitii-publice
81427777 licenta-achizitii-publice81427777 licenta-achizitii-publice
81427777 licenta-achizitii-publiceexodumuser
 
55003294 ghid-achizitii-publice
55003294 ghid-achizitii-publice55003294 ghid-achizitii-publice
55003294 ghid-achizitii-publiceexodumuser
 
54963681 ghid-practic-achizitii-publice
54963681 ghid-practic-achizitii-publice54963681 ghid-practic-achizitii-publice
54963681 ghid-practic-achizitii-publiceexodumuser
 
5. materiale de formare achizitii publice
5. materiale de formare achizitii publice5. materiale de formare achizitii publice
5. materiale de formare achizitii publiceexodumuser
 
Suport de-curs-achizitii-publice-anap
Suport de-curs-achizitii-publice-anapSuport de-curs-achizitii-publice-anap
Suport de-curs-achizitii-publice-anapexodumuser
 
341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf
341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf
341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdfexodumuser
 
57085466 curs-achizitii
57085466 curs-achizitii57085466 curs-achizitii
57085466 curs-achizitiiexodumuser
 
294887871 drept-procesual-penal
294887871 drept-procesual-penal294887871 drept-procesual-penal
294887871 drept-procesual-penalexodumuser
 
293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...
293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...
293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...exodumuser
 
290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf
290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf
290880337 procedura-penala-partea-generala-pdfexodumuser
 
261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf
261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf
261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdfexodumuser
 
Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...
Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...
Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...exodumuser
 
V. taralunga reader dr. institut. ue
V. taralunga reader dr. institut. ueV. taralunga reader dr. institut. ue
V. taralunga reader dr. institut. ueexodumuser
 
Curs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europene
Curs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europeneCurs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europene
Curs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europeneexodumuser
 
Armonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectuale
Armonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectualeArmonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectuale
Armonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectualeexodumuser
 
229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...
229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...
229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...exodumuser
 
229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005
229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005
229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005exodumuser
 

Plus de exodumuser (20)

Ghidul specialistului in resurse umane.pdf
Ghidul specialistului in resurse umane.pdfGhidul specialistului in resurse umane.pdf
Ghidul specialistului in resurse umane.pdf
 
93818430
9381843093818430
93818430
 
81427777 licenta-achizitii-publice
81427777 licenta-achizitii-publice81427777 licenta-achizitii-publice
81427777 licenta-achizitii-publice
 
55003294 ghid-achizitii-publice
55003294 ghid-achizitii-publice55003294 ghid-achizitii-publice
55003294 ghid-achizitii-publice
 
54963681 ghid-practic-achizitii-publice
54963681 ghid-practic-achizitii-publice54963681 ghid-practic-achizitii-publice
54963681 ghid-practic-achizitii-publice
 
5. materiale de formare achizitii publice
5. materiale de formare achizitii publice5. materiale de formare achizitii publice
5. materiale de formare achizitii publice
 
Suport de-curs-achizitii-publice-anap
Suport de-curs-achizitii-publice-anapSuport de-curs-achizitii-publice-anap
Suport de-curs-achizitii-publice-anap
 
341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf
341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf
341735533 suport-curs-achizitii-publice-anrmap-pdf
 
57085466 curs-achizitii
57085466 curs-achizitii57085466 curs-achizitii
57085466 curs-achizitii
 
294887871 drept-procesual-penal
294887871 drept-procesual-penal294887871 drept-procesual-penal
294887871 drept-procesual-penal
 
293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...
293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...
293514735 procedura-penala-partea-generala-noul-cod-de-procedura-penala-mihai...
 
290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf
290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf
290880337 procedura-penala-partea-generala-pdf
 
261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf
261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf
261916302 6-drept-procesual-penal-partea-generala-i-si-ii-pdf
 
Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...
Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...
Suport pentru imbunatatirea si implementarea legislatiei si jurisprudentei in...
 
1
11
1
 
V. taralunga reader dr. institut. ue
V. taralunga reader dr. institut. ueV. taralunga reader dr. institut. ue
V. taralunga reader dr. institut. ue
 
Curs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europene
Curs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europeneCurs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europene
Curs 2. uniunea europeană . noul cadrul al politicii europene
 
Armonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectuale
Armonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectualeArmonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectuale
Armonizarea cu ue in domeniul proprietatii intelectuale
 
229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...
229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...
229232801 cooperare-judiciară-in-materie-penală-culegere-de-practică-judiciar...
 
229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005
229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005
229233763 excepţia-de-neconstituţionalitate-b-s-guţan-2005
 

025 -dreptul_contraventional

  • 1. MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA FACULTATEA DE DREPT NOTE DE CURS DREPT CONTRAVENȚIONAL (Ciclul I) AUTORI: Victor Mocanu dr. în drept, conf. univ. Valeriu Munteanu dr. în drept, lector univ. Aprobat la şedinţa Catedrei Drept public din: 20.05.2013, proces-verbal Nr. 10 Examinat de Consiliul facultăţii de Drept USEM la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5 Aprobat la ședința Senatului USEM din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9 CHIŞINĂU – 2013
  • 2. 2 Cuprins Tema1. Consideraţii generale privind dreptul contravenţional…………… 3 Tema2. Noţiunea răspunderii contravenţionale…………………………… 5 Tema3. Caracteristica generală a părţii speciale a Codului contravenţional... 6 Tema4. Noţiuni generale privind procesul contravenţional……………… 8 Tema5. Sistemul autorităţilor competente să soluţioneze cauzele contravenţionale……………………………………………………………. 10 Tema6. Participanţii la procesul contravenţional. Probele şi măsurile procesuale de constrîngere…………………………………………………. 14 Tema7. Fazele procesului contravenţional………………………………… 18
  • 3. 3 Tema 1. Consideraţii generale privind dreptul contravenţional În Republica Moldova realităţile politico-economice şi social-culturale au impus şi continuă să impună rigorile unui sistem de drept complex, sistem ce se constituie ca o parte integrantă a evoluţiei ştiinţifice a societăţii. Conform teoriei generale a dreptului, sistemul de drept desemnează structura internă a dreptului, adică organizarea lui interioară, aptă să asigure unitatea normelor juridice şi gruparea lor pe subsisteme (instituţii juridice, subramuri şi ramuri de drept). Elementul principal al sistemului de drept îl constituie ramura de drept, care este totalitatea normelor juridice ce reglementează relaţiile sociale dintr-un anumit domeniu de activitate al vieţii sociale în baza unei metode specifice de reglementare şi a unor principii proprii. Din definiţia citată evidenţiem criteriile în baza cărora se structurează ramurile sistemului de drept: obiectul reglementării juridice, adică relaţiile sociale ce cad sub incidenţa normelor juridice; metoda de reglementare, adică modalitatea practică de influenţare a conduitei subiectelor de drept în cadrul relaţiilor sociale respective; principiile proprii, adică ideile generale direcţionale care stau la baza elaborării şi aplicării normelor juridice specifice ramurii de drept. Sistemul de drept nu este o construcţie rigidă: în evoluţia sa înregistrează apariţia unor noi ramuri de drept. Aceasta se datorează faptului că sistemul dai se dezvoltă o dată cu societatea, caracterul său dinamic este pus în evidenţă de înfiinţarea unor noi norme juridice, de noi raporturi şi instituţii juridice, de noi subramuri de drept care în ansamblu formează ramura de drept în dezvoltarea sistemului de drept în ultimul timp, se observă o tendinţă continuă de diferenţiere, specializare şi consolidare a noi ramuri de drept. Nu este surprinzător faptul că pe marele trunchi al ştiinţei juridice ori alături de ştiinţele clasice de drept apar altele moderne, corespunzând necesităţilor actuale ale statului: dreptul economic, dreptul penitenciar, dreptul vamal, dreptul transporturilor, dreptul maritim, dreptul bancar, dreptul proprietăţii intelectuale etc.
  • 4. Tendinţa de adâncire şi specializare a procesului de cunoaştere a dreptului, de diferenţiere şi apariţie a unor noi ramuri de drept se datorează legităţilor generale de dezvoltare a societăţii şi a statului, dinamice şi în plină transformare. În societatea modernă, relaţiile sociale sunt mereu în schimbare, în sensul că apar relaţii sociale noi, iar cele vechi sunt continuu înnoite şi amplificate, ceea ce are drept consecinţă diversificarea reglementărilor juridice şi, de aici, apariţia de noi ramuri şi discipline de drept Aşadar, pe planul existenţei sociale, sistemul de drept reprezintă o realitate obiectivă, fiind constituit pe o bază materială şi dependent, prin organe şi funcţionalitate, de om. Prin intermediul lui se orientează dezvoltarea armonioasă a ramurilor de drept, asigurându-se o previzibilitate a dezvoltării fatalităţii şi societăţii în ansamblu. Valoarea unui sistem de drept însă nu poate fi apreciată în raport cu gradul în care acesta satisface cerinţele de ordine, regularitate şi securitate, ci în principal în funcţie de conţinutul şi finalitatea reglementărilor juridice, de modelul concret de convieţuire socială pe care îl promovează, al ordinii de drept pe care tinde să o dezvolte. Ne preocupă deci mai puţin, din punctul de vedere pe care ni-1 propunemsă-1 abordăm, ramurile de drept apte să instituie o ordine. Astfel,aici, prezintă mai mult interes acele ramuri de drept care urmăresc să promoveze reglementări adecvate nevoilor sociale reale, imperativelor progresului social,armonizării diverselor categorii de interese şi scopuri, realizării aspiraţiilor comune ale întregului sistem social politic. Baza acestor premise generale putem contura credem o încercare de prefaţă la dreptul contravenţional. 4
  • 5. 5 Tema 2. Noţiunea răspunderii contravenţionale Raspunderea contraventionala consta in aplicarea de catre organul imputernicit a sanctiunii fata de persoana ce a savirsit o contraventie. Trasaturile raspunderii contraventionale sunt: 1. Singurul temei juridic il constituie contraventia 2. Pentru savirsirea contraventiilor sunt prevazute sanctiunii administrative care se aplica pe caleextrajudiciara 3. Aplicarea sanctiunilor se face prin intermediul unii proceduri speciale si anume proceduracontraventionala 4. Intre organu care aplica sanctiunea pe de o parte si contravenient pe de alta parte nu existarelatii de subordonare, aceasta este o deosebire esentiala de dreptul disciplinar 5. Aplicarea sanctiunii contraventionale se reduce doar la suportarea unor consecinte negative strict determinate de codul contraventional si nu atrage dupa sine alte lucrari negative cum ar fi :concedierea de la serviciu , antecedente penale si altele. Este important sa facem o dilimitare intre raspunderea contraventionala si constringerea contraventionala. Constringerea contraventionala este un termen mai larg care cuprinde pe linga sanctiuni si unelemasuri de prevenire a contraventiilor cum ar fi de exemplu: controlul documentelor sau controlul bagajelor precum si unele masuri de stopare a contraventiilor (retinerea persoanei) În concluzie : prin raspundere contraventionala intelegem un raport care se stabileste intre stat sicontravenient si al carui continut il constituie dreptul statului de a aplica sanctiunecontravenientului precum si obligatia acestuia de a suporta sanctiunea.
  • 6. 6 Tema 3. Caracteristica generală a părţii speciale a Codului contravenţional Prin sistemul Părţii speciale a dreptului contravenţional se înţelege clasificarea şi gruparea în anumite categorii şi grupe a tuturor faptelor antisociale periculoase, recunoscute de legislaţia contravenţională drept contravenţii. Criteriul principal de clasificare a contravenţiilor este obiectul atentării. Componenţele concrete de contravenţii sînt aranjate în Partea specială a Cărţii întîi din CC al RM într-o anumită ordine, formînd capitole separate, în funcţie de obiectul generic unic. Capitolele sînt aranjate într-o anumită ordine – după valoarea obiectului generic asupra căruia se atentează. Fiecare capitol din partea specială a CC al RM este constituit cu luarea în consideraţie a caracterului obiectelor împotriva cărora este îndreptat nemijlocit atentatul contravenţional. Indiciul ce determină locul fiecărei contravenţii este obiectul nemijlocit al atentatului contravenţional. Această structurare a Părţii speciale a CC al RM pe capitole, precum şi ordinea lor sînt condiţionate de caracterul şi de sistemul relaţiilor sociale ce sînt apărate de legislaţia contravenţională. Includerea componentelor de contravenţii într-un capitol sau altul serveşte drept indiciu al gradului şi al caracterului pericolului social al faptei săvîrşite. Partea specială a Cărţii întîi din Codul contravenţional al Republicii Moldova are următoarea structură: - Capitolul 6. Contravenţii ce atentează la drepturile politice, de muncă şi la alte drepturi constituţionale ale persoanei fizice. - Capitolul 7. Contravenţii ce atentează la sănătatea populaţiei, sănătatea persoanei, la starea sanitar-epidemiologică. - Capitolul 8. Contravenţii care atentează la drepturile reale. - Capitolul 9. Contravenţii în domeniul protecţiei mediului.
  • 7. - Capitolul10. Contravenţii în domeniul industriei, construcţiilor, 7 energeticii, gospodăriei comunale, locuinţelor şi amenajării teritoriului. - Capitolul11. Contravenţii în domeniul agricol şi sanitar-veterinar. - Capitolul12. Contravenţii ce atentează la regimul din transporturi. - Capitolul13. Contravenţii în domeniul circulaţiei rutiere. - Capitolul14. Contravenţii în domeniul comunicaţiilor electronice, comunicaţiilor poştale şi al tehnologiei informaţiei - Capitolul15. Contravenţii ce afectează activitatea de întreprinzător, fiscalitatea, activitatea vamală şi valorile mobiliare. - Capitolul16. Contravenţii ce afectează activitatea autorităţilor publice. - Capitolul17. Contravenţii ce atentează la regimul frontierei de stat şi regimul de şedere pe teritoriul Republicii Moldova. - Capitolul18. Contravenţii ce afectează modul de administrare. Contravenţii în domeniul supravegherii pieţei,metrologiei, standartizării şi protecţiei consumatorilor. - Capitolul19. Contravenţii ce atentează la ordinea publică şi la securitatea publică. - Capitolul20. Contravenţii în domeniul evidenţei militare. Sistemul Părţii speciale a dreptului contravenţional are un caracter variabil, determinat de procesul de perfecţionare a relaţiilor sociale într-o anumită etapă de dezvoltare a societăţii, de caracterul valorilor sociale carenecesită a fi protejate de normele dreptului contravenţional.
  • 8. 8 Tema 4. Noţiuni generale privind procesul contravenţional Procesul contravenţional (PC) cuprinde totalitatea normelor juridice procesuale ceconţin anumite reguli de implementare a normelor materiale ale dreptului contravenţional.Procesul contravenţional este activitatea desfăşurată de autoritatea competentă, cu participarea părţilor şi a altor persoane titulare de drepturi şi de obligaţii, avînd ca scopconstatarea contravenţiei, examinarea şi soluţionarea cauzei contravenţionale, constatareacauzelor şi condiţiilor care au contribuit la săvîrşirea contravenţiei. Procedura contravenţională are drept scop: •elaborarea unui mecanism de aplicare corectă a măsurilor de constrîngere statală, in-clusiv a sancţiunilor contravenţionale pentru asigurarea executării deciziilor de aplicare a pedepsei contravenţionale. •soluţionarea completă şi obiectivă a cazului contravenţional, astfel încît persoanavinovată să fie sancţionată conform legii şi nici o persoană să nu fie sancţionată pe nedrept. Sarcinile procedurii contravenţionale sînt: •clarificarea la timp, sub toate aspectele şi obiectivă a împrejurărilor fiecărui caz; •soluţionarea cazului contravenţional în strictă conformitate cu legislaţia; •asigurarea executării hotărîrii; •stabilirea cauzelor şi condiţiilor care au contribuit la comiterea contravenţiilor; Aceste sarcini formează cîteva blocuri de activităţi ce contribuie la atingerea scopului procedurii contravenţionale: activitatea privind jurisdicţia contravenţională (soluţionarea corectă a cazului contravenţional: nici o persoană
  • 9. vinovată de comiterea unei fapte contravenţionale nu poate să se eschiveze de la răspunderea contravenţională şi nici o persoană nevinovată de comiterea unei fapte contravenţionale nu poate fi trasă la răspunderea contravenţională) şi activitatea de prevenţie (stabilirea cauzelor şi condiţiilor ce favorizează contravenţionalitatea, prevenirea de noi contravenţii, resocializarea contravenientului). Clarificarea la timpa împrejurărilor fiecărui caz înseamnă, în primul rînd, respectarea termenelor prevăzute în art. 30, 34, 36, 450, 453, 454, 468, 469, 475,478 din Codul contravenţional al RM. Clarificarea deplină şi obiectivă a împrejurărilor fiecărui caz presupune că în procesul constatării faptei contravenţionale comise şi al cercetării cazului, în baza probelor acumulate, respectînd strict principiile de bază ale dreptului contravenţional şi ale procedurii contravenţionale, este necesar să se stabilească: a fost sau nu încălcată norma materială a dreptului contravenţional; vinovăţia făptuitorului; făptuitorul este sau nu subiect al răspunderii contravenţionale; circumstanţele atenuante şi cele agravante ale faptei etc. Soluţionarea cazului în strictă conformitate cu legislaţia înseamnă că, pe lîngă cercetarea corectă şi sub toate aspectele a cazului contravenţional, decizia cu privire la aplicarea sancţiunii contravenţionale trebuie să fie adoptată în strictă corespundere cu cerinţele legislaţiei în vigoare, iar tipul şi severitatea sancţiunii contravenţionale aplicate trebuie să corespundă gradului de pericol social al faptei comise. 9
  • 10. 10 Tema 5. Sistemul autorităţilor competente să soluţioneze cauzele contravenţionale Sînt competente să soluţioneze cauzele contravenţionale: a) instanţa de judecată; b) procurorul; c) comisia administrativă; d) agentul constatator (organele de specialitate specificate la art. 400–4235). Agentul constatator este reprezentantul autorităţii publice a statului care, în limitele competenţei sale, are menirea de a constata fapta contravenţională, iar în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege, şi de a soluţiona cauza. Reieşind din caracteristica competenţei, agenţii constatatori pot fi divizaţi în douăgrupe: a)agenţii împuterniciţi să constate fapte contravenţionale, să examineze cauza contravenţională şi să aplice sancţiuni contravenţionale; b)agenţii împuterniciţi numai să constate fapte contravenţionale. La primul grup se referă: organele afacerilor interne (art. 400 din CC al RM); Central Naional Anticorupie (art. 401 din CC al RM); organele de control financiar şi fiscal ale Ministerului Finanţelor (art. 402 din CC al RM); Serviciul Vamal (art. 403 din CC al RM);Comisia Naţională a Pieţei Financiare (art. 404 din CC al RM); organele pentru protecţiamediului şi Agenţia pentru Silvicultură „Moldsilva" (art. 405 din CC al RM); organelesupravegherii sanitar-epidemiologice de stat (art. 406 din CC al RM); organele de specialitateîn domeniul transporturilor (art. 407 din CC al RM).La al doilea grup de agenţi constatatori se referă: Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Pieţei, Metrologie şi Protecţia Consumatorilor (art. 408 din CC al RM);Inspecţia Muncii (art. 409 din CC al RM); Agenţia Naţională pentru Reglementare în
  • 11. Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (art. 410 din CC al RM); Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (art. 411 din CC al RM); Casa Naţională de Asigurări Sociale (art. 412 din CC al RM); Compania Naţională de Asigurări în Medicină (art. 413 din CC al RM); organele supravegherii de stat în domeniul agricol şi sanitar-veterinar (art. 414 din CC al RM); Ministerul Apărării (art. 415 din CC al RM); Inspecţia de Stat în Construcţii (art.416 din CC al RM); serviciile publice de gospodărie comunală (art. 417 din CC al RM);Agenţia Rezerve Materiale, Achiziţii Publice şi Ajutoare Umanitare (art. 418 din CC al RM);Biroul Naţional de Statistică (art. 419 din CC al RM); Serviciul de Stat de Arhivă (art. 420 din CC al RM); Departamentul de executare (art. 421 din CC al RM); Agenţia Medicamentului(art. 422 din CC al RM); Serviciul Grăniceri (art. 423 din CC al RM),Primul grup de agenţi constatatori desfăşoară o activitate procesuală largă privind:depistarea abaterii antisociale ilicite, constatarea ei, cercetarea amplă a cauzei, emiterea deciziei asupra cazului, aducerea ei la cunoştinţa persoanelor interesate, organizarea executării deciziei etc. Practic, ele efectuează toate etapele procedurii contravenţionale (aşa-numita „procedură accelerată").Al doilea grup de agenţi constatatori desfăşoară numai activitatea procesuală privind constatarea faptei contravenţionale şi încheierea proceselor-verbale cu privire la contravenţii,care se remit spre examinare în instanţa competentă. Procurorul – participă la procesul contravenţional în limitele competenţei stabilite prin lege, care este destul de largă. Procurorul este în drept: •să pornească procesul contravenţional; •să aplice în cazurile prevăzute de lege o sancţiune contravenţională; •să solicite aplicarea de către instanţa de judecată a unei sancţiuni contravenţionale; •să particip le la examinarea cauzei în instanţa de judecată atunci cînd procesul contravenţional a fost pornit de el; •să verifice legalitatea acţiunilor agentului constatator; •să atace decizia agentului constatator sau a instanţei de judecată; •să exercite alte drepturi prevăzute de lege.353Contestaţia procurorului asupra deciziei agentului constatator emise în cazul contravenţional poate fi declarată în instanţa de judecată în termen de 15 zile.354 11
  • 12. Comisia administrativă se instituie de către consiliul local (sătesc, comunal, orăşenesc, municipal) pe lîngă autoritatea publică locală executivă. Din componenţa comisiei administrative fac parte preşedintele, 12 vicepreşedintele, secretarul responsabil şi 4–7 membri. În funcţia de preşedinte al comisiei administrative se alege un viceprimar sau un alt membru al comisiei, în cazul autorităţilor publice locale în care nu este prevăzută funcţia de viceprimar, sau un vicepretor, în cazul comisiilor administrative care activează în municipiul Chişinău. În calitatea de membru al comisiei administrative pot fi aleşi şi reprezentanţi ai societăţii civile. Comisia administrativă examinează cazurile de contravenţie care i-au fost atribuite prin Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008. Comisia administrativă examinează cauzele în şedinţă publică, verbal, nemijlocit şi în contradictoriu. Şedinţa poate fi declarată închisă în interesul respectării moralităţii, ordinii publice sau securităţii naţionale, de asemenea în cazul în care interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor în proces o cer. Comisia administrativă examinează cauza contravenţională în termen de 30 de zile de la data înregistrării cauzei de către secretarul responsabil. Şedinţa de examinare a cauzei contravenţionale se desfăşoară cu participarea părţilor citate în modul prevăzut de Codul contravenţional. Hotărîrea de aplicare a sancţiunii contravenţionale conţinе: a) data şi locul adoptării hotărîrii; b) numele şi prenumele preşedintelui şedinţei, ale secretarului responsabil şi ale membrilor comisiei prezenţi în şedinţă; c) date privind identitatea contravenientului: numele, prenumele, data şi locul naşterii, starea familială, locul de trai, seria şi numărul actului de identitate, codul de identificare (IDNP), locul de muncă şi funcţia; d) locul şi data comiterii contravenţiei, esenţa acesteia; e) circumstanţele atenuante şi agravante constatate la examinarea cauzei; f) probele pe care se întemeiază hotărîrea comisiei şi motivele respingerii probelor;
  • 13. g) norma contravenţională în al cărei temei a fost intentat procesul 13 contravenţional; h) norma contravenţională pe care se întemeiază hotărîrea comisiei; i) felul şi mărimea sancţiunii aplicată contravenientului; j) soluţia referitoare la corpurile delicte; k) modul şi termenul de atacare a hotărîrii.
  • 14. Tema 6. Participanţii la procesul contravenţional. Probele şi măsurile 14 procesuale de constrîngere Probele sînt elemente de fapt, dobîndite în modul stabilit de codul contraventional, care servesc la constatarea existenţei sau inexistenţei contravenţiei, la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăţiei şi la cunoaşterea altor circumstanţe importante pentru justa soluţionare a cauzei. Probe in procedura contraventională sunt: procesul-verbal cu privire la contravenţie, procesul-verbal de ridicare a obiectelor şi documentelor, procesul-verbal de percheziţie, explicaţiile persoanei în a cărei privinţă a fost pornit proces contravenţional, depoziţiile victimei, ale martorilor, înscrisurile, înregistrările audio sau video, fotografiile, corpurile delicte, obiectele şi documentele ridicate, constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale, raportul de expertiză. Sînt admisibile doar probele pertinente, concludente si utile, administrate conform legii. Nu pot fi administrate ca probe datele care au fost obținute: a) prin violenţă, ameninţări sau prin alte mijloace de constrîngere; b) prin metode ce contravin prevederilor ştiinţifice; c) prin încălcarea esenţială a drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale persoanei, inclusiv a dreptului la apăraresau a dreptului la interpret/traducător. Administrarea probelor consta in folosirea mijloacelor de proba in procedura contraventionala, care presupuneverificarea si colectarea probelor, in favoarea sau in defavoarea faptuitorului de catre organele imputernicite saconstate cazul contraventional si sal examineze din oficiu sau la cererea altor participanti la procedura. Oriceinformatie poate fi considerate drept proba daca sint respectate doua conditii: Ea contine date privind comiterea sau necomiterea contraventiei, vinovatia faptuitorului, alte date care potcontribui la solutionarea obiectiva a cazului contraventionalAceasta informatie este colectata in modul stability de lege si din sursele prevazute de lege.Clasificarea probelor. Probele
  • 15. pot fi clasificate in initiale si derivate, directe si indirect, positive si negative, deacuzare si de justificare. Participantii la procedura contraventionala pot fi grupati in 3 grupe: a.organele statale, participante la procesul contraventional- agentul 15 constatator sau procurorul b.partile interesate ale procedurii contravenționale care urmaresc un interes persoanal-faptuitorul,delicventul, contravenientul, partea vatamata si reprezentantii lor legalic. c. persoanele care contribuie la desfasurarea procesului contraventional - aparatorul, martorul, expertul,specialistul, interpretul, traducatorul. Masurile de asigurare a procedurii contraventionale sint cele de constringere procesuala ca о modalitate a constringerii statale.Masurile de asigurare a procedurii contraventionale aplicate dupa comiterea faptei contraventionale au drept scop buna si legitima desfasurare a procedurii contraventionale. Ele formeaza mecanismul de protectie a normelor procesuale fiind prevazute in capitolul V al Cartii a doua din Codul contraventional. Art. 432 din CC al RMstipuleaza urmatoarele masuri procesuale de constringere: retinerea; aducerea silita; inlaturarea de la conducereavehiculului; examenul medical pentrn constatarea starii de ebrietate produse de alcool sau de alte substante;retinerea vehiculului. Sistemul masurilor de asigurare a procesului contraventional (masurilor procesuale de constringere) cuprinde: retinerea contraventionala; aducerea silita; inlaturarea de la conducerea vehiculului si examenul medical pentru constatarea starii de ebrietate produse de alcool sau de alte substante; retinerea si aducerea vehiculului la parcare; cercetarea la fata locului, ridicarea obiectelor si a documentelor, perchezitia; perchezitia corporala siridicarea obiectelor si a documentelor. Temeiul juridic al retinerii autorului unei fapte ilicite este expres determinat de Codul contraventional,art 433 alin1. retinerea se aplica in cazul: 1. contraventiilor flagrante pentru care Codul contraventional prevedesanctiunea arestului contraventional;2.imposibilitatii identificarii persoanei in a carei privinta este pornit proce- sulcontraventional, daca au fost epuizate toate masurile de
  • 16. identificare.3.contraventiilor pasibile de aplicarea masuriide siguranta a expulzarii. Aducerea silita Aducerea silita consta in conducerea fortata in fata instanteide judecata a martorului sau a victimei care se eschiveaza de la prezentare. Aducerea silita se efectueaza de catreorganul de politie in temeiul unei incheieri judecatoresti (unui mandat). Inlaturarea de la conducerea vehiculului si examenul medical pentru 16 constatarea starii deebrietate art 438. Persoana care conduce un vehicul este inlaturata de la conducerea acestuia daca: 1. exista temeiuri suficiente de a presupune ca se afla in stare de ebrietate inadmisibila produsa de alcool sau in stare de ebrietate produsa de alte substante; 2.nu are asupra sa documentul care confirma dreptul de a conduce sau de a folosi vehiculul. Retinerea si aducerea vehicolului la parcarea. Art 439.Retinut poate fi numai acel vehicul al carui conducator afost inlaturat de la conducere in baza art. 438 din CC al RM si care este retinut. Aducerea vehiculului retinut lastatia de parcare speciala sau pe teritoriul organului de politie va fi Intemeiata in cazul in care organul constatator n-a avut posibilitatea sa predea vehiculul proprietarului, posesorului sau reprezen tantului lor. Cercetarea ia fata locului. Aceasta masura de asigurare a procedurii contraventionale, de regula, este insotita deaplicarea urmatoarelor doua masuri de constringere: perchezitia coporala si ridicarea obiectelor si a documentelor.Cercetarea domiciliului fara permisiunea persoanei careia i se lezeaza dreptul la inviolabilitatea domiciliului seefectueaza cu autorizatia instantei de judecata, la cererea agentului constatator in caz de infractiune flagrantacercetarea la domiciliu se poate efectua in baza unei ordonante motivate a agentului constatator fara autorizatiainstantei de judecata, urmind ca acesteia sa i se prezinte, imediat sau nu mai tirziu de 24 de ore. Perchezitia corporala si ridicarea obiectelor si a documentelor.
  • 17. In cazul contraventiilor aflate in competenta,lucratorul organului afacerilor interne si lucratorul organului vamal amplasat in punctul de trecere a frontierei destat, daca exista temeiuri de a efectua perchezitia corporala sau ridicarea, pot ridica obiectele si documenteleimportante pentru cauza, care se afla in hainele, in alte lucruri ale persoanei sau pe corpul ei. Perchezitia corporalasi ridicarea obiectelor si documentelor se pot efectua fara ordonanta speciala si fara autorizatia instantei de judecata: 1.in cazul retinerii persoanei fizice, efectuate in temeiul si in ordinea 17 prevazute in art. 433 din CC; 2.dacaexista motive rezonabile pentm a presupune ca una dintre persoanele care se afla la locul efectuarii perchezitiei sauridicarii ascunde asupra sa obiecte sau documente care pot avea importanta pentru justa solutionare a cauze
  • 18. 18 Tema 7. Fazele procesului contravenţional Faza procedurii contraventionale- acea parte a procedurii contraventionale care, pe linga sarcinile comune ale procedurii, are §i sarcinile sale proprii bine determinate, realizndu-se prin activitatea participantilor concreti la procedura contraventionala, care se finalizeaza cu emiterea unei variante de decizie intermediara asupra cazului Fazele procedurii, urmarind scopul ei de baza, se deosebesc una de alta prin: continut, participant la procedura,metodele de activitate, deciziile emise etc. Decizia intermediara se fixeaza intr-un document procesual special(proces-verbal cu privire la retinere; proces-verbal cu privire la perchezitia corporala, ridicarea obiectelor si adocumentelor etc.). Fazele procedurii sint organic legate intre ele. De regula, urmatoarea faza i§i incepedesfa§urarea dupa finalizarea celei anterioare. procedura contraventionala consta din urmatoarele faze: 1)cercetarea cazului contraventional; 2)examinarea cazului și emiterea deciziei asupra cazului; 3)revizuirea cazului contraventional; 4)executarea deciziei cu privire la aplicarea sanctiunii contraventionale. La prima faza se constata fapta contraventionala, se colecteaza si se administreaza probele privind caracterulfaptei antisociale comise si persona- litatea faptuitorului. La a doua faza se analizeaza documentele procesuale prezentate, se verified incadrarea juridica a fapteicomise, circumstantele atenuante si agravante ale cauzei, se emite decizia asupra cazului, care se aduce lacuno§tinta partilor procedurii. La a treia faza persoana fata de care este aplicata sanctiunea contraventionala, partea vatamata saureprezentantii lor legali, precum §i procurorul sint in drept sa atace decizia cu privire la cazul contraventional.in caz de atac, executarea deciziei se suspenda §i se efectueaza revizuirea cazului de catre instanta de judecata.
  • 19. La a patra faza se desfasoara executarea deciziei irevocabile cu privire la aplicarea sanctiuniicontraventionale.Fazele enumerate, realizate in stricta consecutivitate, alcatuiesc procedura contraventionala, prin care semanifesta continutul procesului contraventional in fond.Mai exista inafara acestei proceduri clasice si procedura accelerata sau simplificata, cind agentul constatator efectueaza de sine statator intreg volumul de activitati procesuale privind inceperea procedurii contraventionale,cercetarea cazului, emiterea deciziei la caz, punerea in executare a deciziei privind aplicarea sanctiuniicontraventionale ect. Conţinutul procesului de constatare a faptei contravenţionale şi atribuţiile 19 agentului constatator. Prin constatarea faptei contraventionale se subintelege actiunea privind stabilirea §i analiza juridica a fapteiantisociale comise, incadrarea ei intr-o anumita norma materiala a dreptului contraventional pentm a determinadaca aceasta constituie sau nu о contraventie. In cazul contraventiilor la a caror comitere agentul constatator este imputemicit sa aplice sanctiunea contraventionala, „constatarea faptei contraventionale” reprezinta procedura contraventionala accelerata (simplificata) si cuprinde urmatoarele actiuni procesuale, care, la rindullor, constituie unele etape ale fazei de constatare a faptei contraventional: Sesizarea agentului constatator. Agentul constatator este sesizat prin plingere sau denunt ori din oficiu, cindse afla ca a fost savir§ita о fapta ilicita sau cind о astfel de fapta a fost stabilita in urma controlului conformatributiilor de serviciu si in cazurile prevazute de lege. Analiza informatiei cu privire la comiterea unei fapte antisociale. Imediat sau in cel mult 3 zile de la datasesizarii, agentul constatator este obligat sa verifice sesizarea si sa intreprinda masurile procesuale prevazute delegea contraventionala: -de a respinge porniirea unei proceduri contraventionale; -de a expedia materialele cu informatia respectiva dupa principiul competentei; -de a expedia materialele ce contin informatia respectiva dupa principiul teritorial sau ramural;
  • 20. -de a incepe procedura contraventionala. Inceperea procedurii contraventionale. Aceasta actiune procesuala poate incepe numai atunci cind s-aconstatat existenta faptei contraventionale, comise pe teritoriul deservit sau in ramura (sfera) deservita de agentul constatator care a fost sesizat in acest sens. Luind decizia de a incepe proceduracontraventionala, reprezentantul agentului constatator abilitat prin aceasta decizie dispune inceputulcolectarii probelor care ar confirma sau ar dezminti faptul comiterii unei contraventii. Cercetarea cauzei contravenţionale constatate şi emiterea deciziei asupra 20 cazului La aceasta etapa de constatare a faptei contraventionale este necesar sa se stabileasca, prin acumularea, analiza§i administrarea probelor, circumstantele reale ale faptei comise. Cercetarea cazului §i constatareacircumstantelor reale ale faptei comise se realizeaza prin diferitemetode. Metoda de baza este audierea participantilor la procedura contraventionala, la care poate fi invitata (citata) orice persoana ce detine informatii privind fapta contraventionala comisa sau personalitatea autorului ei: partea vatamata, martorii, specialistul,faptuitorul. Cercetarea circumstantelor comiterii faptei contraventionale poate fi efectuata si prin studierea purtatorilor materiali de informatie (probe materiale), a obiectelor si a documentelor care sint un instrument al contraventiei, precum si a obiectelor si a documentelor care sint obiectivul direct al contraventiei etc. Documentarea procesuala a rezultatelor cercetarii cazului. Toate actiunile procesuale, de regula, trebuiefixate in actele procesuale. Daca in procesul activitatii de cercetare a cazului au fost aplicate unele masuri procesuale de constringere: retinerea, controlul corporal, controlul obiectelor, ridicarea obiectelor si adocumentelor etc., atunci este necesar sa se intocmeasca un proces-verbal, conform prevederilor legislatiei. Incetarea procedurii contraventionalesau, dupa caz intocmirea procesului verbal cu privire la contraventie.
  • 21. Agentul care efectueaza cercetarea cazului pe parcursul desfasurarii acestei etape, in bazarezultatelor analizei detaliate a informatiei suficiente cu privire la fapta antisociala comisa si personalitateafaptuitorului, trebuie sa precizeze care decizie urmeaza a fi luata. Prima varianta de decizie urmeaza sa fie emisa in baza conditiilor prevazute in art. 441 din CC al RM: lipsaunei fapte contraventionale; constatarea vreunuia dintre temeiurile prevazute de lege ce exclude caracterul contraventional al faptei comise sau aplicarea sanctiunii contraventionale; decedarea persoanei presupuse a fifaptuitor; pentru fapta in cauza este pornita о urmarire penala; pentru aceeasi fapta si privitor la aceeasi persoana exista о decizie definitiva.In cazul incetarii procedurii pornite se intocmeste о hotarire de incetare (clasare) a cazului contraventional, dinacel moment persoana in a carei privinta a fost pomit cazul fiind repusa in drepturi. A doua varianta de decizie - incheierea unui proces-verbal cu privire la contraventie - poate fi emisa numaiatunci cind in actiunile (inactiunile) faptuitomlui sint prezente toate elementele componente ale contraventiei, prevazute in norma materiala imputata (obiectul, latura obiectiva, subiectul, latura subiectiva). Exceptie de laaceasta regula generala constituie cazurile in care nu se incheie procesul-verbal respectiv. Procesul-verbal cu privire la contraventie este un act prin care se 21 individualizeaza fapta ilicita si se identifica faptuitorul. Procesul-verbal se incheie de agentul constatator pe baza constatarilor personale si a probelor acumulate, in prezenta faptuitorului sau in absenta lui. In cel mult 24 de ore de la data incheierii, procesul-verbal cu privire la contraventie se inscrie intr-un registru de evidenta in ordinea intocmirii si depunerii lui la autoritatea din care face parte agentul constatator. In cazul procedurii contraventionale accelerate (simplificate), cind agentul constatator potrivit competentei este imputernicit si pentru a aplica sanctiunea, se emite decizia Dupaemiterea deciziei asupra cazului contraventional si consemnarea deciziei emise in procesul-verbal cu privire lacontraventie, agentul constatator este obligat sa intreprinda masurile necesare pentru asigurarea drepturilor participantilor la proces, inclusiv dreptul la contestatia deciziei emise, pentru
  • 22. organizarea executarii decizieinecontestate. Copia de pe procesul-verbal se inmineaza persoanei fata de care el este intocmit si victimei, lacerere. Daca persoana fata de care este aplicata sanctiunea contraventionala, victima sau reprezentantul acestoraori procurorul nu sint de acord cu decizia emisa, ei sint in drept sa-1 conteste in instanta de judecata pe a careiraza teritoriala activeaza autoritatea din care face parte agentul constatator, in decursul a 15 zile de la dataaducerii la cunostinta a incheierii procesului- verbal cu privire la contraventie, insa hotarirea poate fi repusa intermen, la cerere, de catre autotitatea imputemicita sa examineze contestatia. Depunerea contestatiei suspendaexecutarea sanctiunii contraventionale aplicate prin procesul-verbal. Autorul contestatiei impotriva deciziei deaplicare a sanctiunii contraventionale nu plateste taxa de stat. Din momentul in care persoana in a carei privinta a fost pornita procedura contraventionala recunoaste caeste vinovata de savirsirea contraventiei, refuza realizarea dreptului sau la contestare, ea obtine statut juridic de contravenient si, cu acordul ei, decizia privind aplicarea sanctiunii contraventionale poate fi executata la fatalocului. Contravenientul plateste amenda, aplicata de agentul constatator, contra unei chitante de incasare in car se contine: data, ora si locul de efectuare a platii; numele, prenumele si domiciliul persoanei sanctionate;numele, prenumele si calitatea agentului constatator, autoritatea pe care о reprezinta; norma contraventionala inal carei temei este aplicata sanctiunea; suma amenzii; semnatura partilor. Chitanta de incasare a amenzii contraventionale se inmineaza persoanei sanctionate, faptul inminarii mentionindu-se in copia de pe chitanta. Sesizarea privind cauzele şi condiţiile care au favorizat comiterea 22 contravenţiei Identificarea cauzelor si conditiilor ce favorizeaza contraventionalitatea este о sarcina prioritara in contextulactivitatii de combatere a acestui fenomen social. Atit cauzele generale ale contraventionalitatii, cit si cauzeleunor tipuri de contraventii pot fi determinate numai prin stabilirea si analiza cauzelor si conditiilor fiecareicontraventii in parte. Prevenirea contraventiilor - ca forma de combatere a contraventionalitatiise realizeaza prinprofilaxiageneralasi proflaxia individuala.
  • 23. Obiectul influentei reglementativ-juridice in contextul activitatilor privind profilaxia generala sint cauzele si conditiile contraventionalitatii. Obiectul influenfei reglementativ-juridice incadrul activitatilor privind profilaxia individuala sint persoanele care au neglijat anterior legea contraventionalasau care sint predispuse la astfel de actiuni antisociale. Subiectii administrarii din domeniul combateriicontraventionalitatii (reprezentantii organelor executive ale statului) in cadrul activitatilor ce tin de profilaxiagenerala influenteaza asupra cauzelor si conditiilor contraventionalitatii in scopul eliminarii lor, iar in procesul activitatilor ce tin de profilaxia individuala - asupra constiintei persoanei concrete care a comis о fapta antisociala ilicita sau care este predispusa de a о comite. Potrivit prevederilor Codului contraventional, la stabilirea pedepsei, procuroml, agentul constatator determinacauzele i conditiile care au favorizat savirsirea contraventiei si, in caz de necesitate, sesizeaza autoritatearespectiva sau persoana cu functie de raspundere pentru examinarea lor imediata. О atentie sporita trebuie acordata persoanelor care alcatuiesc ,,grup de risc”, adica persoanelor care, in modulstabilit de legislate, se afla deja sub supravegherea organelor de ocrotire a sanatatii si a organelor de politie, saucelor in privinta carora exista temei juridic de a le lua in evidenta: persoanele bolnave psihic si care prezinta pericol pentru societate, alcoolicii cronici, narcomanii si toxicomanii, consumatorii de droguri, persoanele cu boli venerice si care se eschiveaza de la tratament, minorii care nu au atins virsta raspunderii juridice, dar careau savirsit infractiuni sau contraventii etc.Legislatia contraventionala obliga toate organele care participa la activitatea de combatere acontraventionalitatii, inclusiv instanta de judecata, sa identifice cauzele si conditiile care au favorizatneconformarea regulilor de conduita in societate protejate prin normele juridice Acţiunile preliminare ce ţin de judecarea cauzei contravenţionale în 23 instanţa de judecată. Atunci cind agentul constatator care a constatat cazul contraventional nu este in drept sa aplice pedeapsacontraventionala §i nu poate fi aplicata procedura contraventionala accelerata, procesul-verbal cu privire lacontraventie si materialele anexate la el urmeaza a fi remise instantei sau comisiei
  • 24. administrative, potrivitcompetentei. Cauza contraventionala se judeca in instanta de judecata in sedinta publica, oral, nemijlocit incontradictoriu Actele preliminare privind judecarea cauzei. In termen de 3 zile de la data intrarii cauzei contraventionale ininstanta, 24 judecatoml rezolva urmatoarele chestiuni: -daca examinarea cazului respectiv este de competenta lui; - daca au fost intocmite corect procesul-verbal si celelalte materiale din dosarul cu privire la contraventie; -daca persoanelor care trebuie sa participe la examinarea cazului li s-au comunicat ordinea examinari cazului si drepturile lor cu privire la participare in procesul de examinare a cazului; -reactia agentului constatator la demersurile persoanei in privinta careia este intocmit procesul-verbal, partii vatamate, reprezentantilor legali, avocatului etc.In functie de rezultatele acestor actiuni, judecatorul emite una dintre urmatoarele variante de decizie:1.dispune remiterea dupa competenta a dosarului cu privire la contraventie; 2.fixeaza data examinarii cauzeicontraventionale, dispune citarea partilor si altor participant la sedinta, intreprinde alte actiuni pentru buna eidestasurare. (Termenul) Cauza contraventionala se judeca in termen de 30 de zile de la data intrarii dosarului ininstanta.Daca exista temeiuri rezonabile, judecatorul, prin incheiere motivata, poate prelungi termenul de judecare a cauzei cu 15 zile. In cazul in care faptuitorul unei contraventii a fost retinut conform art.376(Inviolabilitatea persoanei) si 433(retinerea), judecarea cauzei contraventionale se face de urgenta si cu prioritate. Cercetarea judecatoreasca Sedinta de judecare a cauzei contraventionale are loc cu citarea partilor. Art. 455 din CC al RM prevede ca prezenta agentului constatator lasedinta de judecata a cauzei contraventionale este obligatorie. Neprezentarea lui fara motive intemeiate si farainstiintarea prealabila a instantei conduce la incetarea procesului contraventional, cu emiterea a unei incheieriinterlocutorii. Neprezentarea in sedinta a faptuitorului sau a victimei, legal citate, fara motive intemeiate nuimpiedica judecarea cauzei contraventionale. Cercetarea judecatoreasca a cauzei contraventionale.
  • 25. Rezultatele cercetarii judecatoresti vor fi determinantela emiterea deciziei asupra cazului, conditionind necesitatea si limitele aplicarii principiilor raspunderiicontraventionale si procedurii contraventionale, cum ar fi: afiarea adevarului obiectiv; inevitabilitatearaspunderii contraventionale pentru fapta comisa cu vinovatie;oportunitatea si utilitatea aplicarii raspunderiicontraventionale; legalitatea aplicarii sanctiunii contraventionale; individualizarea raspunderii contraventionalesi a pedepsei aplicate etc.In cazul cercetarii judecatoresti se examineaza mai intii probele prezentate de partea acuzarii. Faptuitorul poate cere sa fie audiat la inceputul examinarii probelor sau la orice etapa a cercetarii judecatoresti.Dupa cercetarea tuturor probelor din dosar si a celor prezentate la judecarea cauzei, instanta solutioneazacererile si demersurile formulate si dispune efectuarea, unor actiuni procesuale suplimentare. Dupa incheiereacercetarii judecatoresti urmeazadezbaterile judiciare. In cazul in care se impune prezentarea de noi probe, participantii la dezbateri pot cere reluarea cercetarii judecatoresti, indicind circumstantele care vor fi cercetate 25 Emiterea deciziei asupra cauzei contraventionale. Instanta de judecata emite decizia asupra cauzeicontraventionale in camera de deliberare,pronuntindu-se prin hotarire asupra aspectelor faptice si juridice alecauzei. Legea contraventionala prevede ca in urma finalizarii cercetarii judecatoresti pot fi emise doua variante dedecizie: 1)incetarea procesului contraventional in sedinta de judecata; 2)recunoasterea vinovatiei persoanei de savirsirea contraventiei imputate si aplicarea pedepseicontraventionale. Prima varianta de decizie -incetarea procesului - se emite in cazul: -in care pe parcursul judecarii cazului se constata vreuna dintre circumstantale care inlatura procesulcontraventional, stipulate in art. 441 din CC al RM; -nulitatii procesului-verbal cu privire la contraventie, recunoscut in conditiile art. 445 din CC al RM. A doua varianta de decizie poate fi emisa numai in cazul in care fapta comisa se incadreaza in norma juridicacontraventionala, este recunoscuta vinovatia faptuitorului si nu
  • 26. exista circumstante care ar inlatura procesulcontraventional.In urma cercetarii judecatoresti, este posibila inca о varianta de decizie - remiterea materialelor agentuluiconstatator care a incheiat procesul-verbal pentru 26 lichidarea incorectitudinilor admise. Aceasta varianta ar fioportuna in cazul in care in procesul-verbal cu privire la contraventie sint admise abateri neinsemnate de lacerintele art. 443 din CC al RM. 60. Examinarea cauzei contravenţionale de către comisia administrativă Procedura examinarii cauzei contraventionale de catre comisia administrativa poate fi divizata in 3 etape: -pregatirea pentru axaminarea cauzei contraventionale; -cercetarea cauzei in sedinta; -emiterea deciziei asupra cazului si punerea ei in aplicare. Pregatirea pentru axaminarea cauzei contraventionale. Pu buna desfasurare a acestei etape si neadmitereaaplicarii nelegitime a a sanctiunii contraventionale sau a clasarii neintemeiate a cazului, dupa sesizarea comisieiadministrative se intreprind unele actiuni de pregatire pu examinarea cazului, al caror scop este depunereamaterialeler cazului contraventional in conditiile prevazute de legislatia contraventionala. In cadrul pregatirii pentru examinarea cazului se tine de problema competentei, si anume competenta materiala( art. 398 CC) sicompetenta teritorila ( dupa principiul teritorialitatii); se verifica daca inculpatului i-au fost explicate drepturilelui contra semnatura; se verifica corectitudinea continutului procesului –verbal cu privire la contraventie siinterpretarile participantilor la procedura( faptuitor, partea vatamata, martorii). In urma studierii detaliate a procesului-verbal cu privire la contraventie si a materialelor anexate la el, etapa de pregatire pentruexaminarea cazului contraventional seincheie cu emiterea uneia dintre urmatoarele doua variante de decizie: -restituirea materialelor agentului constatator care a incheiat procesul-verbal pentru inlaturarea greselilor admise la faza constatarii faptei contraventionale si cercetarii cazului; - admiterea cazului spre examinare si fixarea datei examinarii cazului. Cercetarea cauzei in sedinta.
  • 27. La fixarea datei examinarii cauzei in sedinta secretarul responsabil al comisieiadministrative trebuie sa ia in considerate termenul de 30 de zile in limitele caruia trebuie sa fie examinatacauza contraventionala. La sedinta comisiei trebuie sa fie prezenta majoritatea simpla a membrilor ei.Presedintele comisiei administrative sau vicepresedintele conduce sedinta privind examinarea cauzeicontraventionale.In cadrul cercetarii cauzei in sedinta trebuie sa fie analizate mai intii probeleprezentate de partea acuzarii(agentul constatator). Probele pot fi prezentate de partile procesului contraventional si in sedinta.In timpul examinarii cauzei contraventionale comisia administrativa este obligata sa clarifice urmatoarele:daca fapta comisa constituie contraventie; vinovatia faptuitorului si formele ei; prezenta circumstantelor careinlatura caracterul contraventional al faptei comise §i aplicarea raspunderii contraventionale; existanta circumstantelor ce atenueaza sau agraveaza raspunderea contraventionala; oportunitatea si legalitatea aplicarii pedepsei fata de faptuitor; daca prin comiterea contraventiei a fost pricinuita о paguba materiala; caracteristica persoanei faptuitorului etc.Finalizind cercetarea probelor, a cererilor si a demersurilor formulate de catre participantii la proces, presedintele sedintei anunta dezbaterile. Emiterea deciziei asupra cazului §i punerea ei in executare. Dupa ce in sedinta de cercetare a cazului au fost epuizate toate etapele procesuale, au fost verificate si confirmate sau neconfirmate probele care confirma sau nucomiterea faptei contraventionale, prezenta sau lipsa vinovatiei inculpatului, comisia administrativa formuleaza,apoi pronunta decizia asupra cazului.Exista urmatoarele variante de decizie: -restituirea materialelor agentului constatator care a intocmit procesul-verbal pentru inlaturarea greselilor admise la faza constatarii faptei 27 contraventionale si cercetarii cazului; -clasarea cazului; -remiterea materialelor in instanta de judecata; -aplicarea unei sanctiuni contraventionale.Decizia comisiei administrative se adopta cu majoritatea simpla de voturi ale membrilor comisiei prezenti lasedinta Calea ordinară de atac. Recursul
  • 28. Examinarea cauzei contr. si emiterea deciziei asupra cazului – ca faza a procedurii contr. – se finalizeaza cuaducerea la cunostinta partilor interesate a deciziei emise,in modul stabilit de lege. Subiect cu dr. de atac cu recurs al hotaririlor judecatoresti poate fi: -pers. fata de care este aplicata sanctiunea contravent. -agentul constatator -victima -procurorul -aparatorul,care declara recursul in numele partilor -sotul/sotia pers. arestate. Pot fi considerati ca subiecti cu dr. de a declara recurs : -reprezentantii legali a pers. trase la raspundere contr. si al vctimei; -reprezentantul pers. jurid. fata de care e aplicata sanctiunea contr. sau care 28 este recunoscuta ca victima inurma unei actiuni contraventionale Temeiurile juridice pentru depunerea recursului. -nu au fost respectate dispozitiile privind conpetenta dupa materie sau calitatea pers. -sedinta de judecata nu a fost publicata -cauza a fost judecata fara citarea legala a unei parti sau pers. legal citata sa aflat in imposibilitatea dea se prezenta sau dea instiinta instanta despre imposibilitate-pers. a fost sanctionata pentru o fapta neprevazuta de CC; -faptei savirsite i sa dat o incadrare juridica gresita -a intervenit o lege mai favorabila pers. sanctionate,etc. Termenul si modul de depunere a recursului. Recursul impotriva instantei judecatoresti contraventionale se declara in termen de 15 zile.Termenul incepe adecurge din momentul aducerii la cunostinta pers.interesate a hotaririi judecat.R. se depune in instanta a careihotarire este atacata.Pers. detinuta fata de care a fost aplicata retinerea ca masura de constringere procesuala,apoi – arestul contr. ca pedeapsa contraventionala poate depune recursul si la administratia loculuide detinere,care este obligata sal expedieze imediat instantei a carei hotarire este atacata.R. primit se expediazain 3 zile de la data expirarii termenului de declarare a recursului,instantei de recurs.
  • 29. Repunerea in termen a recursului. R.declarat cu omiterea termenului nu mai tirziu de 15 zile,se considera depus in termen daca instanta aconstatat ca intirzierea a fost determinata de motive intemeiate sau de neinformarea despre adoptarea hotaririi a participantului la proces,care nu a fost prezent la judecarea cauzei,nici la pronuntarea hotaririi. Judecarea cauzei contr. in recurs Se judeca de un complet format din 3 judecatori,cu citarea partilor.Neprezentarea nu impiedica judecarearecursului.Instanta e obligata sa se pronunte asupra tuturor motivelor invocate in recurs.Presedintelecompletului de judecata conduce sedinta ,asigura ordinea si solemnitatea in sedinta. 62. Calea extraordinară de atac. Revizuirea Procedura de revizuire se deschide in favoarea contravenientului in termen de cel mult 6 luni dupa aparitiaurm. temeiuri:-instanta de judec. Internationala,prin hotarire a constatat o incalcare a dr. Si libertatilor omului care poate fireparata la o noua judecare;-C. Constitutionala a declarat neconstitutionala prevederea legii aplicate in cauza data;-legea noua inlatura caracterul contraventional al faptei sau amelioreaza situatia contravenientului in a carui privinta nu a fost executata integral sanctiunea contraventionala; 29
  • 30. 30 Bibliografie Acte normative 1) Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994. 2) Declaraţia Drepturilor Omului, adoptată la Adunarea Generală a O.N.U. la 10 decembrie 1948. 3) Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, adoptatâ la 4 noiembrie 1950, şi Protocoalele adiţionale. 4) Codul contravenţional al Republicii Moldova nr. 218-XVI din 24 octombrie 2008 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova (in continuare Mon. Of. al RM) din 16 ianuarie 2009, nr. 3-6, art. 15) (Codul cu privire la contravenţiile administrative din 29 martie 1985)). 5) Codul penal al Republicii Moldova din 18 aprilie 2002. 6) Codul de procedură penală al Republicii Moldova din 14 martie 2003. 7) Codul civil al Republicii Moldova din 6 iunie 2002. 8) Codul de procedură civilă al Republicii Moldova din 30 mai 2003. 9) Codul muncii al Republicii Moldova din 28 martie 2003. 10) Codul vamal al Republicii Moldova din 20 iulie 2000. 11) Codul fiscal din 24 aprilie 1997. 12) Codul de executare al Republicii Moldova din 24 decembrie 2004. 13) Codul cu privire la locuinţe, adoptat prin Legea RSSM din 3 iunie 1983. 14) Codul familiei din 26 octombrie 2000. 15) Codul electoral din 21 noiembrie 1997. 16) Codul funciar din 25 decembrie 1991. 17) Codul apelor din 22 iunie 1993. 18) Codul silvic din 21 iunie 1996. 19) Codul subsolului din 02 februarie 2009. 20) Codul transporturilor auto din 29 iulie 1998. 21) Codul transportului feroviar din 17 iulie 2003. 22) Codul navigaţiei maritime comerciale din 30 septembrie 1999. 23) Legea privind organizarea judecătorească, nr. 514-XIII din 6 iulie 1995.
  • 31. 24) Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiţie, nr. 789 -XIII din 26 31 martie 1996. 25) Legea cu privire la statutul judecătorului, nr.544 - XIII din 20 iulie 1995. 26) Lege cu privire la Procuratură, nr.294-XVI din 25 decembrie 2008. 27) Legea cu privire la avocatură, nr. 1260-XV din 19 iulie 2002. 28) Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public 29) Lege privind administraţia publică locală, nr.436-XVI din 28 decembrie 2006. 30) Lege cu privire la poliţie, nr.416-XII din 18 decembrie 1990. 31) Legea cu privire la activitatea operativă de investigaţii, nr. 45 -XIV din 12 aprilie 1994. 32) Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, nr. 1545 - XIII din 25 februarie 1998. 33) Hotărârea Curţii Constituţionale a Republicii Moldova nr. 21 din 23 iunie 1997 cu privire la interpretarea articolului 114 din Constituţia Republicii Moldova. 34) Regulamentul comisiei administrative, aprobat prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 55 din 25 martie 2010. 35) Tratat dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă din 4 noiembrie 1994 cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală. Buletinul Arbitrajului Republicii Moldova 1995, nr. 2. 36) Tratat dintre Republica Moldova şi Ucraina din 4 noiembrie 1994 privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în materie civilă şi penală, Legea şi viaţa, 1994, nr. 2-3. 37) Tratat între Republica Moldova şi România din 6 iulie 1996 privind asistenţa juridică în materie civilă şi penală, Tratate Internaţionale, 1999, volum 20, pag. 364. 38) Convenţia privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în materie civilă, familială şi penala, semnată de statele-membre ale C.S.I. şi ratificată de Republica Moldova la 16 martie 1995. 39) Legea Republicii România nr. 180/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. 40) Кодекс Российской Федерации об административных правонарушениях от 30.12.2001. 41) Кодекс Республики Украина об административных правонарушениях от 07.12.1984. Literatură de profil
  • 32. 1. Alexandru Ioan. Administraţia Publică: Teorii, Realităţi, Perspective, 32 Bucureşti: Lumina Lex, 2007 2. Alexandru Ioan. Drept administrativ comparat, ediţia a II-a, Bucureşti: Lumina Lex, 2003 3. Alexandru Ioan. Structuri, Mecanisme şi Instituţii Administrative. Note de Curs, V. I şi II, Bucureşti: Sylvi, 1996 4. Bantuş L. Ilicitul contravenţional, Chişinău, 2001 5. Barac L. Răspunderea şi sancţiunea juridică, Lumina Lex, 1997 6. Bălan Emil. Drept administrativ şi procedură administrativă, Bucureşti: editura Universitară, 2002 7. Cobăneanu Sergiu, Bobeica Elena, Rusu Viorel. Drept administrativ. Note de curs, Chișinău:CEP USM, 2012 8. Colectiv. Drept poliţienesc şi contravenţional, Bucureşti: Tritonic, 2003 9. Creangă Ion. Curs de drept administrativ, volumul I, Chişinău: Epigraf, 2003, 2004 10. Drăghici C, Iacob A., Corcheş R. Drept contravenţional, Tritonic, Bucureşti, 2004. 11. Dvoracec Maria V., Drept administrativ. Noţiuni introductive, Iaşi, 1994 12. Furdui S. Procedura în cazurile cu privire la contravenţiile administrative, Chişinău, 2000. 13. Furdui Sergiu, Dreptul contravenţional, Chişinău: Cartier Juridic, 2005. 14. Groza L., Părăuşanu Gh., Reglementarea sancţionării contravenţionale, Bucureşti, Editura ştiinţifică, 1973. 15. Guțuleac Victor. Drept administrativ, Chișinău: (Î.S. F.E.-P „Tipografia centrală”, 2013 16. Iorgovan Antonie, Drept administrativ, volumul I şi a II, Bucureşti: Nemira, 1996. 17. Manda Corneliu, Drept administrativ, ediția V, editura Univers Juridic, Bucureşti, 2008 18. Mihai Adrian Hotca, Drept contravenţional, Editas, 2003. 19. Mocanu Victor, Țurcan Liliana, Rusu Viorel, Bobeica Elena. Drept administrativ în scheme, Chișinău: CEP USM, 2013 20. Negoiţă Alexandru, Drept administrativ şi ştiinţa administraţiei, Bucureşti, 1993. 21. Orlov Maria, Belecciu Ştefan Drept administrativ, Chişinău: Elena V.I., 2005 22. Orlov Maria, Drept administrativ, Chişinău: Epigraf, 2001 23. Orlov Maria, Răspunderea în dreptul administrativ, Chişinău, 1997. 24. Pivniceru M., Susanu P., Tudurache D., Contravenţia, Iaşi, 1997. 25. Poenaru Iulian, Răspunderea pentru contravenţii, Lumina Lex, Bucureşti, 1998.
  • 33. 26. Roşca Tudor, Unele consideraţii cu referinţă la coristrîngerea 33 administrativă, Analele ştiinţifice ale USM, nr.4, Chişinău 2000. 27. Trăilescu Anton, Drept administrativ. Tratat elementar, Bucureşti: ALL BECK, 2002. 28. Ţiclea A. ş. a. Răspunderea contravenţională. Bucureşti, 1995. 29. Vedinaş Verginia, Drept administrativ şi instituţii politico-administrative. Manual Practic, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2002 30. Алёхин А. П., Кармолицкий А. А., Козлов Ю. М., Административное право Российской Федерации, Москва, 2011 г. 31. Бахрах Д. Н., Административное Право России, Учебник для вузов, издательство Норма, Москва, 2002 32. Веремеенко И., Административно-правовые санкции, Москва, Юридическая литература, 1975. 33. Додин Е., Доказательства в административном процессе, Москва, Юридическая литература, 1973. 34. Козлов Ю. М., Попов Л. Л., Административное право, издательство Юристъ, Москва, 2000 (728 pag.) 35. Кузьмичева Г., Административная ответственность, Москва, 1984. 36. Лазарев Б., Административная ответственность, Москва, 1985. 37. Никитин А. М., Административное право в схемах, издательство Юнити-Дана, Москва, 2000 (352 pag.) 38. Овсянко Д. М., Административное право в схемах и определениях, 2-е издание, издательство Юристъ, Москва, 2002 39. Рошка Ф. А. Административная ответственность, Кишинев: КГУ, 1989. 40. Шергин А., Проблемы административно-деликтного права. Государство и право, 1994.