Ce diaporama a bien été signalé.
Nous utilisons votre profil LinkedIn et vos données d’activité pour vous proposer des publicités personnalisées et pertinentes. Vous pouvez changer vos préférences de publicités à tout moment.

Societatea si comertul in evul mediu

2 342 vues

Publié le

  • Soyez le premier à commenter

Societatea si comertul in evul mediu

  1. 1. ora~e ar fi fost imposibila, ora~e a caror cre~tere a fost una dintre cele mai importante trasaturi ale secolelor XI ~i XII. in Epoca intunecata, centrele urbane al caror numar scazuse au continuat sa decada. Doar cateva ora~e, In special In Italia, au reu~it sa-~i mentina o bogata activitate economica, dar acestea nu se puteau compara cu capitala bizantina, Constantinopol, sau cu marile ora~e ale lumii islamice. Cre~terea urbana Odinioara inexistenta, cre~terea urbana me- dievala a devenit semnificativa, de~i dupa standardele moderne multe ora~e erau mici ~i Inghesuite. La Inceputul secolului al XIII-lea, comertul cu Orientul Imbogatise Italia; O intre secolele XI ~i XIV,popula1ia Europei a crescut considerabil. Din ce in ce mai mult pamant trebuia arat in scopul cre~terii pro- duc1iei alimentare.lntre secolele XI ~i XIV;Europa medievald a fnregi-strat marl progrese econom-ice ~i sociale. Populafiile,suprafefele cultivate, ora~ele~i comertul s-au extins,pundndu-se bazele unorschimbdrl radicale.An secalul al X-lea, du~manii Eurapei cre~- I tine au fast in final pacificati, alungati sau apriti. Oranduirea feudal~, cu relatiilestransedintre nabili, cavaleri ~i ~erbi, au prinsr:1daciniin multe lacuri, ins~ nu a fast nicia-dat~ universal~ ~i nici rezistent~ in fataschimb~rilar. De fapt, adata ce presi1.1nile dinafar:1 au disp~rut..eurapenilar le-au trebuitdaar dau~ secale pentru a crea a civilizatiedinarnic~ cu ara~e praspere, catedrale ~i uni-versit~ti, sisteme legale ~i intelectuale safisti-cate, administratari instruiti, a retea camer- lucru a avut o importanta deosebit~ In faci- O Harta a Londrei din secolul al Xlll-lea.cial~ intematianal~ ~i a varietate bagat~ de litarea cre~terii economice, printre altele, Ora~ul, dezvoltat pe malul nordic al rauluime~te~ugari talentati. deoarece stimula cultivarea de noi p~manturi. Tamisa, era o comunitate complexa, cu Aceasta era a realizare impartanta, dar nu Resurselenationale erau exploatate; p~durile multe cladiri civile ~i religioase, case ale~i a transfarmare campleta a saciet~tii, cum erau cur~tate, iar mla~tinile drenate; uneori, breslelor ~i spitale.au fast schimb~rile generate de Revalutia taranii parcurgeau distante lungi pentru a co.:Industrial~ din secalul XIX. Agricultura con- loniza noi teritorii. Un exemplu de acest gen Venetia, Florenta, Milano ~i Palermo erau pro-tinua s~ se afle la baza vietii medievale, iar a fost "migrarea spre est" a germanilor, care a babil cele mai mari ora~edin Occident, cu unmajaritatea cavar~itoare a papulatiei - Inceput In aceast~perioad~ ~i a continuat mai total de 100.000de locuitori. jn Alpii de nard,ta:r:1nimea -tr:1ia la tar:1~i muncea p~mantul. multe secole. doar Parisul se compara ca m~rime. Ora~eleStandardulde viat~ al t~ranilar a r~massc~zut, Cre~tereaproductiei alimentare s-a datorat mai mici erau acum banale, multe dintre eleiar a succesiune de recalte slabe insernna m~ririi suprafetei p~mantului arabil, dar ~i aflandu-se in importante zone c9merciale ~ifaamete in mas~. metodelor de lucru Imbun~t~tite. Printre aces- industriale, ca Flandra, sudul Germaniei ~i tea se nurnarau sistemul de cultivare "trei Italia. Alimentarea economiei campii" ~i folosirea morilor de ap~; aceste jncepand cu sfar~itul secolului XI, ora~eleTatu~i, s-au inregistrat anumite imbun~t~tiri dou~ metode erau cunoscute de mult, Ins~ europene se straduiau s~ ca~tige controlulde-a lungul secalelar, in ciuda cre~terii numa- s-au rnspandit In perioada medieval~. F~rn o asupra propriilor afaceri, cump~rand adeseaarului papulatiei la scara eurapeana. Acest productie ridicat~, hr~nirea populatiei din ca~ cu privilegii de la nobilul feudal sau 79
  2. 2. SOCIETATEA ~I COMERTUL IN EVUL MEDIU O Un rege impre- tate complex~, consolidat~. ~ una cu arhitecii sai supravegheaza con- Comer1ul interna,ional ~ struirea unei cate- Ora~ele erau piete ~i puncte de distributie ale drale in secolul XIII. bunurilor transportate ~i comercializate in 1 in multe zone din Europa: astfel, ora~ele ~i comertul infloreau :~ , ~ ~ Europa s-au constru- impreun~. Cel mai profitabil comert interna- it catedrale ~i bise- tional se f~cea cu Orientul, o surs~ de produ- ,~! rici, acestea se de lux precum mirodeniile, rrultasea,sati- ~ devenind centre reli- nul ~i zah~rul; piperul, ghimbirul ~i alte condi- gioase ale ora~elor - mente erau pretuite deoarece imbun~t:1teau ~ ~: precum ~i un simbol gustul c~mii conservate, important~ in a1i- al statutului. mentatia europenilor. Flotele comerciale ita- ~ ~ liene -in special cele ven~tiene -transportau ~ .0 ~ W~;J71i -" O Aceasta harta bunurile din estul M~rii Mediterane, iar reprezinta princi- ora~ele italiene beneficiau din intermediere. ~ palele rute comer- Bunurile produse in Europa -grane, bl~- ~ c KING ANDAR~HIT~~: ciale fluviale, mari- nuri, pe~te, fructe, sa,e, cositor, fier, aram~ ~i ~ time ~i terestre din cherestea -erau fie comercializate local sau ~ F6uNbATI6~6~:..:..~:~I~~ffi~~:.. Europa medievala. regional, fie exportate spre Orient. Cu vastele episcopul local. Zidurile ce imprejmuiau ora~ele erau un simbol al acestei indepen- dente, asigurand ~i proteqie impotriva du~- manilor intr-o lume violent~. in Italia, unde situatia era mai complica~, conflictele dintre nobili ~i burghezi (conducatorii ora~elor) s-au transformat in mi~c~ri sociale frecvente ~i sangeroase. Acestea au continuat chiar ~i dup~ ce nordul ltaliei a devenit o grupare de ora~e state (state conduse de ~eful ora~ului) prospere ~i active, cu un rol deosebit in isto- ria medieval~ ~i renascentist~. Me~te~ugari ~i constructori Printre altele, ora~ul reprezenta centrul unde me~te~ugariii~i puteau confectiona ~i vinde m~rfufile. De aici a luat na~tere o institutie specific~ Evului Mediu, breasla me~te~uga- filor. De~i deseofi comparat~ cu sindicatul, breasla era total difefit.1 de acesta deoarece accepta ofice persoan~ care se pficepea la o anumit.1 mesefie -mai~tfi, calfe (muncitofi calificati) ~i ucenici. Scopufile breslei erau mentinerea standardelor lucr~tofilor ~i prote- jarea membfilor s~i, care (intr-o lume in care clientii erau relativ putini) includea stabilirea num~rului celor admi$i in breasl~, asiguran- suprafete cultivate! cu grane din Europa du-se de asemenea ca persoanele din afara;)s~ Central~ ~i de Est, ~i resurselebogate ale M~rii nu fac~ afaceri in ora$ul respectiv. Baltice integrate In economia european~, a Prosperitatea $i extinderea ora$elor erau crescut irnportanta rutelor comerciale nord- strans legate de cre$terea nurrulrului con- sud..jris~ cele mai mari ~ mai bine organizate structiilor in Europa Medieval~. Castelul de Intreprinderi europene erau industria texti1~ piatr~ sugera continuarea dominatiei nobilului din Flandra ~i nordul ltaliei, care au devenit feudal, dar in multe zone acesta servea drept zonele urbane cele mai populate din Europa. centru $i citadel~ unui nou ora$. Marile cate- Anglia a devenit principalul fumizor de drale erau elemente urbane esentiale, in a materii prime -de exemplu, lana -folosite In c~ror construire $i finantare se implica de obi- Flandra, iar la mijlocul secolului al XIV-lea a cei intreaga comunitate. Contributiile ge- Inceput s~ fac~ presiuni politice asupra I"!f:roase ale mirenilor f~ceau ca Biserica s~ fie ora~elor flamande prin oprirea exporturilor . pr"Ospern, ajutau colegille universitare $i con- Comerciantii parcurgeau distante mari spre tribuiau in mare m~surn la construirea biseri- targurile din Champagne (In nord-estul cilor $i m~n~stirilor. intre timp, casele Frantei), unde se vindea panz~ In ceea ce am breslelor, spitalele, casele de amanet $i alte numi astazi piata:intemational~. institutii publice $i private puneau in evident~ faptul c~ ora$ul medieval devenise o comuni- Calatoriile ~i transportul j ::J Oamenii c~l~toreau mult In Evul Mediu, In ~ O $iruri de case in Chester, (Anglia), in se- ciuda dificult~tilor ~i pericolelor. Pentru if comercianti, riscurile erau mari, dar recom- colul al XIV-Iea. Cre~terea popula,iei urbane ~ era in floare, dar aceasta urma sa fie in pensele erau pe m~sur~. Datorit~ starii ~ ~ curand devastata de Ciuma Neagra, care s-a deplorabile a drumurilor, transportul terestru .c .9, raspandit rapid in ora~ele aglomerate. se f~cea cu ajutorul animalelor, organizat In 80~
  3. 3. convoaie pentru o mai mare sigurant:1. Trans- motive economice, facand din evrei victimeportul nu s-a schimbat mult, de~i s-au con- inevitabile ale aproape tuturor mi$carilorstruit poduri pe mai multe fluvii ~i s-au adus sociale medievale. Rolul lor 1n finantareaunele imbun:1t:1tiri ~aretelor ~i c~telor.. activitatii economice a fost important pana In Transportul pe ap:1 era mai u~or, In special secolul al XIV-lea, cand acesta a fost preluataFbunurilor grele, astfel lncat marile fluvii, de finantatorii italieni care 1ncepusera sa dez-cum ar fi Rinul, au devenit artere comerciale volte operatiunile bancare moderne.de baz1, Navele maritime europene nu Impactul social al expansiunii medievale aajunsesern lnc:1 In largul apelor oceanice, ci fost profund. in secolul XII, relatiile monetarenavigau cat mai aproape de t:lrm. in Marea Incepusera sa transforme 1n totalitate institutii-Mediteran:1 continuau s:1 fie folosite galerele le feudale. Proprietarii de pamant aveau(nave cu multe vasle), In timp ce nordicii nevoie de bani pentru a cumpara bunurile~i-au construit cornbii solide cu panze. oferite de negustori $i, In consecinta, faceau agricultura pentru profit, sau percepeau bani Idei ~i inovaii pentru cel putin o parte din rente. Multi cav-Toate acestea au lncurajat adoptarea de aleri au devenit aristocrati $i nu razboinici,metode ~i idei noi, de~i In multe zone datinile preferand sa-l plateasca pe rege In loc sa-l~i traditiile impiedicau schimbarea. Boltile slu;easca mergand la razboi; $i, la randullor,lnalte ale catedralelor gotice exprimau o cre- regii $i marii nobili erau bucuro$i sa poatadint:l lnfl:1c:1rata:, lns:1 se In:1ltau spre cer angaja trupe In loc sa se bazeze pe serviciuldatorita: progreselor tehnologice care f:1ceau feudal deosebit de rigid. Chiar $i taranii foarteposibil:1 ridicarea arcurilor ~i distribuirea pre- saraci erau afectati, deoarece cei mai des-siunilor aferente In mod eficient. Productia de curcareti dintre ei puteau sa stranga bani pen-postav a beneficiat de asemenea de inovatii tru a-$i rascumpara libertatea.importante -vartelnita ~i fabrica textil:1 - Cu toate acestea, dezvoltarea unei eco-inventate In jurul secolelor X ~i XII. incetul cu nomii bazate pe bani a fost un proces foartelncetul, europenii lncepeau s:1-~i dovedeasc:1 lent, departe de a fi complet chiar $i c~treuna din cele mai remarcabile calit:1ti -capaci- sfaf$itul Evului Mediu. intr-o mare masura,tatea nu numai de a face inovatii, ci ~i de a le O Guvernul Prin~ilor. un manuscris francez. practicile feudale s-au adaptat la noi circum-i,ntrebuinta In mod eficient. infa,i~eaza o scena stradala. Chio~curile stante In loc sa fie abolite, iar oranduirea aris- mobile din pie~e au fost inlocuite ulterior cu tocratica $i cavalereasca a supravietuit timp de Chestiuni financiare chio~curi fixe, iar apoi cu magazine mici, dea- secole. Stapanirea $i loialitatea, vite;iaCu toate acestea, economia european:1 avea o supra carora se aflau locuin~e. razboinicilor, prestigiul numero$ilor propri-ftnantare fragil:1 ~i nesigurn. Moneda de argint etari $i minunatele spectacole In aer liber ,era acceptata: ca moned:1 de schimb, dar exis- O Imagine prezentand 1esatori, datand din aveau sa se pastreze ca valori aristocratice pri-tau multe versiuni false ale acesteia, iar secolul al Xll-lea, luata dintr-o carte cu mordiale pana In vremuri moderne. Expan-comerciantii vicleni canta:reau, nu num:1rau, psalmi. Anglia era principalul furnizor de lana siunea europeana a durat pana 1n secolul XIII.banii primiti. Capitalul era redus ~i se f:1ceau pentru industria textila din Flandra ~i Italia. Importanta din ce In ce mai mare a Norduluieforturi pentru cre~terea acestuia, deoareceBiserica cre~tin:1 interzicea acordarea de do-banzi, considerat:1 specul:1 cu bani. Desigur ,nimeni nu vroia s:1 ri~te imprumutand banif:1rn o recompens:1 ulterioarn, lumea folosin-du-se de multe trucuri In elaborarea cori-tractelor de lmprumut, pentru a ascunde fap-tuLc:1 dobanda era de fapt perceputa:. O altemativ:1 importanta: consta In lmpru-mutarea sumelor de bani de la c:1m:1tari evrei,care erau scutiti de prohibitia cre~tin:1. Evreiiaveau voie s:1 practice foart~ putine meserii,prin urmare, multi imprumutau bani celorcare aveau nevoie. O parte din evrei audevenit foarte bogati -riscul de a fi _jefuiti ~iuci~i fiind astfel f6arte ridicat. Prejudec:1tilereligioase au accentuat resentimentele peO Simboluri ale bresleJor. in bresle erauorganizai practican,ii anumitor meserii-fierari, ~elari, croitori etc. Ele stabileaufiecare aspect al comer,ului -pre,uri, stan-darde ~i condi,ii de munc3. macelari berari ceaprazari negustori de pe~te 81
  4. 4. SOCIETATEA ~I COMERTUL IN EVUL MEDIU slujba Imp~ratului Kubla Khan. Marco Polo a pa:rnsite $i o mare parte din pa:mant a ra:mas c~l~torit 1n multe p~rti ale Asiei In slujba ser- necultivat. Comertul s-a restrans. Tulbura:rile viciului imperial, Inainte s~ se Intoarcl la sociale s-au accentuat, iar nevoia disperat:1 de Venetia In 1295, urmand s~-~i descrie expe- forta: de munca: a marilor proprietari de rientele In Cdldtoriile lui Marco Polo. pa:mant le da:dea ta:ranilor posibilitatea de a stabili conditii avantajoase pentru ei. Robia a E~ecuri ~i reveniri dispa:rut rapid $i pana: la sfar$itul secolului Secolul XIV a fost caracterizat de multe e~e- multi ta:rani au devenit liberi. Astfel, Ciuma curi. Dezintegrarea imperiului mongol a Neagrn a grnbit trecerea spre o economie Ingreunat din nou accesulspre Orient. Existau monetara:. numeroase semne c~ Europa era deja Europa $i-a revenit treptat dupa: aceste suprapopulata ~i c~ limitele capacit~tilor de dezastre, secolul XV fiind foarte promita:tor. productie fusesern atinse. Foarte importante erau 1mbuna:t:1tirile aduse Cea mai devastatoare dintre toate a fost navelor maritime $i incursiunile lndrnznete ale 1: ~ aparitia Ciumei Negre, o epidemie sinistr~ portughezilor pe coasta Africii. Fa:rn sa:-$i dea.c::; care a secerat aproximativ o treime din popu- seama, europenii se aflau la lnceputul unei o O.c latia Europei. Rezultatul a fost o concentrare noi ere de explornri, cuceriri, comert $i colo-"- general~ pe toate fronturile. Multe sate au fost niza:ri. ~~c.c.g O Cimitar in Evu! Mediu. pani in seco!u! a! XIV-tea, !uarea de dobanzi a fost interzisi de Biserici, banii fiind imprumuta,i de obicei de evrei, cirora nu !i se interzicea perceperea de dobanzi. a fast pus:l In evident:l de fandarea Ligii Hanseatice, farrnat:l din ora~e ca Lilbeck, Hamburg, Koln ~i Danzig, care urm:lreau tinte commune(roetade de securitate pentru elimi- narea pirateriei). jn secalul XIV, Liga cuprindea peste o sut:l de merobri. Dup:l aceast:l perioad:l, declinul acesteia Incepe, lent dar sigur, ea disp:lrand complet doar la sfar~itul secolului XVII. Deschideri spre Orient Comertul cu Orientul a fost facilitat de marile cuceriri mongole din secolul XIII, care au dat caravanelor (grupuri de negustari ce c:ll:lto- ~ reau Iropreun:l) posibilitatea de a trece :3 nestanjenite prin iroperiul asiatic. ~ Negustorii venetieni se aventurau acuro ~ dincolo de estul Mediteranei ~i de Marea ~ Neagr:l, iar unul dintre ace~tia, Marco Polo, a ~ ajuns pan:lln Cathay (China) unde s.a pus In :g O Oxford (Anglia) O Vene~ia in 1338. O Marco Polo il in Evul Mediu. in Vene~ia a prosperat intalne~te pe Kubla secolul XIII, Oxfordul in urma comer~ului Khan. Marco Polo a putea fi comparat, cu Orientul, care a scris despre popu- ca centru de imboga~it Italia la1ia covar~itoare ~i inva~amant. cu incepand cu secolul economia prosper3 a Parisul ~i Bologna. XII. Chinei. 82 Istorie universal~ 29 -MOARTEA NEAGRA ,

×