Ce diaporama a bien été signalé.
Nous utilisons votre profil LinkedIn et vos données d’activité pour vous proposer des publicités personnalisées et pertinentes. Vous pouvez changer vos préférences de publicités à tout moment.

Renasterea in italia

1 089 vues

Publié le

  • Soyez le premier à commenter

Renasterea in italia

  1. 1. A. I . , Italia Rena~terii afost un spafiu prosper fn care ora~ele rivale s-au aflat fn '"' '"' ~ '"' concurenfa permanenta. Insa, ciind marile puteri au fnceput sii intervinii, Italia a devenit "arena Europei". 1 1:aliaeste locul In care a ap~t Re~terea, marea mi,')care a secolelor 15 $i 16, care a generat Invierea culturii clasice, 1nflorirea artelor $i o nou~ conceptie a omu1ui asupra vietii. Printre numeroasele activi~ti studiate de ganditorii perioadei renascentiste a fost $i conducerea afacerilor statului -arta de a dobandi putere $i de a conduce. Noi concepii despre politica Cea mai celebra carte cu teme politice a fost Principele (1517), scris~ de Niccolo Machiavelli, care a studiat comportamentul celor mai mari politicieni In raport cu maniera In care ar fi trebuit s:I se comporte -o abordare atat de $oca,n~,Incit termenul ..machiavelic" este folosit " .,. IX O Rena~terea a inflorit sub patronajul familiei Medici, aflata la putere. Ace~ti ceta,eni-regi sunt portretiza'i ca Magi, in pictura lui Botticelli Adora,ia Magilor. C Lorenzo de Medici, prezentat in detaliu, in tabloul lui Benozzo Gazzoli, Cortegiul regilor magi, ilustreaza splendoarea epocii respective. O Lorenzo de Medici, cunoscut ~i sub numele de Lorenzo Magnificul, a fost un mare sprijinitor a! artelor, dar ~i un diplomat iste,. O Niccolo Machiavelli ( 1469- 1527), ale carui lucrari descriu, cu un realism dur , mijloacele prin care puterea poate ti dob§ndita ~i men,inuta. ~i ast:lzi pentru a descrie viclenia diabolicl. Machiavelli lnsu~i a fost un diplomat florentin, majoritatea afmnatillor sale avand la baza propriile sale observaW referitoare la -viata politicl din lta1ia. lta1ia se deosebea de restul Europei prin mai multe aspecte importante. in raport cu monarhille feudale ~i principatele de dincolo de Alpi, ltalia era 1mp(lrtita 1:n state nationa1e, multe dintre ele republici, a c~r prosperitate era datorata comertului ~i flnantelor . Aceasta era atribuit:l a~zarii ltaliei pe rutele comerciale spre Orientul Apropiat, de unde mirodeniile ~i produsele de lux erau importate ~i vandute 1:n Europa Central~ ~i de Nord. Prin urmare, oamenii de afaceri italieni au initiat practici ca finantele ~i contabilitatea. Ora~ele italiene au prosperat, iar arta ~i studiul erau practicate 1:n mod intens. Spre deosebire de corespondentele lor din nord, ora~ele au reu~it s~-~i mentiru! independenta datorit:l luptelor nesf~ite dintre papi ~iimp~ti, In cadrul carora fiecare parte Incerca sa o impiedice pe cealalta sa-~i extinda autoritatea. In schimb, o~ele rnai mari i~i ~spandeau autoritatea ~i In provincie, aristocratia bazata pe proprietati de pamant fuzionand rnai mult sau rnai putin cu noua clasa urbana de comercianti ~i bancheri. pana In secolul 15 s-au infiintat cinci state italiene rnajore. Milano, In partea de nord-vest, a fost un ducat, de~i conducatorii acestuia erau mai 107
  2. 2. 35 O Palazzo Pitti, in Floren,a, a fost construit din ordinul familiei Pitti in 1458 Marimea sa inspira putere, simbolizand aspira,iile familiilor instarite din aceasta perioada: O Papa Leo al X-Iea ~ ~i doi cardinali intr-o & pictura de Rafael. § Leo al X-Iea a ~ continuat sa sprijine ~ artele, lucru inceput ~ de primii papi ai ~ Rena~terii. de fapt lai mare LnSporta su~i, celebru pentru canalele s construit pe mare; s-a dezvolta parte in calitate de putere mari bunuri spre ~i dinspre est, afla nea in posesia unui lant de co] merciale ce se intindeau pan~ ndu-se de aseme lonii ~i puncte co la Marea Neagril lid~ unnarea s extinderea treac:l pestl Marea scm Papi atotputernici au continu~ cheltuie in patroni gel intima scan au numaral 492-1503), razboi1 503-13) ~i bogatul X-lea (1513-21). A cincea mare p la Napoli, care cupri 5udul Italiei; pentru acesta a fost dispUI Aragon (Spanio~) ! 5tatele mai mici dir . ~ena, Genoa ~i ~=~-, pap~ Iulius al 1l-lea :iin familia Medici Leo ,utere italiaru:1ern regatul de ndea cea rnai mare parte din o lunga perioada de tithp, tat lntre dinastiile rivale de ?i Anjou (franceza). Printre 1 oeninsula figurnu Fe=, mu Cu toate acestea, din 1490, situatia a sctpat sub control, din nefericire exact In momentul care noi state de drept centralizate, ca de ~mplu Franta ~i Spania, Incepusern s~ se rlarce. Boga~ ~i diviza~, Itaiia avea s~ fie )babil invada~ mai devreme sau mai tarziu; ~ prima interventie din afarn a fost provoca~ Ludovic Sforza, duce de Milano. Iwlat ~i ii, In 1494, acesta Conflictele din statele na1ionale Cont1ictele din statele na1;ionale erau adeseori vicioaSe, iar cer.Itenii de vaza, ca de exemplu membrii familiei Medici, puteau, la un moment dat, sa se afle 'in culmea puterii, pentru ca apoi sa decada ~i sa fie exila1;i. Cei ce se aflau la putere preferau sa-~i angajeze s01da1;imercenari decat cer.Iteni 'inanna1;i,~eful mercenarilor, sau condotieru] f'1ind o figura iara 'in pc perioadei :nascentiste; } acestuia 1dotierul I :0 Sforza )e care ft d~ amenintat de Florenta ~i Napo l-a lncurajat pe Regele Carol ai Alpii ~i sa:-~ipretinda: dreptul Napoli. A.5a au lnceput lungile razboaie italiene. Statele italiene au fost In curand eclipsate, conflictul devenind o lupta:pentru sta:panirelntre Franta ~i Spania, mult rnai distruga:toare decit vechile razboaie mercenare; In timpul acesteia Rorna a fost jefuita: (eveniment considerat ca sf~itul Rena~terii), iar Republica Florentina: a fost distrusa: ~i ln1ocuita:cu un ducat de Medici, , protectia Spaniei. Pana: la juma:tatea Jlui 16, cea rnai rnare parte a lta1iei se afla lntr-un mod direct sau indirect sub controlul "---'ei. Peninsula ltalica: avea sa: ra:mana: 1esigl Ijungl .1ilan, m~aj~ , lns~ cu asemen~ la condl ;~-l se1Ve~ dintre COI noroc ( Francl statulul >sirii s~r :enarilc ~ razbcera repteZt erau tratat~ SUD ~p('()h LU de a lupta a ajunge la un diplomatia l unei balante tinate retinerii 1434-64 Cosimo de Medic; conduce Florenfa 1450 Francesco Sforza fondeaza prima dinastie conducatoare In Milano 1469-92 Lorenzo Magnificul conduce Florenfa 1492-1503 Alexandru al VI-Iea este papa; fiul sOu, Cesare Borgia, are o scurta cariera de cuceritor. 1494 Invadarea Italiei de catre Carol al VII'-Iea al Franfei duce la Inceperea razboaielor italiene. 1500-30 Rena~tere importanta a artei 1503-1 3 'ulius all/-lea este papa 1504 Spanio/ii I; a/unga pe francezi din Napo/i 1513-21 Leo a/ X-/ea este papa 1517 Principe/e /ui Machiave//i 1527 Devastarea Rome; 1535 U/timu/ Sforza moare 1537 Cosimo de Medic; devine duce a/ F/orenfei 1556 Pacea de /a Cateau-Cambresis permite Spaniei sa fie puterea dominanta In Italia. "p(iIIII Impart Inca tJ1 je ta d( sW 5eco1 108 universala: 36 -REFORMAREA .ala )1 MONARHII I ul spiritual al cr~tinismului din vest, un conducltor italian central ce uprimarea nobilimii neascult.1toare ~i propriilor sale teritorii. Re~ind sa ~ Captivitatea de la Avignon ~i peste srna, papii din perioada renascentist.1 It sa aiba exagerate ambitii politice, sa mod excesiv CadeseoriIn calitate de 1ero~i ai artelor) ~i sa ducl o via~ ldaloaSa.Printre cei mai cunoscuti s- : papa Alexandru al Vl-lea de Borgi;J

×