Ce diaporama a bien été signalé.
Nous utilisons votre profil LinkedIn et vos données d’activité pour vous proposer des publicités personnalisées et pertinentes. Vous pouvez changer vos préférences de publicités à tout moment.
.    � Istoria debutului literar    �,      al �riitorilor români.}    în timpltl �olii    /           ,(1820-2000)      w...
-.7..s-..-Q4s.-?-: M.W.7:417.47%.,t1,1..siF-X,R -::(.....,,..,".:.;,,.                   Tudor Opri*                      ...
Redactor:Veronica TAVALICASecretar tehnic de redactie:Tudor STANICA DTP: Ciprian PAUNICAISBN: 973-8294-72-XCopyright © 200...
Omagiu neuitatului meu mentor si dascdluniversitar dr. doc. OVIDIU PAPADIMA, care mi-aimpulsionat scrierea acestei carli, ...
Cateva lam uriri necesare        Debutul este un eveniment esen(ial in viata unui scriitor, interescind In egalci meisura ...
Macedonski, Urmuz, Minulescu, Arghezi, Candi si Cezar Petrescu, Parfait Istrati $i multi altiicirculau cu 10 20 de ani ina...
de cuviintcl RI nu eludeim aceste monzente care, din fericire trecatoare, n-au lasat o amprentOdefinitive asupra unor scri...
cdruia se strange flare 1967-1974 o genera fie Intreagei de liceeni, avdnd avantajul imens altirajului (peste 1 100 000 de...
Capitolul IPerioada lupteipentru indeplinireaidealului national     Societaji ,si reviste transilvane obldduite de ,scoli ...
Societali i reviste transilvane                 duite de 5coli      Nu-i greu de inteles de ce societatile §colare $i     ...
Istoria debutului literar al scriitorilor rant lini in timpul ccolii (1820 - 2000)      Prima tiparitura din Cara noastra ...
Perioada luptei pentru indeplinirea idealului nationallinistita si oarecum toleranta perioada a absolutismului (1850-1861)...
Istoria debutului literar al scriitorilor romeini in timpul   (...olii   (1820 - 2000)Ceontea si I. Bianu vor marca in ace...
Pcrioada luptei pentru indeplinirea idealului nationalsocietatii literare a acestei scoli, frecventand in mod regulat sedi...
Istoria debutului literar al scriitorilor romilni in timpul -colii (1820 - 2000)ale lui Pumnul, acesta plangea. Catre sear...
Perioada luptei pentru indeplinirea idealului nationalperioada fatd de adolescentii dornici de afirmare, Maiorescu n-a put...
Istoria debutului literar al seriitorilor rondini in timpul Fo lii (1820 - 2000)bucurie coloanele foii noastre acestui jun...
Perioada luptei pentru indeplinirea idealului nationalperiods, tanarul poet de la Ra*inari mai publics versuri (11poezii) ...
Istoria debutului literar al scriitorilor ronnini in timpul FON (1820 - 2000)de cunostinte si culegerea de folclor si ince...
Perioada luptei pentru indeplinirea idealului nationaldeosebire de aceea oferita Luceafdrului, dezvelea dimpotriva numai g...
Istoria debutului literar al scriitorilor rontani in timpul fCOM (1820 - 2000)          ,,Si codrii ,si Crisuri si Murcis ...
Perioada luptei pentru indeplinirea idealului national      Un rol important in dezvoltarea mi$cArii literare $colare 1-a ...
Istoria debutului literar al scriitorilor romiini in timpul golii (1820 - 2000)in special a liceenilor, a trezit dorinta d...
Perioada luptei pentru indeplinirea idealului national      Aproape nici unul din marii no§tri scriitori nu a renuntat, in...
Istoria debutului literar al scriitorilor romani In timpul ccolii (1820 - 2000)si ale iubirii"). Ea numard 3-4 poeti const...
Perioada luptei pentru indeplinirea idcalului national      In 1891 trece muntii. Familia sa (mai avea opt frati si surori...
lstoria debutului literar al scriitorilor ronolini in timpul ccolii (1820 - 2000)                                         ...
Perioada luptei pentru indeplinirea idealului national        Departe, in zarile prinse de noapte        Reisare un sul de...
Istoria debutului literar al scriitorilor ronsdni in timpul golii (1820 - 2000)      Sectorul beletristic se caracterizeaz...
Perioada luptei pentru indeplinirea idealului nationalmomentul acela nu e departe..." De aceea redactia propune $i realize...
Istoria debutuhd literar al scriitorilor romani in awn! colii (1820 - 2000)                                              *...
Perioada luptei pentru indeplinirea idealului nationalde 28 de ani. 0. Tafrali sustine sectorul de proza al revistei, scri...
Istoria debutului literar al scriitorilor romlini in timpul scan (1820 - 2000)      0 alts revista literary a epocii, rod ...
Perioada luptei pentru indeplinirea idealului national      In tot cursul existentei ei, revista si -a onorat misiunea de ...
Istoria debutului literar al scriitorilor romeini in timpul fcoM (1820 - 2000)amintita de Mihai Dragomirescu in revista la...
Perioada luptei pentru indeplinirea idealului national      Intr -o epoca grea pentru presa oficiala" a Liceului internat ...
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Tudor opris   istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)
Prochain SlideShare
Chargement dans…5
×

Tudor opris istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)

8 614 vues

Publié le

Publié dans : Formation
  • Soyez le premier à commenter

Tudor opris istoria debutului literar al scriitorilor români în timpul şcolii (1820-2000)

  1. 1. . � Istoria debutului literar �, al �riitorilor români.} în timpltl �olii / ,(1820-2000) www.dacoromanica.ro
  2. 2. -.7..s-..-Q4s.-?-: M.W.7:417.47%.,t1,1..siF-X,R -::(.....,,..,".:.;,,. Tudor Opri* c::::-.-=,f,tly-... ."....-:,": . . : - . t.: ;,,,,?,-,liat:Ikoria debutului literar *4al wriltorilor romaniin ttra ul Leo(1820-2000 . 11,, ARAMIS www.dacoromanica.ro
  3. 3. Redactor:Veronica TAVALICASecretar tehnic de redactie:Tudor STANICA DTP: Ciprian PAUNICAISBN: 973-8294-72-XCopyright © 2002 Aramis Print s.r.I.toate drepturile rezervateReproducerea integrals sau partials atextului din aceasta lucrare este posibila S.C. Aramis Print s.r.I.numai cu acordul scris al I redactia §i sediul social: S.C. Aramis Print s.r.l. Drepturile de distributie In strainatate a B-dul. Metalurgiei nr. 32-44, acestei editii apartin in exclusivitate cod 75579, sector 4, Bucure§ti O.P. 82 - C.P. 38 I S.C. Aramis Print s.r.l.I Departamentul difuzare: tel/fax: (01) 330.88.08; 330.88.10; 330.88.40; 330.88.66; tel./fax: (01) 330.88.08; 330.88.10; 330.88.40; 330.88.66; 410.93.33; 410.93.35; 410.93.33; 410.93.35; 410.94.74; 410.94.72. 410.94.74; 410.94.72. E-mail: aramis_difuzare@dnt.ro E-mail: aramis@dnt.ro ..1 rem rn lie Tiparul: MEGApress holdings s.a. PRINTED IN ROMANIA I www.dacoromanica.ro
  4. 4. Omagiu neuitatului meu mentor si dascdluniversitar dr. doc. OVIDIU PAPADIMA, care mi-aimpulsionat scrierea acestei carli, deschizeitoare de110i porti ale istoriei si presei literare roniiine, ,sifostei mele ttcenice, dr. VALENTINA TECLICI,membrd a Uniunii Scriitorilor, care a dat viagiprimei editii, in ianuarie 1991, dupci o luptci depatru ani Cu cenzura. * * * Touter gratitudinea Editurii ARAMIS, unadin putinele edituri romonesti actuale care arecurajul civic si denmitatea intelectualei sei-si asumesi sd patroneze acte de culturd. www.dacoromanica.ro
  5. 5. Cateva lam uriri necesare Debutul este un eveniment esen(ial in viata unui scriitor, interescind In egalci meisura sipe criticul chernat sei-i evalueze opera si pe cititorul dornic sa-ci cunoasca mai indeaproape idolul " literar Si nu-i un secret ca mai bine de trei sferturi din scriitorii roma ni au debutat intre 13 19ani, deci in perioada ccolaritalii. Aceasta constatare statistics coincide perfect cu ultimelecercetdri din straina tate si din lara noastrd privind creativitatea literarci, al ceirui momentoptim it reprezinta. cel putin in ceea ce priveste poezia anii adolescentei. Datoritei receptiviteifii la culture!, curiozitatii artistice, spiritului de fronds dateesentiale ale psihologiei varstei creatiile adolescente sunt numai o sensibilci cutie derezonantei a ideilor, mitologiilor spirituale, preferintelor de gust ale unei epoci determinate, darci o deschidere spre nou, facuta poate nu neaparat cu discernamcint, dar totdeauna cuentuziasm si daruire. incerccind sei dezveiluie debuturile din timpul ,scolii ale scriitorilor romani intre1820-2000 aceastd carte reliefeaza un fapt semnificativ: unii elevi dotati din Romania sedovedeau capabili incei de pe bancile scolii de performante literare, ceea ce explicei de ce inultimele cloud clase de liceu erau acceptati sa colaboreze la cele mai prestigioase publicatii alematurilor. Multi dintre ei izbuteau chiar sd scoatei sub viirsta majoratului valoroase volume deversuri sau de proza. Experienta ceistigata in cadrul scolilor i-a ajutat pe unii elevi temerari siintreprinziitori sd devind la 14 18 ani redactorii si chiar directorii propriilor for publicatii(istoria presei romeinesti semnaleath si cciteva titluri de prestigiu in reindul acestor revisteadolescente). Desl supuse implacabilei legi a efemeritalii, aceste incerceiri ziaristice" exprinteinu numai curaj si inifiativci, dar si un anzanit grad de maturitate artistica si intelectuald, demnde pretuire. Pregatirea culturalci deosebitei in timpul scolii si valorificarea timpurie a talentuluiconstitute factori care explith ritmul alert in care am reu,sit in mai pufin de 60 70 de ani sarecupereim ramcinerile in urmci, sei ne sincronizant cu marile literaturi europene si chiar sa nesituanz in reilzdul inizoitorilor. In acest fel, debutul literar al scriitorilor nostri in perioada scolii, devine o pagenaignoratcl pcind acum de istoria literarei, care merits sa fie restituita mostenirii culturale. Publicatiile uncle de obicei au debutat in adolescents majoritatea scriitorilor romeini,revistele scolare oficiale dar mai ales cele editate pe speze proprii si cu sacrificii inimaginabile,pot reprezenta o utila sursei documentary despre felul cum de-a lungul anilor au reactionalgeneratiile la raportul traditie-inovatie, despre preferintele estetice, simpatia acordata detineret unor scriitori sau critici in anumite perioade, despre conflicted dintre conformismuldidactic ,ii originalitatea artistica, dintre manualul mort si literatura vie, factori obligatorii inintelegerea procesului de forniare a personaliteitii culturale. Multe debuturi adolescente ca ci niodestele reviste ce le-au adapostit au fost purtatoareale noului" ire literature!. Nu putenz omite ca figuri de prima meirinze ale poeziei moderneeuropene (Lautreamont, Nerval, Francis Jammes, Albert Samain, Rilke, Oscar Wilde etc.) alepicturii (Arp, Picasso, Picabia, etc.) ci chiar ale stiintei (de pada savantul roman GeorgeConstantinescu, parintele sonicitatii) au fost semnalate si popularizate in revistele scolare cumull inainte de a ajunge in circuitul cultural. De asenzenea, in mediul scolciresc, datoritei www.dacoromanica.roacestor publicatii modeste, numele si opera unor scriitori romani contestati precum V
  6. 6. Macedonski, Urmuz, Minulescu, Arghezi, Candi si Cezar Petrescu, Parfait Istrati $i multi altiicirculau cu 10 20 de ani inainte de aft macar citate in conservatoarele nianuale scolare carese opriserci, de pildei, in anul 1935 la Parfait Cerna. Este foarte adeveirat ca debuturile literare ale scriitorilor nu sunt nici senzationale",nici definitorii. Lisa puse cap in cap ci supuse examenului socio-cultural, ele constituie oadevarata istorie literary in ovo". Debutul literar isi are un anuntit specific si un parfum propriu. Pentru perioada 1820-1860 cand nu se incetalenisera revistele scolare, publicatiilematurilor constittdau un unit adaPost. Uneori, adolescentii care reusseau sei convinga pe pcirintica vor putea deveni scriitori, primeau sprijinul material ca scoatcl un volunza,s. Amintalnit, de altfel, destui scriitori care au debutat direct in volunz chiar ci dupei aceasta perioada. Cad revistele elevilor au intrat in taanta didactics (mai ales in UrIlla reformei lui SpiritHaret, care le-a legiferat), liceenii n-au mai fost nevoiti sei se adreseze severelor redactii alepublicaliilor mature. Ca ,si in alte tars, si la not au luat itagere, intre 1860 1970, circa 60-70 de revive pentru$colari, scoase fie de un ziarist cunosceitor al hand celor tnici, precum Costafortt on Mo$ NueBatzaria, fie de un invciteitor priceput, ca Petre Iosif, $i uncle alcituri de nzateriale scrise dematuri se strecurau, cand $i cand, mici poste ale redactiei si chiar cote -o creatie naivei a vreunuicititor din clasele primare. Tot pentru elevi (si nu ale elevilor) erau si uncle reviste centraleeditate de obicei de forurile superioare de inveitamoint ci initiate incei din deceniul al tretlea alsecolului nostru pentru incurajarea pe plan national a creafiei scolarilor. 5.t aceste publtcatiidestul de valoroase erau cople,site de prezenta profesorilor si scriitorilor cu rol de mentori. Doar revistele oficiale editate in ,scoli ci conduse din umbra", cu discretie $i tact de tinmare profesor si mai ales cele ilegale" editate de liceeni in afara scolii, individual sau inmici asociafii, pe speze proprii, purtau amprenta aproape integraki a creatorilor adolescenti,redactori, tehnoredactori ci directori in acelasi timp. Judeccindu-le in raport cu onzonintele forstraine, aceste tipuri de reviste imprinza nota originals a publicaliilor ,scolare din tarn wastrel.In lipsa oricarei alte posibilitelti de debut la nivelul $colilor sau a resurselor bane$ti aleparintilor, elevii feiceau apel la revistele maturilor care, in functie de receptivitatea unordirectori sau redactori, ii acceptau intre colaboratori sau ii descurajau la po,sta redactiei. Stint$i situatii cand, de,si aveau la dispozitie reviste scolare, unii elevi Isd adresau creatiile si unorpublicatii prestigioase ale maturilor tocmai pentru a-si verifica reaidatea si forfa talentului. laid, deci, cele 5 6 posibilitati de debut, care stciteau in indemana liceenilor de alto datasd unde putem descoperi primele semne de prezenta literary a scriitorilor rondini. Pentrugeneraliile actuale condltiile nu s-au schimbat esential. Am socotit necesar sa nu detaseint debutul literar al scriitorilor in timpul scold dccontextul social politic in care el se infeiptuia, de atmosfera $colii ronuine,sti din anumite momenteistorice ale evolutiei ei, de anzbianta literary a timpului. Nu totdeaua debutul insemna osiirbcitoare" si era sarbiitorit. In Transilvania de sub stapanirea habsburgica editarea uneireviste scolare devenea uneori un act de curaj national. In cote alte cazuri elevii n-au avut deluptat cu profesori demodati, cu circulare categorice si regulamenie rigide, cu lipsa de intelegerea conducerii unor $coli, cu spectrul elinzincird ,si exnzatriculcirii! In amintirea celor mai vdrstnicise mai pcistreazci ecourile acelui nzic razboi" nunzit in derddere al mucaytIor" elevi talentaticare -si cereau dreptul la debut declancat in Bucurecti, la sfcir,situl deceniului al treilea alsecolului trecut. Unii elevi, au prints la debut motile/de de aur", ani de incurajare si largi deschideri alespirtului; altii au fost handicapati de conditii mai putin prielnice afirmarii plenare a www.dacoromanica.ropersonalitatii, ceea ce se va reflecta ci in orientarea ci in calitatea creatiilor de debut. Am geisit VI
  7. 7. de cuviintcl RI nu eludeim aceste monzente care, din fericire trecatoare, n-au lasat o amprentOdefinitive asupra unor scriitori valoro,s1. Irt privinfa dateirii cu exactitate a debutului adolescent, ne izbim in destule cazuri de omama de dificultati generate, in primul rand, de ingrata conditie de scriitor-elev. Probamaterialci a debutului o constituie publicafia ci textul. Atat in secolele trecute cat si in aniicomunismului, debutul literar a avut roc uneori in reviste manuscrise sapirografiate ondactilografiate pe care nici o biblioteca sau arhiva personals nu le nzai conserve. Dar acestedebuturi ci publicatii in care au avut roc, suit semnalate prin anzintirile scrise ale autorilor onmartorilor ,si, uneori, chiar prin consemneiri in presa timpului. A,sa s-a inteimplat cu Zig-Zag,revistei xpirografiata ,scolarei, uncle, in 1895/1896, au debutat Tudor Arghezi, Gala Galaction siN. D. Cocea, revistei dispeiruta faro urnze, dar amintitei de cei trei scriitori si consemnatd deB. Bra- ni,steanu in gazeta Adevarul. Intruceit creatia de debut nu s-a mai conservat, am consideratnecesar sa recurgem la al doilea debut cel de la care peistram cu exactitate titlul ci mai alestextul creatiei, faro insa a onzite semnalarea primei incercari, lipsitei azi de probci materialei. Neavcind uneori certitudinea ca vor fi imediat ci de oricine luati in consideratie, eleviicare apartineau unor licee fora preset Kolarei proprie trimiteau versuri sau prozci la 3 4redact ii in acela,si Limp. Uneori momeala" era apucatei de o singurci redactie. Irl alt caz, 2 3redactii erau interesate ci publicau aproape simultan creatiile debutantului. In astfel de situatiide debut multiplu, am crezut necesar sa semnalez [Date aparitiile autorilor, intr-o perioadei deo hind-clout-4 marjci de toleranta impusei de faptzil ca unele publicatii erau cotidiene, iar altelehebdomadare, bilunare sau lunare. Tipic in acest sens este cazul lui Tudor Vianu, care debuteazei la diferenta de 4 zile indoua publicatii prestigioase: Vieata noua a ILO 0. Densusianu (1 aprilie 1916, sonetul Nord") ci in Flacara (26 flank 1916, sonetul Cuveintul"). Vianu insusi mi-a leinzurit aceasta intcimplare, care ar putea pune in deruta pe onceistoric literar Poeziile de debut i le-a prezentat initial lui 0. Densusianu care -1 simpatiza inmod deosebit pe elevul leizeirist". Criticul i-a retinut o parte din ele, iar cu celelalte 1-a trimisla profesorul C. Banu, cu recomandarea sei i be publice in Flacara. Bunu bun prieten cuDensusianu s-a executat cu placere, cu ateit niai mult cu cat nu i-a displcicut modul de a scrieal elevului. Debutul a foss absolut simultan, iar diferenfa de patru zile se datorege faptillui csVieata noua era o publicalie lunarci in Limp ce Flacara era seiptaincinala. Semnalarea ambelordebuturi isi are astfel logica fireascci. Alli elevi, inainte de a-si incerca fortele in propriile for publicatii, doreau se se verificein publicatii prestigioase. Asa a procedat, de pada, Eugetz Jebeleanu. inainte de a scoate la Brasov remarcabilasa publicatie adolescents Drumuri noui, colaboreazei la Revista provincials, scoasei in 1928 deI. C. Jinga la Ceimpulung-Muscel ci trinzite idolului" sau, Tudor Arghezi, versuri din acelasicaiet pentru reivnita publicatie Bilete de papagal. Arghezi ii publics in nr. 258 din 5 decembrie 1928 poezia Crinii". La 23 februarie 1929, in primul num& al revistei proprii Pe drumuri noui, Jebeleanu include ,si alte creatii. Putem desprinde aceste creafii de poezia de debut din Revista provinciala ci Bilete de papagal, legate organic de acela,si moment creativ? Dace n-arfi fost nevoia unui plus de certitudine, debutul lui Jebeleanu s-ar fi produs oricum in Drumuri noui. Asa ca, ci in acest caz nu putem aplica rigla de calcul, find vorba de debuturi tinerecticare implied atcitea imponderabile. La fel se intcimpla dupe)" 1967 cu elevii care publicd intr-o anonimci revista Kolarei si,descoperifi intre timp, vor fi lansafi de o publicafie centrals la o distanfei de o lung -doud. 0 www.dacoromanica.ropublicafie centralci ca Preludiu, supliment literar pentru elevi al Scanteii tineretului, in fund VII
  8. 8. cdruia se strange flare 1967-1974 o genera fie Intreagei de liceeni, avdnd avantajul imens altirajului (peste 1 100 000 de exemplare) si al puterii de difuzare, opera un gir mai temeinicpentru cercetator. Dar nu vom omite prezenja acestor talente si in acolo unde e cazulmodesta revista scolarei unde si-au inceput ucenicia. late) de ce voni fi nevoiti in cuprinsul lucreirii se) mentionam ci debuturi multiple iar, incciteva cazuri, sec amplificam cronologic aria de investigajie a inceptiturilor literare pentru a dao imagine mai clan) complexului act al unui debut literar, rugand pe cei ce ne vor citi judecase) nu ne suspecteze de lipsa unui criteriu ferm si constant. Sunt si situajii cand nu putem desprinde numele unor adolescenti talentafi de acela almentorului for spiritual care a investit un imens capital de pricepere, entuziasm si deiruirepentru formarea unor valori sau chiar a unor generatii de valori. Fund vorba de elevi, suntiniplicaji aici profesori de liceti al caror nume va trebui amintit ca ci acela al scriitorilor careau areitat de-a lungul timpului, un spirit mecenal fats de cele mai tinere condeie. Dace) ar fi se) glosam toate numele care s-au perindat in adolescents in paginilerevistelor scolare, ale publicatiilor de tot felul, almanahurilor si antologiilor, ar trebui se)tipcirinz tomuri intregi. In ultimii 180 de ani, mii si mii de scolari romeini au geisit in constelatiaGutemberg o cale de inzplinire a aspiratiilor si a ambijiei de a se afirma. Marea majoritate a numelor nu ne spune nimic astdzi. Probabil ca dupe) varsta de 20 de ani,purtatorii lor au fost absorbiti de cele mai diverse profesiuni si au intrat intr-un deplin anonimatliterar Alji adolescenti, dupe) un fruntos debut literar si-au transferat energia creatoare in altedomenii, devenind personalitati de seam() ale stiintei, tehnicii, filosofiei, artei romcinesti,incununati cu lauri academici. Au existat insd si destui elevi care, stimulafi de debutul literar, au perseverat de-a lungul anilor, feiurindu-si o cariera scriitoriceasca fie legate) de literature) (eseisti, esteticieni, critici si istorici literati"), fie imbrafiseind o profesiune in afara filologiei (inginer, medic, avocat etc.)jars a abandona ins() indeletnicirea scrisului. Ei pot fi descoperiji in dictionarele scriitorilor, in evidenja Uniunii ci Asociatiilor de scriitori, in fisierele marilor biblioteci din Capitals si din tarei, care be consemneazei integral opera literar(). Ce criterii ne-au ceilauzit cand, in atatea nume intrate din adolescenta in circuitulpublicisticii, am selectionat cu aproximajie 600? Fara indoialei cei o atenfie specials am acordat-o celor circa 100 de scriitori clasici"cuprinsi in manualele scolare ci cursurile universitare, de la C. Negruzzi si Al. Odobescu peincila Nichita Stdnescu ci Mircea Dinescu. La acectia am addugat pe acei scriitori mentionati inistoriile literare si in preset., reeditaji din cand in cand, cuprinsi in diferite dicjionare,si antologiica,si pe acela care, feira a se bucura de atenjia special() a criticii literare, figureaza ca membriai Asociajiilor scriitoricesti sau, fars a fi Inca membri, au o activitate publicistica notabila. Fara a avea pretenfia de a fi relevat toate debuturile literare (multi elevi au debutat inpublicatii anonime si sub pseudonime nedeclarate, foarte greu de depistat), credent totuci, caincercarea noastrd, intinsei pe o perioada de 180 de ani, isi va areita intr-un chip sau altulutilitatea si va demonstra, impotriva celor sceptici si ca suntem o lath a poeziei, cain multi adolescenti de pe meleagurile noastre, indiferent de epocei si de mode, pulseaza o unclovie de sensibilitate, se infiripel o nevoie nobilei ci irezistibilei de comunicare. TUDOR OPRIS VIII www.dacoromanica.ro
  9. 9. Capitolul IPerioada lupteipentru indeplinireaidealului national Societaji ,si reviste transilvane obldduite de ,scoli 3 Initiative personale 7 In cautarea unui patron spiritual 8 Un transfer de idei ,si cadrul sau cultural 14 Revistele volare oficiale 17 Foile ,scolare ilegale" de-acum un veac 27 Mici directori ai unor reviste mari 29 Sub cortul" ocrotitor al publicafiilor timpului 42 www.dacoromanica.ro
  10. 10. Societali i reviste transilvane duite de 5coli Nu-i greu de inteles de ce societatile §colare $i elevilor, primulleagan al debuturilor scriitoriceti, au luat natere in Transilvania de substapanirea habsburgica. Ele se adaugau acelor forme $i mijloace prin care ,scoalaromaneasca din Transilvania, in lupta cu asupritorii ei, intretineau in randulgeneratiilor de tineri dragostea pentru limba materna §i istoria patriei, vizandformarea unei mentalitati colective, unei stari de spirit in centrul careia ideeanationals sä fie fermentul de solidaritate $i de trezire de energii. Acest dezideratit puneau in fata scolii romane§ti de toate gradele frunta.5ii mi§carii de la 1848. Intre 1834 §i 1845 iau na§tere primele reviste ale elevilor". Ele seinfatisau la inceput sub forma unor registre sau caiete manuscrise. Primulcaiet" (fragmentar si interpolat insa) este Aurora lui Nicolae Pauletti, aparutaintre 1834-1836 la Blaj cu precizarea foiia septemanica manuscrise". Cea maiveche revista §colard, care s-a pastrat integral, este Diorile, editata in 1845 detinerimea romans de la Liceul academic din Cluj. In paginile ei manuscrise audebutat trei vestiti carturari ai timpului: Nerva Hodo§, N. Popea si A. Pop. Astfel de caiete, care stau la baza revistelor §colare, cuprindeau printrealtele un florilegiu al celor mai frumoase creatii literare ale scriitorilor romanidin toate provinciile, la care se adaugau creatii originale, culegeri de folclor,ganduri razlete, pareri de lectura §i chiar articole tiintifice. In momentul candun elev talentat a luat initiative sa face un caiet" al clasei, unde sa aduneoperatele colegilor, a luat na§tere prima forma de revista §colard din Caranoastra. Adaptarea acestor caiete" cerintelor §i protocolului Societatilor delecture ", numite de obicei Societati ale Junimii Romane" §i aparute in toatecolturile Transilvaniei dupa modelul vestitei Societati Astra din Sibiu, infiintatain 1861, a reprezentat un pas inainte pe linia desavar§irii profilului revisteiscolare. De asemenea, evolutia periodicelor transilvane, dupa 1831, cu toategreutatile intampinate din partea autoritatilor, va stimula incontestabil caietele"scoase de elevi. Formatul, modul de redactare, problematica, o anumita linie deconduits nationals vor constitui in multe cazuri puncte de reper la intocmirea §iscrierea foilor" §colare. La inceput acestea au fost manuscrise, apoi apirografiate, in sfar§it tiparite, in clipa in care revista elevilor devine un organoficial al scold si chiar un organ reprezentativ al §colarilor unei localitati (Arad,Oradea, Sibiu). Tipariturile imbracau fie forma de reviste (Speranfa, din Arad,Muguri, din Sibiu), fie forma unor almanahuri sau calendare mai apropiate deantologiile" de azi (Diorile Bihorului §i Fenice din Oradea), fie a unor bro§uri www.dacoromanica.roomagiale inchinate unor evenimente sau personalitati (Lacrinzile Invalaceilor). 3
  11. 11. Istoria debutului literar al scriitorilor rant lini in timpul ccolii (1820 - 2000) Prima tiparitura din Cara noastra scoasa de elevi apare la Oradea in anul1854. Este vorba de Diorile Bihorului Almanach Nacional de la Societatea deLeptura a Junimei Romane, studiante la §colile oradene", fondata de vestitulprofesor Alexandru Roman, viitor membru al Academiei Romane. Almanahulera un fel de antologie de poezie §i proza a celor mai izbutite creatii ale celor31 de membri ai societatii. Debi istoria literara n-a retinut decat in treacat pe semnatarii almanahului,cu exceptia lui ATANASIE MARIENESCU, primul mare folclorist ardelean,aceasta publicatie marcheazA un moment important in istoria presei colare:aparitia primei tiparituri cu mare putere de circulatie nu numai in mediul colaresc din Transilvania, dar §i in toate mediile culturale ale intelectualitatiiromanqti. Societatea de lecture scria in 1944 Vasile Vartolomei in Mcirturiiculturale bihorene va fi cel dintai imbold pentru infiintarea societatilor deacest fel la romanii din partile Transilvaniei, ba, dupa afirmatia istoriculuimaghiar dr. Alexandru Marki, statutele societatii au fost cerute de multe §colidin Principate..." Cea de-a doua tiparitura oradeana Fenicele (1867), cuprinzand 292 depagini, reprezinta un progres fats de Diorile, prin varietatea tematica i de stiluri i prin maturizarea expresiei artistice. Retinem frumoasele versuri in stil popular scrise de V. Ranta Buticescu,care, peste cativa ani, va deveni unul din cunoscutii folclor4ti transilvaneni. Dintre prozatori merits sa-1 semnalarn pe Ilie Trails apreciat de tineret, darputernic eclipsat cativa ani mai tarziu de vigoarea epics a lui Ion Slavici. Sub influenta nuvelei istorice, in plind inflorire in Principate, gimnazistulIlie TrailA scrie in 1865 nuvela in §apte Orli Fiica lui Menumorut", a careiac ;iune se petrece in perioada primelor voievodate romane§ti din Transilvania. Un fel de Paul et Virginie" sau Atha la", combinate cu retete romantice§i eresuri populare, incearca sa fie nuvela lui V. RANTA BUTICESCU Fatapadurii", iar nuvela Un satean" de ILIE TRAILA, de inspiratie pastorale §ihaiduceascA, anticipeaza pe alocuri proza lui Slavici. Ceea ce irita la toate aceste creatii §colare, scrise inainte de 1867, estelimba artificioasa, supusa in Transilvania canoanelor cipariene ale etimo-logismului latinist §i in Bucovina ciunismului", cultivat de Aron Pumnul.Aceste tendinte lingvistice care tineau in loc progresul estetic al literaturii depeste munti, au fost aspru sanctionate de Titu Maiorescu, care n-a crutat deblamul ridicolului nici publicatiile colare. Pena in 1867, studiul limbii §i literaturii romane, condus dupa principiile$colii ardelene, era subordonat luptei politice pentru obtinerea de drepturi egalecu ale natiunilor dominante. Dupe 1867 situatia se schimba brusc. Violenta www.dacoromanica.ropoliticii de deznationalizare promovata de cabinetul Andrasy, dupa relativ 4
  12. 12. Perioada luptei pentru indeplinirea idealului nationallinistita si oarecum toleranta perioada a absolutismului (1850-1861) si aconstitutionalismului habsburgic (1861-1865), ridica probleme not inva-tamantului in limba romans. Acum, suprema solutie de supravietuire ca natiunenu mai putea fi gasita in sustinerea principiului egalitatii in drepturi cu natiuniledominante, ci in lupta de eliberare nationals, de unire a tuturor provinciilorromanesti. Un mijloc de atingere a acestui deziderat it reprezenta unificarealimbii, renuntarea la principiul etimologic in favoarea celui fonetic, insti-tutionalizarea lingvisticd, prin acceptarea unei autoritati de genul Societatiiacademice" care sä emits reguli de vorbire si scriere valabile in toate provinciileromanesti, circulatia intensa dincolo si dincoace de munti a valorilorculturale in vederea unei mai bune cunoa§teri reciproce si a pregatirii terenuluiunitatii nationale. Insusirea temeinica si corecta a limbii romane de catre tineretul dinTransilvania era un raspuns direct pe care §coala romaneasca it da tendintelorde deznationalizare. Cunoasterea temeinica a limbii se va realiza prin exercitiimetodice de citire, scriere §i stilistica. Progresul culturii poporului implicaperfectionarea studiului limbii in scolile de toate gradele. In manualul sau demetodica, pedagogul roman P. Pipo§ recomanda respectarea normelor orto-grafice stabilite de Academia Romana, socotind-o cel mai eficient mijloc pentruasigurarea unitatii in scriere a limbii. Tendinta de cultivare a exprimarii orale si in scris a elevilor se oglinde§te§i in importanta pe care pedagogii transilvaneni o acordd studiilor de stilisticasi exercitiilor de compunere in scolile de toate gradele. Asa vedem pe multi dinclasele superioare ocupandu-se cu suplice, contracte, epistole, bilete, urari; dartotdeauna dam la baza acestora de descrieri si naratiuni" scrie profesorulV. Petri in articolul Operatiunile scripturistice", inserat in Scola Romana (nr. 7,18 februarie 1877), unde va publica in acelasi an un interesant Curs depoetics ". Aceste cursuri de poetics, alaturi de cursurile de stilistica, aparute laLugoj si Cluj (ca acela al lui I. Tempea) erau menite sä ducd la intelegerea §iaprecierea maiestriei artistice a scriitorilor, element esential al dezvoltariiinteresului elevilor pentru lectura si in subsidiar si pentru inan-narea acelor cevor sa se desprinda a face compuneri proprii si a capata indemnuri scriptu-ristice" (N. Albani, in Scola Romana). Societatile de lectura si publicatiile scolarilor apartinand populatieiromanesti din imperiul habsburgic din perioada 1867-1914 iau act de noileorientari ce pregateau Unirea cea mare" si prin unitatea lingvistica pe care opreconiza, cu decenii in urma, programul Daciei literare. In special revistele scolare blajene, manuscrise sau sapirografiate, undescriu multi elevi care vor deveni luptatori de seams pentru implinirea idealuluinational (Constantin Hossu, Iuliu Pop, George Macelaru, I. Manegutiu, www.dacoromanica.roC. Secasu, etc.) si unii care vor deveni istoriogafi literari si scriitori ca Teodor 5
  13. 13. Istoria debutului literar al scriitorilor romeini in timpul (...olii (1820 - 2000)Ceontea si I. Bianu vor marca in acest rastimp un puternic salt calitativ inprivinta limbii literare folosite. In special revista scolara Ste luta, de la inceputulveacului nostru, probeaza gradul avansat al procesului de unificare lingvisticasi a progresului infaptuit de invatamantul romanesc din Tansilvania. Din nefericire, atat la Sibiu cat si la Brasov, unde studiau multe dinviitoarele personalitati literare, liceenii romani n-au primit aprobare de a aveareviste scolare in limba nationals, mai ales dupd aplicarea legii Apponyi. Inaceastd situatie s-au gasit Octavian Goga, Lucian Blaga, Horia Teculescu, IonClopotel, membri ai societatilor de lectura din respectivele licee. Au existat si exceptii fericite. Astfel, o societate scolara preocupata saindrume elevii spre munca de creatie originals in spiritul normelor academice"a fost si Societatea organizata la Gimnaziul din Baia Mare. In sedinta dinfebruarie 1871 se consemneaza obligatia fiecarui membru din clasele IVVIde a participa lunar cu o lucrare fie ea poezie, dizerta ;ie, compunere, fabula sautraducere". Se propune chiar o amends baneasca pentru cei ce nu vor respectahotararea. Roadele acestei emulatii nu intarzie sa apard. Numai in anul scolar1871-1872 s-au prezentat 52 de lucrari originale, in mare parte poezii. Creatiileliterare au fost stranse in revista manuscris Incercciri literare, un fel de registrude 255 de pagini, scrise intr-o grafie frumoasa si ingrijita, in multe cazuri cutitluri in trei culori. Din randul colaboratorilor revistei se detaseaza PETREDULFU, care, la fel ca si colegii sai scrie versuri puse in slujba idealurilorpatriotice de eliberare socials si unitate nationals, in care razbat ecouri dinVasile Alecsandri, D. Bolintineanu si Andrei Muresanu. Dupe absolvireacursului inferior la Baia Mare, el urmeaza cursul superior la Liceul academicdin Cluj, unde va reedita foaia Diorile. In paginile ei va publica mai ales fabuleavand ca model pe }ichindeal si povestioare cu haz compuse" in versuripopulare. Astfel de creatii anuntau acel gen de literature populara cu care PetreDulfu va ramane in istoria literaturii. Revista manuscrisa care a adapostit debutul lui George Cosbuc, cel maimare poet al Transilvaniei, a fost Musa somesanci, organ al Societatii de lecturaVirtus Romana Rediviva" de pe langa Liceul graniceresc din Nasaud, desprecare avem date ample datorita cercetatorilor clujeni C. Scridon si OnisimFilipoiu. Constituita la 14 ianuarie 1870, Societatea de lecturd nasaudeana va fisuspendata in 1876 si reluata dupa 4 ani de tratative cu autoritatile in 1880, anin care isi face aparitia GEORGE COSBUC. Poetul taranimii" incepuse sa versifice chiar din clasa I a liceului,alcatuind mai ales poezii satirice la adresa colegilor sai. Multe din aceste poeziierau prezentate in sedintele literare, ceea ce a contribuit la cresterea treptata apopularitatii sale in randul profesorilor si colegilor. In calitate de elev alcursului superior, Cosbuc a fost, concomitent, unul din membrii activi ai www.dacoromanica.ro 6
  14. 14. Pcrioada luptei pentru indeplinirea idealului nationalsocietatii literare a acestei scoli, frecventand in mod regulat sedintelesaptamanale si citind din poeziile sale originale. In anul scolar 1882/1883, find elev in clasa a VII-a, este ales, prinaclamatii unanime, vicepresedinte al Societatii. In anul urmator, octavan"find, G. Cosbuc a fost promovat presedinte al Societatii, in sedinta din 2 de-cembrie 1883. Prima incercare de a pune bazele infiintarii unei foi" a Societatii a avutloc in sedinta din 31 decembrie 1881. Revista va aparea insa in octombrie 1882. Primul colectiv de redactie altinerei reviste a fost ales dintre fruntasii societatii. Revista avea sa se numeascasugestiv Musa Sonzesanii, avand caracterul unui almanah. Aparitia revistei a fost de bun augur. Chiar in primul sau volum (eel dinanul 1882/1883) it gasim printre colaboratorii cei mai activi pe G. Cosbuc,atunci eleyseptiman" la Gimnaziul superior din Nasaud si vicepresedinte alSocietatii. In al doilea an de aparitie, in 1883/84, in fruntea revistei era chiarG. Cosbuc, care, in calitate de presedinte al Societatii, raspundea in modefectiv de aparitia Musei Sonze,sene. Ceea ce a sporit prestigiul revistei si i-a crescut azi valoarea documentarya fost colaborarea lui Cosbuc, care si-a publicat aici 54 din cele aproape 200 depoezii, cate ar fi scris in perioada nasaudeana (1860-1884). Prima creatie a poetului pranimii", datata 24 iulie 1880, este intitulataInger pilzitor". Originalul se gaseste la Arhivele Statului din Nasaud,manuscrisul find format din 34 de versuri. Poezia a fost publicata postum subtitlul de Maica Casiana", in Tribuna din 1957. Initiative personale De initiativa elevilor de a -si tipari pe propria for cheltuial5 foi literare, cuanumite prilejuri (initiativa posibila pang in 1868, cand cenzura habsburgica ova interzice) a atarnat insusi debutul literar al celui mai mare poet al nostru,MIHAI EMINESCU. Studiind la Cernauti, la Gimnaziul romanesc, elevulpasionat de literature devenise paznicul" bibliotecii cu carti romfinesti, adunatecu truth de Aron Pumnul si scapate ca prin minune de a fi confiscate deautoritati. O Imprejurare neasteptata releva prietenilor pe tanarul poet si-1 facu sadebuteze mai curand decat se astepta el scrie G. Calinescu. Rapus de o boardindelungata, Aron Pumnul inchise ochii in ziva de 12/24 ianuarie 1866, spreconsternarea si jalea scolarilor romani. Colegul Stefanelli alerga intr-un suflet www.dacoromanica.rola casa bietului profesor si intra in odaia lui Eminescu. Povestind ultimele clipe 7
  15. 15. Istoria debutului literar al scriitorilor romilni in timpul -colii (1820 - 2000)ale lui Pumnul, acesta plangea. Catre sears, venind din nou, Stefanelli it gasi peEminescu aplecat asupra unei foi scrise, la care stergea si indrepta". Ce se intamplase? Indurerati, chiar in ziva aflarii stirii, un manunchi decolegi, in frunte cu Sbiera, se hotarasc sa tipareasca o brosura care sa cuprindaomagiul in versuri pentru marele roman. Asa a aparut brosura Lacramioareleinvataceilor gimnaziesti den Cemauti la mormantul prea iubitului for profesoriuArune Pumnul rapusat intr-a 12/24 Ianuariu 1866 Cemauti 1866". Florilegiulcuprindea sapte poezii numerotate de la IVII, toate fara titlu: intaia semnata cutrei stelute; a doua semnata M. Eminescu, privatist; a treia semnata St. Stefureacdin clasa a VI-a; a patra semnata cu trei stelute; a cincea semnataI. Ieremieviciu, elev din clasa a VI -a; a sasea in limba gemlana, semnataE. Franzos, clasa a VII-a, si a saptea, tot in limba germana, semnata B. Ehrich,clasa a VI-a. Poezia de debut care tradeaza puternica influenta a celor doi mari poeticare au luminat anii adolescentei poetului: V. Alecsandri si D. Bolintineanu, s-abucurat de o mare audienta, primele versuri fluturand pe buzele tuturor tinerilorstudinti" romani din Imperiul habsburgic. Imbraca-te in doliu, frumoasa Bucovina, Cu cipru verde-ncinge antics fruntea ta; C-acuma din pleiada-li auroasd ci senind Se stinse-o dalbd steal In cautarea unui patron spiritual Marile personalitati ale culturii si criticii noastre, nascute in Transilvaniade sub stapanirea habsburgica, exceptand pe George Cosbuc, n-au avut altssansa de a-si inscrie debutul §colar decat facand apel la publicatiile romanqti §ichiar maghiare ale imperiului, intrucat colilor unde invatau nu li s-a permis saediteze reviste in limba romans. In lipsa acestora, din proprie initiativa sau laindemnul unor profesori luminati, ei si-au indreptat creatiile care acelepublicatii care de obicei extrem de exigente se aratau uneori si binevoitoarefats de adolescentii talentati. * * * Primul curajos dintre absolventi se pare ca a fost TITU MAIORESCU,care §i-a incercat sansa in timpul studiilor sale liceale (1851-1858) facute la www.dacoromanica.roViena. Din motive legate mai ales de neincrederea redactiilor manifestata in acea 8
  16. 16. Perioada luptei pentru indeplinirea idealului nationalperioada fatd de adolescentii dornici de afirmare, Maiorescu n-a putut avea undebut deplin in anii de scoala, deli vastitatea si, mai ales, calitatea preocuparilorsale din acesti ani i-ar fi dat dreptul aparitiei mai timpurii in publicistica. Asa cum observa Inca din 1940 Eugen Lovinescu, opera cea maiinsemnata a lui Titu Maiorescu este el insusi". Drumul formarii sale esteconsemnat pas cu pas in celebrul Jurnal", care a inceput sä vada luminatiparului intre 1937-1943 si in caietele de Incercari literare" si Incercaristiintifice", valoroase documente privind pregatirea" debutului literar. Prim le pagini ale jurnalului dateaza din 1855, cand marele critic avea 15 ani. La finele anului 1856, el trimitea la Gazeta Transilvaniei, sub pseudo-nimul Aureliu, traducerile sale transcrise in caietul de Incercari literare":Manuscrisul unui nebun" din Pikwick club" de Boz (Charles Dickens) datat1855 si Noaptea de anul nou a unui nefericit" de Jean Paul.Va mai trimite, deasemenea, cateva schite inspirate de Viena (Din Viena de acuma"). Foaia pentru minte, inimd ,si literatura nu-i publics nici traducerile, niciscrisoarea ce le insotea, dar Iacob Muresianu, redactorul foii" ii va raspunde innr. 2 al Gazetei Transilvaniei din ianuarie 1857: V. A. (Viena, Aureliu)Intentiunea e bunk proba e mica, vom vedea". $colar premiant, stralucit, ambitios, multilateral, un adevArat homonovus", pasionat in mod egal de literatura, filosofie si stiinta, este animat demari ambitii patriotice. El isi propune la 16 ani, in urma unei discutii cu GhitaMagheru, sä scrie in limba germana o Istorie a Romanilor de la origini pang inprezent", menita a lumina Europa asupra situatiei tarilor noastre" si chiar oIstorie universals" pentru romani, care i-ar fi cerut 12 ani de elaborare. * * * Mai norocos in relatiile cu redactiile s-a aratat a fi M. EMINESCU, carea cunoscut Inca din perioada scolaritatii un debut hotarator pentru destinul sauliterar. Se pare ca intre elevul cernautean si patriotul carturar Iosif Vulcan,directorul revistei Familia din Pesta s-a stabilit din prima clipa una din acelerare si fericite afinitati, de bun augur, care nu se putuse infiripa intrecolegianul" Titu Maiorescu si mai rigidul cenzor" Iacob Muresianu. Mi-aduc si acum aminte scrie Vulcan cum Intr -o dimineata defebruarie primii o scrisoare din Bucovina, in care un tanar dupa cum scriade 16 ani imi trimetea niste incercari literare. Era tanarul Mihai Eminovici.Armonia versurilor si figurile-i plastice, considerand starea noastra literara deatunci si indeosebi etatea tanara a autorului, ma surprinsera si deschisei cuplacere coloanele mele acestui nou talent si poet cu viitor. In entuziasmul meu, grabii sa prezint in numarul cel mai aproape www.dacoromanica.ropublicului cetitor pe Eminescu, cu umatoarea nota redactionala: «Deschidem cu 9
  17. 17. Istoria debutului literar al seriitorilor rondini in timpul Fo lii (1820 - 2000)bucurie coloanele foii noastre acestui june numai de 16 ani, care cu primele saleincercari poetice ne-a surprins placut..." Nota de debutant" apArea in numaruldin 25 februarie/9 martie 1866, impreuna cu poezia De-a§ avea"». Ceea ce nu-i placu insa lui Vulcan fu numele cu terminatie in vici". Farasa mai intrebe pe autor it schimba in Eminescu, dand astfel, Mil sa-§i deaseama, numele celui mai mare poet roman. E lesne de inchipuit emotia lui Eminesu, atunci cand, deschizand nr. 6 alrevistei, i§i vazu poezia §i nota §i citi la Po§ta redactiunei" aceste randuri:Cernauti, M. E. $i corespondents am primi cu bucurie". Accepts rail cartirenoul nume, §i, multumind, intreba pe redactor daca mai putea trimite lucrari. Innumarul 8 al revistei (15/27 martie 1866) aparu raspunsul la intrebare:Cernauti, M. E. Vom primi toate cu bucurie, numai to rugam ca, incat se poate,sa scrii dupa ortografia ce o urmam §i not ". * * * Dupa o relatare a lui Emil Ciuceanu, OCTAVIAN GOGA incepuse säcompund pe la varsta de 9-10 ani, iar Ion Lupa§, colegul lui de class, relateazaca marele poet ar fi scris urmatoarele versuri la 14 mai 1893, deci pe la 12 ani, lacererea batranului vataf al Ra§inarilor, Mihail Jurca. Se pastreaza §i azi acel petecde hartie: Romanul, de dimineajd pawl seara Tot lucrd necontenit, Dar cu toatd osteneala Tot este dispreuit. Dar va sa vin-odatd vremea Cad romdnul nu va suferi, Ccind se va schimba ,si lumea, Cci nd opinca va domni... Goga nu va putea suporta atmosfera de incordare §i neincredere de laliceul maghiar din Sibiu, unde initial s-a inscris §i unde activitatea Societatii delecturd a elevilor romani era ingradita iar cea de press §colark interzisa. Deaceea se muta la Liceul din Brasov, condus de profesorul Virgil Onitiu, cel maiputernic §i liber centru romanesc, citind in §edintele SocietAtii de lecturA IonPopazu" poezii patriotice §i protestatare. Debutul sau publicistic va avea loc in 1897, in Tribuna i in Tribunaliterary cu un numar de 36 de poezii, majoritatea semnate Octavian, una www.dacoromanica.ro(Atunci") semnata Tavi, iar alta (Dragoste barbaral, Sfinx. In aceea§i 10
  18. 18. Perioada luptei pentru indeplinirea idealului nationalperiods, tanarul poet de la Ra*inari mai publics versuri (11poezii) in Familia luiIosif Vulcan, de la Oradea *i o poezie, Nu-i fericire pe pamant", in Revistailustratd, foaie enciclopedica literara, condusa de Ion Pop Reteganul, care aveaadministratia in Soimu* *i redactia in Reteag. Prime le lui poezii din anul 1897 au fost Atunci", Ostenit", Tu dormi",Dragoste barbara" dupd care se succed *i celelalte, amintite in monografiile cei-au fost inchinate. Destul de numeroase pret ca de un volum de poezii", cummarturisea insu*i Goga, creatiile sale de debut nu se remarca printr-o notaoriginals, pastrand puternice reminiscente din Co*buc, din poetii germani(Uhland, Schiller, Heine) *i mai ales din Eminescu (incercarile mele tinere*ti scrie Goga sunt rasarite pe urma vegeta ;iei eminesciene"). * * * intre 1892-1900, timp in care I. AGARBICEANU i*i face studiile liceale,Blajul, centru romanesc atat de bogat in reviste *colare cu cateva decenii inurma, i*i sisteaza activitatea publicistica in urma aplicarii legii Apponyi,limitanduli efervescenta literara doar la activitatea Societatii de lectura, binecunoscuta din 1864. Societatea de lectura a Gimnaziului superior erafrecventata dupd regulamentele stapanirii habsburgice doar de elevii ultimelorcloud clase. Rapoartele" care se publicau anual cuprind date valoroase asupraactivitatii acestei societati. Gavril Precup, profesorul *i dirigintele sau,conducator al societatii *i publicist el insu*i, it incurajeaza pe Agarbiceanu. Creatiile de inceput sunt prezentate, intre 1898-1899, in fata acesteivestite Societati de lectura. In anul *colar 1899-1900 a fost ales secretarul ei,desfa*urand o bogata activitate, (36 operate" in majoritate novele, citice,analize, folclorice"). In 1898, find elev in clasa a VII-a, ziarul Unirea din Blajii publics un foileton sub pseudonimul Alfius *i la 8 iulie 1899 ii tipare*teprimele versuri. In 1900 aceea*i revista ii accepts schita In postul Pa*telui".Tot in ultima clasa de liceu el colaboreaza cu proze in revistele Familia, Tribuna0 Tribuna literani, continuanduli dupa intrarea in studentie colaborarea laziarul Luceafdrul din Budapesta. EMIL ISAC, elev la liceul graniceresc din Nasaud, debuteaza la 18 ani, in1902, cu un articol despre V. Alecsandri in Ellenzek, publicatie maghiard dinCluj. In anul urmator tipare*te primele poezii in limba maghiara in KolozsvariFris Ujsag §i in limba romans in revista Familia. * * * Societatea de lectura a elevilor bra*oveni, infiintata in 1868, primise in www.dacoromanica.ro1879 numele lui Ion Popazu. Ea cultiva paralel cu lectura, stimularea cercurilor 11
  19. 19. Istoria debutului literar al scriitorilor ronnini in timpul FON (1820 - 2000)de cunostinte si culegerea de folclor si incercarile literare ale elevilor. In anulscolar 1910-1911, in cadrul Societatii au fost prezentate 22 de lucrari (poezii,proze, lucrari de etnografie si critics literard). In anul scolar 1909-1910 LUCIAN BLAGA, elev in clasa a IV-a laLiceul Andrei Saguna" din Brasov, mutat din aceleasi motive ca si Goga de laLiceul unguresc din Sibiu, este numit presedinte al Societatii literare IonPopazu". Impreuna cu colegii va intreprinde o calatorie de studii in Grecia siItalia. Rezultatul liric" al acestui voiaj va fi un manunchi de poeme din caretrei vor ajunge pans la noi: Pe farm ", Noaptea", Naufragiatilor". Poeziilefusesera citite in paralel in cadrul sesiunii Societatii de lectura si bine primite,dupa marturisirile colegului sau, profesorul Valeriu Bologa, si apoi trimisemarilor reviste din Transilvania. Tribuna ii va publica la 16 martie 1910 poeziaPe farm ", sub initialele L. B. Brasov, si la 8 mai 1910 Noaptea", marcandastfel debutul poetului. Cu toate ecourile lecturilor din Eminescu si Goga (jalnica doinire",cantarea din urma"), poezia sa de debut Pe farm" tradeaza Inca de la 15 ani onatura mediativa fasfranta peste gravele muzici interioare: Va pierdeji voi, unde pribege... si jalnica voastrei doinire Se stinge ca-n suflet de fats Into ia ascunsei iubire. Se zbuciumil codrul supt vdntul De toanznd ,si basmul ssi-1 curna Iar freanzdtul frunzelor moarte rid cdntd ceintarea din urmei. Cu murmurul vostru de-odat d Se pierde speranja strigarii Gemutd de piepturi zdrobite Departe... in marea uitdrii. (1910) insusi Blaga in Hronicul varstelor" (p. 94-95) ne aminteste despreimprejurarile debutului sau literar: «Am trimis o incercare la Luceafeirul, inversuri libere, albe. Avantul meu nu-si facea vad in coloanele revistei, darobtinu un raspuns destul de favorabil, la Posta redactiei. Eram indemnat sa scriumai departe, mi se reprosa insa, intaia oars in viata, pacatul de a scrie versurifara rims... Romanul de la Arad, cel mai important ziar al romanilor din www.dacoromanica.roTransilvania, imi publica prima poezie. Poezia intitulata Noapte", spre 12
  20. 20. Perioada luptei pentru indeplinirea idealului nationaldeosebire de aceea oferita Luceafdrului, dezvelea dimpotriva numai grija de aturna cuvinte in tipare prozodice curente». Scrise la o jumatate de veac dupa fericita intamplare", marturisirilepoetului contin in mod firesc mici inexactitati u§or de corectat dupa parcurgereapresei timpului. A§a cum am amintit, poezia sa de debut este Pe farm ", aparutain Tribuna din 3/16 martie 1910, iar refuzul revistei Luceafdrul din Sibiu,condusa de Octavian Taslauanu, de a-i publica o poezie in vers alb se petrecedoua luni mai tarziu, la 16 mai. Cat prive§te colaborarea la Romdnul, ea va avealoc nu in 1910, cum i§i aminte§te poetul, ci in 1914. * * * ARON COTRUS se dovede§te inca din adolescents un poet dotat §idornic de afirmare. Anii de liceu cu atmosfera for patriotica, militants, au fost neindoiosdecisivi pentru formarea viitorului poet. Ei au fost petrecu;i in vechea cetate aBlajului, in acel legendar climat de efervescenta nationals, plin de umbrelemarete ale corifeilor Scolii ardelene §i de amintirea revolutionarilor de la 1848. Elev in clasa a VI-a, el trimite revistei Ramuri din Craiova poeziairedentista Tisa", care va fi publicata in nr. 22 din 15 noiembrie 1908. Poeziaproduce o adevarata furtuna in randul autoritatilor §colare habsburgice, care itameninta pe Cotru§ cu exmatricularea, constrangandu-1 astfel sä se transfere laLiceul romanesc din Bra§ov (loc de refugiu al tuturor elevilor patrioti). Poczia, scmnata Aron Cotru§-Blaj e vadit inraurita de ritmica, muzicalitatca§i viziunea liricii lui Octavian Goga dar n-are tonul sibilinic al acesteia... 0 anumitaenergie virild, viziunea grandioasa a suferintei transformata-n martie detunatoare,o vibratie patriotica adanca §i prelunga, anunta la cei 17 ani ai lui Cotru§, un poetautentic, de man reurse lirice. Citam integral aceasta poezie pentru a sublinia catde puternica era influenta lui Goga (care o Inlocuia treptat pe aceea a lui Co§buc)in mediul §colaresc transilvanean din anii premergatori primului razoi mondial, dar§i vigoarea telurica, atat de caracteristrica lirismului pietros" al lui Cotru§: Ursitci in lume-ai fost Tisci, sa fereci in strune de valuri Jelirea nddejdilor frante, strabatd ndu-te-n tristele maluri, Accentele grele de zbucium din iarna durerilor noastre Le mesteci cu lacrimi de jale-n povestea de valuri albastre. Tu-nchizi in cetatea durerii a noastre amaruri rebele, Povara robiei tirane, cdtufile crunte ,si grele, Furtuna de gand ce strdbate ,si zguduie cumpana mihtii, www.dacoromanica.ro Ce-mbolduri ne da spre viajd ,si stavild pune credinjii. 13
  21. 21. Istoria debutului literar al scriitorilor rontani in timpul fCOM (1820 - 2000) ,,Si codrii ,si Crisuri si Murcis plcing zbuciurnul nostru de jale, Iar Oltul, haiducul seilbatec, steinci grele de munte prdvale. Pe Iancu-1 plang munfii frajanii si vulturii zbor nitre ceriuri, Din lupta nddejdilor mite, din leageinul nzultor misteriuri. Aproape-i doar vremea dorite4 ceind Tisd, vei fi to a noastrci, Ccind fulgere-aprinse de tunuri inchide-vor zarea albastra, Cazzd cornul de luptd suna-va, ccind moriii vor umple panzeintul, Cand ruga din urnul a noastra prin ceriuri purta-va cuvcintul. Sub tunete grele vi fulger, revoltalli a apelor oaste, Cdci urlci-n adeincuri pilindntul si -n genzete codrii pe coaste, Reizboinic voinicii pe vale s-alerge cu arnzele-n many urmci tdria drepteitii, pe toate se i fie strip-incl. (1908) Sosit la Brasov, el pastreaza o legatura stransa cu Blajul trimitand versuriexceptionale pentru varsta sa, principalei publicatii locale Revista politico siliterarei, condusa de Aurel Ciato, unde colaboreaza alaturi de scriitoritransilvaneni (T. Mura§anu, Maria Cuntan, Ovidiu Hulea etc.) si scriitori depeste munti (V. Eftimiu, D. Nanu, N. Crainic, I. U. Soricu etc.). Cotru5 va avea o activa colaborare la aceasta revista in cuprinsul anilor 1909 si 1910, publicand 15 poezii, cateva din ele remarcabile, dovedind nunumai talentul dar si serioasa cultura poetica a adolescenului de 18 ani, careasimilase intr-un mod original pe Eminescu, Goga, Iosif. Primele poeziipublicate in aceasta generoasa §i destul de bung publicatie au fost: Din adanc"§i Nocturna", aparute in nr. 1 din 1 aprilie 1909. Un transfer de idei cadrul salt cultural Ideea societatilor de lectura ale Junimii romane" de pe langa liceeleromanqti $i a publicatiilor lor, a trecut si peste munti. Dupa modelul acestora,Intre 1870-1890 Incep sa apara sporadic astfel de societati pe langa licee dinBucure§ti, Ia§i si alte localitati din Romania. Initiativa limitata, era rodulexperientei transmise de numero0 intelectuali refugiati de peste munti(I. Slavici, V. D. PAun, Iuliu Moisil, Gh. Melidon, Stefan Pop etc.) §i caredevenisera profesorii si directorii unor institute de invatamant. Adoptareasocietatilor de lectura se Inscria in seria acelor multiple actiuni de pregatire a www.dacoromanica.rounitatii rationale. 14
  22. 22. Perioada luptei pentru indeplinirea idealului national Un rol important in dezvoltarea mi$cArii literare $colare 1-a jucatSocietatea Tinerimea romans" din Bucure$ti. Nascuta in 1877 din randurile elevilor Liceului Matei Basarab, ea a reu$rtin cativa ani, initial sub conducerea elevului Alexandru Sontu, sa se facecunoscuta in toata Cara prin actiunile ei culturale de anvergura $i prin revista ei,expresie a preocuparilor $i aspiratiilor tinerei generatii din ultimul sfert alsecolului al XIX-lea. Declarandu-se continuatori ai revolutionarilor de la 1848, ai aceleipleiade de tineri romani care -si aveau cuibul la Manjina", membrii societatiiaveau datoria sa-$i insuwasca opera stramo$ilor. Mare le ideal" care statea infata tinerilor era unitatea nalionala. Sä ne punem serios pe munca ca not sa neridicarn nu prin favoritism $i nepotism, nu prin egoism barbar $i culturesuperficiala ci prin meritele noastre. Sa $tim de tineri a avea acel caracterindependent atat de necesar pentru a deveni oameni morali, civilizati" scrieN. Alexiu in «Discursul de deschidere a activitatii T. R." pe anul 1882/1883». La 15 februarie 1882 se tipare$te primul numar al Revistei SocietatiiTinerimea Romano, care va dainui 42 de ani, aparand in cloud reprize(1882-1902 $i 1920-1944), cu o Intrerupere intre 1902-1920. Revista prilejuie$te debutul a doi $colari deosebit de activi: poetulST. C. MICHAILESCU (semnand adesea $i sub pseudonimul de Stemi sauStemil) $i N. G. RADULESCU (care iii va lua pseudonimul de Niger), prozatorextrem de prolific $i de gustat la confluenta veacului al XIX-lea cu celde-al XX-lea, uitat, ca $i Stemil, aproape cu desavar$ire in anii no$tri. In jurul societatii $i programului ei progresist se strong Inca din primii aniai activitAtii, cateva sute de elevi $i studenti $i chiar de tineri absolventi defacultate din Bucure$ti $i din alte orate. Eminescu privea el insu$i cu multa simpatie programul TinerimiiRomane", a$a cum o atesta documentele timpului. Faimoasele concursuri literar-artistice ale Tinerimii Romane" au intrat intraditia invatamantului. Ele au antrenat timp de 59 de ani (1884-1943) zeci demii de elevi din cursul primar $i liceal, au Incurajat multe talente, au creat o vieemulatie intre $coli. Profesorul NAE DUMITRESCU, animatorul societatii maibine de o jumatate de veac, s-a dovedit un neistovit talent organizatoric. incepand din anul 1886, revista tipAre$te listele complete ale premiantilorconcursurilor de literature $i uneori $i lucearile lor, documente interesantedeoarece printre elevii laureati ai acestui prestigios concurs vom Intalninumeroase nume ce se vor afirma in literature (Ovidiu Papadima, AlexandruDima, Ion Chitimia, Constantin Ciopraga, Nicolae BalotA, Ani$oara Odeanu,Alexandru Mitru, Horia Lovinescu, Radu Stanca etc.). Tinerimea Romans ", recunoscuta $i oficializata abia in 1899, a creat www.dacoromanica.rodatorita revistei $i concursurilor ei o extraordinary emulatie in randul elevilor $i 15
  23. 23. Istoria debutului literar al scriitorilor romiini in timpul golii (1820 - 2000)in special a liceenilor, a trezit dorinta de afirmare intelectuala, a ajutat laformarea personalitatii, a caracterului, a spiritului de independents si curajcivic, a adus un aer proaspat, tineresc in societatea romaneasca, combatandinertia si conservatorismul retrograd, promovand dinamismul si larga deschi-dere care nou. Dandu-si seama ca aceste societati de lectura si organele de presa, in caremembrii ei juni" isi publicau operatele", sunt mijloace educative deosebit devaloroase, Spiru Haret in spiritul reformei invatamantului pe care o initiase caministru in 1908 legifereaza trei ani mai tarziu obligatia scolilor de toatetipurile din Romania de a intemeia societati culturale si de a edita publicatii aleelevilor, pe care le considera mijloace de formare a gandirii si simtiriipersonale, de incurajare a talentelor de tot felul". Insa tot Haret, pentru a asigura disciplina scolard si neamestecul elevilorin politicianismul tot mai proliferant si agresiv dupa 1890, a legiferat siobligatia elevilor de a publica numai in reviste aflate sub controlul scolii,socotind fapte sanctionabile colaborarea elevilor la presa maturilor si editareade reviste personale" in afara scolii. Interdictia a fost reluata in zeci decirculare, transmise in scoli pang la reforma de invatamant din 1948. Departe de a intimida, aceste circulare stimulau imaginatia si initiativaelevilor de a sparge" Inca din adolescents carapacea conformists a celor maibune publicatii scolare, speculandu-se cu inteligenta legislatia presei sauposibilitatile de sustragere de la restrictiile scolare cum ar fi, de pilda, folosireapseudonimelor, alonimelor, criptonimelor sau initialelor. Desigur, multi elevi incalcau dispozitiile ministerului, dar existau sidestui directori de liceu care nu se simteau obligati sa dea curs recomandariiministerului de a incuraja tiparirea unei reviste a societatii de lectura, socotind-oo emancipare periculoasa". In arhiva Ministerului Invatamantului din perioada1900-1916 pot fi intalnite adesea adrese ale unor directori de liceu si gimnaziiprin care acestia ,,justificau" de ce nu sunt de acord cu aceste forme de educatie,periculoase" pentru autoritatea scolara. Si inainte si dupa reforma lui Haret, cand scolile nu puteau sau nu doreausa asigure editarea unei reviste oficiale, elevii dotati, care dispuneau de unelefonduri, isi adunau in jurul for cativa colegi manati de aceeasi irezistibilapasiune publicistica", faceau apel la punga parintilor sau la un protector".Asigurandu-si girul juridic al unei persoane mature si adresandu-se uneitipografii particulare, scoteau reviste pe care le redactau si le tehnoredactausinguri, nu rareori scriindu-le de la un capat la altul, sub cele mai nastrusnicepseudonime. La acest lucru a contribuit puternica miscare de presa din Cara noastra,provocata de intensa viata politica din perioada 1870-1914, care oferea la tot www.dacoromanica.ropasul elevilor modele si tentatii. 16
  24. 24. Perioada luptei pentru indeplinirea idealului national Aproape nici unul din marii no§tri scriitori nu a renuntat, in perioada unei§colaritati lipsite de o publica ;ie admisa de directie, sa scoata in ilegalitate" foiscrise de mans on §apirografiate, mergand in unele cazuri pang la tiparirea unorreviste cu mare ecou in epoca, incluse chiar in istoria presei literare, cum ar fiViaja noud sau Simbolul. Revistele colare oficiale Pand la difuzarea circularelor haretiste, oficializand in jurul anului 1900revistele §colare prin introducerea for in randul mijloacelor obligatorii deeducatie, conducerile liceelor, conformiste §i conservatoare, s-au ferit sä aprobetiparirea unor reviste §colare institutionalizate. Au existat, totu§i, intre 1880-1900, cateva fericite exceptii, cand directiileau acceptat tiparirea unor reviste §colare sub egida §colii. * * * Astfel, in 1891 apare Revista tinerimii, organ §tiintifico-literar alcursului superior de la liceul din Ploesci", din care se mai conserva un singurexemplar, cuprinzand 16 pagini. In afara ca este prima revista §colardploie§teana tiparita, publicatia intereseaza istoria literary prin debutul pe care itprilejuie§te lui GEORGE RANETTI, elev in clasa a V-a. Cele cloud schite alesale: Singur" §i Bacalaureatul", scrise melodramic, respird acea atmosferadeceptionista a sfar§itului de secol. Eroii for sunt doi tineri care poarta stigmatulmizeriei sociale, morbul ftiziei. Singuraticul" traind obsesia bolii (ambii luiparinti erau ftizici) se stinsese neingrijit de nimeni, neplans de nimeni, dar farasa se planga de nimic". Pe figura de 19 ani" a bacalaureatului", moartea i§iintinsese stapanirea tot mai mult. In ultimele clipe, tinand in mans diploma debacalaureat, obtinuta cu pretul ultimelor resurse de energie, el exclama:Bucurd-te mums, fiul tau a invatat dar... more!" * * * Tot in acela§i an, un grup de tineri §colari al Scolii Centrale din Craiova,intre care George Titeica §i C. D. Fortunescu, editeaza Revista ccoalei, subinimoasa conducere a profesorului de geografie G. T. Buzoianu. Publicatia, cucaracter enciclopedic, care va scoate cu regularitate 11 numere, intre octombrie1891 §i septembrie 1892, in afara sectorului §tiintific bine reprezentat, cuprinde www.dacoromanica.roarticole de critics literary, poezii, proza, traduceri (Grillparzer: Valurile marii 17
  25. 25. Istoria debutului literar al scriitorilor romani In timpul ccolii (1820 - 2000)si ale iubirii"). Ea numard 3-4 poeti constanti. Mai intai, macedoneanul PetreGhinu (scrie si sub pseudonimul Petre Vulcan) si scolii scoate la ab carevolumul Limba iubirei §i Raiana", anuntat de revista. Cel mai productiv esteinsa N. Burldnescu-Alin (N. Alin), pseudonimul lui Nicolae N. Burlan, originardin catunul Burleni de langa Tg. Jiu, caruia ii si inchina o emotionanta poezie.N. Alin semneaza 15 poezii, printre care si o traducere din Beranger,remarcandu-se uneori prin prospetimea ccOuciana a sentimentului Si virtuozi-tatea ritmurilor. Lor li se adauga anonimul I. Culescu si secretarul general de redactie,C. D. Fortunescu, viitorul director al Arhivelor Olteniei, autor sub numepropriu si sub pseudonimul Santa Fe al catorva poezii de tents intelectualista. Dintre poetii maturi, colaboratori externi care au onorat revista,mentionam pe Traian Demetrescu §i Al. Macedonski care, in numarul 6 dinaprilie 1892, inchina tinerilor grupati in jurul revistei, cu scopul de altfelmarturisit de a-i ajuta sa se desprinda din mrejele apasatoare ale melancoliei(boala generala a sfar§itului de secol), poezia Cele trei porunci". Pentru istoria literaturii, de o reala insemnAtate este colaborarea luiST. 0. IOSIF, care debuteazd in paginile Revistei scoalei. De altfel, inceputurile literare ale lui Iosif, care versifica de la 10 ani,dateaza din timpul cand urma clasa a III-a a Gimnaziului din Brasov. RADU D.ROSETTI, binecunoscutul poet si epigramist (din familia spirituals a luiCincinat Pavelescu), care ii era coleg de clask a scos la apirograf, in 1890, orevista cu titlul Pciccileandru. Stim ca Radu Rosetti a debutat uric in 1892 cuvolumul Foi de toamna" in penultima clasa de liceu si, ca epigramist, in nr. 1(1 noiembrie 1894) din obscura revista literarltiintifica" Graiul, scoask separe, de un grup de elevi §i studenti bucurqteni in frunte cu Gh. Dumbrava(Ilarie Chendi). Primul colaborator al Paccileandrului, ne informeaza RaduRosetti, in interviul pe care it da la 4 martie 1929, in Rampa, a fost St. 0. Iosif,cu poema epics Mihai Viteazul". Din nefericire nu s-a mai pastrat nici unexemplar din Pcicaleandru si altfel nu suntem in posesia textului. Marturisirilepoetului din corespondenta pe care o intretine cu Aurel Pop, in cuprinsul anului1890, atesta o vie activitate poetics, chiar de proza (o nuvela si cateva schite:Uncle duce cearta", Mogul" si teatru, fragment din drama istorica Moartea luiGrigore Ghica") consemnate in caiete de impresii pe care poetul le da in acela§ian prada focului, intr-o criza de nemultumire. Cu toate acestea, peste scurta vreme poetul cedeaza ispitei tiparului.Trimitand cateva poezii la Familia, Iosif Vulcan care patronase debutul luiEminescu ii raspunde ca nu -1 considers indreptatit a debuta in presa literara lao varsta mai frageda decat aceea la care fusese publicat marele poet". Din acestindirect indemn la modestie, Iosif impreuna cu colegii sai vor pune temelie unei www.dacoromanica.rosocietati literare. 18
  26. 26. Perioada luptei pentru indeplinirea idcalului national In 1891 trece muntii. Familia sa (mai avea opt frati si surori) se stabilestela Bucuresti, tatal sau gasind un post de profesor suplinitor la Gimnaziul dinTurnu-Magurele. El este inscris mai intai la liceul particular Lumina", ca sä se deprindacu limbajul d-aici", cum preciza tatal sau intr-o scrisoare. Duce o viata extremde grea, din cauza dificultatilor materiale, find nevoit sa se intretind singur.Citind intamplator Revista scoalei, care i-a placut, Iosif incepe sa intretind ocorespondenta asidud cu C. D. Fortunescu pe care it va cunoaste personal doarin toamna anului 1893. Prietenul sau ii face debutul in numarul 7 din mai 1892 al Revisteinoastre, cu poezia Izvorul" (1891), scrisa in facture populara si nu lipsita cutoate naivitatile ei de unele virtuti muzicale. In nr. 8 i se publica traducereaCraiul ielelor" (1891) dupa vestita poezie Erlkonig" de Goethe. Data poeziaoriginals nu este altceva decat o modesta incercare de incepator scrieI. Roman in monografia inchinata poetului in 1964 traducerea baladei luiGoethe dovedeste o inane sigura". Aceasta versiune va fi reprodusa in 1913 deRamuri (in numarul dedicat poetului dupa moartea lui), find considerate orealizare impecabila care va deschide cariera de traducator a indragitului poet alPatriarhalelor". Reproducem poezia Izvorul", deoarece tontine in embrion unele notespecifice lirismului salt: S-a dus vara, si verdeata A pierit de mult, lar izvorul din peidure Nunzai eu 1- ascult. intreb de pilscirele Uncle nzi-s acum. El Inzi spune cu durere: Au plecat... la drum". 57-1intreb de floricele Uncle nil s-au dus? El imi spune plin de jele: Toanzna le-a rapus". ti -I intreb de ce se scurge Asa turburat? El rilspunde: Vai! Ca maine Voi sta nemiycat ". www.dacoromanica.ro (1891) 19
  27. 27. lstoria debutului literar al scriitorilor ronolini in timpul ccolii (1820 - 2000) * * * Dintre scolile din Bucuresti, prima care se afirma publicistic este Scoalanormala de institutori unde, la 24 ianuarie 1898, se infiintase o societate aelevilor institutori at carei presedinte de onoare era cunoscutul chimist,dr. Anton Colorian, directorul scolii si membri de onoare, cateva din nu maiputin ilustrele figuri ale corpului didactic: Ionescu Gion, Th. Sperantia,A. Tzigara, dr. Marcel Brandza, sculptorul Ionescu Valbudea etc. La 15 decembrie 1898, societatea editeaza Revista Sociereqii elevilorinstitutori, care va dura pans in 1899. Revista publica si poezii semnate de doielevi ale caror nume vor fi intalnite mai tarziu in presa literara. G. D. MUGUR (Ma-ntorc din tan cu soare", Fantezie"), influentat deHugo (din care traduce onorabil Grenada"), de Anghel si Macedonski, manifestso predilectie romantics pentru viziuni cavaleresti si nostalgii de calatorie. C. IORDANESCU e atras mai ales de pastelul cu nuance sociale,umanitariste, in maniera lui Creteanu. Circularele haretiene oficializasera in jurul anului 1900 revistele scolare.Acestea incep sa apara, cu multa timiditate, mai ales in liceele unde directoriisprijineau politica haretiana. Prima revista scolara tipArita, rod al circularei haretiene, va fi, in 1906,revista Din liceu, publicatie oficiala a Liceului Matei Basarab", liceu in vatracaruia se nascuse si Societatea Tinerimea Romans ". Din liceu apare in 7 numere (pans la 4 iunie 1906). Tonul didacticist siconventional al programului" revistei este contrazis de ghidustiile elevuluiHORIA FURTUNA, unul din apreciatii nostri poeti fantezisti, care in Fac liacivilizatiunii", istorioard de actualitate, aparuta in numerele 2 si 3 ale revistei,prezinta o delicioasa parodie a modului cum se intocmeau in acea vreme revistelescolare. Butadele, spiritul funambulesc, verva suculenta anticipeaza pe viitorulautor al vestitei si mult recitatei Balada lunii". De altfel, Horia Furtund semanifestase ca un talent precoce. Prin anii 1903-1904, colabora cu regularitate incoloanele suplimentului duminical pentru copii al ziarului Adevdrul. Alaturi de Horia Furtund, in aceasta revista debuteaza si $ERBANBASCOVICI, care Inca de pe bancile scolii facea dovada unei evidente predispozitiipoetice. El semneazd in revista trei poezii: Dimineata" (nr. 3), Pastel" (nr. 4), Insat" (nr. 5), evidentiate prin acuratetea prozodiei si finul simt ritmic. Reproducem cateva strofe din Dimineata", pastel in care intalniminfluenta multor lecturi scolare: Sfioase stele din lumea de ghealci, Se sting ca de viinturi beitute; Iar stropii de roux lucind pe verde*" www.dacoromanica.ro Par lacrimi din stele cazute. 20
  28. 28. Perioada luptei pentru indeplinirea idealului national Departe, in zarile prinse de noapte Reisare un sul de vdpaie Ce scaldd campia vreijitei de soapte In valuri de raze balaie. Lumina s-asterne ca toarsd din caier Pe lanul de spice-n risipd. 0 pasdre sboard sburdalnic prin aer ,Si taie vazduhul o clipil. (1906) Cea de-a treia viitoare personalitate literati, afirmata in revista basara-bista" §i mezinul" grupului, este ADRIAN MANIU. El ofera redac ;iei unpastel" semnat cu pseudonimul Adroma, care va aparea in nr. 2 din martie1906. In treacat fie spur, cu o lung mai inainte (luni, 6 februarie 1906) intr-orevista apirografiata §colard a clasei sale intitulata kasaritul, din care nu s-amai pAstrat nici un exemplar, el publicase poezia Lasat de sec". Liceanul de 15 ani §tie sa." realizeze un tablou marin §i sä-1 punctezedramatic in leganarea clasica a alexandrinilor: Teicuta doarme marea cu portul ei in umbra, golful se ridica tacut in noaptea sumbrei... La teirmul marii calme, vegheaza peste valuri 0 navel ce se miscei izbindu-se de maluri... ,Si nzarea-n departare se-mpreund intruna... Cu negura de noapte de-i negura tot una... Iar de deasupra apei, o pathre de noapte Incet taie vdzduhul, pierza ndu-se-ntre soapte... Pe tot intinsul ward se leagand tacerea Urcand in vesnicie de ape adiere; lar negura se lath de nici nu se mai curnili... ,Si noaptea se-negreste... de parcel -i cea din urmei. (1906) * * * La Liceul internat din IaA elevii din cursul superior scot la 25 noiembrie1901 revista C. Negruzzi, prima revista §colard, tiparita din vechea capitals a www.dacoromanica.roMoldovei din initiative proprie §i cu invoirea autoritatilor §colare". 21
  29. 29. Istoria debutului literar al scriitorilor ronsdni in timpul golii (1820 - 2000) Sectorul beletristic se caracterizeaza prin absenta cvasitotala a poeziei. Inschimb este bine reprezentata proza umoristic-satirica sau tragico-lacrimogendde nuanta moralists on umanitarist-socials, a§a-zisa proza mizerabilista, destulde caracteristice pentru acea epoca. Probabil ca pleto§ii" (pe care M. Sadoveanu ii prinsese prin anii1897-1898) sa-§i fi prelungit existenta de vreme de C. A. STOEANOVICI iireactualizeaza in schita umoristica Schimbarea la fata". Nu lipsita de unelemerite literare, schita e o §arja simpatica la adresa unui talent pletos, semidoct,epigon eminescian. Inchipuitul poet este din fericire, recuperabil. Metamorfoza a§a-numita schimbare la fata" provocata de raspunsul sarcastic al uneireviste decadente" la o schita a sa cu titlu pompos §i stil abracadrabantinseamna o victorie a bunului simt §i realismului. Alaturi de C. A. Stoeanovici (viitor profesor universitar §i publicist), care inrevista §colii va semna cu nume propriu §i apoi, peste o Kink in revista Zeflemeaua,va folosi pseudonimul Casto , mai debuteaza C. Ionescu §i Eugen Mironescu. C. Ionescu nu e altul decat scriitorul CAION, hulit pentru calomniileindreptate impotriva lui Caragiale. Caion s-a reabilitat in fata opiniei publiceprin moartea sa eroica in timpul razboiului de intregire. De altfel, de§i n-a traitdecat 36 de ani, el s-a remarcat printr-o vie activitate scriitoriceasca §ipublicisticd precoce (publica de la 15 ani §i jumatate). In anul debutului sau, inrevista §colii, cu un studiu pertinent despre C. Negruzzi, Caion deja publica inexterior" ca elev sub diferite pseudonime (C. A. I. Nica Burdu§el, IonFilionescu, Isac St. Micu, Roman Mu§at, Marin Gelea etc.) in Roniatzul literar,Adevdnd de joi, Generatia tancirii, Rodica etc. Sub semnatura Eugen Mironescu se ascunde viitorul dr. I. I. MIRO-NESCU, unul din apreciatii no§tri prozatori umori§ti, autorul neuitatului TulieRadu Teaca". El debuteaza in revista Liceului internat cu doua schite: Lapriveghiu" §i La praznic", savuroase prin umor §i stralucitoare ca limbs.Meritoriu ni se pare raportat la varsta autorului portretul lui mo§ NeculaiCrapu, din schita La priveghiu". Cea mai importanta §i stabila revista §colara ie§eand infiintata in primuldeceniu al secolului nostru este Spre luminci (1903-1906), revista oficiala carei§i proclaim astfel utilitatea: O foaie §colard care sa incurajeze publicarea unorlucrari literare de inceput, face pe elev sa produca din ce in ce mai bine §i chiarsa invete din gre§ehle colegilor". Revista tinde ate un profil literar, in cuprinsul ei dominand poeziile,studiile literare, naratiunile. Spre lumina cultiva atitudinea cetateneasca (Suntern elevi acum, dar negandim a vom fi §i noi odata mari, ca vom avea §i noi o insemnatate in Caranoastra") §i pregate§te marele eveniment al Unirii, care preocupa chiar de lainceputul veacului toata suflarea romaneasca: Fratii no§tri gem sub calcaiuri www.dacoromanica.rostraine. In Transilvania trebuie sa se hotarasca °data: moartea sau libertatea §i 22
  30. 30. Perioada luptei pentru indeplinirea idealului nationalmomentul acela nu e departe..." De aceea redactia propune $i realizeaza ocorespondents" cu fratii de peste munti $i de peste Dunare (aromanii). Printre prozatori" amintim pe Gh. Em. Vasiliu $i mai ales Gr. Leo-nardescu, autorul unei bune proze realiste, cu elemente de reportaj Din fundulminei", aparut in 7 numere consecutive. Punctul forte al revistei in ultirnii doi ani (1905-1906) 11 constituie poezia.Patru poeti iii disputau intaietatea: Gh. A. Bancila, Theodor Aug. Ra$canu,Al. N. Vitianu $i I. M. Ra$cu. GH. A. BANCILA, autor de versuri foarte corecte (suita de trei sonete din1905 ni se pare, cu tot u$orul ei timbru vlahutian, remarcabila), se va pierdedupd o scurta stralucire in presa vremii. THEODOR AUG. RASCANU, copilul teribil al $colii, autor al unorversuri muzicale, pe alocuri sensibile dar incarcate de poncifurile poezieipost-eminesciene (Mi-e dor"), scoate la 17 ani un volum de versuri, Paginiintime", pe care chiar critica $colii, in persoana colegului Gr. Leonardescu itjudeca destul de aspru, considerandu-1 un act pripit. AL. N. VITIANU, care va avea in perioada $colii colaborari $iexterioare" in revista Dunzinica, sub pseudonimul Dezartes, va face o carieraliterary §i publicisticd, numarandu-se printre poetii ie$eni apreciati. Insa personalitatea cea mai interesanta $i cunoscuta a acestui manunchi poeticeste I. M. RASCU, care debuteaza in 1905, find elev in clasa a V-a moderns, cu opoezie inspirafa de moartea tatalui sau (La monnant") $i cu un studiu de folclorDin obiceiurile Aromanilor Bocetele". El I i va continua colaborarea in anul 1906,publicand cateva creatii demne de luat in seams, ca acest Sonet": Va redeschid, o, ceirti, prea scumpe mie ,Si veid in voi o lume ideals. De vis si doruri voi sunteti urzeald mintea mi-o-mba tali de poezie. Idei miirete scoateji la iveala Figuri uitate-n cadrul vostru-nvie, 0, voi sunteti o- ntreagd bogeitie 57-al vostru farmec jalea mi-o in,sealei. Ceind veintul rece pliinge prin grading In nopti de barna" triste, nesfarfite, In voi ga"sesc sperang ci lumina. cand in suflet doruri ne-mbleinzite Tot crest nzereu, umplandu-1 de durere Va redeschid zbor prin alte sfere. www.dacoromanica.ro (1906). 23
  31. 31. Istoria debutuhd literar al scriitorilor romani in awn! colii (1820 - 2000) * * * °rasa ambitios, cu un vestit liceu, Liceul Unirea", Focsanii au reprezentatun activ centru cultural, aducand, alaturi de Iasi, cea mai substantiala contributiea Moldovei la descoperirea si formarea talentelor Inca de pe bancile scolii. In 1912, la 14 ani de la infiintarea SocietAtii de lectura a elevilor si 12 ani dela tiparirea Buletinului Societalii elevilor din cursul superior al liceului Unirea", ianastere publicatia oficiala a scolii, Revista noastra, condusa consecutiv de profesorulDimitrie Papadopol (1912-1913), de profesorul dr. C. Chivu (1913-1914) Si deprofesorul V. V. Hanes (1915-1916) care ii va schimba numele in Proporfirea. Cea mai interesanta si valoroasa serie a revistei o reprezinta prima, cu cele21 de numere ale sale. Pentru istoria literaturii, revista focsaneana este locul de debut aldramaturgului VICTOR ION POPA, elev in clasa a VII-a reala a Liceuluiinternat din Iasi. Contrar viitoarei sale evolutii scriitoricesti, V. I. Popa vadebuta cu versuri si proza in paginile acestei reviste scolare, deschisdscolarimii romanesti de pretutindeni", linie conforms cu politica haretiand depregatire a spiritelor in vederea unirii tuturor de-un neam si-o lard". In numarul din 1 decembrie 1912 i se publica poezia Liniste" subpseudonimul Gheorghe A. Hamza. Micul succes it incurajeaza pe V. I. Popasa-si trimitd urmatoarele creatii sub nume propriu. El va fi consecventcolaborator al revistei intre ianuarie si iunie 1913, and in afara de prozaDusmanul meu" (Portret) i se mai publica cateva poezii: Apus", Romanul nupiere", in Bosfor", Pastel", si Sonet". Poeziile de debut ale lui V. I. Popa au fost reproduse in actuala editie aRevistei noastre a Liceului Unirea" din Focsani, condusd de prof. Petrache Dima. * * * In doua centre dobrogene s-a desfAsurat in ultimele decade ale veaculuitrecut si la inceputul secolului nostru o efervescenta activitate scolara. E vorbade Tulcea si Constanta. Tulcea se bucura de prioritate. Aici se infiinteazA, in 1883, primulgimnaziu romanesc din Dobrogea, transformat in Liceu in 1897, si primindnumele marelui om de cultura si de invatamant Spiru Haret. In 1901,prof. C. Moisil, directorul scolii (numismat si viitor academician) intemeiazaSocietatea de lectura a elevilor, al carei presedinte a fost si elevulGh. Nedioglu. In 1906 ia fiintd Colnicul Hora, revista a liceului, deschisa tuturor tinerilortulceni elevi si studenti ca si unor colaboratori maturi din afara (Norian Pastia,D. Ionescu-Morel, C. Rau let pseudonimul lui Sminori, dar cu mare priza, receptivi la once solicitare din partea tinerilor. Dintre elevi, in paginile Colnicului Hora isi fac debutul 0. Tafrali, www.dacoromanica.roviitorul profesor universitar, si Tudor Pamfilie, viitor folclorist, stins la varsta 24
  32. 32. Perioada luptei pentru indeplinirea idealului nationalde 28 de ani. 0. Tafrali sustine sectorul de proza al revistei, scriind trei schitememorabile: Nufarul", Mos Gheorghe" si Lailai". Tudor Pamfilie publica opoezie in bun spirit traditionalist, Parcalabului". La revista tulceand debuteaza publicistic si ALICE CALUGARU, una din celemai valoroase dar si cel mai putin cunoscute poete, a carei biografie continua saramana invaluita in mister. La 17 ani (1905) ea a scos un inegal dar interesant volumde versuri, Viorele". Volumul, purtand in frunte fotografia de scolarita a poetei, aatras atentia criticii noastre de la Ibraileanu si Lovinescu pans la G. Calinescu, care-iciteaza drept antologica poezia Serpii". La rugamintea redactiei Colonicului Hora,scolarita iesana, aflatal in penultima class de liceu, raspunde cu entuziasm, oferindFulgerele". Aceasta creatie inclusa in Colnicul Hora din 1 iulie 1906 constituiedebutul ei in press, care, asa cum s-a mai intamplat in unele cazuri, a fost posteriordebutului editorial. Un an mai tarziu (1907) ea publica in Semeineitorul, iar in 1912dispare de pe orizontul literaturii romanesti, stabilindu-se la Paris, unde iii vacontinua activitatea sub pseudonimul Alice Orient si va primi cateva prestigioasepremii. Reproducem un fragment din poezia Fulgerele": Vin tot mai mult, strdlucitoare Se urmdresc in tot cuprinsul, Din valuri marl de nori s-aruncd Tdriei luminad intinsul. Ca ,serpi alunecd spre zare In lunga stralucire frantei Cu limbi de foc tdind vazduhul In zwircolire se frdmantci. Ca pane largi se desfiipard ,Sicerul it cuprind de-odatei Si-ntreaga zare lung rdsund De-o scuturare-ndepartatd. Apoi se strong in noapte toate ,Si iar rdsar ca o lumina De cer de zi de Mai, albastrd, In strdlucirea ei strain& tar cand se-ntunecci albastrul ,Si piere-n noaptea faro zare Din el, o lume de vedenii In mii de scanteieri rdsare. www.dacoromanica.ro (1906) 25
  33. 33. Istoria debutului literar al scriitorilor romlini in timpul scan (1820 - 2000) 0 alts revista literary a epocii, rod al politicii haretiene de incurajare asocietatilor si revistelor §colare este Curierul liceului, publicatia LiceuluiSf. Petru si Pavel" din Ploie§ti (1908-1915). Revista tinde sa devind un loc deconfluents spirituals a elevilor de pe tot cuprinsul tariff. Aici debuteaza, in 1909,cu epigrame §i poezii, elevul bucure§tean Pavel (Paul) Papadopol, cunoscutprofesor-publicist §i animator la randul sau al unor reviste §colare Si, in nr. 10,din 20 februarie 1910, Alexandru G. Cosbuc, §i el elev la un liceu din Bucure§ti,mort, dupa cum se §tie, in 1915 cand nu implinise Inca 20 de ani, intr-un tragicaccident de automobil, la Bale§ti (Oltenia). Preadolescentul de 14 ani sijurnatate, deosebit de inzestrat, publics in revista ploie§teand Impresii dinCampulung", anuntandu-se inca de la acea varsta un demn urma§ al tatalui sau. Alaturi de el, in nr. 1 din 5 octombrie 1909, debuteaza viitorul poetclasicizant I. AL. SIN GIORGIU, elev in clasa a VI-a a Liceului TreboniuLaurian" din Botosani, cu un sonet in care se simte influenta lui Eminescu §iVlahuta, poetii cei mai imitati intre 1900-1920, in mediile scolaresti traditionaliste: Se-mbracd ceru-n manta viorie In linisstea naturii pe-nserate Si soarele cu raze tremurate Se-ascunde-n zarea rota ,si pustie. falnicii multi cu fruntile-ndltate Se Inve,snzanta-n ceaja plumburie, Strcijeri bcitroni ce cats de-o vecie In zari, la lumi a,sa de depcirtate. lar cu-nfiorliri tcicute In freimantarea for nelcimurito ,,Soptesc povegi din vremile trecute, In vizi, un svon de clopot mai ,sopte,ste Trezind Incet natura adornzitd ,,Si tot, apoi in pace s-odihnesste. (1909) Dintre tinerii poeti ploie§teni pe care i-a lansat revista s-au desprins cloudsperante: Stelian Morcovescu (mai tarziu SANDU TELEAJEN), care Inca de pebancile §colii, in 1910, scoate volumul Lacrimi de copil" §i CONSTANTINSTOIKA, viitorul erou al primului razboi mondial, a carui opera postuma vacunoa§te consacrarea ca §i a colegului sau de promotie §i vitejie MIHAISAULESCU, care a debutat in 1906, direct, cu un volum de poeme (Viersuri"), www.dacoromanica.rola varsta de 18 ani. 26
  34. 34. Perioada luptei pentru indeplinirea idealului national In tot cursul existentei ei, revista si -a onorat misiunea de a ramanedeschisa elevilor romani de pretutindeni ca *i revista Junimea a liceuluiI. C. Bratianu" din Pite*ti unde se vor afirma Virgil Tempeanu, I. Ghinescu,Istrate Micescu *i M. Ghelmegeanu. Foile colare ilegale" de-acum un veac Imediat dupd Razboiul de Independents, in gimnaziile *i liceele ce auinceput sa apara in ora*ele mai mari ale Principatelor Unite, elevii s-au simtittentati sa publice pe ascuns foi" *colare, mai ales ca dupd 1870 luasera un mareavant aparatele de multiplicat (heliograf, hectograf, centigraf, *apirograf etc.),cele mai simple find puse in vanzare in anumite magazine iar cele maicomplicate intrand in dotatia tuturor tipografiilor epocii. Probabil ca s-au scos sute de reviste de acest gen. Imensa majoritate n-aajuns pang la noi. Mari le biblioteci primeau, ce e drept, fondul legal de tiparituride la toate tipografiile din Ora care, insa, nu erau obligate sa trimita *ipublicatiile *apirografiate. Putinele exemplare de acest fel, Inregistrate infi*ierele bibliotecilor sunt realizate prin donatii sau achizitii intamplatoare. Pede alts parte, dupd un numar de ani, astfel de jucarele" erau aruncate de in*i*iinitiatorii sau abonatii lor, find considerate pacate ale tineretii", on de urma*i,prea putin dispu*i sä-*i incarce mo*tenirea" cu astfel de documentenesemnificative. Cateva biblioteci, muzee, case memoriale, arhive de familie mai pioase"cu amintirea scriitorilor, cateva marturisiri facute in carpi sau cu diverse ocaziide catre fo*tii for redactori" sau directori" ne sugereaza cat de raspandita Side contagioasa era pasiunea ziaristica intre 13 *i 20 de ani. Prime le mentionari dateaza din 1878 *i ele se datoreaza cunoscutuluietnolog *i folcorist Artur Gorovei, care ne vorbe*te in cartea sa Alte vremuri"(Falticeni, 1930, p. 19) despre Ecoul Carpafilor, Ta niarul Si Albina, revistescoase de el *i de colegul sau Mihai Lupescu, reviste aflate uneori Intr -o aprigarivalitate. * * * Savi*tii" bucure*teni, vitregiti de directori rigizi impermeabili la *inoutate, scot pe ascuns zeci *i sute de reviste literare, mentionate in articole Simemoriile multor scriitori, critici *i istoriografi literari. Printre acestea senumara: Studentul Roman (1882-1884), pe care o pomene*te I. A. Bassarabescu www.dacoromanica.roin Amintiri literare" (Ethnos, Foc*ani, 1941/1942, p. II), Vldstarul (1884), 27
  35. 35. Istoria debutului literar al scriitorilor romeini in timpul fcoM (1820 - 2000)amintita de Mihai Dragomirescu in revista lazarista Pentru not (1 martie 1929),Gogonejul (1885), patronat de I. Al. Bratescu Voinqti, Ghimpele, undedebuteaza ca epigramist Cincinat Pavelescu (1889) i vestitul Zig-Zag(1891-1896), intemeiat de elevul Grigore P*ulescu (Gala Galaction), care i.5ideschide i un cenaclu acasa la el. La Zig-Zag debuteaza, la varsta de 15-16 ani,Ion Theodorescu (Tudor Arghezi) i, cam la aceeai varsta, i N. D. Cocea,viitorul romancier Si pamfletar. Revista apirografiata Zig-Zag s-a pierdut iremediabil. Revista a fost insdrecenzurata de B. Braniteanu, in Adevarul (nr. 2530 din 8 mai 1896), ceea ceda certitudine existentei acesteia. In recenzia intitulata Un ziar interesant" seprecizeaza: Zig-Zag este un ziar litografiat, care apare intr-unul din internateleunui liceu i care este menit a da publicitatii liceale lucfarile colarilor talentatidin diferite clase". In una din vizitele de ucenic" pe care le-am facut in 1947 maestrului laMartiwr, Arghezi mi-a confirmat colaborarea lui la Zig-Zag cu niscaiva poezii§i recenzii de care nu-mi mai aduc aminte, ca n-am mai pastrat nici eu fituicalui Pi§culescu". Tot cu acest prilej mi-a vorbit §i de pariul pe care it c4tigase infata colegului de banca, Barzon, poet cu ifose", care incerca, fard Manse, sapublice la vreo revista. Spre uimirea i dezamagirea lui Barzon, Arghezi caretrimisese ()data cu concurentul" sau o poezie la Lumea noud primqte doar elun raspuns Incurajator: Mai tii de unde sare iepurele?" * * * La Ia§i, VICTOR VLAD DELAMARINA, elev al Liceului militar, scoatein 1889 revista Consemnul, unde publics poezii patriotice, epopeea Taratiada"(o evadare a elevilor din intemat la manastirea Tarata) i pe care o ilustreazasingur cu caricauri. In 1885, impreund cu cinci colegi, Nicolae Iorga scrierevista umoristica Ceaunul, initiative reluata apoi de MIHAIL SADOVEANU.Acesta se transferase de la Gimnaziul Al. Donici" din Falticeni (undecompusese sute de poezii naive i o dramatizare a vietii lui Iancuromanul lui N. D. Popescu) la Liceul national din Ia0. Dupe ce debuteaza inrevista bucurqteana Dracu cu schita Domniwara M. din Falticeni" (1897)§ili is pseudonimul M. S. Cobuz, Sadoveanu va deschide gustul pentrupublicistica in randul colegilor, scotand impreund cu amicul sau, C. Motet,revista §apirografiata Aurora, care a aparut vreo zece saptamani, in anul 1898, i din care se mai pastreaza la Casa memorials a autorului din Bucurqti,numarul 9. Aici el a publicat in extenso poemul pesimist de 2300 de versuriTragedia Galatei", in urma unei eliminari, ce-a capatat-o tocmai din cauza www.dacoromanica.roactivitatii publicistice". 28
  36. 36. Perioada luptei pentru indeplinirea idealului national Intr -o epoca grea pentru presa oficiala" a Liceului internat din Iasi(1907-1912), cand n-a aparut nici o revista sub egida scolii, Demostene Botez,impreuna cu colegul sau N. Ramniceanu, scot in anul 1910 revista frumosilustrata cu desene originale, Ignorenfa. * * * Mihai Sorbul si Mihai Cruceanu ne dau stiri despre revistele sapiro- grafiate pe care le-au scos la Liceul Sf. Petru si Pavel" din Ploiesti, in 1895,respectiv 1899, in Gazeta literard (16 noiembrie 1959) si, Inainte, revistapentru cei mici, din 20 decembrie 1945, iar Mircea Herovanu pomeneste in cartea sa Orasul amintirilor" despre inceputurile presei scolare romascane injurul anului 1890. Centigrafierea revistelor si difuzarea for pe sub mans in scoala pentru scoaterea cheltuielilor erau legate de riscuri, mai ales in liceele unde asemenea initiative erau privite ostil de directori si profesori. Prinderea" Cate unei reviste care circula in secret in scoala se solda cu represiuni clasice: confiscarea obiectului" periculos, note rele, tunsoare, avertizarea si penalizarea parintilor, eliminarea sau mutarea disciplinara. Aceste aventuri" scolare au fost relatate cu mult pigment de numerosi scriitori ai nostri. Desigur ca au existat directori si profesori luminati, atat in provincie cat si in Capita la, care n-au impiedicat aceste jocuri" utile dezvoltarii personalitatii, ini ;iativei, gustului de scris, ba chiar le-au incurajat in taina. Din nefericire, asemenea dascali se numArau pe degete pans la reforma lui Spiru Haret. Mici directori ai unor reviste mari Mari le biblioteci ca si bibliografiile presei romanesti ne pun in fata unorreviste literare independente, care au creat o oarecare valva in epoca, initiate,conduse si scrise integral de elevi de liceu. Cine a avut curiozitatea sä urmAreasca legislatia scolara in perioada1880-1940 a ramas surprins de numarul mare al circularelor ministeriale princare se interziceau categoric nu numai editarea de reviste personale, dar sicolaborarea sub nume proprii la presa maturilor. Frecventa circularelor, carecapatau un ton drastic in perioadele social-economice mai tulburi, constituia ceamai graitoare dovada a irezistibilei dorinte a tinerilor de a participa la viataculturala a tarii, de a se exprima si afirma de pe bancile scolii. Masuriledidactice erau dublate si de legea presei. Aceasta nu acorda tinerilor sub 18 anidreptul de persoand juridica, fara de care nu se elibera de catre tribunalul local www.dacoromanica.roautorizatia de editare a unei reviste, ceruta obligatoriu de once tipografie. 29

×