1. REUNIUNE DE PROIECT MARDIN - TURCIA 3 – 8 octombrie 2010 partea a II-a – vizite la monumente şi locuri istorice EDUCAŢIE, CULTURĂ, ISTORIE PARTENERIAT MULTILATERAL COMENIUS

2. MADRASAH KASIMIYE (ŞCOALĂ DIN PERIOADA OTOMANĂ)

3. VIZITĂ DE DOCUMENTARE LA MADRASAH KASIMIYE (MADRASA SULTANULUI KASIM) – CURTEA INTERIOARĂ ETAPELE VIEŢII

4. SIMBOLURI ALE ÎNŢELEPCIUNII SCULPTATE ÎN PREAJMA INTRĂRILOR ÎN CAMERELE DESTINATE EDUCAŢIEI

5. UNA DINTRE CAMERELE ÎN CARE SE DESFĂȘURA “EDUCAŢIA” – SUB FORMA UNOR DISCUŢII ÎNTRE UN DISCIPOL ȘI UN MAGISTRU

6. CUPOLA CAMEREI DE “CONFERINŢE”

7. CUPOLA, NIMBARUL (NIŞA CARE ARATĂ DIRECŢIA ÎN CARE SE AFLĂ MECCA) ŞI CORANUL DIN MOSCHEE

8. ÎN DRUM SPRE DEYRULZAFERAN MONASTERY PRINTRE PLANTAŢII DE MĂSLINI

9. DEYRUL ZAFERAN MONASTERY Cea mai veche parte a mănăstirii...

10. ZİNCİRİYE MADRASAH

12. TALPA LUI MAHOMED ȘI MORMINTELE UNOR SULTANI DIN SALA MOSCHEE DE LA SITTİ RADVİYYE MADRASAH

14. REȘEDINŢA FAMILIEI MUKETTEF CLĂDIRE FOLOSITĂ CA ŞCOALĂ DIN 1937: ŞCOALA GAZI PAȘA

15. ORNAMENTE ÎN STIL ORIENTAL CLĂDIREA ŞCOLII GAZI PAŞA

16. CETATEA MARDIN VĂZUTĂ - DIN CURTEA INTERIOARĂ A ŞCOLII GAZI PAŞA ŞI - DIN CURTEA MEDRESEI ZINCIRIYE

19. MUZEUL ETNOGRAFIC SABANCI : SCENE DIN VIAŢA COTIDIANĂ, OBIECTE FOLOSITE ÎN TRECUT DE DIFERIŢI MEŞTEŞUGARI

20. MUSEU L DE ISTORIE DIN MARDİN

21. M ARDİN UL NOAPTEA: MINARET ȘI CETATEA MARDIN

22. ERDOBA HOUSE CU INCONFUNDABILUL STIL ARHITECTURAL ORIENTAL

23. ERDOBA HOUSE – INTERIOR TRADITIONAL TURCESC

24. SCHIMB DE OPINII LA PRIMĂRIA DIN NUSAYBIN – ORAȘ CU POPULAŢIE MAJORITARĂ KURDĂ

26. MĂNĂSTIREA MOR GABRIEL: MĂNĂSTIRE ORTODOXA SIRIANĂ – IMPOTRANT CENTRU EPISCOPAL ATÂT ÎN TRECUT CÂT ŞI ÎN PREZENT

27. MĂNĂSTIREA MOR GABRIEL: GRUPUL ASCULTĂ CU ATENŢIE EXPLICAŢIILE GHIDULUI; aici sunt înmormântaţi un mare număr de episcopi ai bisericii ortodoxe siriene

28. MĂNĂSTIREA FECIOARA MARIA - MERYEM ANA KILISESI İN ANITLI VİLLAGE

30. RUINELE SITULUI ARHEOLOGIC DE LA DARA DEPOZIT ŞI CISTERNĂ BIZANTINE - SEC. V İ

31. NECROPOLA ŞI BISERICA SITULUI ARHEOLOGIC DE LA DARA – SEC. VI-VII D.H.