3. Pag 3 Hobby ? Nr.3--> 2009
Clubul Copiilor Petroşani
Sesiunea de comunicări ştiinţifice
Deva - 22.05.2009
REALIZARE PRACTICĂ
Autor : Brânduşan Samuel, cl. a X-a.
Coord. prof. Kovacs Imre-YO2LTF
4. I
s
e
p
a
m
i
A
m
t
p
d
n
D
a
m
c
d
m
INTRODU
Cea mai r
succes să
este acea
personală
ajutorul c
mecanică,
nspiraţiei
ARGUME
multă pre
tehnologie
putea efe
deasemen
nivele de
DESCRIE
Deoarece
automode
machete
cele mai
deplasa, d
mecanic,
Pag 4
UCERE:
reuşită ap
o dezvolt
astă dem
si dem
cunoştinţe
, grafică,
după teh
ENT:
egătire, do
ei auto; d
ectua tes
nea pentr
instituţii.
ERE FUNC
e nu a
ele să r
simple,
de baz
de a efe
deaseme
plicaţie pe
t
monstraţie
arată în
elor de f
deaseme
nologia a
obândire
deasemen
ste de
u orice p
CŢII :
am dori
rămână
le-am do
ză pentru
ectua traie
enea sunt
H
care am
e de cre
a o rea
fizică, ele
nea şi cu
uto în pre
- ac
sun
exp
test
apa
deţ
Sco
libe
de exper
nea acest
rezistenţă
posibile pr
t ca a
la nivelu
otat cu f
u a se
ectorii şi
t dotate
Hobby ?
reuşit cu
aţie pur
aliza, cu
ectronică,
u ajutorul
ezent.
ceste auto
nt pasiona
a con
perimente
te pe mod
arţine de
ine tehno
opul lor e
er cu ac
rienţă, fac
te modele
ă la miş
rezentări
aceste
ul de
fucţiile
putea
lucru
şi cu
omodele
at de teh
nstrui a
şi de a
delele me
tehnică,
logia auto
este acel
eastă ac
cilitează o
e sunt co
şcare şi
şcolare şi
Nr.3--> 20
sunt cons
hnica aut
astfel de
asemenea
ele. De a m
dar în sp
o.
a de a-m
ctivitate c
o abordar
onstruite
solicitare
i extraşco
009
struite de
tomobilisti
e creaţi
de a p
miniaturiz
pecial de
mi ocupa
care pres
re mai ap
cu scopu
şi andu
olare sau
eoarece
ică, de
ii, de
practica
za orice
tot ce
timpul
supune
parte a
ul de a
uranţă,
la alte
5. i
t
A
l
l
ş
u
u
r
d
c
î
f
c
a
l
i
b
a
nstalaţii e
traiectorie
Aceste fun
e deţină o
ucrează la
şi design-u
Aceste a
un anum
următoare
rezultatul
Pe lângă
deţine şi c
construite
încât să p
fază de î
cât şi lu
aceste di
umini de
nterior, p
bună a int
aspect cât
Pag 5
electrice d
ei pe care
ncţii, pe c
orice maş
a capacita
ul lor au u
utomodel
mit trase
ele funcţii
blocării a
aceste f
câte o ins
e în totalit
poată înd
întâlnire/i
umini de
spozitive
e camufla
pentru o v
teriorului,
t mai eleg
de ilumina
urmează
care trebu
ină,
atea la ca
un rol bine
e, pentru
eu, avea
:
ngrenajul
funcţii de
talaţie de
tate din d
deplini rol
luminare
e stop;pe
se regă
j , respe
vizibilitate
dar şi pe
gant.
H
re a inter
să o efec
uie obligat
are se cere
e conturat
u a putea
au nevo
-
ca
-
m
un
-
fu
la
se
-
ui în urma
bază de
e iluminare
diode lum
urile de
traseu,
e lângă
ăsesc şi
ectiv de
cât mai
entru un
Hobby ?
iorului şi
ctueze.
toriu să
e, până
t.
a urma
oie de
sistemul
are se poa
funcţia
odelelor,
n punct de
sistemul
cţie este
nivelul te
e deplasea
sistemul
a opririi m
mişcare
e a traseu
iniscente,
de direcţ
ate modific
de depl
pentru a
e plecare
de accele
rezultatu
elecomenz
ază maşin
de frân
motorului(
fiecare d
ului şi de
, sunt mo
Nr.3--> 20
ţie; este m
ca direcţia
asare (în
se putea
în altul;
eraţie; ma
l unui circ
zii;modific
a;
are;aceas
sau frână
dintre ace
interior; a
ontate şi a
009
mecanism
a maşinilo
nainte/îna
a deplasa
ai exact a
cuit care
că viteza c
stă funcţi
de motor
este autom
aceste ins
alese în a
mul prin
or;
poi) a
a dintr-
această
se află
cu care
ie este
r).
modele
stalaţii ,
aşa fel,
6. c
d
c
r
î
m
e
d
i
u
C
î
t
i
a
m
t
d
m
c
i
p
h
comutatoa
direcţie un
circuitul d
respectiv
înapoi;pen
modificare
electric d
deasemen
nstalaţia
unde se in
Caroseria
încât să re
timpul de
mpacturi
aerodinam
mecanic a
timpul
deasemen
modalităţi
caroserie
nterior (u
pentru
habitaclu
Pag 6
arelor mo
n comuta
de cuplaj
înapoi un
ntru acce
ea viteze
de comen
nea şi de
de ilumin
ntroduc în
a este co
eziste la v
eplasării,
n
mică le uş
al motoare
deplasăr
nea de
de a av
cu uş
unde se
fiecare
pentru şo
ontate pe
tor cu do
al direcţie
n comuta
eleraţie u
i maşinii,
nzi este
e dimens
nat, care
n fiecare a
onstruită î
vibraţiile p
dar şi la
neprevăzu
şurează m
elor în fun
rii; be
un com
vea acces
şurinţă,
află min
automo
ofer şi pas
H
panoul te
ouă poziţii
ei; dease
tor cu tr
un circui
, cu ajut
alimenta
siuni red
este alim
automodel
în aşa fel
produse în
a uşoare
ute;forma
mult lucrul
ncţiune în
eneficiază
mplex de
s pe sub
respectiv
niaturizat,
odel, şi
ager).
Hobby ?
Toate
manua
portab
acelaş
sunt
telecom
semna
telecom
autom
de m
elecomen
şi autore
menea şi
ei poziţii
it electro
torul unu
at de un
use, mo
entată de
l;
e
e
b
v
aceste
al, cu
bil de com
i context;
comand
mandă, c
al, prin ca
mandă
odel;aces
mişcare,
zii. Pentru
evenire în
pentru c
se află l
onic cu
ui potenţi
n acumu
ntat în t
e un set
Nr.3--> 20
funcţii s
ajutorul
andă;sau
amândou
date de
cu ajutoru
re se face
şi o
sta deţine
acţionate
u efectua
oprit înc
comanda
a dispozi
un integ
ometru;în
ulator de
telecoman
de acumu
009
sunt com
dispoz
telecome
uă automo
e o s
ul unui ca
e legătura
oricare
e doar com
e cu a
rea come
hide şi de
de mers
ţie:înainte
grat efec
ntreg ans
e mare
ndă, mai
ulatori ma
mandate
zitivului
enzii, în
odelele
singură
ablu de
a dintre
dintre
menzile
ajutorul
enzii de
eschide
înainte
e-oprit-
ctuează
samblul
putere,
i puţin
ai mici,
7. p
l
r
Î
f
c
p
a
f
d
p
w
i
pasageri)
ucru faci
respectiv
ÎN CONC
fost proiec
construcţi
puteau fi
alte dotăr
frână mec
de a învăţ
progresa.
Bibliogra
-pentru s
www.azp.
-sistemele
luminare:
Pag 7
şi circuit,
litează de
portierele
CLUZIE
ctate, dat
ei autom
construite
ri în plus,
canic sau
ţa şi prac
afie:
istemul de
ro/schem
e de
informaţi
sau în slo
eschiderea
e pentru in
aceste a
torită fapt
modelelor,
e cu centr
cum ar f
electrom
ctica anum
e accelera
me-electron
tracţiune
ile dobând
H
ot-ul pent
a cu uşu
nterior.
utomodel
tului că n
în limita
ru de com
fi sistem
agnetic. D
mite cuno
aţie:sursă
nice/3-alim
şi m
dite la fizi
Hobby ?
Aceste
concep
aspect
de ins
care s
vedere
ales al
Modu
permit
tru acumu
urinţă a c
e telecom
nu am neg
a posibili
mandă fără
de semna
Dar pentr
ştinţe leg
oficială G
mentatoar
işcare ş
că.
e două
pţie din
tului fără
spiraţie, îş
sunt sup
e al aspec
funcţiona
laritatea
te acces
ulatorii ins
capotei pe
mandate f
glijat nici
ităţilor de
ă fir, fiind
alizare a
ru acest n
ate de te
Google Se
re/65-lm3
şi al i
Nr.3--> 20
autom
punct
să folose
şi îndepli
use, şi d
ctului caro
alităţii com
caroseriil
sul la in
stalaţiei de
entru fiec
funcţionea
un punct
e atunci;
mult ma
direcţiei,
nivel este
ehnologie,
arch:
317-calcul
nstalaţiei
009
modele,
de vede
esc sursă
neşte sco
din punc
oseriilor, d
menzilor.
or constă
nterior (
e iluminat
care auto
ază aşa c
t, nici o e
bineînţe
i costisito
şi un sist
un încep
pentru a
ator
electric
cu o
ere al
directă
opul la
ctul de
dar mai
ă în a
(pentru
t. Acest
omodel,
cum au
etapă a
eles că
or, şi cu
tem de
put bun
a putea
ce de
8. Pag 8 Hobby ? Nr.3--> 2009
SESIUNEA DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE
,, HOBBY – ORCAD, PROTEUS, EAGLE”
PETROŞANI 02 – 04.02.2008
TARGET 3001!
Programul TARGET 3001! este un program compatibil cu PROTEL, ORCAD-Multiwire
sau Eagle si permite editarea schemelor, proiectarea circuitelor imprimate si simularea functionarii
circuitelor electrice.
TARGET 3001! este un “ Open System”, adica poate genera o multitudine de fisiere, inclusiv
pentru transferarea datelor in alte sisteme CAD. Se remarca facilitatile oferite de program prin:
generararea de fisiere SPICE pentru simulare,
generarea formatelor E-Test necesare testarii,
exportul proiectului PCB in format *.idf (se genereaza o imagine 3D),
generarea de fisiere *.plt pentru transferul coordonatelor din proiect in alte sisteme,
realizarea schimbului de date cu alte programe CAD cu ajutorul formatului DXF (Data
Exchange Format) ,
generarea de fisiere PostScript pentru executia de filme de calitate,
generarea de fisiere Gerber necesare vizualizarii proiectului cu ajutorul unui fotoploter care
utilizeaza aceste fisiere inainte de executia circuitului imprimat etc.
Pana la aparitia ultimului numar din iulie-august 2006, in revista Conex Club au fost
prezentate diferite aspecte ale programului TARGET 3001!care din pacate nu au fost finalizate prin
incetarea editarii si tiparirii revistei.
O parte semnificativa a acestor aspecte nu sunt destinate incepatorilor ci utilizatorilor de
programe de proiectare ( de exemplu organizarea proiectului in TARGET 3001! se realizeaza cu
comenzi in “File Menu” si de aici necesitatea cunoasterii programului Windows, prezentarea de aspecte
comerciale, interfete de date si drivere).
Initierea in folosirea programului TARGET 3001! oferita prin download versiune gratuita de
la: http://www.ibfriedrich.com este accesibila. Versiunea gratuita ofera:
“Cel mai rapid curs de initiere din lume” pentru un program CAD;
Un curs rapid putin mai intens;
O initiere animata (How to…)
Un film video pentru initiere;
Avantaje si facilitati – interactive:
Intrebari cu raspuns, etc.
Urmarind pasii din cursul rapid de invatare a programului TARGET 3001! avem:
9. Pag 9 Hobby ? Nr.3--> 2009
Crearea unui proiect nou
Acum se decide intre proiectarea unui imprimat cu schema electrica sau fara schema. Decizia nu mai
poate fi schimbata mai tarziu (nu se mai poate adauga o schema electrica daca s-a inceput cu PCB–ul
fara schema si de asemenea nu se poate ignora schema electrica daca proiectul contine o schema si
PCB-ul )
S-a ales un proiect cu schema (Create a New PCB with Schematic).
Importul in schema electrica a simbolurilor componentelor
10. Pag 10 Hobby ? Nr.3--> 2009
Cu M1H- clic stanga cu retinere pe pictograma simbol necesara inserare in schema electrica (drag and
drop)
Cu M1-clic stanga inserarea altui simbol din familia componentei necesara in schema.
11. Pag 11 Hobby ? Nr.3--> 2009
Cu M11-dublu clic stanga se modifica “D1” numele componentei respectiv “LED RED 5mm” valoarea
componentei.
Cu aceeasi procedura (M1H) se insereaza in schema electrica alte simboluri.in pozitia convenabila
Cu M2- clic dreapta se rotesc simbolurile in pozitia dorita.
12. Pag 12 Hobby ? Nr.3--> 2009
Conectarea componentelor
Cu M1H- clic stanga cu retinere se leaga catodul diodei cu conectorul.
[Esc] incheierea conexiunii sau cu M12- clic stanga, dreapta simultan.
Se conecteaza simbolurile conform schemei electrice si in special semnalul de masa la simbolul de masa
(cu M1H-clic stanga cu retinere inserarea simbolului)
13. Pag 13 Hobby ? Nr.3--> 2009
Dupa conectarea simbolului de masa la traseul de masa un dialog intermediar confirma numele
semnalului iar schema electrica este:
14. Pag 14 Hobby ? Nr.3--> 2009
Stabilirea marimii circuitului imprimat
Modificarea dimensiunii “Eurocard” (Lungime 160 mm, Latime 100 mm) se face din meniul
“Action/PCB Outline Wizard”sau din
Dupa modificarea dimensiunilor, clic “Complete PCB outline”. Pentru plasarea manuala a
componentelor electronice pe imprimat se renunta la ajutor (Cancel)
15. Pag 15 Hobby ? Nr.3--> 2009
Inserarea componentelor pe placa circuitului imprimat.
Cu M1H-clic stanga cu retinere (drag and drop) inserare.
Cu M1-clic stanga pozitionare.
Cu M2-clic dreapta rotatie.
16. Pag 16 Hobby ? Nr.3--> 2009
Traseul legaturilor electrice pe placa de circuit imprimat nu este stabilit. TARGET 3001! ofera
posibilitatea de stabilire a traseelor manual respectiv automat.
Stabilirea traseelor circuitului imprimat
Se poate utiliza “Hybrid Autorouter” din meniul “Action” sau [F9]
Se deschide o caseta de dialog cu trei sectiuni:
Signals(tuturor semnalelor li se stabileste traseul daca nu selectam semnalele).
17. Pag 17 Hobby ? Nr.3--> 2009
Algorithm (strategic default, tactical intre”disliked” si”forbidden”.
Route layers stabileste fata pe care sunt permise traseele (semnalele) in mod separat.
”Copper bottom”(Layer 2) is available for all signals- fata cu circuitul imprimat contine toate
semnalele.
“Copper top”(Layer 16) is blocked for all signals-fata cu componente nu are semnale.
18. Pag 18 Hobby ? Nr.3--> 2009
Dupa rularea programului se asteapta obtinerea rezultatului.
Crashcourse2 continua cu modul de obtinere a unui circuit imprimat in care circuitul de masa
ocupa aproape toata suprafata.
19. Pag 19 Hobby ? Nr.3--> 2009
In meniul “Actions” deschidem “Generate GroundPlane”
Confirmand setarile standard se obtine circuitul imprimat.
Crashcourse2 continua cu prezentarea simularii circuitului, obtinerii unei magini 3D a circuitului iar
pentru situatia in care imprimatul este plasat intr-o cutie se prezinta modul de desenare si producere a
partii frontale.
Autor : Chitu-Costinean (Raul)
Palatul Copiilor Timisoara
Cerc Electronica
Ianuarie 2009
20. Coordon
Prof. Kov
CON
Pag 20
nator:
vacs Imre
LUC
NCURSU
CRARE P
UL DE F
H
Autor
CL
PREMIA
OTOGR
Hobby ?
ri: Aringh
Enciu L
Cla
LUBUL CO
ATĂ CU
AFIE D
e Adrian E
Lavinia Ma
asa: a XI-
OPIILOR
PREMI
DE LA BU
Nr.3--> 2
Emanuel
agdalena
-a D
R PETROS
IUL I LA
UMBEST
2009
SANI
A
TI-JIU
U !
21. Pag 21 Hobby ? Nr.3--> 2009
Partea - I - a
1.Istoria fotografiei
Fotografia este tehnica înregistrării unei imagini. Cuvântul fotografie vine din limba greacă,
photos=lumină şi graphê = a reprezenta grafic şi fotografie înseamna ”a desena cu lumină”.
Cele trei fenomene necesare obţinerii imaginilor fotografice sunt cunoscute de mult timp:
9 Încă de pe vremea lui Aristotel s‐a ştiut cum se poate pune realitatea într‐o cutie: este
suficient să facem o gaură într‐o cutie închisă ca să apară o imagine reală inversată pe
fondul interior al cutiei. Se obține astfel o aşa‐numită cameră obscură.
9 Pe de altă parte, alchimiştii ştiau că lumina înnegreşte clorura de argint.
9 A treia contribuție a venit din partea lui John Herschel, care în 1819 a descris
proprietățiile hiposulfitului de sodiu, care va deveni "fixatorul" fotografiei.
Joseph Nicéphore Niépce, un mic fizician din provincie, a folosit toate aceste trei proceduri
pentru a fixa o imagine pe o plăcă metalică cu depunere de halogenură de argint (1829). Rezultatul a
avut o calitate medie. Niepce a murit în 1833, dar invenția sa a fost recuperată de către Jacques Mandé
Daguerre.
De aceea, data oficială a invenției fotografiei este 1839, când Daguerre a prezentat invenția
numită de el "daghereotip", care este o simplă ameliorare a descoperirii făcute de Niepce. Proprietar al
invenției a devenit statul francez.
Grație daghereotipiei se obține o matriță a mediului pe o placă metalică tratată cu o substanță
fotosensibilă , după o expunere de "doar" 8 ore (când cerul este complet senin). Copierea se făcea
prin presarea matriței pe suportul de hârtie, ca şi la orice tipărire a ziarelor.
Această expunere lentă aduce cu sine câteva probleme: străzile Parisului, chiar şi la o oră de
vârf, apar în întregime goale. Tehnica va avansa însă rapid, noua invenție făcând să apară şi o nouă
meserie, aceea de fotograf, căutată în special de ziarele vremii.
În anul 1848, Felix Tournachon, cunoscut mai bine sub numele Félix Nadar, realizează prima
fotografie aeriană, fotografiind Parisul din nacela unui aerostat (balon).
Dacă la început negativul (cunoscut şi sub numele de "clişeu") se realiza pe o placă de cristal,
pentru a nu avea deformări, placă foarte casabilă şi care cerea o manipulare deosebită, prin
dezvoltarea artei fotografice a apărut necesitatea unui suport fotosensibil mai uşor de manipulat decât
cristalul.
George Eastman reuşeşte în anul 1884 să realizeze primul negativ flexibil, pe un suport de
nitroceluloză, cunoscut sub denumirea de "roll film", uşor de manipulat, incasabil şi cu aceleaşi
proprietăți fotografice ca şi ale plăcii de cristal. Totodată, volumul şi greutatea aparatului de fotografiat
se micşorează considerabil, transportarea lui nemaifiind o problemă.
22. Pag 22 Hobby ? Nr.3--> 2009
1.1.Evoluție
În decursul timpului fotografia a evoluat foarte mult. Progresele au urmat trei direcţii principale:
9 reducera duratei de expunere / mărirea sensibilității filmului sau a plăcii;
9 mărirea stabilității imprimării;
9 simplificarea aplicării tehnicilor de fotografiat, datorită apariției:
9 aparatelor de fotografiat din ce în ce mai mici şi mai ieftine
9 substanțelor chimice de developare şi stabilizare a peliculei sensibile negative sau a
suportului de carton pentru pozitive gata preparate de laboratoare specializate.
1.2.Fotografia color
Ideea de fotografie color a circulat încă de la apariția invenției. Primele experimente fotografice
în culoare nu au avut succes, astfel de exemplu nu s‐a putut împiedica decolorarea fotografiilor. Prima
fotografie cu culori permanente a fost făcută în 1861 de fizicianul James Clerk Maxwell.
Primul sistem color, Autochrome Lumière, a apărut pe piață la 17 decembrie 1903. Acesta era
un sistem de fotografie color transparentă. Fotografierea se făcea pe trei plăci fotografice alb/negru cu
substanțe cromatice sensibile numai la culorile roşu, verde şi albastru. Apoi cele trei fotografii
transparente rezultante se suprapuneau, dând o fotografie color transparentă.
Pelicula color de tip Kodachrome a apărut în 1935 şi s‐a bazet pe emulsii tri‐colorate.
Majoritatea peliculelor color moderne, cu excepția "Kodachrome", se bazează pe o tehnologie
dezvoltată de compania germană Agfa în 1936.
Fotografia instantanee cunoscută sub numele de Polaroid a apărut în anul 1948, fiind pusă la
punct de dr. Edwin Land, la început în alb/negru, iar din 1962 în culori.
„City”
Panasonic FZ50 F/3,6 10/32s
Autor: Aringhe Adrian Emanuel
23. Pag 23 Hobby ? Nr.3--> 2009
1.3.Fotografia digitală
Fotografierea tradițională a fost dificilă pentru fotografii ce lucrau departe de sediu (precum
corespondenții de presă din străinătate), fără acces la facilități de procesare şi transmitere. Pentru a
ține pasul cu popularitatea crescândă a televiziunii, aceştia au făcut tot posibilul pentru a trimite
imaginile lor la ziar cât mai repede. Fotojurnaliştii trimişi în locații distante trebuiau să îşi ia cu ei un
mini‐laborator foto şi un aparat pentru cuplarea la liniile de transmitere a imaginilor. În 1990,
compania Kodak a prezentat publicului DCS 100, primul aparat de fotografiat digital disponibil în
comerț. Prețul său ridicat indica o utilizare numai în fotojurnalism şi aplicații profesionale, dar încetul
cu încetul şi ramura digitală a fotografiei a devenit disponibilă în comerț.
În decurs de 10 ani aparatele de fotografiat digitale au devenit articole de consum uzuale. La
ora actuală, răspândirea lor pe glob a depăşit de mult predecesorul lor tradițional, deoarece prețul
componentelor electronice scade permanent iar simultan se îmbunătățeşte şi calitatea imaginilor
digitale.
În ianuarie 2004 Kodak a anunțat că nu va mai produce aparate foto reîncărcabile cu film de 35
mm începând de la finalul anului. Totuşi, şi fotografia "udă" va continua să existe, atâta timp cât artişti
fotografici talentați şi unii amatori vor dori să profite de posibilitățile ei multiple.
„Lonely”
Panasonic FZ50 F/8 1/1000s
Autor: Aringhe Adrian Emanuel
24. Pag 24 Hobby ? Nr.3--> 2009
2. Estetică şi compoziție
Mesajul artistic reprezinta ceea ce face sa vibreze sufletul privitorului si il face sa simta emotia
artistica. Atingerea perfectiunii tehnice si chiar cea artistice poate fi realizata prin invatare si exersare
insa transmiterea si a unui mesaj sufletesc inseamna arta.
Pentru a reține atenția cuiva, o fotografie trebuie să aibă ceva de comunicat, să aibă conținut,
să fie informativă, educativă, interesantă, amuzantă sau mobilizatoare. Conținutul poate fi încorporat
în fotografii într‐o varietate aproape nelimitată. Refuzul de a privi fotografiile care şochează este ca şi
teama de a privi realitatea în față. Unele lucruri trebuie să fie înfruntate, fie că plac sau nu. O fotografie
de conținut este unul dintre cele mai puternice instrumente pentru a trezi reacția publică.
„Hill”
Panasonic FZ50 F/5,6 1/250s
Autor: Aringhe Adrian Emanuel
25. Pag 25 Hobby ? Nr.3--> 2009
2.1.Reguli nescrise
Numărul de aur sau "liniile de aur":
Dacă privim lucrările unor mari artişti, fie ei pictori, sculptori, arhitecți sau fotografi, se observă
că multe dintre ele au la baza regula de aur. Conform acesteia,"pentru că un întreg împarțit în parți
inegale să pară frumos, trebuie să existe între partea mică si cea mare acelaşi raport ca intre partea
mare şi întreg" (Marcus Pollio Vitruvius, arhitect român).
Regula de aur
Numărul de aur nu este prezent doar în artă, ci mai ales în natură. Aproape peste tot în jurul
nostru îl găsim: flori (dispunerea petalelor), insecte (de pildă furnica are corpul împarțit în trei
segmente, după diviziunea de aur), cochilia melcului (spirala de aur). Chipul omului are la bază acest
principiu. De exemplu raportul dintre distanța de la linia surâsului (unde se unesc buzele) până la vârful
nasului şi de la vârful nasului pâna la baza sa este aproximativ raportul de aur. Şi în mod sigur nu simți
că dinții sunt dispuşi tot conform aceluiaşi principiu şi că, deşi fără să‐l cunoască, medicii stomatologi îl
folosesc în anumite cazuri... Sau că, atunci când scrieți, duceți instinctiv linia din mijloc a literei E
aproximativ la 2/3 de baza = raportul de aur. La fel şi cu A, F, B, R...
Toate astea arată importanța acestui număr, astfel că toți marii fotografi au ținut şi țin cont de
el în organizarea unei fotografii.
Ansel Adams se împotrivea cu înverşunare regulilor, canoanelor. El spunea: "... aşa zisele 'reguli'
de fotocompoziție sunt... invalide, irelevante şi imateriale... nu există reguli de compoziție în fotografie,
există doar fotografii bune. Cei mai mulți fotografi încalcă "regulile fotocompoziției". Cu toate astea se
poate observa şi în imaginile lui diviziunea de aur, de exemplu în fotografia "Aspens", 1958. Asta nu
înseamnă decât că, deşi nu era de acord cu ele, le cunoştea foarte bine. La fel cred că ar trebui să
facem cu toții...
Ca încadrare, linii, în fotografie aveți desenul alăturat. Observați că punctele de maxim interes
sunt intersescțiile.
26. Pag 26 Hobby ? Nr.3--> 2009
Regula treimilor
Există o tendință firească de a plasa orice subiect în centrul imaginii, cunoscută sub numele de
sindromul de țintă/colimator. Încearcă să plasezi subiectul oriunde, dar nu în centru. Cunoscutul
fotograf, Ansel Adams, spunea că 12 fotografii semnificative într‐un an reprezintă o “recoltă” bună. Nu
vă înfuriați că nu vă ies mereu aşa cum doriți. Fiți exigenți cu voi înşivă. Alegeți prin triere de mai multe
ori în perioade diferite de timp. Să rămână câteva maxim. Dacă dintr‐o serie de 300 de cadre ați ales 2
sau 3 e deja destul.
Câteva sfaturi:
9 Nu apasa declanşatorul înainte de a gândi puțin (încadrare, atmosferă, compoziția
decorului); scoate din cadru elementele nepotrivite (scrumiera de pe masă, şosetele de
sub pat); aranjează‐ți subiecții, dar aminteşte‐ți că uneori poți să declanşezi blițul şi fără
a‐i atenționa (pentru mai multă naturalețe).
9 Apropie‐te de subiect (personajele prea mici sunt o eroare frecventă, dovezi găseşti în
orice albume de familie); variază încadrarea ‐ inclusiv planuri în picioare, plan american
(tăiat la talie), diverse portrete.
Nu e bine să faci fotografii între miezul zilei şi orele 17.00 în plin soare. Atunci când
luminozitatea este puternică, umbrele sunt inevitabile în apropierea unor obiecte de
culoare deschisă care se transformă în reflector (perete alb, draperii strălucitoare,
podele lustruite).
9 Studiind, imitând şi examinând critic dacă se poate împreună cu cineva cu experiență,
regulile şi principiile estetice se vor fixa destul de repede. Formarea gustului prin
educație artistică va accelera procesul.
9 Orice fotografie în fața căreia privitorii nu rămân indiferenți are putere de şoc. Această
putere de şoc forțează privitorul să observe conştient fotografia. Puterea de şoc se
obține prin: procedee grafice, subiecte neobişnuite, subiecte obişnuite prezentate într‐o
formă interesantă. Compunerea imaginii înseamnă organizarea ei astfel încât să rezulte
o unitate independentă uşor de înțeles.
9 Mesajul artistic reprezintă ceea ce face să vibreze sufletul privitorului şi îl face să simtă
emoția artistică. Atingerea perfecțiunii tehnice şi chiar cea artistică poate fi realizată
prin învățare şi exersare însă transmiterea şi a unui mesaj sufletesc înseamnă artă.
27. Pag 27 Hobby ? Nr.3--> 2009
2.2.Punctul de stație şi direcția de fotografiere
Punctul de stație axial duce la o vedere frontală a subiectului. Imaginea rezultată este staticăa,
planăa, de obicei fără relief sau foarte puțin reliefată. Acestă poziție este utilă pentru subiectele
arhitectonice şi simetrice.
Punctul de stație lateral redă volumul şi perspectiva, imaginea căpătând dinamism.
Punctul de stație pe verticală influentează foarte mult perspectiva.
Distanța față de subiect. Prin apropierea sau depărtarea de subiect se elimină sau se include în
cadru elementele compoziției. Distanța față de subiect este influențată şi de distanța focală a
obiectivului.
2.3.Perspectiva liniară şi deformarea ei
Privind în lungul unei străzi drepte marginile străzii, deşi paralele, par a se întâlni
într‐un punct foarte îndepărtat numit punct de fugă. Deasemenea obiectele de aproximativ aceeaşi
înalțime par mai mici pe măsură ce distanța creşte. Deformarea perspectivei liniare apare de obicei la
clădirile înalte. Când privim o clădire înaltă, neputând‐o privi dintr‐o dată, ci parcurgind‐o cu privirea pe
înălțime nu înregistrăm deformarea de perspectivă. Fotografiind aceeaşi clădire acesta va apare de
obicei înclinată spre spate şi îngustată către acoperiş.
Perspectiva normală este dată de obiectivele cu distanța focală normală. Obiectivele cu distanța
focală scurtă accentuează perspectiva, iar cele cu distanța focală lungă diminuează perspectiva.
2.4.Claritatea planurilor
Nu întotdeauna este necesară şi nici indicată o claritate maximă pentru toate planurile imaginii.
Claritatea maximă este necesară pentru planul subiectului. Dozarea clarității se face cu ajutorul
diafragmei.
„Climbing..”
Panasonic FZ50 F/3,2 1/125s
Autor: Aringhe Adrian Emanuel
28. Pag 28 Hobby ? Nr.3--> 2009
2.5.Fundalul
Este planul ce creează ambianța în care este plasat subiectul. Are rolul de a scoate în evidență
subiectul. Subiectul trebuie să se detaşeze de fundal, iar fundalul nu trebuie să capteze atenția
privitorului devenind astfel mai important decât subiectul. Pentru a scoate în evidență subiectul
fundalul trebuie să fie subordonat subiectului. Contrastul de iluminare, culoare sau claritate poate
rezolva acesta subordonare.
Se va evita plasarea subiectului în centrul imaginii. Se va evita plasarea liniei orizontului pe axa
orizontală de simetrie a cadrului. Ea ar trebui suprapusă pe una din liniile foarte orizontale. Subiectele
în mişcare vor fi astfel amplasate încât în sensul mişcării acestea să nu fie aproape de marginea
cadrului.
Axele de simetrie şi punctul de simetrie al cadrului se obțin unind mijloacele laturilor cadrului. Axele de
simetrie sunt considerate linii slabe şi punctul de simetrie punct slab.
Diagonala stânga jos ‐ dreapta sus se numeşte diagonala puternică a cadrului sau ascendentă
iar diagonala stânga sus ‐ dreapta jos se numeşte diagonala slabă sau descendentă.
„Dandelion”
Canon 450D F/5,6 1/128s
Autor: Aringhe Adrian Emanuel
29. Pag 29 Hobby ? Nr.3--> 2009
2.6.Cadrul imaginii
Se caracterizează prin raportul laturilor şi poate fi pătrat sau dreptunghiular. Cadrul pătrat este
folosit în special la subiectele simetrice.
Cadrul dreptunghiular cu raportul laturilor de 2/3 ‐ 3/4 este cel mai des folosit oferind o formă
echilibrată.
Cadrul dreptunghiular cu o latura mult mai mare decat cealalta (panoramic) se foloseste in
special pentru peisaje.
„Lacul”
Panasonic FZ50
Autor: Aringhe Adrian Emanuel
2.7.Flash‐ul (blitz‐ul)
Ne dă posibilitatea ca pe lângă iluminarea în condiții de lumină slabă, să îl folosim ca o lumină
suplimentară în timpul zilei. De multe ori avem ocazia să fotografiem subiecte în contre‐jour (contra
lumină, cu soarele în spate) şi în majoritatea cazurilor subiectele apar pe film prea întunecate ca să
putem obține detalii în subiect.
O metodă folosită deobicei pentru a "lumina" subiectul în aceste cazuri, este supraexpunerea
sau expunerea pentru porțiunile din umbră, ceea ce inevitabil duce la o supraexpunere în fundal, unde
lumina este cu cel puțin 1‐2 trepte de expunere mai mare.
Flashul poate să elimine această supraexpunere, rezultând o imagine balansată atât în fundal
cât şi în subiect.
30. Pag 30 Hobby ? Nr.3--> 2009
2.8.Cum fotografiem oamenii?
Unghiul de fotografiere:
Alege un unghi care favorizează subiectul. Aparatul trebuie sa fie la nivelul ochilor subiectului,
dar daca vrem sa "ascundem" niste imperfecțiuni, putem să schimbăm unghiul.
Încadrează cât mai mult subiectul. Eliminind elementele neesențiale din imagine, ajută la
accentuarea subiectului. Vino aproape de subiect, încadreaza de la mijloc in sus, foloseste un tele
obiectiv sau zoom tele.
Atenție la ochi. Ochii sunt de multe ori partea cea mai interesantă la o persoană. Un flash direct
de pe aparat în mod sigur o sa rezulte în aşa zişii "ochi de pisică", pete roşii pe hârtie acolo unde ochii
erau de fapt albaştri. Foloseşte flashul cu lumină reflectata din tavan sau dintr‐un perete (de preferință
alb de culoare), şi o să obții o lumina difuză placută, fară contraste mari pe față.
Încadrarea
O încadrare atentă a subiectului va duce la o schimbare dramatică a rezultatului final. Rețineți
că fiecare fotografie are un prim plan şi un fundal, deci utilizați‐le pe amândouă pentru a crea un
element interesant imaginii. Folosiți elementele din prim plan pentru a încadra subiectul. Exemple sunt
elementele arhitecturale (geamuri, clădiri, tocul uşii, etc).
Nu uitați totuşi că elementul principal al fotografiei este subiectul, deci obiectul ce ajută la
încadrare nu trebuie să distragă atenția de la subiect.
„Old”
Panasonic FZ50 F/5 1/250s
Autor: Aringhe Adrian Emanuel
31. Pag 31 Hobby ? Nr.3--> 2009
Tăierea vizuală
Înainte să declanşați, tăiati vizual imaginile. Uitați‐vă atent la colțurile cadrului. Vedeți elemente
ce nu ar trebui să apară în poză? Daca da, atunci puteți să tăiați vizual acele porțiuni apropiindu‐vă de
subiect, deplasându‐vă pe lateral, sau încercând unghiuri diferite.
Trageți privirea spectatorului în cadrul imaginii
O cărare, un şir de stâlpi sau chiar un rând de scaune pe o plajă pot servi ca şi elemente într‐o
fotografie bună. Acestea trebuie să fie folosite ca şi linii calauzitoare spre subiect. Să poarte privirea
noastră spre subiect.
Linii
Aveți grijă că liniile din imagine să fie drepte atunci când este cazul (un orizont, un stâlp, o
clădire) sau să fie aşezate astfel încât să intre în imagine şi nu să iasă, şi chiar să ducă spre subiect.
„Deep forest”
Panasonic FZ50 F/5,6 1/250s
Autor: Aringhe Adrian Emanuel
32. Pag 32 Hobby ? Nr.3--> 2009
Adăugați dimensiune imaginii
Adăugați elemente interesante fotografiei în prim plan. Ele vor accentua dimensiunile,
adâncimea, înălțimea ş.a.
2.9.Alegerea titlului fotografiei
Alegerea titlului unei fotografii este mai degrabă o problemă filozofică decât una concretă, care
s‐ar putea descrie printr‐o rețetă. Diferiți artişti văd problema în mod diferit, eu vă voi prezenta nişte
păreri de‐a cunoscuților mei. Pornind de la ideea că fotografia este o artă vizuală, ea spune ce are de
spus prin imagine (conținut, compoziție, formă, lumină) şi nu prin cuvinte, acestea din urmă fiind
elementele literaturii. De obicei când o fotografie este apreciată, sunt luate în considerare doar
elementele vizuale din imagine, de cele mai multe ori chiar fără cunoaşterea titlului. Cei care cunosc
metodele de jurizare la diferitele saloane sau concursuri, ştiu că juriul votează fără a cunoaşte titlul
lucrărilor.
Titlul unei fotografii poate dezvălui sau învălui imaginea, iar artistul are în mână decizia de a
face sau nu acest pas. Există în acest caz o manipulare de factură artistică a privitorului de către
fotograf. Ideea artistului închis în turnul lui de fildeş, încă mai persistă. Ce vor oamenii care privesc o
fotografie? Vor sa trăiască momentul, vor să vadă intens, concentrat, pentru că ei nu au timp să fie
fotografi. Orice ocultare a mesajului imaginii folosind sau nu titlurile poate spori considerabil sau poate
trage înapoi frumusețea unei fotografii. Aspectul vizual susținut de cuvânt lărgeşte câmpul percepției şi
îl completează.
Titlul poate ridica valoarea unei lucrări, dacă o completează prin informația transmisă. În cazul
trimiterilor la saloane un titlu este necesar pentru identificarea fotografiei. În alte cazuri însă (de
exemplu expoziție personală, album, diverse forme de prezentare) dacă nu pot să‐i dau fotografiei un
titlu bun, mai bine nu‐i dau nici unul.
În orice caz sunt de evitat titlurile de genul “Nud”, “Peisaj”, “Portret”, etc. şi pe cele care n‐au
nici o legătură cu imaginea, nu dau ca titlu unor fotografii de natură cuvinte cu înțeles filozofic sau cu
mare încărcătură spirituală. Dacă nu găsesc ceva mai bun, dau numele locului unde a fost făcută poza
sau numele speciei care apare pe imagine.
33. Pag 33 Hobby ? Nr.3--> 2009
„Adio !”
Panasonic FZ50 F/5,6 1/250s
Autor: Aringhe Adrian Emanue
5.Bibliografie
• Revista Popular Photography, Iulie 2008, Volumul 72, Nr.7, pagina 34
• Revista PhotoMagazine, Aprilie 2009, Nr. 43, pagina 38
• Revista PhotoMagazine, Mai 2009, Nr. 44, pagina 50
• Doug Harman, Ghid de fotografie digitală, Editura Polirom 2009
• Robert Caputo, Wiliam Albert Allard, National Geographic Field Guide:
People&Portraits, Editura Egmond 2006
• Bob Caputo, Peter Burian, National Geographic Photography Field Guide: Secrets
to making great pictures, Second Edition, Editura Egmond 2008
• Michael Freeman, 101 Ponturi de bază în fotografia digitală, Editura Litera
International 2009
VA urma...
34. Pag 34 Hobby ? Nr.3--> 2009
REVISTĂ NOASTRĂ SE DISTRIBUIE DEJA ŞI ÎN JUDEŢELE :
CLUJ, MEHEDINŢI, OLT, PRAHOVA, BOTOŞANI, GALAŢI, TIMIŞ, CARAŞ-
SEVERIN, SUCEAVA, HARGHITA, GORJ, ALBA , ARAD şi BUCUREŞTI
DISPONIBIL ŞI PE INTERNET … www.yo2kqk.kovacsfam.ro
www didactic.ro
În numărul următor :
• Reportaje
• Internet
• Radioamatorism
• Curiozităţi
• Fotografie digitala
• Sfaturi practice, reţete…
… şi multe articole scrise de elevi..
Pentru detalii, contactaţi prof. Kovacs Imre – YO2LTF de la Clubul
Copiilor Petroşani, Str. Timişoarei, nr. 6 ,cod poştal 332015
SAU
Telefon: 0741013296
SAU
Email: yo2kqk2000@yahoo.com
GRATIS : www.yo2kqk.kovacsfam.ro în format pdf..