More than Just Lines on a Map: Best Practices for U.S Bike Routes
Proiect sapt ed. globale nenitescu
1. Pacea în actualul context geo-politic, economic i istoric!ș
Proiect educativ/activitate extra colară/Educa ie pentru paceș ț
Săptămâna educa iei globale 14-18 noiembrie 2016ț
”Împreună pentru pace!”
Unitatea de învă ământ: Colegiul tehnic ”Costin D. Neni ecu” Brăilaț ț
Argument
Proiectul se aliniază dezideratelor majore ale lumii contemporane de educa ie a tinereiț
genera ii, angajând profesorii să ac ioneze pentru crearea unui sistem unitar de educa ie,ț ț ț
integrat în strategia generală a educa iei în spa iul european.ț ț
Proiectul educativ se încadrează în sfera educa iilor complementare: Educa ie pentruț ț
pace, Educa ie globală, Educa ie pentru drepturile omului i Educa ie inter iț ț ș ț ș
multiculturală.
Dorin a de a forma i cultiva aptitudini i atitudini civice de abordare a problemelorț ș ș
sociale prin dialog i participare efectivă la rezolvarea contradic iilor pe caleș ț
nonviolentă.
SCOPUL:
- informativ: -definirea păcii;
- identificarea mărturiilor despre violen ă (războiul civil din Siria, alteț
fome de violen ă din perioada contemporană)ț
- formativ: - încurajarea stilurilor individuale de învăţare;
- susţinerea dezvoltării individuale.
- moral-civic: - cunoașterea și respectarea drepturilor omului
- dezvoltarea empatiei
- stimularea interesului pentru cercetarea surselor istorice.
OBIECTIVE :
1. Definirea termenului refugiat.
2. Constientizarea pericolelor generate de folosirea for ei i a amenin ării cu for a.ț ș ț ț
3. Formarea reprezentărilor corecte cu privire la stările sociale de război i pace.ș
4. Formarea atitudinilor pacifiste.
5. Implicarea în ac iuni de propagandă în favoarea păcii, de condamnare aț
războiului.
VALORI ŞI ATITUDINI:
Sensibilizarea elevilor cu privire la dramele poporului sirian;
Cunoaşterea şi respectarea drepturilor omului.
Promovarea egalit ii de anse (non-discriminare, grupuri dezavantajate)ăţ ş
NIVELUL INIŢIAL AL ELEVILOR:
Elevii au avut de studiat o bibliografie minimală; câteva cunoştinţe despre
evenimente.
METODE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
Explicarea conceptului de refugiat.
Vizionare film documentar pentru a în elege contextul istoric.ț
Dezbatere între elevii claselor a XI a A i C cu temaș ”Pacea în actualul context
geo-politic, economic i istoric!”ș
2. MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
folosirea unor imagini i documente,ș
filme documentare
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII:
• individuală;
• frontală;
• pe grupe.
EVALUARE CONTINUĂ:
- observarea sistematică a comportamentul elevilor;
Bibliografie:
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Civil_Sirian
2. Cătălin Necula, Radu Mircea- MANUAL DE PREGĂTIRE ÎN DOMENIUL
INTEGRĂRII REFUGIAŢILOR ÎN ROMÂNIA, Editura Ministerului Administraţiei
şi Internelor – 2009 –
3. H.G. nr. 1596/2008 privind relocarea refugiaţilor în România;
4. Legea nr. 291/2008 pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Înaltul
Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi Organizaţia Internaţională pentru
Migraţie privind evacuarea temporară în România a unor persoane aflate în nevoie
urgentă de protecţie internaţională şi relocarea ulterioară a acestora.
5. Convenţia din 1951 şi Protocolul din 1967 privind statutul refugiaţilor
6. Biroul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi - Manual referitor la
proceduri şi criterii de determinare a statutului de refugiat, Geneva, 1992 •
7. Legislaţia comunitară principală în domeniul azilului: Directiva Consiliului nr.
83/2004, Directiva Consiliului nr. 85/2005, Directiva Consiliului nr. 9/2003, Directiva
Consiliului nr. 55/2001, Regulamentul Consiliului nr. 343/2003.
8. UNHCR – Agenda for Protection, iunie 2004
9. UNHCR – Note on International Protection, 1994
Profesori coordonatori : Săraru Violeta Valentina
Cîrîc Geanina Mariana
Director,
Prof. Mu at Angelicaș
3. CE REPREZINTĂ REFUGIA II?CE REPREZINTĂ PROTEC IA INTERNA IONALĂ?Ț Ț Ț
Exilul forţat a milioane de oameni, care şi-au părăsit căminul şi ţările, este o consecinţă
tragică a neputinţei sau a lipsei de dorinţă a autorităţilor din ţările lor de origine de a le
proteja drepturile fundamentale pe care le au ca fiinţe umane. Drepturile şi libertăţile
fundamentale ale indivizilor sunt, în mod normal, protejate de statul a căror
naţionalitate o au, iar lipsa protecţiei în ţările de origine determină nevoia de protecţie
internaţională, noţiune care caracterizează exilul forţat şi explică situaţia refugiaţilor.
Spre deosebire de alţi oameni care îşi părăsesc ţările de origine ca urmare a propriilor
decizii, refugiaţii sunt obligaţi, nu au de ales altă cale pentru a scăpa de ameninţările la
care le sunt supuse vieţile şi drepturile fundamentale pe care le au ca fiinţe umane,
ameninţări de care autorităţile din ţările lor nu pot sau nu doresc să-i protejeze. Rămaşi
fără protecţia propriilor state a căror cetăţenie o au (cetăţenia unei persoane reprezintă
legătura juridică, cu un stat anume, legătură care se transpune în drepturi şi obligaţii
reciproce), refugiaţii trebuie să caute protecţia din partea statului pe teritoriul căruia s-
au refugiat sau din partea comunităţii internaţionale.)
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului
Este adoptată de Organizaţia Naţiunilor Unite la 10 decembrie 1948, prevede la
articolul 14 că orice persoană are „dreptul de a căuta azil şi de a beneficia de azil în alte
ţări, în caz de persecuţie”. Totuşi, esenţa cadrului conceptual, explicativ în ceea ce
priveşte refugiaţii, este cuprins în Convenţia din 1951 şi Protocolul din 1967 privind
statutul refugiaţilor. La Convenţie şi Protocol, se adaugă cadrul european şi comunitar
format din Convenţia europeană a drepturilor omului (CEDO), în special articolul 3,
care interzice strămutarea, expulzarea sau extrădarea persoanelor în ţări în care există
un risc important de a fi supuse pedepsei cu moartea, torturii sau altor tratamente sau
pedepse inumane sau degradante, Carta drepturilor fundamentale în Uniunea
Europeană, în special articolele 18 şi 19 privind dreptul de azil şi, respectiv, protecţia în
caz de strămutare, expulzare sau extrădare, şi o serie de acte normative de drept
comunitar european derivat, de regulă directive, care vin în completarea cadrului juridic
şi conceptual al Convenţiei.
Conform Convenţiei, termenul refugiat se aplică oricărei persoane: (1) „în urma unei temeri
bine întemeiate de a fi persecutată; (2) datorită rasei, religiei, naţionalităţii, apartenenţei la un
anumit grup social sau opiniei politice; (3) se află în afara ţării a cărei cetăţenie o are; (4) şi
care nu poate sau, datorită acestei temeri, nu doreşte să se pună sub protecţia acestei ţări; (5)
sau care, neavând nicio cetăţenie şi găsindu-se în afara ţării în care îşi avea reşedinţa
obişnuită, ca urmare a unor astfel de evenimente, nu poate sau, datorită respectivei temeri,
nu doreşte să se reîntoarcă.
4. REALITATEA.RO
Care sunt ultimele amintiri din Siria ale copiilor de refugiaţi - See more at:
https://www.realitatea.net/imagini-emotionante-care-sunt-ultimele-amintiri-din-siria-ale-copiilor-
de-refugiati
Chiar dacă unii dintre ei au pictat scene de joacă, cei mai mulţi au ilustrat avioane care
bombardeză case şi soldaţi care trag în şcoli, conform mashable.com.
O fetiţă a desenat o moschee în care s-a rugat ultima dată cu familia, iar un băiat a pictat locuinţa
sa din Siria în care spune că avea mai multă intimitate decât în tabăra de refugiaţi în care stă
acum.
Copiii au vârste de până la 16 ani.
See more at: https://www.realitatea.net/imagini-emotionante-care-sunt-ultimele-amintiri-din-
siria-ale-copiilor-de-refugiati_1910306_foto_1500196.html#galerie