1. PREZENTAREA GENERALA A SOCIETĂŢII
S.C. EUROPEAN FOOD S.A.
În octombrie 1999 a început construcţia platformei European Food,
iniţial fiind ridicată o hală de 800mp destinată instalării primei linii de
procesare. În ianuarie 2000 a început procesul de utilare cu echipamente
ultraperformante pentru ca în luna iunie să fie efectuate primele probe
tehnologice. Construirea unor noi linii tehnologice cu o suprafaţă totală de
9000mp a fost demarată în aprilie 2000 .
Primele produse ale firmei S.C. European Food S.A. au apărut pe piaţă
în luna iulie a anului 2000. Exista deja pe piaţa românească produse ambalate
în borcane pet de 350 ml, 500ml şi de 1000ml produse marca regal,
codimente asortate, praf de îngheţată budincă, pudră de cacao, zahăr cristal
praf de frişcă, maioneză, gemuri. În pungi sau pungi aluminizate se găsesc
paste făinoase şi produse de mică patiserie (biscuiti, napolitane, snacks) fulgi
de cereale.
Ca şi celelalte doua platforme industriale ale grupului de firme
European Drinks, European Food beneficiază de tehnologie de ultimă oră,
produsă şi livrată de cele mai vestite firme de profil din lume Wiener
(Olanda), Sidel (Franţa), Krones (Germania), Reimelt (Austria), optima
(Germania).
Materia primă folosită provine şi ea de la furnizori cu renume din
Olanda, Germania, SUA, China, Chile.
Întregul proces de producţie este supravegheat din camere de comandă
de computere, operate de specialişti.
Verificarea calităţi produselor finite, atât din punct de vedere chimic cât
şi biologic se face în laboratorul complexului industrial.
Pentru o mai bună protecţie mecanică şi siguranţă în transport, dupa
umplerea borcanelor se trece la băxuirea şi paletizarea lor folosindu-se folie
termocontractabilă şi folie strech, produse pe platforma de la Rieni.
Transilvania General Import–Export este o firmă privată româno–
suedeză a cărei activitate de bază este distribuirea produselor fabricate pe
platformele European Drinks, Scandic Distilleries şi European Food.
Transilvania General Import-Export deţine un parc auto propriu dotat
cu peste 2000 autovehicule de diverse tonaje (Volvo, Mercedes Benz,
Renault, Dacia, Roman) care asigură transportul şi distribuirea produselor pe
întreg teritoriul ţării. Toate departamentele sunt dotate cu tehnică de calcul
avansată.
Sunt peste 5000 de angajaţi la nivel naţional, media de vârstă a
personalului nedepaşind 30 de ani.
1

2. PREZENTARE ŞI TENDINŢE
Firma este înregistrată la oficiul registrului comerţului Bihor sub
numărul j05/2255/1999 având cod sirues 051126546, iar la direcţia finanţelor
publice şi controlului financiar de stat Bihor având codul de înregistrare fiscal
AR 418856.
Capitalul social al societăţi este fixat în sumă de 150.000.000.000.lei
împărţit în 6.000,000 acţiuni având o valoare nominativă de 25.000 lei.
Principalii acţionari sunt domnii Micula Viorel şi Micula Ioan, numărul
acţiunilor deţinute de fiecare fiind egal.
Capitalul social poate fi majorat sau redus în funcţie de hotărârea
Adunarii Generale a Actionarilor cu respectarea procedurii prevăzute de
legislaţia în vigoare, respectiv legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale.
Obiectul principal de activitate al societăţi este producerea şi
comerciaalizarea produselor alimentare, pe lângă care societatea desfăşoară
activităţi de import–export, transporturi, comerţ, prestări servicii în domeniul
său de activitate.
Pe linia asigurărilor pentru cladiri, mijloace de transport societatea are
încheiate contracte de asigurare cu cele mai puternice societaţi din domeniu:
− Omniasig;
− Metropol;
− Astra;
− Asirom.
Pentru aziţiile efectuate în leasing societatea are încheiate contracte de
leasing cu urmatoarele societăţi:
− Volvo Truk Internaţional;
− Molsey group;
− Daewoo automobile Craiova.
− Contractele de împrumut şi garanţiile, sistematizarea pe destinaţii a
creditelor contractelor, sistematizarea tragerilor şi a rambursărilor
sunt derulate prin următoarele societăţi bancare:
− Banca Comercială Română–Oradea;
− Ing Barings–Bucureşti;
− Amro Banc–Bucureşti;
− City Banc–Oradea.
Societatea deţine un număr de 3000 angajaţi din care 1000 lucrează pe
platforma din Ştei, 750 de angajaţi pe platforma din Sudrigiu şi 1250 pe
platforma Rieni.
2

3. Echipa manageriala a societăţii compusă din Director General având în
subordinea sa Directorul de Productie, Directorul Tehnic, Directorul
Economic şi Directorul Comercial, desemnaţi de Adunarea Generală a
Acţionarilor. Membrii Consiliului de Administraţie având putere de a
exercita orice act sau fapt care este legat de administrarea societăţii în
interesul acetsteia în limita drepturilor ce li se conferă.
FISA POSTULUI
1. Director comercial
2. Compartimentul : departament comercial
3. Cerinte: - studii superioare
4. Relatii: - ierarhice: - e subordonat directorului general
- are in subordine sefii compartimentelor de marketing
si vanzari.
- functionale: cu birourile si compartimentele societatii
5. Atributii, lucrari, sarcini:
- formuleaza politicile si obiectivele de vanzare si supravegheaza
realizarea lor
- supervizeaza procesul de elaborare a previziunii vanzarilor
- supravegheaza buna desfasurare a procesului de vanzare de la
obtinerea comenzii pana la onorarea ei
- asigura satisfacerea clientilor si dirijeaza actiunile post vanzare
- asigura personal contractele cu clientii importanti
- participa la luarea deciziilor privind politica de pret, conditiile
de plata si de livrare
1. Director de marketing
2. Compartimentul : marketing
3. Cerinte : studii superioare
4. Relatii ierarhice: subordonat directorului general si are in subordine
angajatii departamentului de marketing
5. Atributii:
- conduce si coordoneaza intreaga activitate de marketing
- fundamenteaza strategia de marketing
- elaboreaza planul de marketing
- solicita realizarea studiilor si previziunilor de marketing
- asigura rentabilitatea produselor
- selecteaza agentii de publicitate si promovare a vanzarilor,
negociaza cu aceasta si decide asupra campaniilor de intreprins.
3

4. PRODUSELE
Secţia de bază este o veriga organizatorică unde are loc fuziunea dintre
factorii de producţie (resurse umane si material organizatorice) cu scopul de a
produce bunuri economice la calitatea impusă la cererea de pe piaţă.
Întreprinderea S.C. EUROPEAN FOOD S.A. dispune de patru secţii de bază
organizate astfel:
H1 - PASTE FĂINOASE, PAVAN, SASIB
H2 - PASTA DE TOMATE
H3 - DULCIURII
H4 - SNACKS
H1 - Paste făinoase, PAVAN, SASIB
Această secţie este destinată producerii pastelor făinoase, dispune de
doua linii de producţie dotate cu tehnologie de ultimă oră cu ajutorul cărora se
desfăşoară întreg procesul de producţie, o linie este destinată producerii
pastelor scurte (SASIB), şi cealaltă destinată producerii spaghetelor
(PAVAN).Activitatea secţiei începe din camera de comandă care are în
dotare un calculator şi personal bine instruit, un tehnolog care programează şi
supraveghează desfăşurarea procesului tehnologic, acest tehnolog este de
obicei un inginer chimist. Procesul de producţie începe odata cu transferul şi
dozarea materiei prime, adica făina (grifică şi semolina) din tancuri în mixer,
unde are loc procesul de omogenizare cu apa, aluatul obtinut se trece printr-o
matriţă (PRESĂ), apoi prin cuptor şi astfel se încheie procesul de producţie.
Pasta obţinută se depozitează în silozuri, care sunt în număr de opt aici se
încheie şi activitatea tehnologului din camera de comandă. Pe întreg
parcursul procesului de fabricaţie laboratorul c.t.c. verifică prin probe de
laborator calitatea pastei, aspectul, daca se încadrează în normele de umiditate
admise, să nu fie pătate, în urma constatărilor făcute se dă acordul pentru
trecerea la urmatoarea operaţie, ambalarea. De ambalarea pastei obţinute se
ocupa operatorul riccearelii ajutat de operatorul sortare. Ambalarea se face în
pachete de 0,500g, respectiv 0,400g. Predarea schimbului se face cu utilajul
în stare de funcţionare, oprirea presei la fiecare sfarşit de schimb ar însemna
pierderi atât datorită staţionări, care sunt depuse în cutii în număr de 12 sau 15
pentru pachetele de 0,500g respectiv, 0,400g şi apoi aşezate pe paleţi de
operatorul de la paletizor. Pe un palet sunt aşezate 42 cuti, dispuse pe 6
rănduri a câte 7 cutii pe rând, paleţii sunt infoliaţi şi transportaţii spre
4

5. depozitare. pastele care se obţin pe această linie sunt: chiffari rigati, chiffari
elicoidali, fussilli, gomito liscio, penne rigati, eliche a tre .
Capacitatea de producţie a presei este de 10 tone pe schimb adica la 8
ore, predarea utilajului cât şi datorită drenajelor de aluat care se fac de
fiecare dată la pornire. Pentru a fi eficientă activitatea de producţie se
utilizează, utilajul din dotere presa, la capacitate maximă de producţie, ţinând
cont de condiţiile existente în întreprindere.
Aceasta linie este destinata producerii şi împachetării pastelor scurte,
poartă denumirea de linia SASIB.
Linia PAVAN, este destinata obtinerii spaghetelor functioneaza pe
acelaşi principiu ca şi linia SASIB, diferente sunt doar la ambalare deoarece
ambalarea se face în baxuri şi nu în cutii, un bax contine 16 pachete, dispuse
în 4 rânduri de către 4 pachete, paletizarea se face manual. Un palet cuprinde
un numar de 80 baxuri, aşezate câte 8 baxuri pe rând în 10 rânduri.
În această secţie se lucrează în 4 schimburi, fiecare schimb având un
număr de 10 persoane, conduse de un şef de grupă , personalul este astfel
organizat: 2 operatori la cele doua camere de comandă, 2 operatori ambalare,
2 operatorii sortare, 2 operatorii paletizare, 2 mecanicii intreţinere.
H2 Paste tomate
5

6. Această secţie este foarte bine dotată cu tehnologie înaltă cu grad mare
de automatizare dispunând de întreaga gamă de utilaje şi instalaţii necesare
atât procesului de producţie cât şi procesului de ambalare chiar şi producerea
borcanelor în care se ambalează produsul finit. Are în dotare o linie destinată
obţinerii şi împachetării produselor vâscoase, prima linie de împachetare din
lume unde borcanele pet sunt produse, umplute, etichetate; înfoliate şi
paletizate pe aceeaş linie eliminânduse astfel siscul contaminării în timpul
transportului. Etapele procesului tehnologic de obţinere a sosului cu pastă de
tomate şi a derivatelor sale sunt:
− Recepţia materiilor prime şi auxiliare; pregătirea instalaţiei, dozarea
materiei prime şi auxiliare, prepararea propriu zisă, ambalarea şi
depozitarea;
− Recepţia calitativă se face conform instrucţiunii cod 1.10.01-1.
Produsele se marchează corespunzător cu etichete „produs acceptat”,
cod E.16.02, „produs aflat în control”, cod E.16.01, „neconformitate”, cod
E16.03.
Este foarte important ca instalaţia şi traseele în care urmează să se facă
prepararea să fie curate şi dezinfectată (din punct de vedere microbiologic)
Dozarea materiilor prime se face prin cântărire conform reţetei.
Prepararea propriu zisă are loc în tancul de procesare unde se adaugă
materiile prime şi auxiliare dozate conform reţetei, în urmatoarea ordine:
− apă demineralizată;
− pastă de tomate;
− amestecul de prafuri(zahăr, amidon, acid ascorbic, benzoat de
natriu, sorbat de potasiu, sare şi acid citric).
După ce toate ingredientele au fost introduse în tancul de procesare
urmează procesul de omogenizare (realizat prin agitare şi recircuitare)
aproximativ 30 minute, după care se prelevează probe de laborator pentru
analiză. Dacă analizele sunt corespunzătoare se trece la fierberea produsului
la o temperatură de 80-90 grade celsius timp de 5 minute. După fierbere
urmează răcirea automată la 60 de grade şi apoi răcirea pe traseu până la 25
grade celsius. Produsul răcit se ambalează în borcane pet de 350ml, 500ml,
care se etichetează, se înfoliază şi paletizează automat, după care se
depozitează în spaţii bine aerisite la o temperatură mai mică de 20 grade
celsius.
Personalul care deserveşte această linie este astfel distribuit pe locuri de
muncă:
− un tehnolog care programează şi supraveghează întreaga activitate
de la recepţia materiei prime şi auxiliare până la obţinerea
produsului finit apt pentru ambalat;
− un operator pe maşina de umplere a borcanelor;
− un operator pe maşina de etichetare;
6

7. − un operator pe maşina de infoliere;
− un operator paletizare;
− trei operatori supraveghere;
− un şef de linie.
H3 Dulciuri
Secţia dulciuri face parte din categoria secţiilor de bază ale
intreprinderii industriale S.C. EUROPEAN FOOD S.A.. În această secţie
funcţionează două linii de producere şi ambalare a dulciurilor. Aceste dulciuri
se împart în două grupe: napolitane şi biscuiţi, fiecare la rândul lor putând fi
structurate după specificul lor. Napolitanele după conţinutul cremei pot fi de
mai multe feluri: cu cremă de cacao, vanilie, alune şi căpşuni; după modul de
împachetare pot fi împachetate în pachete de 100g, 250g şi 400g.
Procesul de producţie specific obţinerii napolitanelor este un proces
automatizat, care începe cu dozarea materiei prime şi se încheie cu ambalarea
produsului finit. În cazul napolitanelor procesul începe cu dozarea materiei
prime şi auxiliare, omogenizarea, coacere şi obţinerea foilor de napolitane,
care apoi sunt umplute cu cremă, produsul obţinut adică blaturile sunt taiate
şi transportate cu ajutorul conveioare spre locul de ambalare.
Pentru ambalarea acestor produse secţia este dotată cu patru maşinii de
împachetare, pachetele sunt depuse manual în cutii şi apoi aşezate pe paleţi, în
cazul napolitanelor împachetate la 100g, pe un palet sunt aşezate 96 cutii a
câte 16 pachete.
În cazul biscuiţilor procesul tehnologic este acelaşi, diferă doar anumite
particularităţi specifice fiecărui sortiment. Biscuiţii produşi pe această linie
pot fi dulci, săraţi, cu susan, cu mac. Pentru împachetarea lor există şase
maşini de împachetare şi de obicei sunt împachetaţi la 100g. Personalul care
deserveşte această linie este următorul:
− doi tehnologii preparare;
− doi operatorii cuptoare;
− un operator tăiere;
− patru operatori reglare maşinilor de împachetare;
− doi operatorii paletizare;
− 24 operatoare ambalare;
− un şef de schimb.
Capacitatea de producţie a liniei de napolitane este de 31 tone/zi, iar
capacitatea de producţie a liniei de biscuiţii este de 26 tone/zi.
H4 SNACKS
7

8. În această sectie se produce o nomenclatură mare de produse şi o gamă
sortimentală variată, secţia dispune de un număr mare de linii de producere şi
împachetare. Secţia are în dotare opt linii extrudare snacks şi treizecişiopt
maşini de împachetare. Personalul care deserveşte această linie este distribuit
pe linii, fiecare linie dispunînd ca şi în cazul celorlalte secţii de producţie de
operatorii preparare, operatorii împachetare, operatoare ambalare pentru
ambalarea manuală. Numărul persoanelor care deservesc această secţie este
corelat cu numărul utilajelor. Produsele obţinute în această secţie sunt foarte
variate dintre acestea amintim: periniţe viva umplute cu cremă de diferite
feluri, popcorn cu diferite arome, snacks şi acestea fiind de mai multe feluri
cu diferite arome de brânză, pui, mărar, cereale,aluniţe, chipsuri. Capacitatea
de producţie a extruderelor este de 120tone/zi,iar capacitatea de ambalare este
de 3milioane pachete/zi. Ambalarea produselor se face în folie aluminizată,
pachetele fiind închise etanş fără a permite pătrunderea aerului, cea ce le
menţine în fobma iniţială pe toată durata termenului de garanţie.
Furnizorii utilajelor folosite de S.C. EUROPEAN FOOD S.A. sunt
firme renumite din ţării ca:
− Austria, firma HAAS (numărul 1 în lume pentru liniile de
napolitane);
− Germania, firma SCAAF (extrudare snacks); firma REIMELT
(sisteme de dozare, mixare);
− Franţa, firma SIDEL;
− Italia, firma PAVAN şi SASIB (pentru paste făinoase).
În această intreprindere industrială se lucrează pe patru schimburi,
predarea schimbului făcându-se fără a întrerupe procesul tehnologic.
PRETUL
Pretul reprezinta o variabila de importanta covarsitoare in mixul de
marketing pentru ca el este singurul care aduce venit ce poate fi modificat
operativ si modificarea lui determina reactii imediate si contradictorii din
partea factorilor de mediu.
In literatura de specialitate este unanim acceptata parerea conform carei
politica de preturi este subordonata si trebuie sa serveasca realizarea politicii
de marketing. S.C EUROPEAN FOOD S.A isi propune realizarea prin pret a
urmatoarelor obiectiva: consolidarea pozitiei de lider in privinta calitatii si a
vanzarilor,.
O asemenea orientare pleaca de la premisa ca preturile ce se vor obtine
trebuie sa asigure recuperarea costurilor si realizarea unui preofit net. Aceasta
stretegie este utilizata in cazul produselor desfacute la intern.
In cazul produselor desfacuta pe piata externa, strategie de pret este
total diferita, ea fiind orientata dupa concurenta. In practica insa, nu se poate
8

9. vorbi de asa ceva. Preturile sunt fixe, deci flexibilitatea este zero, adica nu se
acorda nici un fel de reduceri, indiferent de volumumul vanzarilor.
DISTRIBUTIA
Reprezinta modalitatea prin care obiectul activitati desfasurate de firma
devine accesibila clientului caruia ii este destinat. Scopul distributiei consta in
asigurarea ansamblului de conditii prin care produsul se transforma dintr-un
simplu obiect dse munca pentru producator intr-o achizitie atragatoare pentru
client. Deci distributia inseamna miscarea fizica a produselor si operatiunile
economice legate de aceasta( cumparare, aprovizionare, livrare) servicii ce
faciliteaza miscarea fizica.
Distributia produselor European food se face cu ajutorul firmei
Transilvania General Import Export. Aceasta detine un parc auto propriu cu
peste 2000 de autovehicule.
PROMOVARE
In sistemul relatiilor cu mediul economico social cu piata, eforturile de
marketing ale intreprinderii moderne nu se poate limita la producerea si
distributia de bunui si servicii ele implica o permanenta comunicare cu mediul
exterior, cu piata, care presupune o informare atenta a consumatorilor
potentiali si a intermediarilor, a actiunii specifice de influentare a
compartimentului de cumparere si de consum, de sprijinire a procesului de
vanzare.
Principalele modalitati de realizare a promovarii:
- presa
- pliante
- spoturi TV
- inscriptionari pe mijloacele de transport in comun
- reclame radio
- inscriptionari pe diverse panouri publicitare, etc.
9

10. ACTIVITATEA ECONOMICO-PRODUCTIVĂ
FURNIZORII
Societatea are o serie de contracte comerciale cu furnizorii interni şi
externi privind achiziţiile, de pe piaţa internă şi externă. Contractele
comerciale se referă la achiziţiile de materiile prime şi materiale necesare
procesului de producţie. Principalii furnizori cu care societatea are încheiate
contracte comerciale sunt:
− Linde Gaz-Ungaria - butelii şi bioxid de carbon;
− Quest internaţional - emulsii şi emulgatori pentru prepararea
produselor alimentare;
− Tetra Pack şi Duna Pack-Ungaria - cartoane şi ambalaje;
− Fabrica de zahăr Timişoara;
− Implast impex - folie;
− Conef - sorbat de potasiu;
− Czarnikow - zahăr;
− Kocatas-Trans - pastă de tomate;
− Anylon - glucoză;
− Trans All Kim - materii prime alimentare;
− Golden Wing - acizi.
Ponderea cea mai mare în domeniul aprovizionări cu materii prime şi
materiale o deţin furnizorii interni cu o proporţie de 65%, iar furnizori externi
doar 35%.
CONCURENŢII ŞI CLIENŢII
Datorită activităţii diversificate pe care o desfăşoară se confruntă pe
piaţă cu o mulţime de societăţii concurente, fapt care se datorează în principal
numeroaselor sortimente pe care societatea le produce. Astfel pe piaţa
pastelor făinoase are ca şi concurente firmele: Pambac, Arnos, Băneasa; pe
piaţa dulciurilor: firma Joe, Wafers; precum şi alţi. Societatea îşi propune să
îşi dezvolte activitatea şi în acelaş timp să îşi atragă noi clienţi, acest obiectiv
se realizează prin producerea unor bunurii la calitate cerută de piaţă şi la
preţuri avantajoase.
10

11. Clienţii firmei sunt: lanţul de magazine Merto, Billa şi principalul client este
firma Transilvania.
PIAŢA DE DESFACERE
Societatea comerciala S.C. EUROPEAN FOOD S.A., îşi desface
produsele prin firma Tranilvania făcând parte din Holdingul Transilvania
prin care se desfac toate produsele, având propria reţea de depozite şi
magazine în toate judeţele ţării pe plan intern, iar pe plan extern are
încheiate contracte cu diferite tări vecine. Dintre ţările cu care societatea are
încheiate contracte amintim: Moldova, Cheoslovacia, Slovenia şi în viitor
firma încearcă să îşi largească piaţa de desfacere. Firma dispune de propriul
parc auto care asigură distribuirea produselor din firmă spre depozit şi din
depozite spre magazinele de desfacere.
ANALIZA PRODUCŢIE ŞI EVOLUŢIA VENITURILOR
Volumul şi evoluţia veniturilor din producţie sunt prezentate în tabelul 1.
Evoluţia veniturilor din producţia vândută (mii lei)
Tabel 1
Pondere
Pondere
Pondere
Pondere
GRUPA
DE 2000 2001 2002 2003
PRODUSE
Paste 74.507.55 30% 189.419.7 27% 231.685. 32% 300.958.66 18%
tomate 7 44 819 5
Paste 20.887.83 9% 52.637.91 8% 98.085.7 14% 89.888.670 5%
făinoase 5 3 52
Dulciuri 84.797.72 35% 253.597.7 36% 230.376. 32% 364.975.94 22%
5 13 092 0
Snaks 65.441.05 27% 205.155.1 29% 161.857. 22% 882.319.98 54%
2 27 987 7
Total 245.634.1 100 700.810.4 100 722.005. 100 1.638.143. 100
69 % 97 % 651 % 263 %
Pe întreaga perioadă veniturile din producţia vândută au o tendinţă
ascendentă. Dintre grupele de produse cea mai importantă contribuţie la
această creştere o are grupa snaks. Din acest motiv se şi observă o creştere a
ponderii acestei grupe în totalul veniturilor din vânzarea producţiei de la 27%
în anul 2000 la 54% în anul 2003. Acest lucru s-a datorat atât creşterii
volumului fizic al producţiei cât şi a creşterii preţului de vânzare a produselor.
11

12. Referitor la structura pe grupe de produse a veniturilor din producţie pe
anul 2003 ponderea principală o deţine grupa snecksuri cu 54%, urmată de
grupa dulciurilor cu 22%, paste de tomate cu18% şi paste făinoase cu 5%.
Volumul şi evoluţia producţiei fizice (tone)
Tabel 3
GRUPA DE Ponder Ponde Ponder Ponder
2000 2001 2002 2003
PRODUSE e re e e
Paste 3.568 30% 9.031 27% 11.150 30% 9.708 19%
tomate
Paste 1.707 14% 4.309 13% 8.129 22% 6.288 12%
făinoase
Dulciuri 4.384 37% 13.394 40% 12.177 33% 17.436 34%
Snaks 2.232 19% 7.031 21% 5.580 15% 17.232 34%
Total 11.891 100% 33.765 100% 37.036 100% 50.664 100%
Pe întreaga perioadă volumul producţiei fizice totale are o tendinţă
ascendentă. Se observă că volumul producţiei fizice aferent grupei dulciurilor,
grupei pastelor de tomate şi grupei pastelor făinoase se menţine relativ
constant. Se remarca totuşi per ansamblu o uşoară creştere în cazul dulciurilor
de la 13.394 tone în anul 2001 la 17.232 tone în anul 2003 şi în cazul grupei
pastelor făinoase de la 4.309 tone în anul 2001 la 6.288 tone în anul 2003.
Cea mai importantă flucrtuaţie o înregistrează volumul producţiei fizice
aferente grupei snaks, acesta crescând de la 7.031 tone în anul 2001 la 17.232
tone în anul 2003. Volumul producţiei fizice din anul 2000 nu s-a luat în
considerare în această analiză ţinându-se cont de faptu că în acest an s-a
realizat producţie doar în ultimile şase luni ale anului.
Referitor la structura pe grupe de produse a producţiei fizice pe anul
2003 se observă ca volumul producţiei fizice aferent grupelor dulciuri şi
snaks deţin ponderea majoritară, ambele cu 34% din totalul producţiei fizice.
Celelalte grupe de produse deţin ponderi de 19% grupa pastelor de tomate,
respectiv 12% grupa pastelor făinoase.
Evoluţia în timp a volumului producţiei fizice se desprinde din tabelul
următor (vezi tabelul 4).
GRUPA DE 2000-200 2001-200 2002-200 2000-200
PRODUSE 1 2 3 3
12

13. Paste tomate 253% 123% 87% 272%
Paste făinoase 252% 189% 77% 368%
Dulciuri 306% 91% 143% 398%
Snaks 315% 79% 309% 772%
Total 284% 110% 137% 426%
Veniturile totale din vânzarea producţiei au o tendinţă ascendentă pe întreaga
perioadă. Această tendinţa se accentuează de la un an la altul astfel în
perioada 2002-2003 se înregistrează o creştere de 137% faţă de numai 110%
în perioada 2001-2002. Per ansamblul perioadei de analiza această creştere se
situează la valoarea de 426%. Evoluţia volumului fizic al producţiei pe grupe
de produse este diferit de la o grupă la alta. Se remarcă însă creşterea de
309% a volumului fizic al producţiei de snaks în perioada 2002-2003.
Ca şi o concluzie generală privind corelaţiile dintre volumul fizic al
producţiei şi volumul valoric al acesteia se obseră o creştere mai accentuată a
volumului valoric al producţiei comparativ cu volumul fizic al acesteia. De
aici se desprinde concluzia că în timp preţurile produselor au crescut ceea ce
este adevărat ţinând cont de efectele inflaţiei. De notat este faptul că grupa de
produse snaks, cu toate că deţine o pondere de doar 34% în volumul
producţiei fizice (la fel ca şi dulciurile), participă la formarea veniturilor din
producţia vândută în proporţie de 54%, în anul 2003. Acest lucru se datorează
unei valori mai mari de vânzare pe unitatea de produs comparativ cu celelalte
produse la care ponderea volumului fizic al producţiei fiecărui produs în
volumul total este mai mare decât ponderea fiecărui produs în veniturile totale
din producţie.
13

14. POSIBILITĂŢII DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A ACTIVITĂŢI DE BAZĂ
LA S.C. EUROPEAN FOOD S.A.
Întreprinderea S.C. EUROPEAN FOOD S.A. are în vedere îmbunătăţirea
activităţi de bază prin mărirea capacităţii de producţie şi ridicarea gradului de
utilizare a acesteia. Se are în vedere şi deschiderea de noi secţii de producţie
care vor fi dotate cu tehnologie modernă pentru a putea satisface cererea de pe
piaţă în condiţiile unei concurenţe tot mai acerbe.
Printre proiectele viitoare ale întreprinderi S.C. EUROPEAN FOOD
S.A. se numără şi următoarele: o moară de măcinat grâu, linii noi pentru
napolitane(4 din care una pentru napolitane tub umplute cu cremă), o linie
pentru biscuiţi cu cremă, extrudere pentru aluniţe umplute cu cremă sărată.
Pe baza analizei făcute asupra pieţei s-a constatat că grupa de produse
snacks au o pondere mare în comparaţie cu celelalte grupe de produse, în cea
ce priveşte evoluţia preţurilor şi a veniturilor aferente de aceea întreprinderea
urmăreşte extinderea acestei secţii.
14

15. CONCLUZII
Activitatea de bază a acestei întreprinderii este producerea şi
comercializarea unei game diversificate de produse împărţite în patru mari
grupe:-paste de tomate care pe lângă pasta de tomate care este produsul
principal mai produce şi derivate ale acestuia cum ar fi pastă de ardei,
ketchup dulce şi picant;
-paset făinoase grupă care cuprinde o varietate de paste scurte cum ar
fii:gomito liscio, chiffari rigati, chiffari elicoidali, fusilli, gnochi liscişi
spaghetii.
-dulciuri din această categorie fac parte napolitanele şi biscuiţii,napolitanele
pot fi cu cremă de cacao, căpşuni, vanilie, alune, iar biscuiţii la rândul lor pot
fi săraţi sau dulci.
-snacks această grupă de produse cuprinde o mulţime de sortimente: chipsuri
cu diferite arome cum ar fi brânză, ardei, mărar, aluniţe şi periniţe cu cremă
de cacao, căpşuni, vanilie, alune, fulgi de cereale.
Activitatea de bază se desfăşoară în secţiile de bază care sunt în
număr de patru grupate după specificul bunurilor pe care le realizează, pe
lângă secţiile de bază care este veriga principală,întreprinderea dispune şi de
alte verigi cum sunt atelierele de producţie, laboratoare de cercetare cu care se
află în strânsă legătură şi cu care conlucrează.
Organigrama S.C. EUROPEAN FOOD S.A. se desfăşoară pe cinci
nivele ierarhice, întreprinderea fiind dotată cu tehnologie de ultimă oră şi
personal calificat. Toate utilajele din dotare sunt conduse de automate
programabile şi statii P.C. având un grad de automatizare de aproximativ
90%.
Întreprinderea dispune de cel mai modern sistem de dozare, mixare, a
materiei prime şi control al reţetelor, mai dispune şi de instelaţii de obţinere a
cremei necesare la umplerea napolitanelor, periniţelor, aluniţelor.
Principalele produse sunt împărţite în patru grupe astfel: paste de
tomate, paste făinoase, dulciuri şi snacks, ponderea cea mai mare în anul 2003
având-o grupa snacks atât a producţiei fizice cât şi a veniturilor aferente. Ca şi
o concluzie generală privind corelaţia dintre volumul fizic al producţiei şi
volumul valoric al acesteia se observă o creştere mai accentuată a volumului
valoric al producţiei faţă de volumul fizic al acesteia. De aici se desprinde
concluzia că în timp preţurile produselor au crescut cea ce este adevărat,
ţinând cont de efectele inflaţiei. Se remarcă faptul că grupa de produse snacks
cu toate că deţine o pondere doar de 34% în totalul producţiei fizice (la fel ca
şi dulciurile) participă la formarea veniturilor din producţia vândută în
proporţie de 54%, în anul 2003.
Concluzia finală, preţul pe unitatea de produs la grupa snacks este mai
mare, comparativ cu celelalte produse, la care ponderea volumului fizic al
producţiei fiecărui produs în volumul total este mai mare, decât ponderea
fiecărui produs în ponderea veniturilor totale din producţie.
15

16. Aprovizionarea secţiilor de bază se face atât de la furnizorii interni cât
şi de la furnizorii externi, ponderea cea mai mare având-o furnizorii interni cu
65%, faţă de furnizorii externi cu doar 35%.
Producţia obţinută se vinde pe piaţa internă în proporţie de 87%, iar
diferenţa de 13% pe piaţa externă.
Clienţii firmei sunt:
lanţul de magazine Metro, Billa dar cel mai important client al firmei este
firma Transilvania care dispune de magazine şi depozite situate în toată ţara.
Principalele posibilităţii de îmbunătăţire a activităţi de bază sunt:
-o mai bună organizare a activităţi de aprovizionare cu materii prime şi
materiale cât şi a procesului de producţie care se desfăşoară pe patru
schimburi în strânsă colaborare cu celelalte verigi(ateliere de producţie,
laboratoare de control analiză şi cercetare);
-organizarea activităţi de desfacere a produselor către depozite şi de la
acestea pe piaţa internă şi pe piaţa externă, se urmăreşte ca în viitor produsele
să fie vândute într-o proporţie mai mare la export;
-se urmăreşte extinderea secţiilor a căror produse au ponderea cea mai
mare în ponderea veniturilor, dar în acelaş timp nu se neglijează nici
activitatea celorlalte secţii;
-datorită concurenţei tot mai acerbe întreprinderea are în vedere
îmbunăţăţirea calităţi produselor, care se realizează prin laboratoarele de
cercetare ale întreprinderi, prntru a satisface cerinţele de pe piaţă;
16