1. AI doilea rtlzboi mondial a
zguduit marile imperii
europene pdntl la temelii.
Duptl 1945, in mod intentionat
sau nu, puterile coloniale s-au
retras, ltlsdnd in urmtl multe
state independente.
An 1914, imperiile europene din Asia ~i
I Africa erau putemice.. iar administratorii
imperiali erau siguri c~ fac o treab~ bun~
aducand civilizatia in randul popoarelor pe
care le s~paneau. in Imperiul Britanic, con-
trolul exercitat de "tara mam~" a fost inlocuit
cu autoguvemarea proprie -o implicare mai
mare sau mai mic~ in dirijarea propriilor afac-
eri -in comunit~tile in care coloni~tii albi se
aflau in majoritate. Dintre acestea, Canada,
Africa de Sud, Australia ~i Noua Zeeland~
deveniser~ deja cunoscute sub numele de
dominioane, ceea ce insernna c~ acestea sunt
parteneri independenti in cadrul imperiului.
Dup~ Primul R~zboi Mondial, coloniile
Germaniei ~i Turciei, care fuseser~ infrante, O Lordul Curzon.
au fost imp~rtite intre aliati, ins~ nu au viceregele britanic.
devenit posesiuni absolute. in schimb, acestea viziteaza Delhi in
au devenit tutele (mandate) ale Ligii 1903. El a divizat
Natiut1ilor. Dup~ ce le-a f~cut unele promisi- Bengalul in 1905.
uni arabilor in timpul r~zboiului, Marea provocand nemul,u-
Britanie a infiintat regatele Irak-ului ~i miri. ~i swadesh;.
Transiordanului (ast~zi Iordan), iar in 1932, o campanie de boi- ff
lrak-ul a ignorat suveranitatea britanic~ ~i a cot public impotriva ~
devenit independent. De asemenea, Marea produselor §
Britanie a promis c~ va crea o "Cas~ engleze~ti. ~
O Rebeli indieni Moplah captura,i de britanici
in 1925. Revolta musulmanilor Moplah din
1921 a deschis un deceniu de ciocniri violente
intre hindu~i ~i musulmani, in sud-vestul Indiei.
O A doua conferin,a la masa rotunda
despre independen,a Indiei fa,a de Marea
Britanie, la Londra in 1941. Discu'iile s-au
intrerupt cand s-a pus problema acordarii de
drepturi minorita,ilor.
Nationala" pentru evrei, dar in curand a
intampinat dificultati in indeplinirea obliga-
tiilor fata de arabi ~i evrei.
O ~i mai grava consecinta asupra imperiu-
lui s-a produs dupa al doilea razboi mondial,
in special in Orientul Mijlociu ~i Asia. Suve-
ranitatea coloniala fusese sfidata in multe zo-
ne, iar imperiilor coloniale, epuizate in urma
razboiului, li se parea imposibil sa a ia de la
275

2. SFAR~ITUL COLONIALISMULUI EUROPEAN
O jawaharlal Nehru (centru), ce! dintai prim-
minstru a! !ndiei, !anga Lordul Mountbatten ~i
so1ia sa, in 1947. Mountbatten a fost guver-
natoru! general a! dominionului !ndiei, inaugu-
rat in august 1947.
O Liga Musu!mana ~i-a manifestat pentru
prima data dorin1a cu privire la un stat a fost masacrul de la Amritsar din 1919, cand Armat~ National~ Indian~ (format~ in cea mai
musu!man independent in 1940, dupa care gloantele trupelor britanice au f1cut aproape mare parte din indieni, fo~ti prizonieri ai ja-
mi~carea a devenit irezistibila. Concesii!e !ui 400 de victime. .5i indienii erau violenti, dar ponezilor) care a luptat impotriva britanicilor.
Gandhi fa1a de musulmani au dus la cele mai eficiente campanii, sustinute de Dup~ rnzboi, Marii Britanii i-ar fi fost greu
asasinarea acestuia in 1948. Congres ~i conduse de Mahatma Gandhi s~ refuze independenta Indiei; ins~ alegerile
(1869-1848), avocatul devenit lider religios, generale din 1945 au rezolvat aceas~ prob-
cap~t. Franta a abandonat Libia ~i Siria, colo- aveau la baza: principiul actiunii pasive (non- lem~, deoarece noul guvern laburist britanic a
nia libian~ a Italiei, care fusese Infrant~, a violenta). Principala tactica: era nesupunerea promis retragerea. De fapt, britanicii, preocu-
devenit regat independent, la fel ca ~i fata: de autorita:ti, lnsa: fa:ra:opunere fizica:; de pati de propria lor tarn devasta~ de r~zboi,
Iordanul, iar In Palestina, Marea Britanie a exemplu, demonstrantii refuzau sa: se depla- erau nernb~tori s~ pIece. in 1946, majoritatea
renuntat pur ~i simplu la mandat, retr:lgandu- seze, dar nu luptau atunci cand erau lmpra:~ti- musulmanilor au votat in favoarea ligii, prin
se In 1948, l~sand Natiunile Unite s~ se con- ati cu forta. Aceasta: tactica: era atat de efi- urmare, violenta intercomunal~ a izbucnit, iar
frunte cu problema arabilor ~i evreilor . cienta:, lncat este folosita: adesea de manifes- Congresul, confruntat cu dou~ alternative:
jn Asia, victoriile japonezilor au umbrit tantii din lntreaga lume. r~zboi civil sau imp~rtire teritorial~, a adop-
imaginea superiorit~tii europene. Un episod tat-o in sil~ pe a doua. Aceasta a avut con-
dramatic a fost predarea celor 60.000 de mili- Tulburari interne secinte violente, cu multe victime, iar aproape
tari britanici ~i imperiali, care ap~rau inexpug- Situatia se complica datorita: deselor suspiciuni dou~ milioane de oameni din rindurile
nabilul Singapore. Cand In sfa~it japonezii au dintre hindu~i ~i musulmani, care s-au dedat la minorit~tilor au emigrat pentru a fi al~turi de
plecat, nationali~tii au preluat Indiile de Est acte grave de violenta: In anii 1920. Aceste cei de aceea~i religi.
olandeze, iar In Indochina francez~, un grup doua: comunita:ti au convietuit In multe zone in noaptea dintre 14-15 august 1947, India
de comuni~ti ~i nationali~ti au proclamat inde- ale Indiei britanice, lns:I hindu~ii erau peste tot ~i Pakistan au devenit independente. Ambele
pendenta Vietnamului cu capitala la Hanoi. In majoritate, cu exceptia nord-vestului ~i au ales s~ r~man~ in cadrul Commonwealth-
Olandezii au luptat pentru a redobandi con- nord-estului; ~i In 1930 unii musulmani au ce- ului britanic, cum era numit acum vechiul
trolul fostei lor colonii pan~ In 1949, cand rut ca, dupa: dobandirea independentei, aces- imperiu, iar in Marea Britanie se vorbea
aceasta a devenit independen~ sub numele te zone sa: formeze un stat musulman separat. despre viitorul rol al acestuia ca asociatie intre
de Indonezia. Francezii au avut mai mult suc- Acest antagonism a fost partial promovat de natiuni libere ~i independente.
ces In Indochina; ei au recapturat Hanoi, dar politica britanica:~i a fost intensificat de aran-
s-au confruntat cu o rezistent~ formidabil~. jamentele politice In cadrul ca:rora hindu~ii ~i Asia de sud~est
musulmanii erau lntotdeauna reprezentati se- Britanicii s-au retras ~i din Ceylon (acum Sri
India parat. Acesta a fost continuat In Guvemul din Lanka) ~i Birmania. Evenimentele din Malaya
Evenimentele din India britanic~ au urmat un 1935 al Actului Indian, care acorda multe s-au complicat din cauza unei minorit~ti co-
curs stabilit cu mult Inainte de r:lzboi. jndem- drepturi de autoguvemare indienilor. Congre- muniste inarmate, care a condus o campanie
nat de principala mi~care politic~ national~, sui National Indian a refuzat orice concesie In terorist~ din adincurile junglei intre 1948-
Congresul National Indian (denumit adesea fata Ligii Musulmane. principalul reprezentant 1960. Ei au fost infrinti la inceputul anilor
simplu "Congres"), guvemul britanic a decla- al comunita:tii islamice, pra:pastia dintre cele 1950, iar independenta din 1957 a fost urma~
rat 1n 1917 c~ India ar trebui s~ se Indrepte doua: comunita:ti adancindu-se treptat. de l~rgirea Federatiei Malaeziei in 1963.
spre autoguvemare, dar nu s-a f~cut referire In timpul celui de-al doilea ra:zboi mondial in Malaya, comunismul se identifica cu
la statutul de dominion. Asemenea "progrese" Marea Britanie era prega:tita: sa: recunoasca: minoritatea chinez~, dar in Vietnam gruparea
lente Ins~ nu-i satisf~ceau pe nationali~ti. independenta Indiei, cu conditia ca indienii sa: comunis~ a ajuns s~ reprezinte rezistenta
jn urmatorii ani s-au Inregistrat progrese coopereze cu englezii lmpotriva japonezilor, national~ impotriva imperialismului. incerca-
importante -ii1dienii au preluat conducerea dar indienii ~i doreau libertatea imediata:. rea francezilor de a redobindi controlul in
guvemului local ~i o mare parte a serviciului Congresul a lansat o mi~care de eliberare a Indochina s-a sfir~it printr-un dezastru, in
civil -Ins~ relatiile dintre conduc~tori ~i Indiei care a fost lna:bu~ita:, lnsa: un lider mai lupta de la Dien Bien Phu (1954). Dup~
supu~i erau tensionate. Cel mai grav incident radical, Subhas Chandra Bose, a organizat o retragerea francezilor, Vietnamul a fost
276

3. ISTORIE UNIVERSALA 89
~
~
~
§
~
:f
!
L
O Algerienii
DATEIMPORTANTE francezi scandeaza
..Traiasca Algeria
1935
Guvernul rezultat din Legea 'ndiei franceza... Dorin,a
lui de Gaulle de a
1947.49
India. Pakistan, Ceylon (Sri Lanka), recunoa~te indepen-
Birmania ~i 'ndiile de Est olandeze den,a Algeriei a
(Indonezia) f~i dobandesc independenfa. provocat o reac,ie
1952 -56 violenta din partea
Mau Mau face ravagii fn Kenya. minorita,ii franceze.
1954 Cu toate acestea.
Franfa se retrage din Indochina; fncepe Algeria ~i-a dobandit
revolta algeriana independen,a fa,a
1956 de Fran,a in 1962.
E~ecul englezilor ~i francezilor la Canalul
de Suez. Marocul si Tunisia nu mai sunt
protectorate. O Britanici
1957 arestand africani
Mala;ezia ~i Coasta de Aur (Ghana) devin
suspecta~i de acti-
independente vita~i Mau-Mau in
1958 Hola, Kenya. in 1 2
De Gau"e devine pre~edinte al Franfei
decembrie 1964,
1960
Kenya ~i-a ca~tigat
Discursul'ui Macmi"an despre '.vantul
independen~a sub
schimbarii..; Congo (Zair) af/at sub
dom;nafie belgiana devine independent pre~edin~ia fostului
1960.65 prizonier, jomo
Majoritatea coloniilor africane ~i d;n Kenyatta.
Caraibe devin independente
1963 list sudul pro-ol atic
Formarea Federatiei Malaeziei ilele comun If i
era sprijinit de lti' int~
1965
Rhodesia '.alba" ~i proclama ~i implic~ri c Ire
independenfa; aceasta este considerata Im d~
ilegala de catre Marea Britanie
1975.76
Coloniile africane ale Portugaliei devin Africa
independente l~ p~rea ~
1980
Rhodesia devine Zimbabwe
1982 )ulatia lite colonii cel :rti
Razboiul pentru insulele Falkland ;eogra sau etnic~ [n ::ar
1990 erau ni~te
Africa de sud-vest (Namibia) devine ociatori in detern
independenta tim indep(

4. SFAR~ITUL COLONIALISMULOI EUROPEAN
despart~, de Franta, respingand totodat:! ide~a
de a deveni o minoritate Intr-un stat dominat
de arabii musulmani, Revolta nationalist:!
arab:! cea izbucnit In 1954 s-a transformat In
curand Intr-o lupt:! s:!lbatic:! care a fost ata~
revolt:! colonial:! 'cat ~i rnzboi civil,
De Gaulle cedeazi
Multi lideri ai armatei franceze simpatizau cu
coloni~tii, iar In 1958, cand imaginea politicie-
nilor francezi a fost zguduit:! de rnzboi -pl:!tit
In sange, bani ~i prestigiu -ace~tia au Insce-
nat o revolt:! care l-a adus pe generalul
Charles de Gaulle la putere In Franta: Ins:!, ei
s-~u m~elat crezand c:! fostul lider, {>atri9tic
Infl:lc:!rat, din timpul rnzboiului, va continua
s:! lupte, Cu un realism nea~teptat, de Gaulie
a recunoscut In cele din urm:! independenta
Algeriei ~i, odat:! cu "vantul schimb:!rii" al
Marii Britanii, a pus cap:!t st:!panirii coloni.ale
a Frantei In Intinsele teritorii din sudul Saharei.
Adaptandu-se la evenimentele In curs,
Belgia s.:a retras ~i ea din Congo (Zair) In
1960, f:!rn o preg:!tire prealabil:!, fapt pentru
) care tara a intrat imediat Intr-un rnzboi civil
dur ~i de lung:! durat:l.
O singurn putere colonial:! a refuzat s:!
{;edeze: Portugalia, condus:! Indelung de un
r~gim de tip fascist, s-a unit cu coloniile ei
africane (Guineea, Angola, Mozambic) Im-
potriva fortei gherilelor. Abia dup:! succesul
revolutiei din 1974 din Portugalia, indepen-
denta coloniilor sale a fost rapid obtinut~.
Africa de Sud
Ca ~i In Algeria, existenta unor minorit:lti largi
In Africa de Sud a complicat decolonizarea
acesteia. In Rhodesia de Sud (denumit:l sim-
plu Rhodesia din 1964, cand Rhodesia de
.Nord a devenit Zambia), independenta a fost
declarata de albii aflati la conducere, in pofi-
da guvernului britanic.. In ciuda asprelor em-
bargouri comerciale internationale, Rhodesia
a supravietuit pam cand economia sa zdrun-
cinat:l a generat noi negocieri ~i transformare.a
Rhodesiei "albe" In multirasiala Zimbabwe
(1980).
Africa de Sud nu a fost o colonie, dar so-
cietatea dominat:l de albi era o mo~tenire
colonial:!. De asemenea, ea avea propria sa
colonie: aflat In trecut sub dominatie ger-
ma:m, sud-vestul Africii a fost Incredintat
Africii de Sud de c:!tre Liga Natiunilor. Acesta
:f a devenit independent abia In 1990, sub
nu me le de Namibia, cand au avut loc
O Rhodesia a scapat de domina1ia britanica Macmillan, In care acesta vorbea despre schimb:!ri majore In Africa de Sud.
de 60 de ani ~i a devenit Zimbabwe in 1980. "vantul schimbarii" care batea prin Africa, a
Prin1ul Charles saluta in timp ce steagul bri- anuntat intentia Marii Britanii de a se retrage Ultimele avanposturi
tanic este cobor3t pentru ultima data. int3iul de pe continentul african. Prin 1964 Nigeria, Impactul colonialismuJui -din punct de
prim-ministru al1arii a fost Robert Mugabe. Tanganyka ~i Zanzibar, Uganda, Kenya, vedere politic, economic, lingvistic ~i cultural
Rhodesia de Nord (Zambia) ~i Nyasaland -a fost ~i este imens. Fostele imperii
cunoscut~ sub numele de Ghana. Orice iluzie (Malawi) au fost declarate independente. europene au disp:!rut, Ins:! cateva zone
a Marii Britanii de a fi o putere mondial~ a Acela~i vant al schimbarii, era prezent ~i In restranse p:!streaz:! Inc:! leg:!tura cu o "tarn
fost spulberat~ de criza Canalului de Suez din jamaica,. precum ~i Inmulte alte insule colo- mama:" indep:!rtat:l. Si acestea sunt Inc:! ade-
1956, .cand Marea Britanie ~i Franta s-au nizate din Caraibe. sea disputate.
folosit de un r~zboi israeliano-egiptean pen- Revendic:!rile asupra Insulelor Falkland,
tru a reocupa Canalul de Suez, fiind apoi for- Fran1a face concesii zom a Americii de Sud din punct de vedere
tate s~ se retrag~ umilitor sub presiunea SUA. Pentru Franta, decolonizarea a fost un proces geografic, dar locuit:l de oameni cu descen-
Cuvintele "imperialism" ~i "colonialism" au mai dureros. Ea a renuntat la protectoratele dent:! britanic:!, au dus la izbucnirea unui
ajuns s~ desemneze abuzul unui sistem de asupra Marocului ~i Tunisiei fara prea multe rnzboi teribil Intre Marea Britanie ~i Argentina
dominatie Invechit. dificultati, in 1956, dar Algeria ~i alte colonii, In 1982. Iar soarta unei alte c;olonii britanice,
De asemenea, devenea clar c~ decoloni- conduse direct, faceau practic parte din Hong Kong -revendicat:l de guvernul chinez
zarea nu afecta interesele economice ale Marii Franta. ~i mai important era ca in Algeriaexis- In 1997 -a generat de asemenea controverse
Britanii In Africa. Prin urmare, discursul din tau peste un milion de oameni cu stramo~i intense, demonstrand c:! istoria dureroas:! a
1960 al primului ministru britanic Harold francezi -coloni~tii -care nu doreau sa se decoloniz:!rii nu s-a terminat definitiv.
278 AX n X
Istorie universal~ 74- IMPERlI EUROPENE INDEPARTATE Istorie universal~ 94- MAREA BRlTANIE DUPi. !i.ZBOI