caiet pentru scolile alolingve

1. ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI
INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
TAMARA CAZACU
CHIŞINĂU – 2015

2. CZU 37.016.046:[502+811.135.1′243]
C 32
Aprobată spre editare
de Consiliul Ştiinţifico-Didactic al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei
Lucrarea a fost elaborată în cadrul proiectului „Principii şi metode de integrare naţional-
europeană a valorilor educaţiei umaniste în gimnaziu şi liceu”.
Recenzenţi:
 Ion Botgros – dr., conf. univ., IŞE
 Ion Achiri – dr., conf. univ., IŞE
 Rodica Feteasco – profesoară, grad didactic superior, LT
„Vasile Lupu”, mun. Chişinău
Redactor:
STELA LUCA
Redactor tehnic:
MARINA DARII
Corector:
NICOLETA OMBUN
AUXILIAR DIDACTIC PENTRU ELEVI ŞI PROFESORI,
INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU INSTRUIRE ÎN LIMBILE MINORITĂŢILOR NAŢIONALE
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii
Cazacu, Tamara.
Ştiinţe: Clasa a III-a: Fişe didactice / Tamara Cazacu; Acad. de Ştiinţe a Rep. Moldova, Inst. de Ştiinţe ale
Educaţiei. – Chişinău: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2015 (Tipogr. „Cavaioli”). – 32 p. – (Auxiliar didactic pentru elevi
şi profesori, Instituţiile de învăţământ cu instruire în limbile minorităţilor naţionale, ISBN).
50 ex.
ISBN 978-9975-48-072-7.
ISBN 978-9975-48-072-7. © Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2015

3. - 3 -
C U P R I N S
ARGUMENT
4
REPERE DIDACTICE DE ÎNSUŞIRE PRIN IMERSIUNE
A UNOR DISCIPLINE ŞCOLARE
5
T E S T DE EVALUARE INIŢIALĂ ................................................................................................ 6
TEMA: PĂDURILE SUNT PLĂMÂNII PĂMÂNTULUI ................................................... 8
TEMA: VIAŢA ÎN STEPĂ ................................................................................................... 10
TEMA: SAVANA – RAIUL IERBURILOR ....................................................................... 12
TEMA: JUNGLA – PĂDURI TROPICALE ........................................................................ 13
E V A L U A R E .............................................................................................................................. 15
TEMA: PLANTE ŞI ANIMALE DIN REPUBLICA MOLDOVA. CÂMPIILE,
BAZINUL ACVATIC. .......................................................................................................... 16
TEMA: PĂDUREA ESTE O CETATE VERDE .................................................................. 19
TEMA: PLANTE DECORATIVE ........................................................................................ 21
TEMA: LIVEZILE ŞI PODGORIILE MOLDOVEI ............................................................ 23
TEMA: ANIMALE SĂLBATICE ŞI DOMESTICE ........................................................... 26
E V A L U A R E .............................................................................................................................. 29
DICŢIONAR ROMÂN – RUS 31

4. - 4 -
A R G U M E N T
Abordarea învăţării limbii române prin imersiune reprezintă un excelent instrument de coeziune
socială şi de dialog. De aceea aplicarea noilor tehnologii de însuşire eficientă a limbii române este mai mult
decât actuală, este vitală. Strategia conceptului constă în a-i integra în societate pe vorbitorii de diferite etnii
prin limba română, păstrându-se legătura cu propria cultură, dar şi limbă prin învăţarea limbii materne.
Cunoaşterea limbii statului, în care locuiesc ca cetăţeni cu drepturi depline, deschide calea către locuri
de muncă variate, chiar şi un acces mai bun către pieţele internaţionale, deoarece limbile italiană, franceză,
spaniolă, română fac parte din reţeaua limbilor europene. Persoanele, care nu stăpânesc limba română sau o
stăpânesc la un nivel insuficient, pierd din competitivitate în căutarea unui loc de muncă şi, din cauza lipsei
de competenţă lingvistică, de comunicare în limba statului, în limba română. Evoluând nivelul de stăpânire a
limbilor, considerăm că în perspectivă va fi posibilă trecerea de la un loc de muncă pe viaţă (persoana nu-şi
poate schimba locul de muncă deoarece face faţă doar unei anume situaţii: vorbeşte doar rusa sau găgăuza,
de exemplu) la unul în care aceasta poate schimba mai multe locuri de muncă.
Ar fi utile şi alte progrese în domeniul studierii limbilor, cum ar fi învăţarea limbii române de la vârste
fragede; organizarea şcolilor de vară, de odihnă şi studii; stagii de formare în România (pentru copiii
găgăuzi, ucraineni sau bulgari care au un mediu lingvistic românesc insuficient) în temeiul acordurilor
bilaterale directe.
Promovarea multilingvismului este susţinută energic de politica lingvistică a Uniunii Europene.
Educaţia multilingvă sau bilingvă presupune că:
o parte a curriculumului se predă într-o altă limbă decât limba maternă,
o disciplină de învăţământ se predă într-o altă limbă decât limba maternă ş.a.
Este vorba despre o deplasare semnificativă a accentului de la predare spre învăţare.
Termenul educaţie multilingvă sau IILSCD se foloseşte pentru a
desemna orice formă de educaţie privind limbile în care obiectul de studiu
este predat într-o altă limbă decât materna (în limba de stat sau într-o
limbă străină).
Formula învăţare prin imersiune se utilizează pe larg în ţările europene, americane etc. Teoriile
învăţării limbilor referitoare la multilingvism se concentrează, în primul rând, pe modul în care învăţarea
unei a doua limbi – IDL (L2) diferă de învăţarea limbii materne sau a primei limbi. Scopul IILSCD este
dublu: învăţarea unei materii şi învăţarea unei limbi. IILSCD reprezintă mai întâi o abordare educaţională
care cuprinde „o gamă de diverse metodologii” şi nu doar „utilizarea unei alte limbi în scopul instruirii”.
IILSCD este un proiect pedagogic. Transformarea unei şcoli tradiţionale, monolingve într-o şcoală
care să susţină educaţia multilingvă presupune un impact important şi puternic asupra activităţilor în clasă,
organizării şcolii, elaborării curriculumului, modului în care şcolile interacţionează cu lumea din afară,
pentru că educaţia multilingvă modifică în mod radical cadrul social şi de învăţare. Este evident că o şcoală
multilingvă poate schimba considerabil şi în bine climatul social ceea ce s-a întâmplat deja în ţările baltice.
Sintetizând experienţa diferitor ţări cu referire la imersiunea lingvistică aplicată în scopul însuşirii
aprofundate a limbii oficiale a statului, evidenţiem câteva cerinţe funcţionale care ar putea fi eficient aplicate
şi în republica noastră.

5. - 5 -
REPERE DIDACTICE
DE ÎNSUŞIRE PRIN IMERSIUNE A UNOR DISCIPLINE ŞCOLARE
Anunţarea obiectivelor disciplinei, limbii.
Însuşirea lexicului/ terminologiei, diferitelor structuri.
! Primele două aspecte constituie cca 20% – 15 min. din timpul unei lecţii.
Urmează:
lucrul cu textul/ informaţia, sursa,
verificarea înţelegerii globale,
explorarea textului,
compararea informaţiilor/ abordărilor câtorva surse,
rezumatul informaţiei,
aplicarea metodelor/ activităţilor specifice disciplinei (hărţi etc.)
N.B.
 Elevul îşi face notiţe doar în română!
 La orele de română se folosesc teme, termeni de la ŞTIINŢE – colaborare strânsă între aceşti
doi profesori.
 Nu este eficientă corectarea greşelilor elevilor la tot pasul, se intervine doar dacă se
denaturează sensul enunţului/ mesajului. În celelalte cazuri îi putem indica elevului în mod
individual sau îi transmitem informaţia corespunzătoare profesorului de română care explică,
exersează fenomenul gramatical respectiv. (Aplicarea pe larg a fişei de observare.)
 În cazurile mai dificile, se fac unele explicaţii în limba maternă sau în limba de instruire. Cu
cât elevului i se va permite să răspundă mai mult în limba maternă, cu atât învăţarea devine
mai dificilă, iar rezultatele – mai modeste.
Abordarea studierii limbii române prin imersiune de către alolingvi ar facilita substanţial nu doar
calitatea însuşirii limbii, concept validat de practica predării-învăţării unor discipline într-o limbă străină, dar
şi de confortul absolvenţilor, al părinţilor acestora pătrunşi de satisfacţia comunicării libere într-o altă limbă
decât materna, cu atât mai mult că este vorba de limba statului în care trăiesc.
Lucrarea propune materia la disciplină în baza manualului de Ştiinţe, clasa a III-a (autori
Z. Galben-Panciuc, S. Diaconu, S. Galben, I. Botgros, editura Prut Internaţional, 2008), respectând
următoarele principii/criterii:
 însuşirea unităţilor lexicale (minimul lexical activ) în conformitate cu cerinţele didactice;
 activităţi de explorare, interpretare a textului/informaţiei;
 accesibilitate din punct de vedere lexical şi gramatical;
 prezentare succintă şi clară a informaţiei;
 structurarea informaţiei în scheme, tabele analitice, sintetice;
 activităţi de evaluare;
 colaborare eficientă cu profesorul de limbă română etc.
Profesorii mai pot selecta din manual şi alte exerciţii adecvate, în funcţie de gradul de cunoaştere a
limbii române.

6. - 6 -
TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ
Dragi elevi, citiţi sarcinile. Rezolvaţi-le.
Încercuieşte răspunsul corect.
1. Ca să crească, stejarul, mesteacănul au nevoie de:
A lumină
B umbră 1p.
C dragoste
2. Lăcrimioarelor, teiului, alunului le place să crească la:
A lumină
B umbră 1p.
C în apă
3. Salcia, nufărul vor, în primul rând:
A pâine
B umbră 1p.
C apă
Completează spaţiile libere.
4. Scrie câte două (пo 2):
4.1. plante de cultură
______________________ ______________________ 2p.
4.2. plante sălbatice
______________________ ______________________ 2p.
4.3. plante medicinale
______________________ ______________________ 2p.
5. Scrie denumirile a patru legume care îţi plac.
___________ ____________ ___________ __________ 4p.
5.1. Descrie (oпиши) o legumă în patru propoziţii. 4p.
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________
6. Completează. Se poate şi în limba rusă. 4p.
SITUAŢIE
CE FACI TU?
Scrie 4 propoziţii
Tu ai un prieten.
Prietenul tău aruncă
gunoiul (мусор) în
râu. Ce faci tu?
__________________________________
__________________________________
__________________________________
__________________________________
__________________________________
__________________________________
Total: 21 p.

7. - 7 -
REŢINE!
(Se afişează în clasă)
Z O N E L E P Ă M Â N T U L U I
DEŞERTURI POLARE (RECI)
TUNDRĂ
PĂDURI DE CONIFERE
PĂDURI MIXTE (DE CONIFERE+FOIOASE)
PĂDURI DE FOIOASE
STEPE
DEŞERTURI CALDE
SAVANE
PĂDURI ECUATORIALE (JUNGLĂ)

8. - 8 -
TEMA: PĂDURILE SUNT PLĂMÂNII PĂMÂNTULUI
DE CE SE SPUNE CĂ PĂDURILE SUNT PLĂMÂNII PLANETEI?
OBIECTIVELE
ASTĂZI VOM ÎNVĂŢA:
DESPRE PĂDURI, DESPRE TIPUL/ZONELE DE PĂDURI;
CE COPACI, PLANTE CRESC;
CE ANIMALE TRĂIESC;
CUM SĂ AJUTĂM PĂDUREA.
1. Citiţi cuvintele (profesorul, un elev, câte doi elevi, alte variante).
2. Explicarea sensului cuvintelor (prin imagini, sinonime, explicaţii…).
3. Compară: plop – тополь; con – конус; frasin – ясень.
4. Memorarea cuvintelor, verificarea.
5. Alcătuirea îmbinărilor de cuvinte, a propoziţiilor.
CUVINTE-CHEIE:
plămâni – легкие
fabricat (de la fabrică) – făcut, produs
necesar – care trebuie
se comportă – ведет себя
abundent – обильно
suprafaţă – площадь uscat – суша, сухой
con – conuri – шишки o foaie – două foi
SĂ REPETĂM!
o vară – două veri un plop – doi plopi
blând – blânzi un stejar – doi stejari
des – dese un frasin – doi frasini
a curge – протекать un ac – două ace
sol-soluri mlăştinos – болотистый
un mesteacăn – doi mesteceni
ciocănitoare (Cioc! Cioc!) – дятел
6. Să ne amintim!

9. - 9 -
ZONELE DE PĂDURI:
(Profesorul demonstrează şi povesteşte foarte succint, după scheme)
7. Elevii se repartizează în 4 grupuri. Fiecare grup îşi alege o informaţie, o citeşte cu atenţie. Grupul nr. 1
povesteşte informaţia grupului nr. 2; gr. 2 – grupului nr. 3 etc. (fiecare elev memorizează, când citesc,
1-2 aspecte, idei şi le prezintă „pe roluri”).
Teme (acasă):
a. Însuşirea cuvintelor noi.
b. Informaţii despre păduri.
c. Exprimă-ţi opinia, în 3 propoziţii, faţă de situaţia dată. Poţi să discuţi în română cu părinţii, bunicii,
prietenii. Dacă nu poţi scrie în română, scrie în rusă.
PĂDURI
PĂDURI DE
CONIFERE
(BRAZI, PINI)
PĂDURI
MIXTE
?
PĂDURI DE FOIOASE
(CAD FRUNZELE)
(STEJAR, PLOP, FRASIN,
MESTEACĂN)
CONIFERE FOIOASE
ZONA DE PĂDURI. CEA MAI MARE ZONĂ.
PĂDURILE OCUPĂ 30 % DIN SUPRAFAŢA
USCATULUI.
IERNILE SUNT MAI SCURTE, MAI BLÂNDE,
VERILE – MAI LUNGI.
PRECIPITAŢII (PLOAIE, ZĂPADĂ) DESE.
SUNT MULTE RÂURI, MLAŞTINI.
PĂDURILE SUNT: DE CONIFERE, MIXTE ŞI FOIOASE.
PĂDUREA DE CONIFERE CREŞTE DE OBICEI ÎN MUNŢI.
CONIFERELE AU FRUNZELE ÎN FORMĂ DE ACE: BRADUL,
PINUL, ZADA. REZISTĂ LA TEMPERATURI DE -40 ... -60 DE
GRADE CELSIUS. CRESC PUŢINE PLANTE, E ÎNTUNERIC;
TRĂIESC: VULPEA, JDERUL, COCOŞUL-DE-PĂDURE,
CIOCĂNITOAREA.
ÎN PĂDUREA MIXTĂ...
ÎN PĂDURILE DE FOIOASE CRESC..., TRĂIESC ...
PĂDUREA ARE O MARE IMPORTANŢĂ:
– PRODUCE OXIGEN (AER CURAT),
– FIXEAZĂ SOLUL,
– OPREŞTE VÂNTUL,
– ADUCE PLOI, NINSORI.
OAMENII AJUTĂ PĂDUREA:
– SĂDESC COPACI,
– AMENAJEAZĂ REZERVAŢII,
– ECONOMISESC LEMNUL, HÂRTIA, FOLOSESC OBIECTE
DIN PLASTIC.
PĂDURILE – PLĂMÂNII PĂMÂNTULUI
MIXTE:
CONIFERE
FOIOASE
VULPI, JDERI, BUHA,
CIOCĂNITORI,
COCOŞUL - DE –
PĂDURE.
LUPI, URŞI, CERBI,
CĂPRIOARE, BURSUCI,
FAZANI.?

10. - 10 -
Situaţia:
Un copac creşte într-un oraş poluat (загрязненный). Copacul „plânge” şi le „spune”
oamenilor: ...
FIŞE PENTRU LUCRUL INDEPENDENT
(memorare, dialog, dezbateri)
ZONA DE PĂDURI. CEA MAI MARE ZONĂ. PĂDURILE OCUPĂ 30 % DIN
SUPRAFAŢA USCATULUI.
• IERNILE SUNT MAI SCURTE, MAI BLÂNDE, VERILE – MAI LUNGI.
• PRECIPITAŢII (PLOAIE, ZĂPADĂ) DESE.
• SUNT MULTE RÂURI, MLAŞTINI.
PĂDUREA ARE O MARE IMPORTANŢĂ:
• PRODUCE OXIGEN (AER CURAT),
• FIXEAZĂ SOLUL,
• OPREŞTE VÂNTUL,
• ADUCE PLOI, NINSORI.
PĂDURILE SUNT: DE CONIFERE, MIXTE ŞI FOIOASE.
• PĂDUREA DE CONIFERE CREŞTE DE OBICEI ÎN MUNŢI. CONIFERELE
AU FRUNZELE ÎN FORMĂ DE ACE: BRADUL, PINUL, ZADA. CRESC ŞI LA
TEMPERATURI DE –40 ... –60 DE GRADE CELSIUS.
• CRESC PUŢINE PLANTE, E ÎNTUNERIC.
• TRĂIESC: VULPEA, JDERUL, COCOŞUL-DE-PĂDURE, CIOCĂNITOAREA.
• ÎN PĂDUREA MIXTĂ ...
• ÎN PĂDURILE DE FOIOASE CRESC ..., TRĂIESC ... .
OAMENII AJUTĂ PĂDUREA:
• SĂDESC COPACI,
• AMENAJEAZĂ REZERVAŢII,
• ECONOMISESC LEMNUL, HÂRTIA,
• FOLOSESC OBIECTE DIN PLASTIC.
TEMA: VIAŢA ÎN STEPĂ
OBIECTIVELE
ASTĂZI VOM ÎNVĂŢA:
DESPRE ZONA DE STEPĂ;
CE COPACI, PLANTE CRESC;
CE ANIMALE TRĂIESC;
CE BOGĂŢII NATURALE SUNT ÎN STEPĂ.
1. Repetarea celor învăţate anterior (în baza schemei Zonele pământului).
2. Însuşirea cuvintelor/ terminologiei noi, repetarea.
Compară!
stepă – степь climă – климат pelin – полынь relief – рельеф
3. Memorarea cuvintelor, exersarea, evaluarea.
4. Alcătuirea îmbinărilor de cuvinte, a propoziţiilor.

11. - 11 -
ÎN STEPĂ
În Republica Moldova avem: zonă de stepă şi zonă de stepă cu
păduri.
La nord: Stepa Bălţiului (or. Bălţi), la sud – Stepa Bugeacului.
Acvila de stepă este în Cartea Roşie a Republicii Moldova. În stepă
oamenii cresc mult grâu.
Sunt bogăţii naturale: petrol, gaz natural, minereu de fier, cărbune.
CRESC
negară
zambile
pelin
păiş de stepă
TRĂIESC
antilopa-saiga
acvilф de stepă
prepeliţă
greieri
gândaci
fluturi
CUVINTE-CHEIE: SĂ REPETĂM!
ciocănitoare – дятел
plămâni – лёгкие
abundent – обильно
uscat – суша
suprafaţă – площадь
сuprinde – охватывает
ger – мороз
rădăcină – корень
ramificat (de la ram –
вeткa) – ветвистый
negară – пырей
iarbă – трава
vânt – ветер

12. - 12 -
TEMA: SAVANA – RAIUL IERBURILOR
OBIECTIVELE
ASTĂZI VOM ÎNVĂŢA DESPRE:
SAVANE;
TIMPUL DIN SAVANE;
FLORĂ, FAUNĂ;
OCUPAŢIILE OAMENILOR.
VOCABULARUL/ TERMINOLOGIA
SĂ REPETĂM!
uscat – сухой, сухо, суша
iarbă – ierburi
des, înalt
timp – время, погода
depozit – хранилище
rădăcină – rădăcini
vapor – vapoare
condiţii – условия
aspru – суров, суровый
umed – влажный
a seca – высыхать,осушить
secetă – засуха
salcâm – акация
trunchi – ствол
a se evapora – испариться
FAMILII DE CUVINTE:
ploaie – ploios – plouă
umed – ud – umezeală
uscat – a se usca – uscător de păr
cald – călduri – călduros
înalt – înălţime
viaţă – a supravieţui
depozit – a depozita
iarbă – erbivor
carne – carnivor
SINONIME:
copac – arbore – pom
COMPARĂ!
rai – рай
a se adapta – адаптироваться
ALCĂTUIM ÎMBINĂRI DE CUVINTE:
cald, călduros
timp …
…
înaltă
iarbă …
…
aspră
climă …
…
gros
trunchi …
…
frumoasă
viaţă …
…
spinos
copac …
pitic
ALCĂTUIM PROPOZIŢII. MODEL:
1. În sezonul umed, când plouă, pământul este mlăştinos. 2. Arborii depozitează apa în trunchiuri. …

13. - 13 -
INFORMAŢII-REZUMAT:
EXERCIŢIILE 1-5 DIN MANUAL.
TEME: cuvintele noi, informaţii-rezumat, exprimarea atitudinii faţă de una din situaţii(la alegere):
punctul A sau punctul B.
Scrie opinia proprie. Poţi să scrii şi în limba rusă.
SITUAŢIE
CE CREZI TU? AU PROCEDAT BINE?
(4 propoziţii)
A. Acesta este un bar. Un bar în
baobab.
_____________________________________________________
_____________________________________________________
_____________________________________________________
_____________________________________________________
____________________________________________________
B. Oamenii taie copaci. _____________________________________________________
_____________________________________________________
_____________________________________________________
_____________________________________________________
____________________________________________________
TEMA: JUNGLA – PĂDURI TROPICALE
OBIECTIVELE
ASTĂZI VOM ÎNVĂŢA DESPRE:
JUNGLE;
CLIMA JUNGLEI;
FLORĂ, FAUNĂ (PLANTE, ANIMALE);
OCUPAŢIILE OAMENILOR.
Savanele sunt spaţii mari, deschise. Aici cresc ierburi. Savana este raiul
animalelor ierbivore. Copacii sunt pitici, spinoşi. Cele mai mari savane sunt în
Africa. Clima este caldă tot anul. Aici sunt două anotimpuri: unul uscat şi altul
ploios.Condiţiile de viaţă sunt aspre.
Când nu plouă, seacă ruurile, copacii sunt fără frunze, ierburile se usucă.
Animalele găsesc cu greu mâncare şi apă. Când plouă, cresc ierburi dese şi înalte,
până la 2-4 metri. Copacii cresc lângă râuri. Aici creşte baobabul, salcâmul. Când
e secetă (nu plouă) copacii depozitează apa în trunchi. Trăiesc animale ierbivore
şi carnivore.
Oamenii cultivă legume, fructe, cresc animale. Casele oamenilor sunt din crengi,
piele, pe jos pun ierburi uscate. Cund nu plouă, dorm în aer liber, ... admiră
stelele.

14. - 14 -
VOCABULARUL/ TERMINOLOGIA
SĂ REPETĂM!
des, înalt
condiţii – условия
verde – зеленый
a cădea – падать
hrană – еда
insectă – насекомое
trunchi– ствол
a pierde – терять
de aceea – поэтому
CUVINTE NOI:
a străbate – проходить
aproape – близко, почти
în fiecare zi – каждый
день
o specie, două specii – вид
uimitor – удивительный
(păsări de) pradă – хищные
o pană – două pene, перья
pericol – опасность
FAMILII DE CUVINTE:
ploaie – ploios – plouă
umed – ud – umezeală
uscat – a se usca
înalt – înălţime
viaţă – a supravieţui –
vieţuitoare
a creşte – creştere
soare – (lumină) solar(-ă)
frunză – frunziş
SINONIME:
copac – arbore – pom
ANTONIME:
uscat – umed
COMPARĂ!
junglă – джунгли
veşnic – вечный, вечно
liane – лианы
PĂIANJEN LILIAC
ŞARPE VULTUR
BROASCĂ-ŢESTOASĂ
MUSCA ŢEŢE
ALCĂTUIM ÎMBINĂRI DE CUVINTE:
vultur
pană de…
…
mici
păsări …
…
aspră
climă …
…
e cald
în fiecare zi …
…
pădurea
a străbate ...
…
…
copac …
pitic
ALCĂTUIM PROPOZIŢII. MODEL:
Jungla este în pericol: oamenii taie copacii. Dispar (исчезают) plante şi animale. Jungla trebuie
salvată (спасена). Vulturul mănâncă carne.
Pădurile tropicale (jungla) sunt cele mai dese şi mai umede păduri, greu de
străbătut, cu mlaştini. Clima e caldă, foarte umedă, plouă în fiecare zi. De aceea
cresc foarte multe ...
Jungla este veşnic verde, fiindcă peste 3000 de plante nu-şi pierd frunzele.
Oamenii folosesc plantele ca hrană, medicamente. În junglă este multă hrană.
De aceea aici trăiesc multe animale, păsări, insecte ...
În junglă copacii sunt prea deşi. Aici trăiesc diferite triburi.
Oamenii sunt nomazi (кочующие). Aceşti locuitori se hrănesc cu legume, fructe,
carne şi peşte.

15. - 15 -
EXERCIŢIILE 1-4 DIN MANUAL.
TEME: cuvintele noi, informaţii-rezumat, comentarea situaţiei în tabel (la alegere): punctul A sau
punctul B.
Scrie opinia personală. Se poate şi în limba rusă.
SITUAŢIE
CE FACI TU?
(4-5 propoziţii)
Aceasta este o junglă. Oamenii taie mulţi
copaci. Trăieşti şi tu acolo.
A.______________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
Un indian din America de Sud a venit în
oraşul vostru. Tu, colegul tău şi indianul
eraţi într-un autobuz. Colegul spune că
nu vrea să stea lângă un indian.
B._______________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
________________________________________________
E V A L U A R E
1. Scrie:
în limba rusă în limba română propoziţii
plămâni – _______________
necesar – _______________
conuri – ________________
conifere – _______________
foioase – _______________
uscat – _________________
ger – ___________________
iarbă – _________________
rădăcină – ______________
vânt – __________________
тополь – _______________
дуб – __________________
иголки – _______________
лето – _________________
густой – _______________
земля – ________________
дятел – ________________
идёт дождь – ___________
расти – ________________
еда – __________________
verde: ____________________
__________________________
plouă:_____________________
__________________________
în fiecare zi: _______________
__________________________
trăiesc: ___________________
__________________________
păduri: ___________________
__________________________
2. Scrie zonele de păduri.
c _______________ m _______________ f _______________
3. În stepă trăiesc animalele: __________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________

16. - 16 -
4. În junglă clima este: _______________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
5. Я сам о себе.
1. Я учу румынский, потому что…
• это требуют родители,
• узнаю много нового и интересного,
• живу в этой республике,
хорошо знать много языков,
не хочется мне учить язык,
в школе требуют,
интересно.
2. Мне нравится учиться:
• всегда,
• иногда,
• никогда.
3. Для того чтобы хорошо учиться, нужно:
• иметь интерес к учебе,
• уметь списывать,
• активно работать на уроках,
• иметь хорошие отношения с учителями.
4. Когда я получаю по предмету плохую оценку,
• стараюсь исправить её на следующем уроке,
• больше занимаюсь по этому предмету,
• ничего не делаю.
TEMA: PLANTE ŞI ANIMALE DIN REPUBLICA MOLDOVA.
CÂMPIILE, BAZINUL ACVATIC
OBIECTIVELE
ASTĂZI VOM ÎNVĂŢA DESPRE:
CÂMPIILE REPUBLICII MOLDOVA;
IERBURI, ARBUŞTI, ARBORI;
PLANTE MEDICINALE;
CARTEA ROŞIE;
PLANTE, ANIMALE ACVATICE.
VOCABULARUL/ TERMINOLOGIA
SĂ REPETĂM!
condiţii – условия
iarbă, ierburi
mal, maluri
lac, lacuri
râu, râuri
FAMILII DE CUVINTE:
fân – fâneaţă
umed – ud – umezeală
plante – a planta
a creşte – creştere
frunză – frunziş
PĂŞUNI
TRIFOI
Выбрать один ответ
(по каждому пункту)
Нужный ответ списать
1.
2.
3.
4.

17. - 17 -
CUVINTE NOI:
fân – сено
păşuni – пастбище
(plante) dăunătoare – вредные
a se întrebuinţa – употребить
alimentaţie – пища
odolean – валериана
pericol – опасность
(plante) acvatice – de apă
SINONIME:
copac – arbore – pom
ANTONIME:
uscat – umed
folositor – dăunător
COMPARĂ!
plop – тополь
cicoare – цикорий
pelin – полынь
păşuni – a paşte – пасти
acva – apă
trifoi – трилистник, клевер
FÂN PAPURĂ
NUFĂR ALB
STUF
ALCĂTUIM ÎMBINĂRI DE CUVINTE:
…
relief …
…
…
plante medicinale
…
verzi
arbori …
…
bune
condiţii …
…
…
mal frumos
…
…
râu …
adânc
ALCĂTUIM PROPOZIŢII. MODEL:
Lumea plantelor din Republica Moldova este variată. În câmpii sunt
diferite ierburi (păpădia, macul, cicoarea, pelinul, salvia, pătlagina ş.a.);
arbuşti (măceşul, păducelul ş.a.); arbori (stejarul, arţarul, salcâmul,
plopul, teiul ş.a.). Din salcie, trestie sau papură se fac diferite obiecte.
COŞURI
C Â M P I A R E P U B L I C I I M O L D O V A
IERBURI
• PĂPĂDIE, CICOARE, PELIN, SALVIE, NEGARĂ, MAC, TRIFOI, PĂTLAGINĂ.
COPACI/ ARBORI
• STEJARI, ARŢARI, SALCÂMI, PLOPI, TEI.
ARBUŞTI
• PĂDUCEL, PORUMBAR, MĂCEŞ.

18. - 18 -
PLANTE ŞI ANIMALE ACVATICE (ÎN APĂ, PE MALURI)
Scrie/spune, ce plante sunt incluse în Cartea Roşie a
Republicii Moldova.
EXERCIŢII DIN MANUAL: pag. 99, 101.
TEME: cuvintele noi, informaţii-rezumat.
ACTIVITATE INDIVIDUALĂ
CUM SUNT EU?
OPINIA PERSONALĂ: COPIAŢI VARIANTELE
POTRIVITE PENTRU VOI.
СПИСАТЬ ВАШ ВАРИАНТ:
1, МАКСИМУМ 2 ПО 3-ЁМ ПУНКТАМ.
A. Думаю, что я добрый человек.
Я готов/ готова делиться друзьями всем, что
у меня есть.
Не всегда бываю добрым (доброй)
с природой.
Думаю, что природе не нужна моя доброта.
B. Я считаю себя честным человеком.
Я всегда и всем говорю правду.
Cтараюсь говорить правду, но не всегда
у меня это получается. Тогда я придумываю
какую-то историю.
Иногда говорю неправду, чтобы не огорчать
родителей, учителей или друзей.
Completaţi!
Pe maluri cresc … ; trăiesc … . Plantele din apă au rădăcinile lungi. Le place
apa şi raţelor sălbatice, gâştelor, lebedelor ş.a. Nufărul alb este cea mai
frumoasă plantă acvatică. Nufărul este podoaba (украшение) apelor, iar salcia
este umbra (тень) apelor.
VIDRĂ COCORI LEBEDE ŞERPI
STUF RÂU SALCIE
ŞOPÂRLĂ NUFĂR BROASCĂ NUTRIE

19. - 19 -
С. Думаю, что я заботливый человек.
Mогу проявлять заботу о больных, пожилых
людях, о младших.
Mогу заботится о животных, растениях.
У меня нет денег, чтовы покупать еду
птицам, животным.
Люблю своего щенка (котёнка, попугая),
поэтому забочусь о нём, люблю природу.
Hе знаю, как это заботиться о ком-то.
Не люблю убирать двор, парки и.т.д.
TEMA: PĂDUREA ESTE O CETATE VERDE
OBIECTIVELE
ASTĂZI VOM ÎNVĂŢA DESPRE:
PĂDURILE REPUBLICII MOLDOVA, CODRII;
POIENE;
PLANTE MEDICINALE;
CARTEA ROŞIE;
ANIMALE DE PĂDURE.
VOCABULARUL/ TERMINOLOGIA
SĂ REPETĂM!
fân, râu, râuri, păşuni,
(plante) dăunătoare, foioase,
a se întrebuinţa, papură, odolean, pericol,
nufăr,
(plante) acvatice, trifoi, stuf, suprafaţă,
secular.
FAMILII DE CUVINTE:
fân – fâneaţă
umed – ud – umezeală
plante – a planta
a creşte – creştere
frunză – frunziş
păşuni – a paşte
floare – a înflori – înflorit
CĂPRIOARĂ
IEPURE
PUPĂZĂ
CUC
MELC
VIORELE
CUVINTE NOI:
deal, dealuri – холм
a (se) întâlni –встретить(ся)
a ocupa – занимать
ţară, ţări – страна
pupăză – удод
a se găsi – находиться
codru, codri
alun, aluni – лесной орех (дерево)
alună, alune – лесной орех (плод)
trunchi – ствол
coajă, coji – кора
ghindă, ghinzi – желудь
SINONIME:
copac – arbore – pom
a se afla – a se găsi
ANTONIME:
uscat – umed
folositor – dăunător
COMPARĂ!
păşuni – a paşte – пасти
coroană – crona
trifoi – трилистник, клевер
acva – apă
parchet, iaht, poiană

20. - 20 -
ALCĂTUIM ÎMBINĂRI DE CUVINTE:
…
coroană …
...
...
plante ierboase
…
de stejar
trunchi …
…
de tei
flori …
...
...
stejar secular
…
…
coarne …
acre
ALCĂTUIM PROPOZIŢII. MODEL:
Stejarul are flori mici, galbene. Din lemnul de stejar se
fabrică mobilă, iahturi, parchet ş.a. Veveriţele mănâncă alune.
Mistreţii mănâncă ghinde.
EXERCIŢII DIN MANUAL: pag. 103.
TEME: cuvintele noi, informaţii-rezumat.
PĂDURILE MOLDOVEI
PĂDURI SUNT ŞI PE DEALURI, ŞI PE CÂMPII. ELE OCUPĂ CIRCA 10% DIN
SUPRAFAŢA ŢĂRII. CELE MAI MARI PĂDURI, CODRII, SE AFLĂ ÎN ZONA
DE CENTRU. ÎN PĂDURI CRESC STEJARUL, SALCÂMUL, ALUNUL, CORNUL
Ş.A.
STEJARUL
STEJARUL ESTE UN COPAC CU COROANĂ MARE ŞI BOGATĂ.
RĂDĂCINILE SUNT LEMNOASE ŞI RAMIFICATE. ARE TRUNCHI
PUTERNIC, COAJĂ GROASĂ. FRUCTUL STEJARULUI ESTE GHINDA.
POIENELE
ÎN POIENE CRESC: GHIOCELUL, VIOREAUA, ZMEURUL, PĂDUCELUL,
COACĂZUL NEGRU Ş.A.
ÎN PĂDURILE DE FOIOASE TRĂIESC MULTE ANIMALE (CĂPRIOARA,
CERBUL, MISTREŢUL, VULPEA, BURSUCUL, ARICIUL, IEPURELE), PĂSĂRI
(CUCUL, PUPĂZA...), ŞОPÂRLA, ŞERPI, INSECTE ... SUNT ŞI PLANTE
MEDICINALE Ş.A.
CARTEA ROŞIE A REPUBLICII MOLDOVA
GHIOCELUL, LĂCRIMIOARA, LALEAUA-PESTRIŢĂ, BUJORUL-DE-PĂDURE Ş.A.

21. - 21 -
ACTIVITATE INDIVIDUALĂ
CUM SUNT EU?
OPINIA PERSONALĂ: COPIAŢI VARIANTELE
POTRIVITE PENTRU VOI.
A. Думаю, что я ценю красоту (и природу).
Я готов/ готова ухаживать за цветами и в
классе, во дворе,в городе и в лесу.
Не всегда обращаю внимание на природу,
потому что у меня нет времени, поиграю
лучше.
Думаю, что красота в жизни не обязательна.
Люблю и ценю красоту во всем: и музыку, и
природу.
Я люблю только красивые вещи!
B. Думаю, что я справедливый человек.
Я всегда и во всем стараюсь быть
объективным.
Стараюсь никого не обижать, но не всегда у
меня это получается.
Если нужно быть на чьей-то стороне, то я
принимаю сторону близких мне людей.
Я всегда на стороне обиженных.
Не знаю, как защитить кого-то.
Не знаю, как защитить кого-то, но хочу.
TEMA: PLANTE DECORATIVE
OBIECTIVELE
ASTĂZI VOM ÎNVĂŢA DESPRE:
PLANTELE DECORATIVE;
PLANTE DE CAMERĂ;
FLORICULTORI.
VOCABULARUL/ TERMINOLOGIA
SĂ REPETĂM!
deal, dealuri, a (se) întâlni, râu,
râuri, pupăză, trunchi, a ocupa,
nufăr, ghindă, (plante) acvatice,
ţară, ţări, a (se) găsi.
CUVINTE NOI:
a cultiva – выращивать
colţ, colţuri – угол
confortabil – удобно, уютно
grădină – сад, двор
ghiveci, ghiveciuri – горшок
locuinţă, locuinţe – жильё
FAMILII DE CUVINTE:
plante – a planta
a creşte – creştere
floare – a înflori – înflorit
SINONIME:
a se afla – a se găsi
ANTONIME:
folositor – dăunător
FUCSII
ORHIDEE
MUŞCATE

22. - 22 -
de-a lungul... – вдоль (дороги)
exterior – экстерьер, внешний
interior – интерьер
muşcate – герань
COMPARĂ!
parc, gladiole, crizanteme,
begonii, astre, aloe, asparagus.
TRANDAFIRI
ALCĂTUIM ÎMBINĂRI DE CUVINTE:
…
coroană …
...
interior
plante de …
...
de salcâm
trunchi …
...
tei
flori de ...
...
...
aromă plăcută
…
…
flori …
roşii
ALCĂTUIM PROPOZIŢII. MODEL:
Parcurile din oraşul Chişinău sunt frumoase, cu multe flori. Îmi place aroma liliacului, a trandafirilor, a
lăcrimioarelor. În clasă avem multe ghiveciuri cu flori.
PLANTE DECORATIVE DE INTERIOR (FLORI DE CAMERĂ)
VIORELE FICUS MUŞCATE
ORHIDEE ASPARAGUS BEGONIE
PLANTE DECORATIVE DE EXTERIOR (FLORI DE GRĂDINĂ)
CRINI PETUNII MUŞCATE

23. - 23 -
LĂCRIMIOARE LILIAC LALELE
PANSELUŢE BRÂNDUŞE ASTRE
EXERCIŢII DIN MANUAL: pag. 105.
TEME: cuvintele noi, informaţii-rezumat.
ACTIVITATE INDIVIDUALĂ
СИТУАЦИЯ
OPINIA PERSONALĂ:
COPIAŢI VARIANTELE
POTRIVITE PENTRU VOI.
Классный руководитель объявил ребятам, что в Ботанический сад удалось достать только 18
бесплатных билетов. Он объяснил:
– Вас в классе 30 человек. Я вас всех люблю и не могу решить, кому дать эти билеты. Сделайте это
сами. Я предлагаю несколько вариантов решения этой проблемы. Выберите тот, который вы считаете
лучшим, или предложите свой вариант распределения билетов.
КАК БЫ ТЫ ПОСТУПИЛ В ЭТОЙ СИТУАЦИИ? ВАРИАНТЫ:
Предложу тянуть жребий, чтобы не было
обидно;
Предложу решить голосованием: кто достоин
получить билет;
Предложу отдать билеты тем, кто заслужил их
хорошей учебой и активной работой;
Скажу что не пойду, уступлю билет другим;
Другое решение.
TEMA: LIVEZILE ŞI PODGORIILE MOLDOVEI
OBIECTIVELE
ASTĂZI VOM ÎNVĂŢA DESPRE:
CE FRUCTE CRESC, CUM SUNT ELE;
VIŢA-DE-VIE ŞI STRUGURI;
POMICULTORI ŞI VITICULTORI.

24. - 24 -
VOCABULARUL/ TERMINOLOGIA
SĂ REPETĂM!
a cultiva – выращивать
de-a lungul... – вдоль (дороги)
CUVINTE NOI:
coacăză – смородина
congelator – морозилник
a conţine – содержать
murături – соленья
a şti – знать
a stropi – брызгать
strugure, struguri – виноград
precipitaţii – осадки (дождь)
a purifica (aerul) – очищать
podgorii – виноградники
FAMILII DE CUVINTE:
pom – pomicultor
viţă-de-vie – viticultor
gustos – gust
dulce – dulceaţă
curat – a curăţa
strop – a stropi
SINONIME:
a se afla – a se găsi – a fi
ANTONIME:
folositor – dăunător
COMPARĂ!
vişine, cireşe, piersici, fructe,
vitamine, bogată, curat
OMIDĂ, OMIZI
CIREŞE
ZMEURĂ
CAISE
PRUNE
REŢINE!
P O M I F R U C T E
UN MĂR, DOI MERI
UN PĂR, DOI PERI
UN PIERSIC, DOI PIERSICI
UN CAIS, DOI CAIŞI
UN GUTUI, DOI GUTUI
UN VIŞIN, DOI VIŞINI
UN CIREŞ, DOI CIREŞI
UN PRUN, DOI PRUNI
UN ZMEUR, DOI ZMEURI
UN COACĂZ, DOI COACĂZI
UN MĂR, DOUĂ MERE
O PARĂ, DOUĂ PERE
O PIERSICĂ, DOUĂ PIERSICI
O CAISĂ, DOUĂ CAISE
O GUTUIE, DOUĂ GUTUI
O VIŞINĂ, DOUĂ VIŞINE
O CIREAŞĂ, DOUĂ CIREŞE
O PRUNĂ, DOUĂ PRUNE
O ZMEURĂ, DOUĂ ZMEURE
O COACĂZĂ, DOUĂ COACĂZE

25. - 25 -
ALCĂTUIM ÎMBINĂRI DE CUVINTE:
proaspete
fructe congelate
…
vişine
dulceaţă de …
...
pomii
a stropi …
...
fetească
struguri ...
...
...
a curăţa …
aerul
…
coacăză …
neagră
ALCĂTUIM PROPOZIŢII. MODEL:
Bunica are fructe proaspete, uscate, conservate, congelate. Mie îmi plac fructele proaspete, dar mamei îi
plac fructele uscate. Mie îmi plac merele, iar mamei îi plac cireşele şi piersicile. Pomii curăţă (purifică) aerul,
aduc precipitaţii, hrănesc animalele, păsările, insectele.
EXERCIŢII ÎN MANUAL, pag. 106-109.
TEME: cuvintele noi, informaţii-rezumat, comentarea situaţiei în tabel (la alegere): punctul A sau
punctul B.
Scrie opinia personală pentru situaţiile de mai jos. Poţi scrie şi în limba rusă.
SITUAŢIE CE FACI TU? (4-5 propoziţii)
ESTE LUNA NOIEMBRIE. PESTE CÂTEVA
ZILE VA FI GER, ZĂPADĂ. DAR ÎN LIVADĂ
SUNT ÎNCĂ MULTE MERE. CE FACI TU?
A.______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
FRUCTE
MULTE FRUCTE GUSTOASE CRESC
ÎN MOLDOVA. ELE CONŢIN
VITAMINE NECESARE
ORGANISMULUI. FOLOSIM FRUCTE
USCATE, PROASPETE,
CONSERVATE ŞI CONGELATE.
SOIURI DE MERE: IONATAN, GALBEN,
ROMUS, RENETE, ASTRAHAN ROŞU
Ş.A.
PENTRU A AVEA O ROADĂ BOGATĂ
PRIMĂVARA POMII SE CURĂŢĂ, SE
STROPESC ÎMPOTRIVA OMIZILOR.
STRUGURI
SOIURI DE VIŢĂ-DE-VIE (DE
MASĂ, DE VIN): FETEASCĂ,
ŞASLA ALBĂ/ ROZĂ, MOLDOVA,
CARDINAL, CABERNET, COARNĂ
NEAGRĂ...
STRUGURII SE COC ÎN AUGUST-
OCTOMBRIE. DIN STRUGURI
PREGĂTIM DULCEAŢĂ, COMPOT,
MARMELADĂ, JELEU. DIN
STRUGURI VITICULTORII FABRICĂ
ŞI VIN.

26. - 26 -
E LUNA SEPTEMBRIE. ZIUA TA DE NAŞTERE.
INVITAŢII ŢI-AU ADUS MULŢI-MULŢI
STRUGURI. DACĂ VOR STA MAI MULTE
ZILE, NU VOR FI BUNI DE CONSUMAT.
CE FACI TU?
B.______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
_______________________________________
TEMA: ANIMALE SĂLBATICE ŞI DOMESTICE
OBIECTIVELE
ASTĂZI VOM ÎNVĂŢA:
DESPRE UNELE ANIMALE: UNDE TRĂIESC, CUM SUNT ELE;
DESPRE MEDIUL DE VIAŢĂ AL ANIMALELOR;
DE CE OMUL CREŞTE ANIMALE DOMESTICE;
CU CE SE HRĂNESC ANIMALELE.
VOCABULARUL/ TERMINOLOGIA
SĂ REPETĂM!
Şarpe, şerpi; bursuc, bursuci,
păsări călătoare, nurcă, vidră,
ondatră, şopârlă, mistreţ,
prepeliţă.
CUVINTE NOI:
hibernare – зимняя спячка
(păsări) răpitoare –хищные
(păsări) sedentare (сидеть)
peşte – peşti
şobolan – крыса
bâtlan – цапля
biban – окунь
cârtiţă – крот
FAMILII DE CUVINTE:
a se hrăni – hrană
apă – acvatic
a ierna – iarnă
SINONIME:
a trăi – a vieţui
se găsesc – se află – sunt
ANTONIME:
folositor – dăunător
COMPARĂ!
a se adapta – адаптироваться
dropie – дрофа
caras – карась
ştiucă – щука
somn – сом
crap – карп
COCOSTÂRC
PIŢIGOI
GÂSCĂ GÂŞTE
ALBINĂ
APICULTOR MIERE

27. - 27 -
REŢINE!
A N I M A L E
SĂLBATICE DOMESTICE
căprioară, căprioare
vulpe, vulpi
lup, lupi
mistreţ, mistreţi ...
cal, cai iepure, iepuri
vacă, vaci găină, găini
oaie, oi curcă, curci
porc, porci câine, câini ...
ALCĂTUIM ÎMBINĂRI DE CUVINTE:
sedentare
păsări migratoare
…
s…
animale d...
…
…
faună bogată
...
insecte
hibernează ...
...
graur
păsări ...
călătoare …
...
animale ...
de stepă cocorul
M E D I I D E V I A Ţ Ă
În păduri, pe malurile râurilor sunt şerpi, şopârle ş.a. care distrug
ţânţari, fluturi de noapte, gândaci etc. În Moldova sunt peste 15 mii
de specii de animale. Cele mai multe sunt în păduri. În păduri s-a
adaptat şi fazanul.
Iarna hibernează: bursucul, ariciul, şerpii, insectele.
Păsările călătoare pleacă în ţărilre calde: privighetoarea, rândunica,
cucul, pupăza. Dar nu şi piţigoiul, ciocănitoarea, cioara, fazanul...
Ele iernează la noi.
Fauna bazinelor acvatice este variată: şobolanul de apă, vidra; raţa şi
gâsca sălbatică, bâtlanul.

28. - 28 -
ANIMALELE ADUC FOLOASE OMULUI:
VACA ? PORCUL PĂSĂRILE ALBINELE
… ... carne … …
carne ... slănină carne polen
piele ... păr pene, fulgi ceară
... piele puf propolis
Păsările se hrănesc cu boabe de grâu, de porumb/ păpuşoi ş.a. Animalele mănâncă iarbă, fân ş.a.
EXERCIŢII DIN MANUAL, pag. 115, 117.
TEME: cuvintele noi, informaţii-rezumat, comentarea situaţiei din tabel (la alegere): punctul A sau
punctul B.
Scrie opinia personală. Poţi scrie şi în limba rusă.
SITUAŢIE CE FACI TU? (4-5 propoziţii)
ESTE IARNĂ. ESTE MULTĂ
ZĂPADĂ. E GER. DAR ÎN PĂDURE
SUNT MULTE ANIMALE. GĂSESC
CU GREU HRANĂ. CE FACI TU?
A.__________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
TU AI AUZIT CUM VECINII TĂI
VORBEAU DESPRE VULPI. EI
VROIAU SĂ VÂNEZE O VULPE.
VECINUL VREA O CĂCIULĂ DIN
BLANĂ DE VULPE PENTRU
SOŢIA SA. CE FACI TU?
B.__________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________
____________________________________________________

29. - 29 -
E V A L U A R E
Scrie!
în limba rusă – 9 p. în limba română – 10 p. Propoziţii – 10 p.
fân _________________
a întrebuinţa __________
alimentaţie ___________
odolean ______________
pericol ______________
ghindă ______________
a ocupa ______________
a hiberna _____________
(păsări) răpitoare
____________________
Удод _______________
Холм _______________
Интерьер ____________
Выращивать _________
знать _______________
морозилник __________
осадки ______________
рыба ________________
крыса _______________
сирень ______________
ţară: ________________
grădină:______________
coacăză: _____________
sedentare: ____________
stejar: _______________
____________________
Total tabel: 29 p.
5. Scrie îmbinări de cuvinte, câte una cu fiecare cuvânt. 6 p.
…
relief …
…
…
plante …
…
…
arbori …
…
…
condiţii …
…
…
mal …
…
…
râu …
…
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
6. Completează. 4 p.
a. Parcurile din oraşul Chişinău sunt (cum?)___________________ , ... __________________. b. Îmi place
aroma (a cui?) ... __________________ . c. Îmi plac fructele (care?): ______________________ .
d. În clasă avem multe (ce?) ..._______________ .
7. Scrie câte 3 denumiri de ierburi, copaci, arbuşti. 9 p.
IERBURI
• ?
COPACI/
ARBORI
• ?
ARBUŞTI
• ?

30. - 30 -
8. Răspunde la întrebări. 4 p.
8.1. Cum este stejarul? ____________________________________________________________
8.2. Ce se face din lemnul de stejar? __________________________________________________
_______________________________________________________________________________
8.3. Ce mănâncă veveriţele? ________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
8.4. Cine mănâncă ghinzi? _________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
9. Tradu. 4 p.
9.1. Папа посадил две яблони. _____________________________________________________
_____________________________________________________________________________
9.2. Этот пьерсик красивый и вкусный. _____________________________________________
_____________________________________________________________________________
9.3. Мама купила 2 килограмма черешни. ___________________________________________
_______________________________________________________________________________
9.4. Возле нашего дома растет большой абрикос._____________________________________
_______________________________________________________________________________
10. Scrie în tabel ce folos aduc omului: 16 p.
CAPRA ALBINELE PORCUL GÂŞTELE
… … … …
În total: 72 de puncte
Notele: „10” – 71-72 p.; „9” – 67-70 p.; „8” – 62-66 p.; „7” – 55-61 p.; „6” – 46-54 p.; „5” – 35-45 p.;
„4” – 24-34 p.; „3” – 13-23 p.; „2” – 6-12 p.; „1” – 1-5 p.
11. Comentează situaţia din tabel. Poţi scrie şi în limba rusă.
CITEŞTE TEXTUL. CINE ARE DREPTATE? SCRIE ÎN 5 PROPOZIŢII. POŢI SĂ SCRII ŞI ÎN LIMBA
RUSĂ.
(КTO ПОСТУПИЛ ПРАВИЛЬНО В ЭТОЙ СИТУАЦИИ? ОБЪЯСНИ СВОЮ ТОЧКУ ЗРЕНИЯ.)
Bine sau rău
Odată Petrică şi Nicu au găsit pe drum doi arici. Petrică şi-a luat un arici şi Nicu şi-a luat un arici. S-au
dus acasă foarte bucuroşi.
Peste câteva zile se întâlnesc băieţii şi încep să se laude (хвастаться) cine dintre ei este mai grijuliu
(заботливый). Petrică spune:
– Eu hrănesc ariciul cu lapte. I-am făcut şi un pat moale.
Dar Nicu spune:
– Eu i-am dat ariciului două mere şi l-am dus în pădure.
Scrie aici!
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________

31. - 31 -
DICŢIONAR ROMÂN – RUS
LIMBA ROMÂNĂ LIMBA RUSĂ LIMBA ROMÂNĂ LIMBA RUSĂ
A
abundent
un ac, două ace
a se adapta
a aduce
un alun, doi aluni
o alună, două alune
aproape
un arbore, doi arbori
un arbust, doi arbuşti
un arţar, doi arţari
aspru
B
blând, blânzi
o bufniţă, două bufniţe
un bursuc, doi bursuci
C
cald, călduros
carne
carnivor
o căprioară,
două căprioare
a cădea
cărbune
ceară
un cerb, doi cerbi
o ciocănitoare,
două ciocănitori
o câmpie, două câmpii
o coajă, două coji
un cocoş-de-pădure,
doi cocoşi-de-pădure
a se comporta
confortabil
un con, două conuri
congelat
o condiţie, două condiţii
un conifer, două conifere
un copac, doi copaci
un corn, doi corni
un coş, două coşuri
o creangă, două crengi
a creşte
a cuprinde
a curge
обильно
игла (-ы)
адаптироваться
приносить, привозить
лесной орех (дерево)
лесной орех (плод)
близко, почти
дерево (-ья)
кустарник (-и)
клен (-ы)
суров, суровый
ласковый (-ые)
сова (-ы)
барсук (-и)
теплый, тепло
мясо
плотоядный
косуля (-и)
падать
уголь
воск
олень (-и)
дятел (-ы)
равнина, степь
кора, скорлупа
глухарь (-и)
вести себя
удобный, удобно,
уютно
шишкa (-и)
замороженный
условиe (-ия)
хвойнoе (-ыя)
дерево (-ья)
кизил
корзина (-ы)
ветка (-и)
расти
охватить, обнять
протекать
D
dăunător,
dăunători
de aceea
un deal, două dealuri
des
un depozit,
două depozite
a depozita
o dulceaţă,
două dulceţuri
E
erbivor
a se evapora
F
fabricat
în fiecare zi
un fier, două fiare
un fân, două fânuri
un fluture, doi fluturi
o foaie, două foi
foioase
folositor
un frasin, doi frasini
o frunză,două frunze
frunziş
G
a se găsi
o ghindă, două ghinzi
un gândac, doi gândaci
un greier, doi greieri
gros, groasă
H
hrană
o hârtie, două hârtii
I
o iarbă, două ierburi
erbivor
o insectă, două
insecte
Î
înalt, înalţi
înălţime
a (se) întâlni
întuneric
a întrebuinţa
вредный, вредно,
вредители
по этому
холм (-ы)
часто, густо, густой
хранилище (-а)
помещать в склад
варенье
травоядный
испариться
сделан, произведен
каждый день
железо
сено
бабочка (-и)
лист (-ья)
лиственные
полезный, полезно
ясень (-и)
лист (-ья)
листва
находиться
желудь (-и)
жук (-и)
кузнечик (-и)
толстый, толстая
еда
бумага (-и)
трава (-ы)
травоядный
насекомое (-ые)
высокий
высота
встретить (-ся)
темно, темнота
употреблять

32. - 32 -
LIMBA ROMÂNĂ LIMBA RUSĂ LIMBA ROMÂNĂ LIMBA RUSĂ
J
un jder, doi jderi
L
un lemn, două lemne
un locuitor, doi locuitori
un lup, doi lupi
M
un mal, două maluri
un măceş, doi măceşi
un mesteacăn,
doi mesteceni
mixt
mlăştinos
N
necesar
negară
o ninsoare, două ninsori
un nufăr, doi nuferi
O
a ocupa
odolean
oxigen
P
o pană – două pene
un păducel, doi păducei
o păpădie, două păpădii
pătlagină
păşune
pericol
piele
a pierde
o plantă, două plante
un plămân, doi plămâni
un plop, plopi
o ploaie, două ploi
ploios, ploioasă
un pom, doi pomi
(păsări de) pradă
un porumbar,
doi porumbari
precipitaţii
o prepeliţă,
două prepeliţe
proaspăt
a produce
o pupăză, două pupeze
куница (-ы)
дерево, древесина
житель (-и)
волк (-и)
берег (-а)
шиповник (-и)
береза (-ы)
смешанный
болотистый
нужный, необходимый
пырей
снегопад (-ы)
водяная (-ые) лилия(-и)
занимать
валериана
кислород
перo (-ья)
боярышник (-и)
одуванчик (-и)
подорожник (-и)
пастбище (-а)
опасность (-и)
кожа
терять, потерять
растение (-ия)
легкое, легкие
тополь (-я)
дождь (-и)
дождливый, дождливо
дерево (-ья)
хищный (-ые)
тёрн
осадки
перепел
свежий
производить
удод
R
ramificat
o rădăcină, două rădăcini
un râu, două râuri
S
un salcâm, doi salcâmi
a salva
o salvie, două salvii
slănină
un sol, două soluri
un spaţiu, două spaţii
o specie, două specii
o stea, două stele
un stejar, doi stejari
a străbate
o suprafaţă,
două suprafeţe
a supravieţui
a seca
secetă
(lumină) solar (-ă)
Ş
un şarpe, doi şerpi
o şopârlă, două şopârle
T
a tăia
timp
un trunchi,
două trunchiuri
Ţ
o ţară, două ţări
U
uimitor
o umbră, două umbre
umed, ud
un urs, doi urşi
uscat
a se usca
V
un vapor, două vapoare
o vară, două veri
o vulpe, două vulpi
o viaţă, două vieţi
verde
o vieţuitoare,
două vieţuitori
Z
o zambilă, două zambile
ветвистый
корень (-и)
река (-и)
акация (-и)
спасать
шалфей
сало
почва
пространство
вид
звезда (-ы)
дуб (-ы)
проходить
площадь (-и)
выживать
высыхать
засуха
солнечный
змея (-и)
ящерица (-ы)
резать, срезать
время, погода
ствол (-ы)
страна (-ы)
удивительно
тень (-и)
влажный, влажно
медведь (-и)
суша, сухой
высыхать, сушиться
пароход (-ы)
лето
лиса (-ы)
жизнь (-и)
зеленый
живое существо
гиацинт (-ы)