Tehnici de-meditatie

-
r L~ ,) /1""1 j
/ !
v, .
1. '
" -
Coleqia INITIERI
Marc de Smedt
TEHNICI DE MEDITATIE
~I PRACTICI ALE TREZIRII SPIRITUALE

Redactor: MARIA STANCIU
Tehnoredactare computerizata: OFELIA CO~MAN
MARC DE SMEDT
TERNICI DE MEDITATIE
~I PRACTICI ALE TREZIRII SPIRITUALE
Traducere
de
GEORGE ANANIA
a
ISBN 973-9243-61-4
univers enciclopedic
Blicure~ti,199X
L

Ilustratii de BARBARA CREPON
@ Marc de Smedt, Techniques de meditation
et practiques d'iveil
Editions Albin Michel S. A., 1983
Toate drepturile asupra acestei versiuni In limba romana
apartin Editurii Univers Enciclopedic
- .....
CUPRINS
C1H1itoriainterioar1i.....................................
Iluziea realit1itii~irealitatea iluziei ........................
Meditatiizilnicesau artade a te bucurade clipa prezenta ........
Traditiaevreiasca ......................................
Devenireameditatieicre~tine .............................
Metodeale C1iijin Islam . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
PracticileYogaale traditieiindiene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Buddha~ipreceptelelui .................................
Meditatiitaoiste .......................................
CalearamuriiHinayana .................................
Tehnicitibetane. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
PracticaZen ..........................................
Relatiacu realul .......................................
7
lO
22
40
50
64
84
121
131
151
159
178
203
Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209

CALATORIA INTERIOARA
Illi Jacqlles Brosse Carteade fa!aa aparut, mai de mult. sub titlul Cincizeci de fe/mid de
medita(ie.
Pentru prezenta edi!ie de buzunar, revazuta ~icompletata, am prcferat
sa revin la ideea ini!iala ~isa intitulez aceasta sinteza H'iriia men!iona cifrc.
Lucrarea mea Incearcii sa va faca a Imparta~i un profund intcrcs fa!iide
ni~tepractici milenare, care Inca Ii vorbesc fiin!ei omene~ti de astilzi ~icare
ii arata drumul ce 0 va face sa se autodepa~easca, sa-~i liirgeasci! viziunea
~i sa inteleaga realitatea lumii ei. Totodatii lucrarea mea porne~tc de la 0
dorin!a de demistificare: prea multe sccte ~i prea mul!i guru Ie propun
adeptilor Jorun Paradis pierdut, 0 Nirvana etemii, fcricirea ideala.0 zadarnicii
escapada In visul astral ~iin muzica sferelor. Or, in insa~i esen!a religiilor
~i In ceea ce spun marii In!elepti, marii mistici ~i adevaratii mae::;tri.nu e
vorba niciodata de a~a ceva; ei to!i preconizeaza 0 aventura intcrioarii.
nicidecum despar!ita de via!ii,ci. cIimpotriva, adiinc inradacinatii in ca. 111
noi in~inese giise~teadeviirul,In noi se gase~teraspunsulla toate intrebarile.
in noi descoperim "cine sum'''!, "ce caut aici'!" ~i "ce-i de facut'!". Unlll
dintre ultimele cuvinte ale lui Buddha ~iuitimulilli sfat a fost: ..Fii-vii vOlla
in~iva propria fiiclic." lar pt.:mruHristos. impiiri1ianu era nici villoart.:.l1lcI
in ceruri ci "inliluntrul vostrll". Sa mt.:oitcziinseamn:l sa te deschizi f;qa de
tine. f;qa de realitate. fa!a de celiilah. de lume. de Cosmos.
Toate t.:pifcnomenek pc care It: vt.:dcm aC[lIalm<.:nlt..:i7.bucnind ~Idpiit;lIld
propoqii (droguri. sectt.:. neoromalllism ~Ineomisticism...) aSl:lIllll 0 nl:voie
profunda. 0 lipsa esen!ialii. De unde ~i calltarea, prin mice mijIO<ll'C.a lInCI
inforcdndll-mi aten/ia ~pre inallnfrll. aSCI//f ce se petrece
de ceo/a Ita parte a timpanllilli. All/nd aud inima care bate.
~'dngele care vllie~.te. rasl/jlarea care I/rca ~i caboara. Ma
cl/fimd mai adanc, sunt sdnge/e ce se tara~te de-a lungul arterei,
ce .I'e var.H! in mla~tini pl/rpl/rii, apoi, inca ~i mai addnc. se
adllnt! ill drellu/ venei.. intrl/ l/1Ir-IIl/a di/1lre cell/lele inl/ndate
in revdrsarea IlIi, amiba ce igl/ora ceea ce se intdmpla in)l/r.
nil ~tie cawi al/samblll Ii apar/ine ~'i din pricina asta Imi '0
sllpravie/I/i,/ibera de orice pre)l/decata, insedindl/-se, pe aillrea.
Il/tr-1lI1 alt tot. Atunci, idelltijicat CIIaceasta cell/la al/rmima.
devin neml/ritor.
Uneori ma Intreb ce secret incredibil ascl/ndem In noi. Ce
destin nebllllesc con/in genele noastre. Un destin ajlat dillc%
de istoria pamanll/II/i .yia erelor, IlIIde.winfa/a de care illSlI.yi
mersul galaxii/or /IIIill.l'eamlladeait 0 lIli~'careprintre allele.

MARC DE SMEDT 8 9
TEHNICI DE MEDITATIE
-..--.----
inv!!t!!turicare s!! treac!! dincolo de cadrul meschin al cotidianului ~i s!!
permit!! transcenderea lui, c!!utare a fraternit!itii intr-o comunitate ce-~i
analizeaza drumul, nevoie de practici corporale care s!!ne cal!iuzeasc!i, sa
ne adune laolalt!!. Pan!! acum am fost necontenit dezam!igiti de bisericile
oficiale care, asemeni Bisericii catolice, au inchis neces.iJatea de tr!!ire a
absolutului in structuri rigide ~isc1erozate, in dogme incremenite care nu
mai vor s!ispun!inimic, intr-un catehism abrutizant: opiu pentru popor, dupa
expresia draga lui Marx. Fenomen ce se poate reproduce, de altfel, in prezent
in interiorul anumitor secte.
Atentie, s!inu gre~im. CaJatoria interioara, atractia fata de sacru nu sunt
o intoarcere in pantecul matern, inlocuit prin constrangerea lini~titoare a
unui grup. Este vorba, cu totul dimpotriva, de a ne trezi, de a ren~te la viat1i,
de a dezvolta potentialitatile proprii fiecaruia, tinand seama de diferentele
dintre noi; de a evolua ~inu de a adormi intr-un vis proiectat asupra realit!itii.
Iar notiunea de interior nu poate in nici un caz face abstractie de aceea de
exterior: fiindca amandoua se contopesc. una intr-alta, indisociabil.
Suntem cu totii deosebiti, fiecare are propriile-i probleme, a c!1rorrezol-
yare ii revine lui insu~i.Nici un sistem nu 0 va face in locul nostru. Viziunea
noastra asupra lumii creeaza lumea. Se schimba viziunea, se schimba lumea
~i actiunea noastra asupra ei. Prin aceasta ajungem la vechea problema a
libertatii. Libertatea trebuie cucerit!i de fiecare, ~inu inseamna 0 conceptie
egoist!isa spui asta; fiindca 0 flinta echilibrata, in deplina posesie a mijloace-
lor sale, 0 fiinta lucida ce nu vede realitatea prin prisma deformanta a fantas-
melor ~iangoaselor proprii are 0 influent1ibenefica asupra oamenilor din jur.
Tehnicile de meditatie, daca sunt bine folosite, pot sa ne ordoneze flinta,
sa ne stimuleze energia, sa ne concentreze facultatile de obicei dispersate
~ine ingaduie sa mergem ~imai departe, sa ne extindem con~tiinta la infmit.
De milenii intregi au fost create pentru aceasta ~ipentru aceia, in cele din
urm!i putini, care Ie inteleg.
Tin sa subliniez ca nu exist!i aici vreo dorinta de supraomenesc; inainte
de a vrea sa devii mutant, trebuie sa-ti reg!ise~ticonditia normala, originara.
Tehnicile vidului practicate de Chan, de Zen ~ipan!ila urma de toti misticii
adevarati duc la 0 lini~tirea ceea ce voi numi excrescentele Ego-ului nostru,
acest micut Eu superficial, vanitos, egocentric, insetat de putere ~icare ne
pricinuie~te atatea rele. Educatia, societatea, proiecteaz!i cu privire la noi
o imagine conform!! unui model ce se schimba 0 dat!icu epocile ~ilocurile.
Or, important este sa ne reg!1simEul adevarat, rad!icinanoastr!i,~is!icre~tem
pornind de la acest fundament intim inscris in genele noastre.
~i unde apare Dumnezeu in toate astea?
Dumnezeu, Allah, Buddha, Brahma... cuvinte diferite pentru a vorbi de
un acela~i lucru. Nici 0 legatur!i cu mo~neagul b!1rbos, atotputernic, tronand
intr-un cer fad ~iinconjurat de ingera~i trandafirii. Nu ~tiu ce este Dumnezeu.
Fiinta suprem!i, originea vietii, viata ins~i, ~i moartea, alfa ~iomega? Budi~tii
spun: fiecare flint!i are specificul lui Buddha. Intr-adevar. fiecare fiintll
tr!iie~te.Intreg Universul este mi~care. Ce anume impinge la dans atomii ~i
particulele? Cu cat ~tiintaavanseaza cu atat limitele ei explodeazllla infinit.
Dince suntemfllcuti?Cinelocuie~tein acestinveli~de carne?Ceenergie?
Pentru ce na~terea, pentru ce moartea? Tot atatea intreb!iri f1lr1lrllspuns.
Dumnezeu este Necunoscutul. Un dincolo ce se aflllin noi. Acea fortll care
ar trebui sa ne fac!isa ne dep~im ftr!i incetare. care se opre~te, se intrel"lpe,
spune un kodn Zen. Ma simt la fel de agnostic ca ~i Malraux, care avea
simtul sacrului ~ial omenescului nevrand sa se inchid!i in categorii. ~i care
spunea di secolul urmator va fi metafizic sau nu va fi deloc.
Or,viitorulsecreeaz!iinfiecec1ipaa prezentului. -
Pe parcursul cal!itoriilor mele in Orient am fost surprins s!i vlld eu cata
insistent!! mae~trii spirituali ziceau c!iacum trebuie s!!divulg!im inv1itlltura
ascuns!!,secret!!,rezervat!!pan!!in prezent adeptilor, diseipolilor; sa-i facem
cunoscut!! existenta, ca ~icand am fi presati de timp, ca ~icand ni~teculturi
muribunde, uneori aflate in exil, ar dori s!!ii transmit!! omenirii in pericol
ins!i~i esenta mesajului lor, pentru ca aceia care pot auzi s!i auda. ~i s!i
actioneze. S!!se trezeasc!!.
Iar prezenta eaJ!!torieprin cateva practici nu poate s!!se deschid1idecat
printr-o reflectie prealabil!i asupra unui concept difuz: acela al realita(ii.
Fiindc!i in ceea ce se cheam!i meditatie este vorba, intr-adev!!r, de a~a ceva,
numai de a~a ceva.

,

~
11 TEHNICI DE MEDITATIE
ILUZIE A REALITATII
$1 REALITATE A ILUZIEI
experienta imediata ~ide simboluri conditionate de civilizatie, de impresii
senzoriale ~i de idei preconcepute cu privire la tot ce implica natura
lucrurilor..."
In ce masura suntem con~tienti de universul imediat In care traim? ~i
acest univers nu ne Inraure~te, nu ne conditioneaza? Ba da, fire~te. ~ipana
Intr-atata Incat, tara sa ne dam seama de asta, iata-ne nu prizonieri. fiinddi
e de ajuns un impuls voluntar pentru a ne desprinde de el, ci Incetul cu Incetul
robotizati de ma~inaria Inconjuratoare. Sistemul cultural da na~tere unui
mesaj permanent, veritabil masaj vibrator care modeleaza fiinta; faptul ca
acesta din urma este favorabil sau daunator nu influenteaza decat In mica
masura actiunea lui In profunzime - adeviirat foraj. Sa fie oare Tn toate
astea ceva foarte abstract?
Nu. Experienta.
Adica,lntr-o buna dimineata, sa-ti gase~ti calmul. Mai Inainte 0 noapte
de somn lini~tit, apoi trezire fara graba, baie, ~edinta de relaxare, respiratie
~iconcentrare. Fiiraprobleme In minte; sa te simti In ordine, senin. Pe urma
sa-ti petreci ziua ca de obicei: munca, telefon, ziare, transport,lntalniri,lume,
discursuri ~icontradiscursuri... Seara sa opre~ti totul, sa te izolezi. Sa medi-
tezi. Sa treci In revista. Recipientul-corp, golit dimineata, este acum plin,
Indeosebi cu nimicuri. Pe parcursul zilei actiunea eficienta, esentialll, ocupa
foarte putin loc. Restul e teatru, agitatie dezHlntuita, spectacol de marionete
~iparada. Nimic nu s-a petrecut exact a~acum ne a~teptam,timpul s-a diluat
In meandrele limbajului ~iale pretinsei comunicari. ~i asta zi de zi.
,'"
"Un obieet nu e eeea ee zice(i voi cd e... E,~temult mai
mult. Este un ansamblu in sensuI eel mai larg al euvantului.
Un seaun nu e un seaun. Eo strueturd de 0 eomplexitate de
neeoneeput, din punet de vedere atomic; electric etc. Prin
urmare. a-I gandi ea pe un simplu seaull eOllstituieeeea ee
Korzyhski nume$te0 idelltifieare. Tota/itatea aeestor idellli-
fledri ii produce pe eeillevrozat, pe eeilleilllreg la millie,pe
eel demelll... .
A. E. VAN VOGT
Oricare dintre noi este nascut Intr-o anumita celula a civilizatiei ~i-~i
duce existenta Inauntrullimitelor culturii sale. Pe masura trecerii timpului,
poate liirgiaceste limite prin experienta, prin contacte, prin ruptura cu vechile
obi~nuinte. Bachelard, acest Intelept, spunea ca "un suflet plin de obi~nuinte
este un suflet mort" ~i ca "tot ceea ce este important se face Impotriva a
ceva"; afirmatii verificate prin experienta ~i prin Insa~i istoria omenirii.
Incatu~area In rutina, chiar daca aduce un iluzoriu sentiment al sigurantei,
aduce totodata micime de spirit, meschinarie: ea limiteaza fiinta. ~i invers,
efortul de depa~ire, vointa de libertate ~i deschidere interioara, nevoia
instinctiva de a te elibera din constrangerea tabieturilor sterilizante Iti
Ingaduie sa mergi dincolo de angoasa care blocheaza ~idisponibilitatea, ~i
dimensiunile actiunii tale In aceasta lume.
Dar Aldous Huxley, Intrebandu-se cum ar putea omul sa continue a se
bucura de binefacerile civilizatiei Inauntrul ciireia este Inlantuit, tara a se
lasa, In acela~i timp, abrutizat ~iintoxicat de otravurile acesteia, aminte~te
de dificultatea major1i:"tntre fiecare con~tiint1iomeneasc1i ~irestullumii
se ridic1i0 barier1iinvizibila, 0 retea de structuri traditionale, de notiuni-sen-
zatii, de idei deja uzate care s-au pretacut In axiome, de vechi sloganuri
socotite drept revelapi divine. Ceea ce vedem prin ochiurile plasei nu este
niciodat1i,binelnteles,lucrullnsu~i, imposibil de cunoscut. In majoritatea
cazurilor nu este nici m1icarlucrul a~a cum se impune simturilor noastre,
a~a cum provoac1idin partea organismului nostru 0 reacpe spontan1i.Ceea
ce asimil1im ~i ceea ce ne provoac1i reactiile este un curios amestec de
Trecntnl men imi alclltnie~teprezentnl
Dac1i prezentul meu se repeta la nesfar~it conform acelora~i scheme
culturale, daca tot ceea ce constituie deosebirea mea fata de ceilalp se subtiaza
In contact cu mecanica sistemului ~i a microsistemelor sale, dadi timpul
curge dar energia interioara se Invarte~te In loc, ce se Intampl1i?Trecutul
nn Imi alimenteaza In mod constructiv fiinta, mi~carea devine agitatie,
gandirea se transforma Intr-o serie de locuri comune, de "se spune" ~ide
false probleme; emotivitatea cre~te,atentia se fixeaza asupra detaliilor apoi
se destrama, simpla realitate e perceputa ca un munte, 0 nesfiir~itasuccesiune
de munti, sistemul nervos se Incordeaza, sistemul psihologic se deregleaza
~i totul pe masura....
Viata devine 0 problema imensa, perceputa prin ochelari de cal,
protectori; fiinta bolnav1i proiecteaza 0 lume din ce In ce mai bolnava.

MARC DE SMEDT 12 13 TEHNICI DE MEDITATIE
--..---.-
Simturile ei saturate nu vad, nu pip/He,nu aud decat conform unor criterii
pe care ea crede di Ie alege dar care de fapt Ii sunt impuse din afar1i.
Abrutizarea tine adeseori loc de odihn1i. ~i ce r1imane? Un automat pe
jum1itate omenesc, trepidant ~i telecomandat? Iar consumul de pilule,
tranchilizante, excitante, aceste c1im1i~ide fort1ichimice, cre~te din an in
an, in chip nelini~titor. Iar violenta i~iextinde imperiul asupra con~tiintelor,
iar spaima tulbure fat1ide incertitudini se intinde insidios in spirite. 0 simpl1i
panll de curent generalizat1leste de ajuns pentru a arntafragilitatea civilizatiei
noastre - care e muritoare, ca ~ioricare alta. Nu se pune aici problema de
a-i intenta procesul: orice epocll trebuie s1ifie interesant1lpentru a trm, ~i
noi avem norocul sll ajungem la 0 cotiturll a istoriei; dar trebuie sll rllmai
lucid, con~tientde limitele sistemului. Toat1llumea viseaz1ila fericire. Totu~i
"nici 0 societate nu e in mllsurllsll ne-o ofere, fiindc1inoi in~ine nu ~timin
ce const1l.~i dac1idin int!implareputem ajunge la ea, 0 facem prin noi in~ine",
ne aminte~te Thierry Maulnier.
Intemeietorul semanticii generale, Korzybski, spunea acum aproape 30 de
ani c1i"demersurile noastre nervoase sunt copiate dup1iacelea ale anima-
lului. La om, reactii nervoase de acest fel duc la stadiile patologice ~ifu1i
posteritate ale infantilismului in general, public sau privat... ~i cu cat 0
natiune sau un neam sunt mai dezvoltate din punct de vedere tehnic, cu atat
sistemullor tinde s1idevinll crud, full indurare, prad1itor~icomercializat...
Toate acestea fiindc1igandim in continuare ca ni~teanimale ~inu am invlltat
s1igandim in mod substantial ca ni~te fiinte omene~ti".
Toate spiritele luminate abund1iin acest sens, ~iinainte de a vrea s1idevii
supraom ar trebui s1iinveti cum s1idevii om: 80% din creierul nostru nu
functioneazll; silent zone spunea Einstein.
~iatunci?
Conform cuvintelor lui Blake ~i ale lui Huxley, trebuie sll "cur1itID'nu~ile
perceptiilor" .in explorarea vastului ~imisteriosuluiunivers al potentialit1ltilor
omene~ti, marii arti~ti, vizionarii, unii mistici au jucat rolul de pionieri...
Pe acolo pe unde au mers ei pot trece ~ialtii. Cu totii dispunem, virtual, de
puteri nelimitate. Modurile de con~tiin~ diferite de con~tiintatreaz1inormalll
(acele st1lrlde realitate neobi~nuitlldespre care vorbe~tedon Juan, vrlljitorul
yaqui initiator allui Castaneda) sunt laindemana oricui ~tiesllaplice stimulii
necesari. Nu trebuie decat sll strllpungem 0 bre~1lin zidul viziunii noastre
obi~nuite ~i s1iprivim in jur cu ceea ce filosoful Plotin numea "un alt fel
de a vedea, aflat la indemana tuturor oamenilor, dar de care foarte putini
se slujesc".
SIl risipim negura mentalll, s1istr1ibatem ceata care ascunde infinita
boglltie a realit1ltii, sll ne ascutim cele cinci simturi pentru a dezvolta
nenum1lrate altele... Vorbim mult despre libertate, dar cine e liber. ~iliber
fatll de ce?
De a fi sau de a p1lrea?
R1ispunsulvrlljitoruluiyaquidonJuan: .__.
"Nu.Ca s1ivezitrebuies1iinvetia privilumeaintr-unalt feL. F~~!.f!L->
0.ncat fiecare dintre faptele tale s1idevin1iultima b t1iliepe p1imant. Doar
- m asemenea condliTITapleJeTaief~ivar dobandi adev1lratapu ere:b'ilc1i nu,
cat timp vei tr1ii,vor rllmane faptele unui timid... Frica ne impiedic1i s1i
examinllm ~is1iexploat1imceea ce ne revine in calitate de oameni ."
Pentru con~tiinta~a-zis normalll, lucrurile sunt vl1zuteconform etichetei
lor verbale. Un copac este un copac; frumos exemplu de omogenizare. Or,
sub raport biologic, ceea ce tinde spre omogen se indreaptl1 spre moarte;
ceea ce tinde spre eterogen, spre diferentiere, se indreaptl1 spre viatll. Nu
exista, in intreaga creatie, vreun copac asem11nl1toraltuia. Sunt diferiti, chiar
provenind din aceea~i familie ori specie. Sunt vii. Modul nostru de a-i
considera, de a-i defini, ne ucide spiritul. Duhne~te a moarte.
Mil apropii de un copac, de 0 floare, de 0 frunz1i.0 creatie original1i
mi se desfli~oarllin fata ochilor. ~i dac1i,in,aceastl1 clipl1,imi lipesc ochii
de un microscop sau de un aparat cu raze X, se petrece ~ialtceva. Copacul
a disp11rut,rllmane un flux al vietii, 0 mi~care....
Dar nu e nevoie de microscop ca sll vezi. Infinite circumvolutiuni ~i
asperit1ltiale scoartei, materie a lemnului, fluvii de sevL. Insecte, crisalide,
radl1cini,pl1manturi, ape...
Arbore, unde e~ti?
Ochii albinelor ~iai mu~telorpot primi peste dou1isute de impresii diferite
pe secundl1,adicl1de zece ori mai mult decat ochii omene~ti. Cum vl1dei
copacul ~i floarea?
Relativitatea nu se limiteazl1la formula E =mc2: energia, sau frecventa
vibratiilor, este egalll cu masa inmultit1lcu pl1tratulvitezei luminii. Definitie
a Cosmosului? Macrocosmos sau microcosmos? ~i copacul este relativ. Ca
tot restul. Absolut tot restul, inclusivnoi in~ine. "Un trandafir e un trandafir
numai fiindcl1omul il define~te ca atare; flirl1om, ar fi doar 0 scheml1 de
vmejuri energetice" (E. H. Shattuh). .
1-
Creierul? Necunoscut...
SIl medit1lm asupra turnului nostru de control, creierul, acest trans-
formator de inalt1l tensiune, tranzistorul cel mai complex din universul

"
MARC DE SMEDT 14 15
TEHNICI DE MEDIT A TIE
cunoscut, pe langa care computerele cele mai sofisticate nu inseamna decat
o nimica toata. Sau, in sfar~it, ar insemna 0 nimica toata numai dad am
~tisa ne servim de el, ceea ce einca departe de a fi cazuI.Miliarde de neutroni
de utilizat... 0 capodopera a creatiei....
o primaconstat&re:creierul se poate modifica prin utilizare.Ii putem
mic~orareactiilesau i~ putemintensificadiJlcolode ifniiteie-a~tualmente
discemabile. Am dobandit un patrimoniu genetic, educativ ~icultural ce poate
fi transcens prin experienta continua, daca aceasta e bine condusa. Fizicianul
Reynold Johnson spune ca, atunci cand ni~tefenomene paranorrnale precum
"telepatia, cIarviziunea, premonitia vor fi definite, nu va fi 0 exagerare sa
afirmam eli limitele universului omenesc se extind dincolo de orice granita
cunoscuta ~ica omul insu~i va deveni 0 stea de prima marime".
Toate cercetarile asupra fenomenelor "psi" sunt pe cale de a dovedi asta,
in Statele Unite, in U.R.S.S:, Bulgaria, Anglia. ~i in Franta, unde oamenii
de ~tiintii rup, in sfar~it, tiicerea; miirturie stii colocviul care i-a reunit la
Paris pe profesorii Hans Bender, Remy Chauvin, Olivier Costa de Beauregard,
pe doctorul Hubert Larcher ~ipe Stephane Lupasco in fata unui auditoriu
pasionat. Reuniunea, animatii de Jacques Mousseau, avea ca temii: "Existii
o abordare ~tiintificii a parapsihologiei?" Da, bineinteles...
Astfel, profesorul Olivier Costa de Beauregard, fizician, a explicat de
ce ~icum a inceput siise intereseze de parapsihologie: "Ve~ fi surprin~icum
un fizician declariicii ia in considerare parapsihologia nu in functie de cazuri
spontane, ci drept concluzie a unei reflectii asupra simetriilor interne ale
disciplinelor de care se ocupa: relativitate ~imecanicii cuantica. La fel ca
domnul Jourdain, fizica moderna incepe sii-~idea seama cii face referiri la
spirit. Fizica secolului aI XX-lea (relativitate, cuante ~i,voi adiiugaeu, ciber-
neticii) are ca noutate faptul cii trateazii materia in relatie cu psihismuI.
Ciiutand sii inteleg in mod coerent aceasta relatie, am viizut, spre surprin-
derea mea, parapsihologia strecurandu-se cu forta in peisaj.
tn primul rand mi s-a impus ~nalitatea precognipei. Dupii cum se
~tie,relativitatea este 0 geometrie spapo-temporalii cu patru dimensiuni. Din
clipa aceasta, problema relatiei dintre materie ~ipsihism nu se mai poate
pune in spatiul x, y, z, intr-un moment dat t, ci in conexiune cu momen-
tul-punct oarecare x, y, z, tal continuumului spatiu-timp des~~urat in act.
Cu alte cuvinte, distincpa trecut-viitor, nemaiputand fi 0 proprietateobiectivii
a Universului, devine 0 modalitate subiectivii a perceptiei con~tiente..."
Dupa congres au fost organizate in mod profitabil multe alte intaIniri
~iexperiente. Ideea unui Univers multidimensional devine incetul cu incetul
~alitate. ~i se ~tiebine ca aceasta din urrnadepa~e~teintotdeauna fictiunea...
Se intarnplii ceva aici, incii nu se ~tie prea bine ce, dar ciiutarea unui
metapsihism progreseazii cu pa~i gigantici. In Statele Unite, moda undelor
alfa a tinut pagina intai a ziarelor. De la moda, fenomenul a trecut la stadiul
de descoperire fundamental a exploatatii de toate universitatile ~ide nume-
roase licee. Era uceniciei intr-aleJ2.io-feed-~a<::.lc-ul!lL(~aua autoreglarii de
~_~groceselor biologice) iIitf!!~ fa~ ~ti~!~ Despre ce-i vorba?
Se ~tiecii electroencetaJograma evii:lentiazapatru feluri de unde: alfa, beta,
delta ~i teta. tn lucrarea Revolu(ia creierului, Marilyn Ferguson serle:
"Ritmul alfa se situeaza intre opt ~i douiisprezece sau treisprezece
cicluri/secundii ~i in mod normal este asociat unei stari de spirit treze dar
destinse. Cei mai multi oameni produc alfa inchizand ochii, dar encefalo-
grama-tip a starii de veghe cu ochii deschi~i aratii cii alfa apare amestecat
cu alte ritrnuri. Alfa stabilizat este neobi~nuitla un subiect cu ochii deschi~i;
el poate aparea in clipa cand suntem gata sii adormim. tn mod tipic, alfa
este intotdeauna oprit de un stimul brusc... .
Traseul beta, rapid ~i strans, merge de la paisptezece la treizeci de
cicluri/secunda. Apare in procesul gandirii ~iin stiirile de agitatie mentala.
Undele delta - de la 0jumatate de ciclu la trei cicluri ~ijumatatelsecunda
- sunt asociate cu boala, cu apropierea mortii ~i a degenerescentei; largi
~i lente, ele apar in somn ~imai pot indica 0 stare patologica, indeosebi 0
tumoare la creier, atunci cand ocupa un loc important la un subiect in stare
de veghe.
Undeleteta - de la patrula~aptecicluri/secunda- par a fi implicate
in starile emotive, figuratia creativa ~i speculatia profunda. Sunt rare la
traseele unui subiect in stare de veghe."
I
Or, unde alfa stabilizate ~i unde teta se regasesc in starile de relaxare
~ meditatie; ele conduc la 0 stare de confort ~ide calm remarcata de toti
subiectii. Dupa foarte numeroase experimente in laboratoare, incepe 0 noua
era de aplicare ~tiintifica(ce nu face decat sa regaseasca milenarele principii
orientale): antrenarea undelorcerebrale pentru autoreglarea ritrnurilor interne.
In Statele Unite, dupii universitiiti, un numar tot mai mare de ~coli ~i peni-
tenciare incep sii aplice aceste tehnici, in folosul tuturor; intr-adevar, agitatia
mentala trebuie sii disparii, relaxarea este necesarii, subiectul trebuie sa se
destindii ~itotodatii sii se "dea dus" pentru ca din creierullui sii fie emise
unde alfa in stare de veghe. "Nu e vorba decat de a da putinii odihni1Eului
tiiu personal, ca sii descoperi prezenta unui Sine mai mare (W. James).
.Edilia francezll a apllrutin 1983, cAnd U.R.S.S. incll cxista (n.tr.).

.' l,-
MARC DE SMEDT 17 TEHNICI DE MEDlT ATIE16
--
~i ~ae~trii Zen preconizeazii intotdeauna sii "te d.esprin.7;.i"~J"~~~~ sau
dOri~t!Jpentru a te trezi la 0 realitate nouii. mai bogatii, mai cuprinziitoare.escoperirea de noi posibilitiiti ale creierului ~i de stiiri diferite ale
s:on~tiintei este la inceput. Ciiliitoria fantasticii va continua: descoperirea
omuluide ciitreom. ."
-.-,-'- D~, mai mUitca oricand,aceastacaLatorienu e posibila decatprin
.. utilizareaomeneascaa fiin(eLoromene$ti".In clipa de fatii,dacii vreo
dorintiiin acest sens iese la lumina zilei. rnmanefoarte limitat1i.iar degradarea
omului de ciitre om continuii, continuii formidabila risipii de potentialitiiti
vii. Este de ajuns sii Ie vorbe~ticopiilor din toate clasele pentru a-~ da seama
di darurile lor de creativitate. de imaginatie. facult1i~le lor de a "prinde"
lumea, idealul lor de a triii intr-un univers mai adev11rat.mai drept, sunt
calitiiti inniiscute. Calitii~ aproape distruse de tiparul plin de constrangeri
al ~colii (care vede in ei ni~te elevi de notat prin raportare la 0 schemii ~i
nu ni~te copii) ~i. adeseori. al farniliei. Mai tfirziu, regulile ierarhice ~i
frustrante ale societ1i~ivor incheia transformarea unei fiinte libere. virtual-
mente treze. intr-un semisclav. Sclav al structurilor ~ial ritrnurilor sociale,
prizonier al obi~nuintelor. al modurilor de a gandi ~i a vedea. dependent
de iluzii inventate de ciitre altii. Nu. viata nu este ceea ce ni se aratii. nici
ceea ce se dore~te a fi. Ea nu poate fi inchisii la nesfar~it intr-o structurii
arbitrarii; ~iare grijii sii ne dovedeascii asta, rev11rsandu-sedincolo de con-
strangerile rigide. prin declan~area situatiilor "de crizii". Fiindcii nu exist1i
crizii decat prin raportare la ni~tedate prestabilite. promulgate ca legi.
tn cartea sa Cibernetica !Iisocietatea, Norbert Wiener aminte~te cii
..il degrad1impe om inliintuindu-Ila 0 vaslii pentru a-I utiliza ca sursa de
energie; dar la fel de mult il degrad1im~i atribuindu-i, la uzinii, 0 sarcinii
care const1idoar in repetitii ~icare ii solicit1iabia 0 milionime din capacitatea
intelectualii. Este evident mai simplu siiorganizezi 0 uzinii sau 0 galerii care
folose~teindividualit1itileomene~ticonform uneifrac~uni infime din valoarea
lor decat sii edifici 0 lume in care aceste individualitiiti sii-~ipoatii atinge
implinir~a totaiL. Afirm ciiacest facil drum spre putere nu numai di repre-
zintii refuzul a tot ceea ce eu socotesc ca avand valoare la specia umanii,
dar ~i exclude ~ansele noastre. actualmente minime, de a supravietui in
calitate de oameni.....
Dar daciiUniversul intreg se supune celei de a doua legi a termodinarnicii
~i se indreaptii spre un haos in cre~tere, dacii ..viata este 0 insulii ce apare
ici ~icola intr-o lume muribundii". dacii degenerarea pande~te orice sistem
ordonat. totu~i ..existiiinsulite de entropie descresciitoare, intr-o lume unde
entropia in general nu inceteazii sii creascii. Existenta acestor insulite Ie
ingiiduie unora dintre noi s11afirme realitatea progresului" (Wiener). Astiizi
incepem sii ne diim seama c11un indice ridicat al productiei ~iconsumului
nu insearnnii un spor de progres. Societatea ie~itiidin era industrial~ a ajuns,
dimpotrivii. la un punct de unde nu mai existii intoarcere. ~i totu~i multi
ani vor mai trece inainte sii putem modifica. adapta Ma~ina ~i sl1-iputem
incredinta alte scopuri. Poate cii 0 catastrofii mondialii ar fi necesarii ca sii
con~tientiziim toate acestea. Sii niidiijduim cii nu va avea loc!
A invAta sAexi~ti
~i atunci cum s11procediim?
Unul dintre mijloace este sii ~timsii inversiim procesul de gandire ~ide
actiune care ne impinge spre exterior ~ine dezagreg11.S11ne intoarcem spre
'" interior. Siiascultiim. Siine ascultiim corpul ~icreierul, sii pricepem cii sunt
mult mai importante decat ideile de gata grefate pe ele.
S11sliibimtensiunea, siine liisiimin voia vietii. pe deplin. tn cea mai mare
parte din timp, fiinta avantajeazii un anurnit mod de functionare; creierul
frontal este astfel suprafolosit. iar aceastii inflatie creeazii nevroze. proble-
me. ~i invers, hipotalamusul, creierul..reptilian" ~iprimitiv, unde-~i au sediul
instinctul ~i intuitia. este subfolosit. In viata modemii, el se usucii. Sii
/ schimb1imdeci viteza. siiodihnim creierul care gande~te~iproiecteaziilumea
'" in loe s-o triiiascii.Pentru asta. fenomenul undelor alfa ne poate veni in ajutor,
fiindcii aduce acea destindere, acel vid salutar care ne ingiiduie sii regiisim
o viziuneobiectiviiasupra lumii. Priviti un film la televizor, sunteti in ac~une,
participati la realitatea in mi~care a imaginilor-linii. Filmul se terminii,
intrerupeti contactul. imaginea se ~terge.Riimane receptorul, rece. obiectiv.
Sii facem acela~i lucru cu creierul nostru, sii ~tim sii debran~iim anumite
circuite. apoi sii ne conectiim. mai mult sau mai putin con~tient. la altele,
diferite, este 0 veritabiH1arta, Laindemana tuturor. Deoarece fiecare vede
lumea in mod diferit, conform structurilor lui morfologice. conform cu ceea
ce ii este inn11scut~ia dobandit; dar asta nu inseamnii c11intregul camp al
experientei nu-i este accesibil fieciiruia,in raport cu originalitatea sa proprie.
A inviita sii ne controlam propriul bio-feed-back, a ne regia energiile
~ipercep~ile. iatii un lucru util de inviitat in vederea noii civilizatii. radical
diferite. ce se anuntii. Robert Jungk, in concluzia lucrarii Pari sur t' homme1,
I LaCConl.

I
l~
MARC DE SMEDT TEHNICI DE MEDIT ATIE1918
------------- -.-.--- -- -.--------. ---------
incheie la fel cu privire la aceasta nevoie esen~ala: "Antrenamentul cu unde
alfa nu numai ca aduce destinderea ~i0 aprofundare spirituala, ci ar fi capabil,
judedind dupa rezultatele actuale, sa duca la intarirea capacitatilor intelec-
tuale... Drumul spre inauntru, care in trecut era adesea un drum tara intoar-
cere, nu-i mai poarta neaparat departe de societate pe aceia care il abordeaza.
Meditatia ii poate readuce pe oameni, deveniti mai puternici, in lume ~i
printre cei apropiati." ~i sa-I citam pe Novalis: "Visam sa caliitorim prin
Univers. Dar nu este Universulln noi? Nu ne cunoa~temadancurile spiritului.
Drumul misterios merge catre interior...", fraza ce raspunde ca un ecou la
"Trebuie sa devii clarvazator" a lui Rimbaud.
Sa metaprogramam biocomputerul omenesc...
~Sa gandim cu trupul...
Ca sa Incepi sa lucrezi asupra ta nu e nevoie sa dispui de aparate electro-
nice complexe: tara ca el sa trebuiasca a Iedescifra rnitologia (daca nu cumva
e interesat de simbolurile folosite), cea mai mare parte dintre tehnicile de
meditatie regasite In Orient Ii pot sluji celui care, in zilele noastre, incearca
sa stabileasca 0 armonie energeticaJn sine Insu~i~iInjurul sau. Lucru asupra
corpului, cantece, metode de relaxare ~i de meditatie, concentrare asupra
mandate/or ~iconcentrare In gol ~i,mai cu searna, control al respiratiei -
toate aceste exercitii, bine folosite (a~adarun instructor sau un maestru este
adesea necesar la Inceput), ne pot ajuta sa ne regasim pe noi In~ine, sa ne
lini~timangoasa, sa ne degajam spiritul, sa ne cre~temcapacitatea de aten~e,
sa producem numeroase unde alfa (inutil sa dispuneti de 0 encefalograrna
pentru a Ie dovedi existenta, yeti simti singuri, in voi In~iva, diferenta de
stare; e foarte simplu, atat de simplu...).
Sa ne deschidem fiinta spre noi dimensiuni ale fiintei.
Dar "sunt multe sala~uri in casa Tatalui meu", spunea Hristos; fiecare
sa-~i aleaga tehnica de meditatie, de concentrare care-i convine, fiecare sa
Incerce, sa schimbe, sa gaseasca... Sa 0 faca mai ales tara a a~tepta nimic
i.nu vrea nirnic. Corpul ~tie ce-i trebuie. rezultatele se constata
pe masura practicii. Inutil sa nutrim nebune~tiidei rnistice, inutileilUrninarile
'lsterice ~TTrffiIginare.;...,totulse petrece aid $i acum.
Totul. Viata... Nu e de ajuns?
Rasuflarea.
Expiratie. Inspiratie. Expiratie.
Puis.
cu care ne armonizam In sfar~it...Dar momentele cand fiinta traie~te din plin
clipa, In contact cu realul trait, fara ca ecranul sa fie Inceto~at, sunt rare.
Sa fisuram ziduriledespiirtitoaredintre lumi, sa regasim tesatura tapiseriei
dincolo de personajele in rolurile lor, sa facem ca Eul purificat sa aqioneze
ca un condensator alluminii Intoarse spre In afara, sa deschidem larg portile
perceptiei, robinetele intuitiei premonitorii ~i c1arvazatoare, sa credem In
) imaginarul deblocat, sa iubim intaInirea ce... "pare sa apartina unei ordini a
lucrurilor care face sa se mi~te stelele ~isa se fecundeze gandurile1" ,intal-
nire~~~~ cu fj.e£.~_elem~n.bsa,ne Intarimde energia vitaJa~icreatoare,
sa iubim viata... "Sa fie adeviiratca lumea de dincolo, toata lumea de dincolo
"Se afla In v~a aceasta?", intreba Andre Breton, acel descoperitor. Da.
. Casa atingemstareaaleasacandlumease tope~teIn noi, reconciliata,
iata poate cinci reguli: creativitatea, disponibilitalea. veghea-a$teptare (al
~aseleasimt),for(a mentalului interior (sa prime~tidar tara a te lasa cople~it)
~i,mai ales, clipa, fiece clipa traitiiIn deplina con~tiinta,intens, furies. Fiindca
"spiritul ne vorbe~te cu obstinatie de un continent viitor"; ~itotul se gase~te
in c1ipa, aici ~iacum, totdeauna. Daca vrem sa "vedem" ,Incet-incet totul
se treze~te, semnele vorbesc ~i se intrepatrund, ritmurile vietii freamata
Intr-un unic fluviu de energii invartejite; unde exista ~i se mi~ca energia
"mea". ~i cea a celorlalti.
"Totul ne indeamna sa credem ca exista un anume punct al spiritului
din care viata si moartea, realul ~iima~a~I.,~reGutul ~Lyiit9IUl,comuni-
cabilul ~iincomunicaDiruITnceteaza sa mai fle p~rcepute contradictoriu. In
van i-am cauta activitatii.suprareallSteun alt mobil decat speranta de a
determina acest punct."2
Punctul cu pricina se afla In... c1ipa.
lar aceasta realitate toate religiile, cel putin la Inceputullor, cauta sa 0
materializeze.
.
Fiindca acest aid $iacum nu e 0 clipa incremenita, ci 0 clipt1fn mi$care;
In aceasta realita.te instantanee, aici e prinsa intreaga mi~care a Universului
I Hofmannstahl, Ecril.f enprose.
2Al doi/ea Manifest al suprarealistnului.

"
~
20 21
EFECTEPSIHOLOGICE
ALE MEDITATIEl
la toti indivizii, de prezenta incord1irii~ia anxiet1itii.Cu
cat tensiunea ~ianxietatea sunt moomarl, cu atat moomidl
este rezistenta pielii.Pe durata meditatiei, rezistenta pielii
cre~te, uneori cu 400%. Ritmul cardiac manifest1i ten-
dinta de a se incetini. Cateva modificw sunt observate
~iin releveul electroencefalografic. Cel mai adesea este
raportat1i 0 cre~tere a num1irului de unde alfa lente
(opt-nou1i pe secund1i).
In hipnoz1i,coeficientul metabolic nu se schimb1i.In
timpul somnului, consumul de oxigen nu descre~te in
mod apreciabil decat dup1imai l1)ulteore, ~idiminuarea
este pricinuit1i mai degrab1ide 0 incetinire a respiratiei
decat de 0 modificare a coeficientului metabolic global...
Oare de ce corpul nostru r1ispunde in acest fel pe
durata meditatiei? Ignoranta ne e imens1i, chiar dadi
cercetarea intreprins1iva elimina cateva lacune. Dar un
factor pare legat de aspectul fundamental al meditatiei:
concentrarea asupra unui singur lucru. Semnalele c1irora
corpul nostru trebuie s1iIe r1ispund1isunt mai simple ~i
mai coerente pe parcursul meditatiei decat aproape in
orice alt1iimprejurare.
Aceasta are un efect pozitiv asupra corpului, care

manifest1i0 putemic1itendint1ide a-~inormaliza reacpile.
de a se comporta din punct de vedere fiziologic intr-un
fel mai destins ~i mai s1in1itos.Incordarea este redus1i.
indicatorii de anxietate se estompeaz1i, _coeficientul
metabolic fiziologic descre~te iar con~tiinta cunoa~te 0
stare de trezire.".
.
Conform doctorului ~i psihoterapeutului Lawrence
Le Shan:
"Meditatia pare s1i produc1i, in principal, 0 stare
psihologidl de J~rofund1irelaxare, unit1i cu 0 stare <k.
<::" vegh~ Coeficientul metabolic tinde ;[scad!i, ca
-~i ritrnurile ~diac ~i respirator. Modelul r!ispunsului
fiziologic la meditatie difern de sornn ~i de hipnoz!i.
Starea fiziologic!i asigurat!i de meditatie apare ca opus1i
celei provocate de manie ~ide fric!i. Sub raport tehnic,
se pare c!imeditapa suscit!i0 stare hipermetabolic!i,intru
totul opus!i st1irii de «ap1irare alarmat1i» descrise de
W. B. Cannon atunci cand analizeaz!i starea fiziologic!i
specific!i reactiei «fugi sau lupt1i».
Sc!iderea coeficientului metabolic, diminuarea con-
sumului de oxigen ~i a producerii de bioxid de carbon
joac!i un rol central in r!ispunsul fiziologic la meditatie.
Procentul de lactoz!i din sange diminueaz!i sensibil
pe durata meditapei, aproape de patru ori mai repede
decat la subiecpi care se odihnesc lini~tit,cu1cap,in lini~te
~i sigurant!i. Prezenta lactozei in sange are leg!itur!icu
anxietatea ~iincordarea ~i e la fel de adev1iratc1islaba
cantitate g!isit1ila subiectii in meditape se datoreaz!ist1irii
lor fiziologice de relaxare.
Rezistenta pielii la curenpi electrici slabi este de
muM vreme cunoscut1i ca legandu-se foarte indeaproape, I Mediter pour agir, Serghers.

>:;I
I
~
23 TEHNICI DE MEDIT ATIE
MEDITATII ZILNICE
SAU ART A DE A TE BUCURA DE CLIPA PREZENT.A
Respira cu regularitate, numai pe nas. .
Actioneaza la fel, urcand de-a lungul corpului, asupra tuturor partilor
importante: labele picioarelor, gambe, genunchi, coapse, vintre, fese, spate,
pantece, cu~ca toracic1i,umeri, gat, cap, frunte, obraji, ochi, ceafa, barbie,
brate, maini, degete.
Expira Incet, de mai multe ori.
Lasa-ti corpul sa pluteasca.
Fii doar senzatie ~inu gand.
Ridica-te. Intinde-te de cateva ori. Apoi, cu ambele maini, maseaza-ti
partea camoasa dintre gat ~iumar; framant-o.
Rasuce~te-ti capul de la stanga la dreapta ~i invers; pe urma apleac1i-1
cat poti de mult In fata ~iIn spate.
Uda-ti mainile ~ifata cu apa rece, spala-te pe dinti.
Zambe~te-ti In oglinda.
Zambe~te.
Cele cateva exercitii care urmeaza, simple, accesibile tuturor, fundamen-
teaza Insa~i ideea de meditatie, care Inainte de orice consta in:
1
- 0 postura corecta;
- 0 respiratie adanc1i;
- atentie acordata clipei ~icorpului;
- purificare a mentalului;
- existenta In lume.
Dar putem medita ~iIn cea mai mare parte a gesturilor cotidiene; este
vorba atunci de 0 atitudine a spiritului, de 0 concentrare asupra fiecarui act.
Pentru Larousse, a medita consta In a face un examen interior, 0 reflectie.
Totu~i a reflecta este una ~ia medita alta; sa spunem c1iam putea vorbi de
,'.e>.p~e~~n{!Qlin~d~_at~Qti~Ji chiar In aceasta prezenta, un univers infinit
se dezvaluie putin cate putin: cel al nostru.
Cunoa~te-te pe tine Insuti ~i...
Relaxarea eu muzica
Intinde-te In ~a fellncat 0 sursa muzicala sa se afle cu fata sprepicioarele
tale; casetofon sau combina muzicala, nu are importanta, dar difuzorul trebuie
a~ezat pe sol, la nivelul taJpilor ~ial corpului.
Alege 0 muzica nici pasionala, nici sacadata, dramatica sau grandioasiL
Melodia sa fie simpla, sa evolueze In spirala, ca In ni~teragas indiene, ca
In canturile gregoriene sau In compozitiile lui Terry Riley, care sunt ideale
pentru genul acesta de exercitiu.
Nivelul sonor depinde de perceptia fiecaruia, dar trebuie sa simti muzica
invadandu-ti corpul, de la picioare pana la cap. Pentru asta, nu e nevoie ca
volumul sa fie prea putemic, cum soar crede, fiindc1isenzatia de acuitate
auditiva ~isenzatia de vibratie sonora asupra,corpului se dezvolta pe masura
concentrarii atentiei asupra muzicii.
Intins pe jos, expira Incet, profund.
Apoi, pastrand 0 respiratie calma, ampla, percepe sunetul in talpile
picioarelor ~i fa-I sa urce Incet in tot corpul, oprindu-te asupra partilor pe
care Ie simti obosite sau incordate ~idestinde-le pe indelete. Opre~te-te ~i
asupra sexului, a pantecelui, a plamanilor, respira muzica prin fiecare parte
a fetei: gum, nas, ochi, obraji, frunte, urechi.
Lasa-te sa fii pe de-a-ntregul muzic1i,abole~te spatiu-timpul.
Relaxarea in taeere
Culd1-te pe un covor sau 0 impletitura, intr-o camera bine aerisita.
Con~tientizeaza-te pe tine insuti, ca ~ipardoseala.
Expira de mai multe ori incet ~iadanc, strangandu-ti abdomenul.
Apoi, nemi~cat,concentreaza-te asupra degetelor de la picioare. Simte-le
existenta. Percepe-le incordarile. Destinde-Ie.

~
1
~
Daca mental,ulincepe s-o ia razna, sile~te-Isa ramana concentrat asupra
sunetului, a corpului; e posibil sa repeti de mai multe ori mi~carea, dar
totdeauna de la picioare la cap.
Ridica-te atunci cand dore~ti asta ~i cand te simti relaxat; fli acelea~i
mi~cari ca la incheierea relaxarii in tacere.
Cele doua exercitii sunt foarte eficiente ~i rege.llereaza fiinta. Durata
minima: un sfert de ora; sa se practice atunci cand se simte nevoia. Ideal
- la sfar~itul zilei.
Ace~tia sunt primii pa~i ai meditatiei: sa ~tii sa te destinzi, sa te gole~ti
interior de griji ~ipreocupari. Pur ~isimplu sa exi~ti in corpul tau.
ca ace~tia sunt rari sau nu fac cu adevarat un efort, pot, fire~te, s~ se a~eze
pe un scaun, cu spatele bine cambrat, cu mainile pe coapse ~itiilpile paralele.
Top ceilalti sunt sflituiti sa se foloseasca de 0 perna tare, ca sa dispuna de
baza cea mai potrivita.
Cine spune spate ~icoloana spune ~iceafli. Nu putem avea spatele drept
~i ceafa inc1inata in fata. Este esential ca vertebrele cervicale sa irnparta-
~easca efortul coloanei ~isa formeze cu ea 0 linie dreapta.
Atentia trebuie sa se orienteze spre patru puncte principale:
- arcuirea ~alelor, a taliei;
- pozitia dreapta a spatelui propriu-zis;
- tinuta cefei ~ideci a capului;
- umerii destin~i (au mereu tendinta sa se ridice).
o data gasita tinuta corecta, trebuie sa veghem tara incetare asupra ei.Postura dreapta
Un spate drept, 0 coloana vertebrala supla sunt condipi esentiale pentru
o viata sanatoasa ~i0 con~tiint8limpede. Vertebrele constituie 0 axa pornind
de la care intregul corp i~i ocupa locul, ~iimportanta acestei zone la nivel
neurovegetativ este primordiala. Din pacate, nu ne dam seama de proastele
obiceiuri in modul de a ne tine spatele decat cand e prea tiirziu, cand varsta
I-a incovoiat ~irasucit in chip adesea iremediabil.
Respiratia ritmata
Nici un terapeut nu poate contrazice faptul ca majoritatea contem-
poranilor no~trinu ~tiusa respire; cate respiratii superficiale, limitate la partea
de sus a plarnanilor, dte torace ~i diafragme blocate trec prin cabinetele
medicale? Procentajul, daca ar fi intocmit, ar deveni halucinant. Tulburari
motorii diverse, 0 stare nervoasa deplorabila, angoase ~ifobii ar putea totu~i
fi combatute prin arta de a respira armonios, care ar inlocui in mod avantajos
pilulele, ce u~ureaza pentru moment dar nu ataca radacina raului.
Rasuflarea e viata. Oprirea ei - moartea.
~i, pe langa postura potrivita, demna, dreapta, 0 respiratie echilibrata,
ampla, adanca este cea de-a doua cheie, cea de-a doua mare invatatura a
adevaratei meditatii.
A~adar, standjos, trebuie sa te concentrezi asupra aerului care patrunde
in plamani; sa inspiri din ce in ce mai tare, dar tara sa te fortezi, 5-0 iei pe
indelete, doar nu faci gimnastica. Sa expiri la fel, incercand sa prelunge~ti
mi~carea in abdomen - intr-adevar, aerul iese pe nas, dar se exercita in
plarnani 0 impingere de sus in jos, care trebuie sporita pentru a se debloca
diafragma.
A~aza-pmiiinileuna pe alta, cu palma uneia peste podul palmei celeilalte,
in dreptul plexului solar, situat in adancitura de la baza sternului, mai sus
de stomac. Urmare~te cu ele mi~careade inspiratie ~iexpiratie. Daca punctul
respectiv, centru radiant al incordarilor, este dureros, maseaza-I cu apasari
repetate ale palmei, la expiratie. Inceteaza sa ape~i pe durata inspiratiei.
Meditatia activa trebuie sa puna spatele la lucru, sa-I indrepte, sa-I
cambreze. Anumite feluri de meditatie, pe care Ie voi numi pasive, nu dau
atenpe pozipei spatelui, ceea ce este 0 grava eroare; astfel e rugaciunea catre
Iisus practicata de unii calugari ortodoc~i, ghemuiti in ei in~i~i, cu ochii
pironiti in buric; sa aduca intr-adevar 0 asemenea atitudine schizofrenica
trezirea? Sau, bine ghemuit in tine, fuga de realitap, intoarcerea la coconul
matriceal?
Postura dreaptii a fiintei omene~ti a fost ca~tigata asupra animalitatii ~i
constatam respectiva evolutie comparand atitudini ~ischelete ale stramo~ilor
no~tri indep1irtati. Iar demnitatea tinutei pe care 0 intiilnim la statuile lui
Buddha ofera 0 imagine ideala asupra echilibrului armonios, senin ~iatent
la care putem ~itrebuie sa aspiram.
Daca pentru relaxare e mai bine sa starn intin~i, meditatia se va face
totdeauna cu spatele drept, standjos sau pe vine. Cele mai bune posturi raman
incontestabil cele in lotus, in semilotus ~i variantele acestora, descrise in
capitolul despre Yoga.Top mediciicare s-au interesatde efectele lor au vorbit
despre binefacerile ce puteau fi a~teptate pe planul circulatiei ca ~ipe plan
nervos ~ipsihic. Cei ce nu reu~esc sa Ie adopte, ~iexperienta mea dovede~te

Un true: inainte de a a~ezaastfel mainile, love~te-le puternic una de alta,
de patru-cinci ori, apoi freadi viguros palrnele; asta va stimula magnetismul
~i va genera 0 dHdur1isalutar1i.Evident, putem folosi acela~i procedeu de
lucru asupra plexului solar ~iin timpul relax1irii.
Dup1icinci minute, pune-ti din nou mainile pe coapse ~iurm1ire~te,timp
de alte cinci minute, mi~carea fireasc1ide respiratie, a~acum e tacut1i~ia~a
cum simti nevoia s1i0 faci. '
Reia expiratia abdominal1i.La inspiratie, destinde-ti pantecul ~i..dac1i
11simti incordat sau balonat, freac1i-lcu 0 mi~care circular1i a mainii. De
cel putin zece ori.
Apoi, cu amandou1imainile a~ezatepe pantec, cu degetele mari sprijinite
sub coaste, in dreptul rinichilor, inspir1iap1isandu-tipantecul spre interior
~iexpir1il1isandu-lliber. De cel putin zece ori.
Revino la respiratia normal1i,supraveghindu-i ins1iamplitudinea.
La sfar~itul exercitiului, impreuneaz1i-ti mainile ridicate in dreptul fetei
~isalut1iincovoindu-tispatele~iplecandu-ticapul. '
Aceasta concentrare zilnic1iasupra respiratiei ~ia posturii are ca rezultat
s1in1itateacorpului ~i a spiritului. ~i inseamn1i deja meditatie.
- inainte de a culege 0 floare, 0 plant1i,0 salut1im,mental cel putin: ~i
ea tr1iie~te~isimte. Ii multumim pentru c1ini s-a d1iruit...
Nu e un gest frumos s1isalut1imtot ceea ce ne indeamn1ila respect?
Magia sunetului
Salutul
Nu vorbim cu adev1iratdecat despre propriile noastre experiente.
Meditatia mea a inceput astfel: 0 nevoie de a m1ipune in ordine, 0 nevoie
de a frana risipirea mental1icare m1iasalteaz1iin timpul sau la sfar~itul zilei,
apoi ~inecesitatea de a lupta impotriva unei angoase surde, pe care uneori
o simteam prin incordarea pantecului. In ce scop? F1ir1inici un scop. A~adar
relaxare, postur1icorect1i,respiratie. ~i totodat1i0 tehnic1iinv1itat11dintr-o
revist1iveche unde un savant, Leser Lasario, i~i povestea vindecarea prin
acest procedeu; 0 tehnic1i foarte simpl1i dar remarcabil de eficient1i,
sprijinindu-se pe magia sunetului ~iforta lui de vibratie.
Este vorba s1imodulezi, cu voce tare, cele cinci vocale, in urm1itoarea
ordine: I, A, E, 0, U, I, de cate trei ori fiec~re, pan1ila sfar~itul expiratiei.
Copil1iresc - dar cat de binetac1itor.Abia dup1ice am citit lucr1irile docto-
rului Tomatis am inteles incredibila putere a cuvantului, a sunetului asupra
psihosomaticii. Practicat1izilnic, tehnica aceasta aduce calm interior, bun1i
dispozi~e ~isustine s1in1itatea.Am recurs la ea in fiecare zi vreme de aproape
un an, inainte de a trece la meditatii mai aprofundate. In afar1ide concentrare,
dou1irezultate sigure: disparitia angoaselor ~i 0 stare general1ide confort:
Trebuie sa incepi cu sunetull, care e vesel; moduleaz1i-lcu UI1zambet
pe buze, pan1ila sfar~itul expiratiei. De trei ori. El invadeaz1icral1iul.
Apoi sunetul A, senin ~igray. De trei ori. Actioneaz1iasupra gatlejului,
a Partii de sus a plamanilor, a creierului. '
E, tot de trei ori, pan1ila sfar~itulexpiratiei; treze~te simturile ~i tonific1i
tiroida.
0, un frumos sunet profund, face sa vibreze cu~ca toracici1 ~i
diafragma ~i se propag1iin abdomen pan1ila glandele genitale, efectuand
un salutar masaj intern. De trei ori. Putem modula in plus sunetul OU,
dinamic, tonic.
U face sa vibreze corzile vocale ~iceafa.
Reia sunetul I, cu zambetul pe buze, ca s1itermini pe 0 not1iveseHi. Nu
uita c1itrebuie de fiecare dat1is1imodulezi cat mai lent ~icat mai profund
cu putint1i.
Putem'lncheia aceast1iserie cu extraordinarul sunet sacru al hinduismului,
mantra OM. (A se vedea capitolul despre Yoga.)
La ce bun gestul de a saluta, care trebuie sa intervin1ila sfa~itul oric1irei
meditatii? ~i de asemcni inainte?
Palmele lipite, cu varful degetelor ridicat in dreptul ochilor, e un gest
universal de rug1iciune~ide respect. ~i totodat1iun foarte eficient gest de
concentrare.
Dar de ce s1isalutam astfel? Nu e vorba s1iimploram ceva, ci s1imultu-
mim, noua in~ine, Universului, pentru clipa de calm ~iinteriorizare tocmai
traita.
Practicantii artelor martiale se salut1iinainte ~i dup1ilupt1i,il salut1im
pe un altul atunci cand 11intaInim. Aici ne int1ilnimpe noi in~ine.
Gestul acesta, care incheie ~idovede~terespectul pentru ceca ce am tacut,
poate fi folosit ~iin alte imprejurari"de exemplu:
_ stand in picioare, cu fata spre soarele la r1isaritsau la asfintit, salut1im
astrul zilei, cel ce intretine viata;
_ in fata unui fenomen natural care ne-a emotionat prin frumusetea lui,
salut1imenergia naturii aflate la lucru;

'!i
l
MARC DE SMEDT
Con~tiinta simturilor
Stand jos, in postura corec~, respirand amplu ~icontrolat, trebuie s1i
devii con~tientde intregul ~u corp. Nu s1ivisezi, ci s1ifii acolo, pur ~isimplu
s1ifii acolo: ochii privesc, indreptati in fat1ila distanta de un metru, urechile
auEizgomotele diverse dimprejur, nasul simte trecanq. intrfutd~iie~indaerul,
limba e a~ezat1i intre palatul superior ~i dinti, gura e inchis1i. Dar
con~tientizarea respiratiei r1imanecea mai important1i. Cufund1i-te in ea.
In viata de zi cu zi, 0 form1ide meditatie lesnicioas1ieste con~tientizarea
sunetelor, a ceea ce vedem, a ceea ce pip1iim,a ceea ce gustlim. Cati dintre
oameni nu merg pe strad1ipierduti in imaginar, in problemele lor, in mental!
tntrerupe toate astea ~icaut1is1ifii con~tient de ceea ce se petrece in jurul
t1iu,de jocul vietii care, conform cuvintelor lui Shakespeare, este un teatru
unde toti oamenii devin actori.
Nu judeca, nu critica, pur ~i simplu fii martor. Ce mai fresc1i!~i cate
lucruri nu vorbesc atunci: 0 privire, 0 scen1i,0 mi~care,0 atitudine, 0 silue~,
un chip, un detaliu, 0 form1i,0 tes1itur1i,mimica celorlalti - aproapec1i
Ie-am putea citi s~le suflete~ti- ~iarhitectura caselor, pisica de la fereastrn
~itot ceea ce constituie sistemul societ1itiiunde tr1iim.
Uneori e caraghios, alteori trist, uneori pur ~isimplu exis~, dar totdeauna
e ceva plin de inv1itliminte.Totul este semn.
Contemplare:
sa ~tii uneori sa te pierzi intr-un singur lucru
La sf~itul vie~i, bunica mea c1ideain extaz in fata unei frunze, a formei
unei crengi, a unei petale, a unei legume. Ar1irnndu-miun bolovan frumos,
cu striatii, imi spunea: "Ce artist e in stare s1ifac1ia~a ceva?" Privirea ii
imbrnti~aconfigura~ile tuturor lucrurilor pe care ea Ie ~nea in man1i,culorile
lor, materia. ~i asta m1isurprindea; ajunsese la ~aptezeci ~i opt de ani ca
s1ise uite la tot ce 0 inconjoar1i? ~i, de obicei, nu suntem cu totii ca mine
pe atunci? Luand diverse obiecte, folosindu-ne de ele, cu gesturi automate,
lipsiti de con~tiinta actului ~ia lucrului? Str1imoa~atr1iise0 viat1ibogat1iin
evenimente, in bucurii, in necazuri; cele dou1ir1izboaieii r1iv1i~iser1iviata,
ii uciseser1iaproape intrega familie, ii nimicisern averea, conacul ~iexistenta
f~ricit1i.Fiind polonez1i,s-a exilat ~i a venit s1i-~iincheie viata Uing1ifiica
ei, mama mea. De cand eram copila~i, se ocupa de fratele meu ~ide mine;
ii pl1icea s1i g1iteasc1i, s1i scrie, s1iciteasc1i, s1i coas1i, s1i tricoteze, s1i vorbeasc1i.
Dar, la ~aptezeci ~i opt de ani, singura ei pl1icereera s1ipriveasc1i
28 29 TEHNICI DE MEDlTATlE
nenum1irateledetalii care alc1ituiescchipul Mamei naturi. 0 intreba.m:"Pan1i
acum n-ai b1igat de seam1i asta niciodat1i? - Nu. Un peisaj frumos, un
spectacol frumos, un buchet frumos, 0 floare frumoas1i, da. Detaliile nu."
Azi, cand e moart1i,p1istrezin amintire aceast1iscen1icu ea, acest moment
care m-a emotionat mai mult decat oricare altul in compania ei. Aceast1i
inv1it1itur1i.
Prive~te 0 frunz1i.
Prive~te un bolovan.
Prive~te circumvolutiunile materiei. Ale vietii.
Universul formelor. N1ivalasevei care devine acest copac rnsucit, aceast1i
plant1itar1iasem1inare,acest fir de iarb1i.Aceast1iinsect1i...
Pic1iturace cade in b1iltoac1i.Zgomotul ei.
Mugur, frunz1i verde, frunz1i moart1i, praf, mranit1i. Viat1i~i moarte.
Continuitate.
Cic1uri.
Pan1ila urm1i,opera de art1inu se afl1iaici decat ca s1itrezeasc1i in noi
aceast1iprivire, acest simt1imant.
patrunderea in hrana
Manc1im.St1imde vorb1i.E bun? E bun. Sau nu prea e bun. Sau merge.
~i iar~i st1imde vorb1i.
Dac1igandurile noastre in timp ce manclim ar putea fi cant1irite, ne-ar
c1ideagreu la stomac. Fiindc1i,de unii singuri sau in grup, nu facem decat
s1imestec1im;capul continu1is1iemit1i,nonstop, despre totul ~inimic, despre
ceea ce ne prive~te, de la fleacuri la problema imediat1i, tredind prin
fantasmele cele mai diferite. Atunci inghitim toate astea? Cu vinul ~i painea
pe deasupra?
Totu~ihrana e ceva slant. tn zilele noastre nu-i d1imprea mare important1i,
gustul se pierde, dar cantitatea ~iculorile rnman. ~i 0 obtinem tar1iprea mare
b1itaie de cap. tn Occident, doar unii b1itranimai mor de foame, ~i chiar
dintre ei doar cei mai discreti.
Da, ~timce avem in farfurie. Un cotlet, cartofi sau orice altfel de mancare,
exotic sau specific regiunilor noastre. Gust1im.Apreciem, conform crite-
riilor noastre, inghitim mai degrab1i decat mestec1im. ~i totul 0 ia de la
inceput: in restul mesei, valsul gandurilor ~i al vorbelor. Hrana nu mai e
decat 0 muzic1ide fond, stropi~ din bel~ugcu deliciosul drog du1ce- vinul.
Sau cu verii lui. Dup1iaceea ne simtim bine. 0 mic1igreutate in stomac,
dar 0 cafea foarte tare va face s1itreac1i~iasta. Yom digera timp de trei ore...
,-

l,-
MARC DE SMEDT 30 31 TEHNICI DE MEDIT ATIE
Hai sii facem un mic exercitiu de meditatie, dacii tot vorbim despre a~a
ceva: Intr-o zi, sii-ne concentram cu adeviirat asupra a ceea ce mancam,
Inghititura cu InghitituriL Sii savuriim toate gusturile care ne trec prin gurii
- sunt nenumarate. S1Imesteclimpan1lla cap1lt,paniiprefacem totuIIn past1i.
Sii piitrundem In savoarea ~imateria alimentului, la fel cum piitrunde ~iel
In noi. S1Inu avem In minte decat acest gust, s1lrespingem orice gand parazit.
Sii manciim ~iatat. Nu e u~or!Bunul ~ibiitranul mentallunecii fiiriiIncetare,
creeaz1lasociatii de idei, manciim dar nu suntem acolo. Intoarcere la farfurie.
Ia te uitii, e goalii sau aproape. S1Ifii pe de-a-ntregul In ceea ce faci, unul
dintre lucrurile cele mai grele din lume.
Vorbim mult despre performantele In arta culinarii, dar niciodatii despre
arta de a manca. Daciia~fi buciitar-~ef, m-a~Imbolniivi siiviid cum trateaza
oamenii acea alchimie subtilii care ne oferii pliicere, 0 nouii vigoare ~i, sa
speriim, toate elementele minerale, proteinele, vitaminele ~i celelalte,
necesare bunului mers al organismului.
Insumi ~i reactiile mele. Intr-adeviir, postul da na~tere, dupii expresia lui
Castaneda, unei "stiiri de realitate ie~itedin comun", care susciUi un soi de
nouii viziune asupra ta Insuti ~icu adeviiratIti deschide ochii asupra realit1i~i
din jur. Fiindcii faptul cii te str1iduie~tisii nu cedezi tentatiei de a manca ~i
totodat1iabstinentaIn sineconduc la 0 stare de vigilentii,de aten~e exacerbatii.
Cateva reguli pentru un mic post de 0 zi:
- sii te culci seara, dupii ce ai mancat ceva foarte u~or: supii sau zeamii
de supii, salatii, 0 fructii yang cum ar fi miirul;
- sii nu miinanci nimic de cand te treze~ti a doua zi, panii la aceea~i or1l
de a treia zi;
- sii bei multii ap1l,caldiisau rece. Dacii simti 0 sliibiciune, sii bei infuzii
de cimbri~or ori salvie, fiiriizahiir;
- sii cite~ti texte de reflectie interioarii: texte sacre, memorii ale
Inteleptilor, filosofie;
- sl1faci un mar~ lung, cel putin 0 datii, dacii se poate In naturii;
- sii eviti orice efort violent, zgomotul, agitatia;
- sl1Inchei postul cu ceai sau ~u infuzie de plante, un iaurt, 0 fructii, 0
micl1tartinl1.Nu mai mult. Sa miinanci ceva mai mult mai tarziu, dar evitand
sosurile, cremele, alcoolul ~iorice pranz copios.
SI1urmezi acela~i program Intr-un post de doul1zile.
Am trl1itastfel 0 adeviiratii meditatie, care eliminl1toxinele din corp ~i
spall1spiritul de miasme; 0 curii de odihna!
Arta de a manca este sii ~tii sii mesteci ~i sl1nu faci decat asta. Dacii e
necesar, siipuijos taclimurile ~isiidiscu~. Apoi din nou siimesteci, sii savu-
rezi. Sii m11nanci,cemai! Ei bine, cu atat de putin de fiicut,dar de 0 compli-
ca~e extreml1date fiind proastele apucl1turidobandite, putem obtine rezultate
interesante: mai Intai, mancand mai bine, sl1manciim mai putin. Apoi sl1
descoperim In cerul gurii 0 infinitl1paletii de gusturi. In srar~it, siiprofitl1m
cu adeviirat de fiecare masl1,sl1digeriim mai bine, sl1ne simtim mai bine.
Pentru asta este de ajuns sl1pl1trundemIn hranl1.
Baia de purificare
Postul Apa este un extraordinar element purificator: spala corpul, spala spiritul,
~inu-i de mirare ciia fost ales de cre~tini pentru botez, la fel cum majoritatea
religiilor II tin la loc de cinste In riturile lor de purificare.
Fie cii ne spl1liimdoar varful nasului, c1lfacem baie In cadl1sau facem
du~, trebuie sl1Incerc11ma proceda In acest spirit ~i nu ca Indeplinind un
gest automat ~iagreabil.
Dupii ce ti-ai spiilat mainile ~i fata, ia apl1rece In cau~ul palmelor ~i
strope~te-te pe fatii. Nu Inchide ochii decat cand palmele ajung la obraji.
Repeta gestul de cinci ori. Este un rit, un act de concentrare care face bine.
In Japonia, In ofuro, baile traditionale, oamenii Intai se spaIaInIntregirnc,
stand pe pardosealii ~ifolosind ligheane ~irobinete dispuse anume, ~iabia
apoi, curati, se cufundl1In bazinul colectiv; de bunl1seaml1ciiapreciezi mai
mult 0 astfel de baie, bucurandu-te de puterea ei de revitalizare ~ide magia
Toate traditiile preconizeazl1 postul ca pe 0 formii de curl1tire ~i de
meditatie. In preajma noastra, postul de vinerea, Inca tinut ici-colo de catre
cre~tini, ~i~abatul evreiesc ne vorbesc despre 0 zi pe saptlimana cand fiinta
trebuie sa adopte 0 anumitii atitudine de abstinenta fata de alimente: respect
pentru hranl1~imai ales s11natatea corpului ~ia spiritului, obligate sii0 rupl1
cu obi~nuintele zilnice.
Postul prelungit era odinioarii frecvent practicat de adeptii Caii spirituale
~i ne amintim de cele patruzeci de zile petrecute de Hristos In pustie. Nu
se pune problema sl1recomand1lmaici asemenea performante, ci sl1indicl1m
o tehnicii interesantii. Postul cel mai lung tinut de mine a fost de patruzeci
~i opt de ore; 0 experientii de neuitat, care m-a Inviitat multe despre mine

L --!
I
apei pe trup. Fiicand asta tar11instalatii potrivite, ai putea provoca inundatii,
dar este posibil s11capeti con~tiinta faptului c11baia este contactul cu un
element, cu apa, care aIc11tuie~te peste 70% din corpul nostru ~i tar11care
nici 0 form11de viat11n-ar exista sub Intati~mle cunoscute.
Baia este ~i locul ideal pentru a-ti destinde corpul ~i a efectua exercitii
de respiratie mai suplu, mai liber. Trebuie s11-timaS'ezi ~i labele picioarelor,
deget cu deget, terminand cu 0 ciupitur11In varful fiec11reiunghii. Procedeaz11
la fel ~i cu degetele de la man11, pe care trebuie s11le fr11manti Intre dou11
degete ale celeilalte maini, unul cate unul, de la r11d11cin11pan11la varf. Cele
mai multe dintre meridianele de acupunctur11 se termin11la extremit11ti; iat11
deci un masaj excelent pentru s11n11tate.Nu te gr11bis11termini. Maseaz11-ti
~iceafa, pan11la umeri, apoi parcurge, fr11mantandu-le, bratele ~i antebratele.
Cand faci du~, las11apa s11-ticurg11 din bel~ug pe corp ~i s11-timaseze
cu jetul ei organele sexuale, ~alele, coloana, stomacul, plexul solar. Binelnte-
les c11e~ti departe de ceea ce vedem in acele fotografii minunate cu sadhus
indieni tacand ablutiuni ~i rug11ciuni In ape curg11toare, dar trebuie s11ne
adapt11m ~i s11folosim ce avem la indeman11.
S11iube~ti apa.
o meditatie asupra acestui univers fascinant poate sluji artei de a tr11i
~ite poate face s11descoperi 0 intuitie etem11,pentru c11,de-a lungul intregii
istorii a omenirii, infinitele nuante ale culorilor au fost folosite Intotdeauna
pentru pl11cereasimturilor dar ~ipentru a atrage atentia, pentru a da na~tere
U
~
. mite st11ride spirit, unei anumite atitudini mentale ~icorporale. De
c din toate timpurile purpura sernnific11puterea, albul puritatea ~inevinov11tia
i negrul doliul ~igravitatea? Fiindc11exist11un intreg simbolism al culorilor.
Fire~te, In paginile de fata suntem nevoiti s11ne limit11mla cateva indicatii
precise. Intr-adev11r,de~i spunem c11in curcubeu domina ~apte culori, in
jurul nostru putem numara totu~i mai mult de ~apte nuante diferite. Exista
tot atatea culori cate radiatii vizibile sunt, tot atatea culori cate agregate
moleculare ce formeaza realitatea vizibila ~ipe care se reflecta lumina. Nu
yom vorbi, evident, decat de arhetipurilefundamentale: alb, negru, portocaliu,
galben, albastru, brun, violet, verde. ~i sa nu uitam insp,iratele versuri ale
lui Baudelaire:'
"Ca ni~te lungi ecouri ce-n zm se-ntrepatrund,
Parfumuri ~iculori ~isunete-~i raspund."
1. Albul, ca lumina Inceputurilor, existand Inainte ca Dumnezeul din
Geneza sa creeze cerul ~i pamantul. Culoare a unitatii, a puritatii, a fost
Intotdeauna folosita ca atare In riturile de initiere din lumea Intreaga. Contine
In ea ~iprime~te toate celelalte culori. Se preteaz11la amestecuri. e 0 baz11
indispensabila. Pictorull~i construie~te tabloul pe 0 panza alba ~i110iputem
proceda la fel cu decorul sau Imbr11c11minteanoastra. "Este unitatea, fiinddl
numai ea reflecta toate razele luminoase din care emana culorile primitive
~iinfmita varietatede nuante ce coloreazanatura. Lumina vie, ale carei vibratii
sunt tacute In a~a fel, Incat Ie depa~esc pe toate celelalte cu care ai putut fi
iradiat pan11lnprezent" (Le Jeune). Albul e ca 0 oglind11ce reflecta Universul,
vibratia lui ne trimite inapoi la noi in~ine.Ne reda oare 0 imagine a inocentei
pierdute, ne purifica de miasmele vietii? Fapt e c11albul reflect11un ideal
de limpezime ~ide transparenta.
Vibratia-culoare
l
Va place s11traiti Intr-o lume cenu~ie? Nu, fire~te c11nu. Nimanui nu-i
place. Acest lucru devine flagrant In ora~e, cand toate fetele se Inchid In
zilele cu vreme urata, cand culorile se dilueaza intr-o tristete morocanoasa.
Intrucat culorile se dovedesc esentiale pentru echilibrul n~stru. In confor-
mitate cu acelea, vesele sau intunecate, ale mediului Inconjurator, starea
noastra de spirit se modifica parca printr-o osmoza subtila. Fiecare ton I~i
trimite vibratia ~i poarta propria lui forta de impact, incarc11turalui de
influenta. Fiece culoare poseda un magnetism anume, care treze~te In mod
incon~tient anumite reactii nervoase ~ipsihice. Exista cu adevarat 0 magie
a culorilor, de care trebuie sa ~tii sa te bucuri ca sa te simti bine, sa devii
fericit, sa fii sedus sau pur ~isimplu sa capeti 0 stare de confort ~ide care
trebuie sa te ~itemi fiindca, in conformitate cu personalitatea noastra, culorile
pot fi benefice sau nefaste, agreabile sau dezagreabile. Ele au importanta
in fiecare dintre amanuntele vietii noastre zilnice; Imbracaminte, bijuterii,
mobila, tesaturi ~iorice alte obiecte vibreaza in culori diverse care, toate,
decIan~eaza in noi cate ceva.
2. Negrul. lata antiteza albului, cealalta culoare a dualitatii naturale. Alb
~i negru, bine ~i rau, zi ~i noapte, yin ~iyang, viata ~i moarte. Evident dl
acestei culori i-a fost atribuita toataintunecimea de care e capabiHlomenirea.
desPartita dupa termenii magiei In forte negre ~ialbe, malefice ~ibenefice.
Reprezint11un simbol v11dital antagonismului profund manifestat In oricare
dintrefirilenoastre.LafelcaIn povestireaDoctorulJekyll# MisterHyde,
ceea ce e sco~la vederecoexistacu ceea ce este ascuns.Dar chineziiau

L,_
~tiut sii glorifice aceastii culoare, inventand lacul care Ie ~ade atat de bine
anumitor mobile ~icombinandu-I cu ro~ulintunecat ~icu aurul striilucitor.
Purtat in ve~minte, negrul confed 0 anume formii de demnitate ~isubtiazii,
ascute triisiiturile.Ca ~ialbul, suscitii concentrarea; unul evocii ascensiunea
vietii, a spiritului, cel!ilaltdescompunerea-genmnatie pe care se intemeiazii
viata ~icon~tiinta. Dar atentie: negrul poate fi ~iun semn de concentratie,
de revoltii profundii. Astiizi a devenit ~i0 culoare impodobind fantasmele
erotice masculine: promite ea cufundarea in noaptea abisalii a sexului ~i a
fiintei? Ori exprimii daar dorinta nemiirturisitii?
al intuitiei, al bucuriei senine, al fortei echilibrate, portocaliul illdeamnii la
optimism. Palaiseul mentioneazii di e un stimulent emotiv care accelereazii
biitiiileinimii ~idii0 senza~e de confort, de veselie. Culoarepsihologic activii,
portocaliul, folosit cu bunii-credintii, bucura sufletul.
5. Galbenul, ca aurul, ca lumina soarelui. Considerat deseori drept
culoarea cea mai veselii, galbenul evocii 0 anume formii de bogatie.ori de
abundentii. Cand e stri'ilucitor,e activoCand e palid, odihne~te, relaxeazii.
Culoare subtilii, la granitele ro~ului, albului ~iverdelui, galbenul are efectul
de a lumina, de a trezi. Conform doctorului Leprince, "dintre toate culorile,
este aceea care spore~te cel mai mult tonusul neuromuscular general. Se
pare di stimuleazii sistemullimfatic ~iil excitii pe cel nervos". in orice caz
ascute intelectul ~i incita la lucriiri ale spiritului.
Goethe, in al siiu Tratat asupra culorilor spune cii "in puritatea lui cea
mai mare poartii mereu in sine natura luminosului ~iposedii un caracter de
voie buniiseninii~idulce indemn". Alcatuit in intregime din luminl1,galbenul
miire~te spatiile, glorificandu-Ie totodata. Radiazii veselie u~oara ~i
caracterizeaza 0 personalitate deschisii, voioasa, spiritualii; respingerea lui
indica, dimpotriva, nevoia fie de izolare, fie de schimbare.
6. Brunul, ca p!imantul sau ca lemnul. Este 0 culoare reconfortantii in
interiorul casei ~iin ve~minte. Simbolizeazii nu ta~nirea vietii, ca verdele,
ci maturarea ei. Multiplele lui tonuri ar!imii fac dill el culoarea toamnei.
Brunul ac~oneazii totdeauna ca 0 culoare stabilizatoare, treze~te con~tiinta
radacinilor fiintei ~ifortele vii ce trebuie regiisite.Este fundam~ntul alchimiei
subtile ce lucreazii in creatie. Nu a fost omul, conform tuturor genezelor,
modelat dintr-un simplu pumn de lut? Culoare receptivl1~isenzorialii, dife-
ritele nuante de castaniu corespund corpului, caminului, intimitii~i acestuia,
securitapi ideale a celulei familiale. Cine respinge aceasta culoare consi-
ded confortul fizic ~ial simturilor ca pe 0 sll1biciune.Cine 0 iube~te prea
mult are nevoie de coconul c!iminului pentru a se dezvolta ~itotodatii nevoie
de confort arat moral cat ~i fizic. Brunul poartii in el toate fI1gl1duintele
fecunde ale piimantului ~i ale lemnului. Materia prima...
7. Albastrul-deschis, precum cerul, marea, spatiul... Culoare calm1i,
odihnitoare ~iprofund1ifiindcii nu blochew privirea ci 0 las1is1ise piard1i
in el. Folositii in ve~minte, trimite 0 vibratie de echilibru, de armonie, 0
anume bucurie de a tr1ii.in mediul din interior, miire~tespapul ~iin acel~i
Negru, alb? Un text Zen spune:
"in intunecime nu vezi decat partea intunecatii
in lumin1inu vezi decat partea luminoasa."
Cele dou1iexistii, sunt de n~desp!irtit.
3. RO$ul,ca sangele, ca patima. Excit1i,stimuleazii mentalul ~ispore~te
incordarea musculara ~idebitul respirapei. Cald ~iiritant, nu Ii se recomandii
bolnavilor. Se spune ca exaltii sentimentele erotice ~ientuziasmul. ,,Excitant
pentru sangvini, ro~ule stimulent pentru limfatici sau convalescenti ~icre~te
activitatea psihicii in neurasteniile depresive" (Palaiseul). Spore~te activi-
tatea sexual1ia biirbatului. Este culoarea c!ildurii ~ia mi~ciirii. Dinamic in
esenta, trebuie sa fim atenti la puterea lui, pe care e bine sii~timsa 0 doz!im.
Expresia "a vedea ro~uinaintea ochilor" nu este oare un semn al orbirii, .
al pierderii controlului? Dar trebuie sa ~tim ~i sii trezim energia vitalii ~i
dorinta, vointa de cucerire, de activitate ~inevoia de experiente senzuale.
Profesorul MUschera remarcat cii respingerea ro~uluiinsote~te adesea obo-
seala psihic1i~inervoas1i,lipsa de vitalitate, grijile, impotenta sau pierderea
dorintei sexuale. A contrario, un gust prea manifest pentru aceasta culoar'e
stii mI1rturie unui temperament sangvin ~i excesiv, ducand la diderea in
nimfomanie ori satirism, stiiricare, se ~tie,nu pot giisisatisfacpa ~idomolirea
c1iutatezadarnic.
4. Portocaliul; ca ~i fructul care i-a dat numele, aceast1iculoare este
arhiplinl1de substan~. Intima, primitoare, ea evoca lumina, focul, c!ildura.
Goethe spune cl1,,reprezintii culoarea ardorii extreme ~i totodatii reflexul
mill bland al soarelui la asfmpt. Motiv pentru care se dovede~te agreabil1i
in decor sau sub formii de ve~minte..." intr-adeviir, portocaliul mai mult
stimulew decat excitii (cu toate c1iasta depinde de str!ilucirea lui). Simbol

l"'-".
/
MARC DE SMEDT 36
timp il face luminos. Binefliditor pentru nervi, impotriva angoaselor, a
excitapei, opereaz1i 0 destindere salutar1i. Locurile unde ne place s1ine
relax1im ar trebui s1icontin1i reflexe albastre. "Lumina albastr1i readuce
somnul in unele cazuri de i~somnie rebel1i"(doctorul Leprince). In medicin1i,
albastrul este recomandat pentru calmarea nevralftiilor, astmului, reumatis-
mului, crizelor de nervi ~ihipertensiunii, datorit1ipropriet1itilorsale analge-
zice ~i.antispastice. Albastrul, alc1ituitnumai din profunzime ~iprospetime,
poart1iin el 0 flig1iduint1ide libertate ~i armonie.
EI simbolizeaz1icalmul m1iriilini~tite ~ifeminine, blandetea purt1irilor,
tandretea, dragostea de viat1i.Cu cat tinde spre nuante intunecate, cu atat
marcheaz1i plenitudinea fiintei. Nu este violetul culoarea intuitiei ~i a
intelepciunii? Oac1i albastrul este respins, asta inseamn1i anxietate,
insatisfactie in raporturile cu ceilalti ~icu lumea ~i0 instabilitate profund1i
care ar putea fi compensat1i,de pild1i,printr-un gust pronuntat fat1ide ro~ul
actiunii, al agitatiei, sau pentru galben, cafeniu, care indUzesc. Albastrul
r1imaneculoarea implinirii, a unirii echilibrate dintre tendintele fire~ti.
8. Verdele, precum natura vie... Combinape dintre galben ~i albastru,
aceast1iculoare este cea mai lini~titoaredin cate se pot g1isi."Ochiul ~isufletul
se odihnesc in acest amestec, ca in cazul unui element simplu. Nu vrei s1i
mai pleci de acolo (Goethe). Sistemul nervos g1ise~tein el un calm, 0
senin1itateca acelea pe care ni Ie dau vederea incantat1ia multiplei variet1iti
de tente ale vegetatiei. Verdele creeaz1irepaus, lini~te~tetumultul mental,
procurand 0 veritabil1i"improsp1itarecerebral1i".Aduc1itorde echilibru, ajut1i
corpul ~i spiritul s1irespire, s1ise deschid1i.Lini~titor, creeaz1i0 ambiant1i
vesel1i.Foarte variat in nuante, poate fi folosit prin tu~e diverse, care sunt
tot atatea mesaje de viat1i.
Cine evit1iverdele sufer1iprobabil de 0 mare tensiune nervoas1icare il
impiedic1is1ise lase in voia influxurilor vitale: opresiunea psihic1i,angoasele,
agitapa mental1i,stresul sunt corolare; atentie atunci la caracter, care riscli
s1ifie acru, caustic, artificial. lar cine iube~te prea mult verdele d1idovad1i
de un caracter implinit; are nevoie de consideratie ~iintelege s1i-~iduc1iviata
dup1ipropria-i dorint1i,in ciuda tuturor obstacolelor.
Trebuie s1i~tims1iechilibr1imculorile mtre ele, s1iIe 11is1ims1ivorbeasc1i
in noi ~i despre noi; sunt tot atatea semne, tot atatea mesaje, tot atatea
stimul1iri.A~a incat s1ine juc1imcu paleta lor infinit1i~is1imedit1imasupra
puterii ei imense: viata este alc1ituit1idin amestecurile ~iinterdependentele
culorilor.
Sa Iii atent
Ultimul roman allui Aldous Huxley, Insula', testamentul s1iu.scris dup1i
ce casa ~irninunata lui bibliotec1iarseser1i,se petrece pe 0 insul1iunde eroul
tr1iie~te0 initiere complet1icu privire la realitatea ultim1i.In copaci, un soi
de papagali repet1iintr-una: "Atentie, atentie'" Este cheia ins1i~ia acestei
fictiuni: stlfli atent, in orice clip1i.Cele cateva mijloace ar1itatemai sus, ca
~icele ce vor urma, au ca numitor comun respectiva notiune.
S1inu evadezi din realitate in reverii zadarnice; ea e destul de bogat1i
ca s1ine ofere toate lucrurile de care avem nevoie in aceast1iviat1i.0 fraz1i
scoas1idintr-un text tibetan spune: "Spiritul este marele asasin al realului."
Oa, spiritul corupt, care se complace in himere, pretuie~te mai mult teoria
~idiscursul decat actiunea ~iconcentrarea ~inu se prive~te niciodat1ipe sine
insu~i. Ooctorul Lawrence Le Shan scrie pe bun1idreptate2 d1 "modelul
omenesc fundamental care a condus la dezvoltarea tehnicilor de meditatie
este acela~i care a condus la psihoterapia umanist1i". Suntem mai aproape
aici de Rousseau decat de Hobbes. Comportamentele negative (ur1i ~i
agresivitate fat1ide sine ~i de cel1ilalt,degradare a mediului inconjur1itor
sau a templului care e corpul nostru, anxietate ~i depresiune etc.) nu sunt
s6Cotite drept rezultate ale unor pomiri fire~ti, interioare. Omul trebuie s1i
fie considerat in esent1ica un animal social conectat cu p1imantul~iCosmosul
~i care a pierdut contactul cu starea sa natural1i, conditia sa cu adev1irat
normal1i.E indoielnic cIi vreun profesor serios de meditatie poate intra in
dezacord cu Carl Rogers cand acesta din urm1iscrie: "Una dintre notiunile
cu adev1iratrevoluponare ce se desprind din experienta noastr1ieste recunoa~-
terea faptului c1inucleul conditiei omului - nivelurile cele mai adanci ale
personalit1itii lui, r1id1icinilenaturii lui animale - e in chip fundamental
socializat, dinamic, rational ~irealist."
A~adar s1ic1iut1lms1ine g1lsimcalea proprie, s1iincerc1imexperiente, s1i
ne descoperim fatete multiple, s1iimplinim 0 revolutie interioar1i, s1itr1lim
fascinanta aventur1ireprezentat1ide descoperirea noastr1iin~ine. Dar s1inu
ne 11is1imprin~ide fantasme. tn zilele noastre, piata meditatiei este invadat1i.
Jack Garris 0 define~te foarte bine: ,,[...] un loc de targ metafizic, exotic ~i
confuz, unde preoti, guru, avataruri ~imae~tri i~i laud1imeditatia-marfli ~i
caut1is1i0 descalifice pe aceea a concurentilor. Singura tehnic1i valabil1i,
I Julliard.
2 Op. cil.

l'~..'
MARC DESMEDT 39 TEHNICI DE MEDIT ATIE38
spun unii, cons~ In a-ti fixa atentia asupra unui simplu obiect: lumanare,
imagine, cruce, mandaltJ sau aI treilea ochi. Altii vor ziimbi condescendent
la 0 atare naivitate. Secretul, pe care iI detin de la Maestru, iti vor spune ei
confidential, cons~ In a te concentra asupra reproducerii mentale a Maestru-
lui mult iubit. Dezacordul dintre ei se referii la persoana acestuia; e vorba
de Iisus, de Buddha, de Krishna sau de Shiva"pe cale de a face amor cu
Shakti a lui?
Aceste piireri divergente emanii de pe tarabele religioase precum
parfumurile contrastante din fumul diverselor ~ai. Repetati cu glas tare
~i In mod continuu un sunet sacru, mantrtJsau rugiiciune, panii ce vibrapa,
striibiitiind diferitele niveluri de con~tiintii, ajunge la nivelul divini~pi ori
aI fericirii. Meditati pe tiirmul oceanului. Meditap langii 0 cascadii. Meditap
in ~cere. Numiirap-vii mii~niile din ~irag. Numiirati-vii respiratiile. Nu vii
numiirati nicioda~ respiratiile"l.
De bunii seamii, ciiile sunt multiple; ~i exis~ instructori ~i mae~tri
calificap care se devoteazii celorlalp, intr-o formii de apostolat. Atunci cum
sii alegi?
tn KalamaSutra,Buddha spune:
"Nu viiintemeiap,credinta pe fOTtatradipilor, chiar daciiele sunt cinstite
de numeroasegeneratii~iin multelocuri;nu credetiun lucru fiindciimulti
oameni vorbesc despre el; nu vii Incredep In puterea legendelor striivechi.
Nu credep nimic din ce depinde numai de autoritatea mae~trilor~ia preoplor
vo~tri. Dupii ce ap cercetat, credep doar ceea ce ap experimentat voi In~ivii
~i ce vi se pare ~zonabil, ceea ce este bun pentru voi ~ipentru alpi:'.
inainte de a incepe 0 ciiliitorieprintre practicile diferitelor sisteme spiri-
tuale, sii citiim 0 frumoasii poveste hasidicii, vorbind prin ea Ins~i:
"Un mare rabin viziteazii un or~el din Rusia. Era un eveniment de cea
mai mare importanfi{pentru evreii din o~, astfelincdt fiecare se gandi
indelung ~iintens la intrebiirile pe care avea sii i Ie punii inteleptului. Cand
acesta sosi in s~it, toa~ lumea se adunase in cea mai mare saliidisponibilii
~i fiecare i~i pregiitea intrebarea. Rabinul intrii In salii ~i simp in aer 0
putemicii incordare. 0 vreme nu spuse nimic, apoi incepu sii murmure
inceti~orun iron hasidic.Imediat IntreagasalAmurmumimpreunAcu eI.
Atunciellncepu siicante,~iin curandtop cdntauimpreuniicu el. Pe urmii
incepu siidanseze, ~iin curand toa~ adunarea se prinse in dans. Dupiicatva
timp, toa~ lumea nu CAceaaltceva decat sii danseze, addnc ~i pc deplin
concentratii asupra dansului. Astfel fiecare deveni pe de-a-ntregul ellnsu~i
~i se vindecii de sra~ierile interioare care iI Impiedicau sii acceadii la
Intelegere. Dupiice dansarii destul de mult, rabinul incetini treptat mi~carea
panA ce se opri laolaltii cu ceilalti, privi la adunare ~i zise: «Cred cii am
riispuns la toate Intrebiirile voastre.»"
M~ditatia este 0 reintegrare a fiintei In eaInsii~i.
I A Berginner's Guide to Meditation, Los Angeles Mystic Circle.

~
' ,-

..
TRADITIA EVREIA,SCA in suferintl1.Religiozitatea lor, dadi existl1,nu e dedit suferintl1 ~idepinde
de 0 angoasl1,de un "nu se ~tieniciodatL"; ideea morpi ii sperie ~i nu inteleg
nimic din viatl1, aceastl1 forfotl1 de energii - indreptate spre ce oare?
Acela care se prive~te pe sine incearcl1 sl1 inteleagl1 functionarea
con~tiintei sale ~i a reactiilor fiintei sale; acela care i~i ia putinl1 distantl1
fatl1de el insu~i urcl1pe prima treaptl1a scmi cunoa~terii. EI se ocupl1de
al sl1uYesod,de al sl1uEgo, nu ca sl1-lint11reascl1in chip incon~tient, ci ca
sl1-idezviUuiesll1biciunile,Huziile,poftele egoiste care nu duc la mare lucru;
inceardi sii giiseascii motivele incon~tiente ale faptelor lui ~i sii-~i regleze
comportamentul in sensul respectului fatii de viatii ~ide aproapele. Ca sl1-l
ajute pe ciiutiitor pe calea descoperirii de sine ~ia legilor ce conduc mersul
Cosmosului, iudaismul a inventat de-a lungul istoriei mai multe sisteme,
fiecare trebuind siifie indicat, recomandat, explicat de un maestro spiritual,
un maggid, ce se va apleca asupra insii~i vietii invl1tiicelului,va g1isiin ea
gr1iuntele spirituale de pus la incoltit ~i tendintele perverse de modificat.
Se ridicl1problema nu sl1taie ceva, ci s1itransmute, sl1dirijeze toate energiile
fiintei in sensul unei treziri a intelepciunii.
Arborele Sefirotic, Pomul Vietii, este un exemplu de ierarhii ce exist1i
~i se intrep1itrund in natura omului ~i totodat1iin chiar mi~carea Creatiei.
Or, de~i b11rbatul,de~i femeia au ie~it din aceast1iCreatie, egoismullor ii
face s1i.~iuite flir1iincetare izvorul, r1id1icina,~i s1icad1iin gre~eala ce se
vede peste tot in lume. Alungati din miticul Paradis terestru, nu fac nimic
ca s1i-lcreeze din nou ~irl1tl1cesc,orbi, jucmi ale fortelor rl1ului, sclavi ai
poftelor lor, dep1i~itide evenimente, tr1iindu-~iviata ca ni~te fantome, ca
ni~te umbre, ca acele fiinte inll1ntuite din Mitul cavernei allui Platon.
Totu~i con~tiinta se atl1iin fiecare ~ifiecare, pe undeva, are con~tiinta
meschinmei lui, a micimii lui, a falselor bucurii ca ~ia acelor rare momente
ciind frumusetea Universului i se dezviiluie, ciind infinita bog1itiea ceea ce
ne poartii ~i a ceea ce suntem reu~e~tevreme de 0 c1ip1is1iapar1iin pragul
viziunii noastre ~i sii realizeze armonia intre energia creatoare atlat1i
necontenit la lucru ~icreatura ei, intre unul ~i tot.
Arborele Sefirotic este un mijloc dat fiintei pentru a-~iintelege functio-
nareaierarhiilorinterneflirl1a Iedesp11rtideansamblulsistemului.Ceizece
Sefuoti sunt urm1itorii:
1- tn van, Kether, Cununa, este locullimpedei con~tiinte,unde infinitul
se deschide ~ise d1iruiecon~tiintei, unde divinul, Ein-Soj, ..r1id1icinatuturor
r1id1icinilor",comunic1i.
Arborele Sefirotic
A propune un exemplu de meditatie evreiasc1ise dovede~te imposibil,
fiinddi aceast1ireligie este prea legat1ide inse~i literele ~itextele ei sacre
~i de indeplinirea zilnicl1a riturilor. Ar trebui s1istudiem ebraica pentru a
profita de bog1itiaunei lecturi din Biblie, din Tora, din Zohar ~ia intra in
subtilul simbolism vehiculat de litere ~i cuvinte, in multiplicitatea sensu-
rilor care se amestec1i~ise completeaz1i,ca in orice limb1isacr1itraditional1i.
Vom oferi deci in continuare doar 0 rapid1iretlectie asupra unuia dintre
conceptele majore ale misticii ezoterice evreie~ti,adic1ia Cabalei (qabbalah,
..primire", din KBL, ..a primi").
Cel mai celebru dintre cabali~ti, Rabi Simeon bar Yokhai (Simeon fiul
lui Yokhai),care a tr1iitin secolul al II-lea aJerei noastre, amintea c1i..vietuim
pe scoaf!a reaJit1i~i~iabia dacii ~timsiiajungem la inima ei... fiindcii secretul
se atlii in inima aparentului... iar cunoscutul nu este dedit aspectul aparent
al necunoscutului". Intreg sistemul CabaJeitinde s1iscoat1ila luminiidiferitele
niveluri ale realit1itii,fiecare dintre acestea fiind in sine 0 lume, uneori in
interdependent1icu celelalte. Fiinta omeneasc1iins1i~ieste 0 entitate alcl1tuit1i
din elemente diferite, printre care un sutlet animal ~i un sutlet divin, ~i
beneficiind de privilegiul, important in creatie, de a se bucura de 0 con~tiint1i
pe care poate s1i0 dezvolte la infinit. Dar cea mai mare parte dintre fiintele
omene~ti se multumesc cu viata mecanic1ia corpului ~ia nevoilor lui, caut1i
fericirea ~ipl1icereaconditionate de iluzii noi, care in realitate Ie fac s1icad1i

l "_.>,.'
MARC DE SMEDT 42 Ein.S,,[
Il- Apoi gl1simHokhma, Yntelepciunea,principiu masculin, arhetipic,
a ceea ce este mai profund in noi, oehiul interior, calea tl1cerii,fulgerul
geniului, imaginea intuitiei ~ia acpunii juste, revelatia trl1it1i.
III - Bina, Inteligenta, principiu feminin, care se traduce prin posibilit1iple
gandirii, comunicare, primirea informatiilor exterioare ~itransformarea lor.
Aici inspiratia lui Hokhma se pune in mi~care, concretizeazl1interiorizarea
in actiune.
IV - Hesed, Favoarea, clementa, generozitatea guvemeazl1 principiul
creativit1itii,aI harului, aI artei de a ~tislifaci ~isliconstruie~ti, sli asamblezi
~i sli armonizezi.
V - Geburah, Rigoarea, echilibrul, libertatea activli a lui Hesed; este
principiul dreptlitii, al severit1ipi, al st1ipaniriide sine, al disciplinei, auto-
criticii, responsabilitlitii. Prost st1ipaniti, ace~ti ultimi doi SefIroti se pot
preschimba in neglijentii, dezinteres ~i in sectarism, inchidere in sine,
fanatism. Fiecare element aIPomului Vietii trebuie slifuncponeze in armonie
cu ansamblul, pentru ca modul de comportament al omului sli fIe exact, in
simbiozli cu ins~i rni~carea creapei. .
VI - Tipheret,Frumusetea, simbolizeaz1inatura esenpalli a omului, corpul
sliu ideal, axa con~tiintei lui ce reprezint1i puntea dintre spirit ~i materie.
Este realitatea profundli a individului, luciditatea lui, puterea lui de uirnire
~ide a se minuna; punct central aI Arborelui SefIrotic, Tipheret reprezintli
cheia cunoa~terii ~ia flintei: cand intalnim un prieten pe care nu I-am mai
viizut de zece ani, el s-a schimbat, noi ne-am schimbat, dar c111durarevederii,
contactul subtil ce are loe tin de nivelul Tipheret, a fI dincolo de corp. Acel~i
lucru se intfunplli in cazul oriciirei relatii profunde ~ide dragoste.
Dar cabali~tii a~aznntre cei trei SefIropsuperiori ~i ceilalp trei care
urmeazli, in centrul rombului astfel format, un SefIrot invizibil, Doot, care
ar fI principiul trezirii la unitatea nedisoeiabilli dintre cele zece componente
din ~ide dincolo de individualitate: experientii a nonexperientei, viziune a
totalit1itii,una in insli~irealitatea clipei.
VII - Cu Netzah, Victoria, triumful, trecein de la lumea sentimentului
la aceea a naturii -. acest Sef1rotdomne~teasuPra acpunii tendintelor noastre
fIre~ti, a instinctului de atracpe ~ide repulsie; dorinta, forta vitalii...
VIII - ... care se sprijinli pe Hod, Splendoarea, receptivitatea, domeniul
simtUri10r~iaIperceptillor. Echilibrul intre cei doi Sefuop creeaziitemperanta
in sine.
ConitiinJa cosmid
Tnl InterpretarJ prlntre allele asemenea pe care Ieputem ~
prolecta asupra aeatel atrudurl arheUpaie FUnIa omeneasca
Arborele SenroUc
Mocl'OCOllmosul
Mlcrocosmosul

L.~_~
MARC DE SMEDT 44
IX - Yesod,Fundamentul,reprezintiiEgo-ulcare secunoa~teca atare,
fiinta ce are con~tiintiide sine ins~i. ~i pivotullui Hod ~iNetzah ingMuie
comportamentul coerent in viata socialii ~i de zi cu zi: cei trei tenneni
marcheazii fiinta-noastr1i-in-Iume.Deci Yesod mai simbolizeazii ~imemoria
~iexperienta pe care se construie~te Viata noastr1i.Ca ~iputerea vitalizantii
~i creatoare.a sexului, fl1riide care viata omeneascii nu se poate perpetua:
energie putemicii ~icare intemeiazii, intr-adeviir.
X - Malkut, Regatul, sau omul in corpul siiu ~ipe picioarele lui; omul
terestru, alciituit din apii,din elemente minerale, din aer ~idin focul radiind
din energiile lui nervoase, cerebrale ~icelulare. Este domeniullutului devenit
Adam, al materiei transmutate in viatii. Totalitatea evolupei nu numai cii
este prezentii in corpul omenesc, ci ~ilucreazii.
Un dicton cabalist spune: oln Kether se giise~te Malkut, in Malkut se
giise~te Kether", cifrele 1~i 10 sunt inseparabile, ca unitate a multiplicitiipi.
Tablourile Arborelui Sefuotic prezentate aici aratii cum se realizeazii
interacpunile intie top centrii ~icum se regiisesc ace~tia in spapu-timp, in
societate, in fiinta omeneascii.
Este important de asemenea sii repnem cii in interiorul fieciirei triade
un principiu joacii rolul de mediator creativ intre cele douii fiinte; in plus,
nici un principiu nu este total disociabil, cu exceppa cazurilor cand se creeaz1i
un dezeehilibru ce se va traduce in om prin boalii, tulburm psihice ~i
"disconfort". Pe un plan metafizic mai precis, sii spunem cii "in acest fel
intre Intelepciune ~iInteligentii, principiu masculin ~iprincipiu feminin al
primei «ramuri de palmier» a Sefiroplor, vedem inserandu-se «un fiu
semiinand in acel~i timp cu tat1il~icu mama» (2ohar, Ill, 290) ~icare nu
este altceva decat Cunoa~terea: «Cand Intelepciunea ~iInteligenta vor sii
producii ceva, orice, sub aceastii fonnii 0 fac: prin fiul lor care capiitii
triisiiturile tatiilui siiu ~iale mamei sale ~icare se nume~te ~tiintii. EI este
martorul uneia ~ial celeilalte, este marele eel dintdi ndseut» (2ohar,Ill, 291).
Sii remarciim totu~i cii, in cazul primei triade, aceea a lumii inteligibile,
Cunoa~terea nu constituie un Sefirot distinct. Altfel se petree lucrurile cu
cea de-a doua triadii, aceea a Sentimentului: Favoarea ~i Justipa cheamii
un mediator ce va constitui 0 ramum distinctii, aceea a armoniei universale.
«.Justipa ~iFavoarea sunt legate intre ele ~inici una nu poate functiona fl1r1i
cealaltii [...].Amandouiisuntpuse in mi~carede Frumusete, care imbmp~eaz1i
in acela~i timp Favoarea ~iJustipa [...]. Cand toate culorile, toate fetele sunt
unite, apareFrumusetea~irealizareatuturorlucrurilor»(2ohar, Ill, 143).
o meditape universalii a Frumusepi, iatii ceva surprinziitor, dar siinu uit1im
influentele neoplatoniciene exercitate asupra genezei gandirii cabalistice.
-45 TEHNICI DEMEDITATIE
10 sfa~it, in ceea ce prive~te cea de a treia ~iultima triadii, in Fundament
i~i g1isescVictoria ~iGloria propriul mediator: ceea ce inseamnii cii toatii
vigoarea, toatiifOI1ade expansiune conpoute in Frumusete nu se vor multumi
siise riispandeasciidoar in difuziunea unei glorii imateriale,ci se vor «deversa
in matricea lumii»; ~iin aceasta rezidiiincheierea oric1ireiacpuni sefirotice"l.
Unirea dintre toate principiile se transcende evident in Ein-Soj, lumina
insuportabilii ~i misterioasii ce se ascunde in "norul intunecat" _ "Pentru a
inainta miicar putin in sanul acestei intuneeimi, siiascultiim ciudatele vorbe
culese de Rabi Eleazar de pe buzele tat1iluisiiu,Rabi Simeon. Acesta mergea,
intr-o zi, pe malul mmi, cufundat in meditape. Deodatii,0 viziune; este Elie,
Profetul. Acesta vorbe~te, de~valuie taina: «Cand Tainicul Tainicilor dori
siise manifeste, dadu n~tere unui simplu punct, care fu transmutat in Gandire
~i,in aceastii Gandire, EI executii nenumiirate schite ~irealizii nenumiirate
gravuri. Apoi tacu siita~neasciiSfanta Scanteie, dintr-o schitii foarte tainicii
~ifoarte sacm, ~iea fu 0 operii de minuniipe, ie~itiidin tot ce e mai bun in
Gandire. ~i fu numitii MI, ~iconstitui originea operei, existand ~ineexistand,
adanc ingropatii, incognoscibilii [...]. Ea fu desemnatii pur ~i simplu prin
«cine?» (MI). Dori totu~i sii se manifeste ~isii fie numitii [...]. Se imbriicii
deei intr-un pretios ve~mant al Splendorii (2ohar) ~i creii Eleh, care fu
Numele ei. Literele celor douii cuvinte, MI ~i Eleh, se amestecarii atunci
ca sii alciituiascii numele complet Elohim (2ohar, 1,1-2).
. Altfelspus,ceeace noinumim"fiinW'constituieintr-unanumefel
expresia"existentialii"a ceeace scapiiabsoluttuturorcategoriilornoastre
de gandire~ide existentii,ca ~ituturoreforturilornoastrede rationament
logic sau de etichetaredetenninatii.Trebuiesiiurciimdincolode "nume",
dincolode gandire,dincolode existentii~ichiardincolode "fiintii"pentru
a incerca nu sii impresuriim,nici sii punem mana pe el, nici miicar sii
intrezmm, ci numai sii ciiut1im ca pe pipmte - ~i ~tiind c1iobiectul c1iutmi
e de negiisit - liic~ul Tainei Tainelor, acel Ein-Soj, infinit fiindcii nu poate
fi "s~it" de nimic ~ipe care suntem sHipsii-lnumim "neant" doar neputinta
noastrii de a numi ceea ce transcende fiinta insii~i.Fiindcii pentru Ein-Soj
"nu poate fi vorba de nici un nume, de nici 0 cunoa~tere, de nici 0 fonnii
perceptibilii" (2ohar, II, 42)2.
IIA Cabbale ella Tradilionjudal'que. de R. de Tryon Montalemben ~i K. Hruby, Retz.
20p.cit.
-, .,~-'t"' ~-~~~~

I
I
L,.-
MARC DE SMEDT 46
Aceasta Stanta Sdinteie care ar fi temeJia oricarei creatii, acest punct
focal de unde curge totuJ ~i unde totul se resoarbe este locul mistic prin
excelenta: "Punctul primordial este 0 lumina interioara de 0 transparenta, de
o finete~ide 0 puritatece dep~ oricese poateimagina [...].Pominddin acest
punct exista extensie dupa extensie, fiecare aJcatuind ve~mantulceleilalte.....
"Universul este inveli~ul, ve~mantullui Dumn~zeu" (lahar, 1,19).
. Tot astfel, omul este facut din straturi succesive pe care trebuie sa Ie
inlature pentru a-~i descoperi adevarul adanc ~iunic.
In incheierea capitolului de fata, iata doua pove~ti hasidicel care sunt
in ele insele doua meditatii:
Undeai ajuns?
Pe vremea cand,la instigatiile du~manilor mi~ciiriihasidice, Rabi ~neur
Zalman din Leosnaera incarceratin fort!ireataSfintii Petru # Pavel din
Petersburg, ~eful militiei veni intr-o zi sa-l viziteze in celula.
Adanc impresionatde marea demnitatece izvora din Rabi, ofiterulIi adresa
tpt felul de intrebiiri pe care ~iIe pusese el insu~i pe parcursul citirii Bibliei.
In cele din urma i1intrebii:
-Cum trebuie sa interpretiim afirmatia din Scriptura conform careia
Dumnezeu, care ~tie toate lucrurile, I-ar fi intrebat totu~i pe Adam (Gen.,
m, 10): «Unde e~ti?»
- Crezi, ii raspunse Rabi, ca Scriptura are 0 valoare ve~nica ~ica toate
cuvintele ei i1pot privi pe fiecare om in parte?
- Cred, raspunse ofiterul.
- Ei bine, replica Rabi, in fiecare epoca Dumnezeu i1cheama pe fiecare
om ca sa-i spuna: «Unde te afli tu in lumea mea? AtAteazile, atAtiaani ti-au
fost masurati ~i au trecut peste tine. Unde ai ajuns in rastimpullor, ce-ai
facut cu ei?» A~a ca Dumnezeu iti spune ~i tie: «Ai trait patruzeci ~i~ase
de ani; unde ai ajuns in vremea asta?»"
RugtJciunea
Intr-o seara de Kipur, dupa rugaciune, baal .fem-ul ~edea la masa cu
ucenicii lui. Deodata el striga:
- Spune-i lui Alexei - numele vizitiului sau - sa inhame caii!
I Extrase din Caball, op. cit.
47 TEHNICI DE MEDlTATIE
Ilia cu sine pe discipolul preferat, Rabi Nahman din Kosow, urca in
trasura ~i porunce~te sa fie dus intr-un sat indepartat. Ajuns la destinatie,
merge la han ~i, cAndhangiul vine sa-i intrebe pe oaspetii nea~teptati cu
ce-i poate servi, be.ft-ul i1intreaba indata:
- Cum ti-ai facut rugaciunea din stanta zi de Kipur?
~i iata-I pe hangiu cuprins de 0 spaima respectuoasa. Ii trebuie un timp
pana sa poata raspunde, bAiguind:
- Sfinte rabi, ~tii bine ca in aceasta zi redutabila m-am indircat cu un
pacat greu, nenorocitul de mine! Dar crede-ma, rabi, n-am facut altceva decAt
sa cad in ispita ~icu siguranta ca Satana e raspunzator de necazul meu.
Atunci be.ft-ul ii zice:
- Poveste~te-mi cum s-a intAmplat.
- leri, incepe hangiul, mi-am luat nevasta ~icopiii ~iam pornit la drum,
ca sa sarbiitorim ziua cea sfAntain ora~ ~i sa ne rugiim acol0, cu intreaga
comunitate. Deodata mi-am adus aminte ca uitasem sa inchid pivnita.
TemAndu-ma ca un cre~tin caruia ii increc;lintasempaza casei sa nu profite
de ocazie ~i sa se puna pe baut, m-am intors, in timp ce familia mea ~i-a
continuat drumul. Abia intrasem in casa cAnda aparut un trimis s!i-mi ceara
cAteva stic1e de care era nevoie, spunea el, pentru 0 mica sarbatoare de la
castel. I-am dat ce-mi ceruse. Intre timp, venisera ~i alti clienti. Cum inca
era lumina afara, m-am gandit ca 0 sa pot ajunge in ora~inainte de caderea
serii. Dar c1ientiiveneau ram incetare. Cand, in sf~it, n-a mai riimas nimeni
in han ~iam vrut sa inchid pivnita, mi-am dat seama, cu spaima, cii noaptea
cazuse de mult ~ica imi era a~adar cu neputinta sa mai plec. Ce-i de fllcut?
m-am intrebat. M-am retras intr-o camaruta din casa pentru a-mi descarca
inima in fata Domnului. Fiindca, imi spuneam, El ~tie totul ~iimi va ierta
pacatul. Dar nu reu~eam sa gasesc nici 0 carte de rugaciuni. Nevasta mea
~icopiii Ie luaser!1pe toate. Atunci am inceput sa plAngcu lacrimi fierbinti
in fata Domnului ~isa-i spun: «StapAnaI Universului, tu vezi bine cAtde
grea mi-e inirna, fiindca nu pot, in ziua aceasta sfanta, sa ma unesc cu toata
comunitatea ~isa ma rog laolalta cu ea. N-am nici macar vreo carte rituala
de care sa ma slujesc. ~i nici nu cunosc rugaciunile pe dinafara. Dar acum
~tiu ce-am sa fac, singurullucru care sta in puterea mea: 0 sa incep sa repet
alfabetul; din toata inima, ca un copil care inca nu poate sa citeasca. lar tu,
0, Doarnne! tu 0 sa ai grija sa a~ezi laola1taliterele ca sa alcatuie~ti cu ele

[
L.
MARC DE SMEDT 48 49
euvintele rugikiunilor meIe». Te intreb, sfinte rabi, ee alteeva a~ fi putut
face?
Atunci baal.)'em-ul J~ipuse mana pe umarul hangiului eel foarte amarat
~i-i spuse:
- De muM vreme n-a mai ureat la eeruri 0 rugaeiune atat de sfiinta ~i
de fierbinte. Sa fii sigur ea Dumnezeu s-a bueumt de rugaciunea ta!"
DE MEDITAT
Sd nu spui: Mii voi dedica studiului Legii atunci dind mli voi bucura de 0
stare plkutli ~i de dare de manli. Studierea Legii nu cere nici boglitie ~i nici
veselli de argint sau de aur. 0 inimli frantli e de ajuns, ~iea i~i glise~te leacu
in Lege. Rabi Simeon
Existd doud lumi; 0 lume ascunsli ~i0 lume revelatll. Dar in realitate aceste
douli lumi nu alclituiesc decat 0 singurli lume.
Rabi Eleazar
Nu existd nicifir de iarbd pe pdmant care sllnu ascund1linsu~irile ~iputerile
enorme prin care se manifestll marea intelepciune ~i puterea cerului.
Rabi Simeon
Ceea ce este vizibil e doar reflexul a ceea ce este invizibil.
Rabi Abba
lnrelepciunea este un Arbore al Vietii pentru aceia care devin stlipanii ei.
Proverbe, III, 18
o noapte fdrd zi, 0 zi f1Irlinoapte nu meritll numele Unicului.
lohar
Limba Domnului este spiritul omului.
Proverbe, XX, 27
Spiritul ispititor n-a avut niciodatli mai mare trecere la om ca atunci cand
acesta se dedli manclirii imbel~ugate ~ipllicerii vinului.
Rabi Isaac
Unde te afti tu se am ~itoate celelalte lumi.
Proverb hasidic
Magia neagrd $i magia albd nu sunt forte diferite; e vorba de aplicarea fie
distructivli, fie constructivli a aceleia~i forte.
Jon de Hartog
Fericit bdrbatul care n-a umblat in sfatul necredincio~ilor~i in calea
plidto~ilor nu a stat ~i pe scaunul hulitorilor n-a ~ezut. Cli ~tie Domnul calea
dreptilor, iar calea necredincio~ilor va pieri.
Psalmul 1, versetele 1 ~i 6
Totul seaftd inchis inom, el este intregirea~iimplinirea.
Zohar, III, 148

Tehnici de-meditatie

Recommandé

Recommandé

Contenu connexe

Tendances

Tendances (20)

En vedette

En vedette (11)

Similaire à Tehnici de-meditatie

Similaire à Tehnici de-meditatie (20)

Tehnici de-meditatie