Dragan, Ion - Psihologia pentru toti

fic.*rc ffinxxgm,hrt
ffiffiffih#ffiK-ffiffiffiffi
ffiffiruwffi&#
'ffi.ffiYtr

Coperto colecliei: PETRE HAGIU
Desen cop. I reproducere dupd F. GOyA IOFT DRAGAN
PSIHOLOGIA
PENTRU TOII
EDtruRA $TilNTlFlcA
Bucurepi, 1991
ISBN 973-11-0058-r

O DATORIE FATA DE CITITORI
Un titlu ca cel de pe coperta acestei cdrli ,,su-
ndit, poate, prezumlios qi epatant. Unor cititori le
poate sugera chiar lipsd de modestie elementari
din partea autorului, care s-a incumetat la un lu-
cru ce-i depSgeEte puterile. Rindurile ce vor Llrma
le consider necesare, in priinul rind, pentru a ri-
sipi o atare b[nuiald, care m-ar inccmoda sufle-
teqte.
Mai intii, cine sint ,rto!ii( ctirora 1i se adreseazS
cartca mca?
Ei sint a.cei care au auzit, au citit sau au folosit
in viala cea de toate zilele noliuni (cuvinte) ca: aten-
fie, spirit de observalie, memorie, gindire, Iimbaj,
imagina{ie, voin{E, deprinderi, sentimente, talent, ca-
racter etc., fdrb sd fi invSlat despre ele la qcoali
(liceu). Sint mu1!i sau pulini acegtia? Rdspunsul
este uqor de dat, cbci el este suma absoivenlilor de
iicei-r, de pcoli profesionale Ei de Ecoli generale din
uli.imii ani. Nici unul dintre aceqtia nu au avut
in plantrl- de invifdmint, gi ca atare in orarul qco-
Iar, o disciplin6 (psihologia), care sd le explice ce
sint qi curn se formeazd fenomenele enumerate mai
sus, cuprinse sub denumirea de fenomene gtsilt'ice,

O a doua intrebare pe care mi-o pun (inainie
de a mi-o pune al{ii) este urmltoarea: Ce folos vor
avea cititorii din lectura acestei cairti? Mi se pare
o intrebare fircascir pentru acest final clc secol al
XX-lea, in crre stiinta este priviti ;i apreciati rnai
ales din perspectivi utilitar5. Asadar, ia ce poate
folosi o cirte-care urmirreqte explicarea fenomene-
1or psihice, care in totalitatea 1or formeaza psihicui?
Cu alte cuvinte, la ce ne poate fi de folos psiholo-
gia?
R:ispunsul nu este simplu de formuiat ci, din
contra! El este de fapt cuprins tocrnai in confinu-
tul acestei cdrti. Acesta este insi un rispuns ,rstra-
tegics si, ca atare, cor-rsiderim llecesar unul mai
explicit. Un prim ci;tig oentru cititor este acela ci,
parcurgind {ilele acestei cirfi, va reugi sd se cu-
noascii mai bir-Le. Dar intrebarea stdruie:,,$i a-
ceasta Ia ce este de folos?.. Vom incerca si rdspun-
dem cu vorbele lui Xenofan: .,Cei care se curlosc,
stiu ceea ce le estc util; ci disting ccea cc pot
facc, cie ceea ce uu pot face; iar. flcind lucruri pe
care sint in stare sd le fac5, ei isi procuri cele ne-
cesare si triiesc fericili. Cei care nu se cunosc, e-
gueazl in tot ceea ce intreprind({.
Este, oare, pu{in acest iucru?
Dar omul nu este un Robinson. El trdieqte in-
tre oatneni cu care colaLroreazir, trebuie s5 cola-
bo'reze. Eficienla, calitatea superioard a acestei
colabordri este condifionat5, in mare misur5, de
cunoa$terea acestora: numai cunoscindu-i temeinic
li vom inleiege qi ca atarc vom putea colabora
fructuos cu ei. Buna intelegere dintre oarneni
-
ideai milenar al omenirii
-
este tocmai rodul u-
nei bune cunoaqteri intre oameni (intercunoastere).
In general, eficienfa acfiunilor noastre este in ma-
6
re mdsure rodul cunoaqterii de sine $i a intercunoaq-
t erii.
Propunindu-mi asemenea obiective, nidajdu-
iesc ca prin conlinutul acestei cdrfulii se arunc un
fascicul de iumind asupra acelei categorii de feno-
lnene care mai sint inci inviiluite de ceata ignoran-
{ei qi a rnisticismului: fenomenele sufletului (psihi-
cului).
Cu asemenea ginduri am pornit la drum. Pe
acest drum nu voi mai fi singur din momentul in
care cartea ajunge in miinile Dv., stimati cititori.
M-am strdduit ca drumul nostru si fie cit mai ne-
terl, firA ocoiiEuri qi intortogheri. Uneori vom avea
insi de ,,urcat gi pante{(, care prin strddania m-ea Si
prin eforturile Dv. vor fi trecute cu succes, ajun-
gind astfel la ,,destina!ia(( noastri: infelegerea fe-
nomenelor psihice gi a rostului ior pentru om.

i. P.}iOBI,EMf] I}JT}IOilUCTIVE
1. Locul psihologiei in cultura omului lrlodern
(Pledoarie pentru psihologie)
$coala ca subsistem a1 sistemului social are rni-
siunea de a asigura, pentru celelalte sectoare ale
sistemului, forla de muncii de un anumit grad de
calificare, in func{ie de nivelul Ei tipui qcclii (li-
ceu, facr,rltate ctc.). Dar intr-o concep{ie i:rodern6,
aceastS for{i de munci trebuie sA aibd un nivel
elevat de culturd, corespunzdtor epocii noas-
tre. Cercetdrile de sociologie a educaliei au deinon-
strat cE investilia in invSlimint este una dintre
cele mai rentabile investilii, deoarece intre produc-
tivitatea muncii gi nivelul de culturi a1 muncitorilor
existd un raport direct.
Difuzarea in rindul tineretului qcolar a qtiinlei
qi culturii se rdalizeazd prin intermediul diferitelor
discipline gcolare (obiecte de invdldmint).
Astfel, in Ecoald se predau cuno$tinle despre
natura lnsufletitd qi neinsufle{iti (botanicS, zoolo-
gie, biologie, geografie, fizic6, matematica, chimie),
despre via{a sociald qi fenomenele ei (istorie, Iim-
bi qi literaturd etc.), despre art6 (desen, muzic6),
despre fortificarea sdndti{ii (educalie fizicd, sport);

alSturi de acestea, care formeazi cultura generali,
i" ]l:*.".1"
,Je specialitate se predau ais"iifine
-A?
profil (divcrse tehnologii), iar prin activitniu"- p"""_
ticd desfirguratA in _lab-or'atoare, cabinete, ioturi' ,sco_
Iare etc.. se. esigurd aplicarea',cunogtintel;.-;i l;;_
rnarea deprinderilor necesare practic6rii viitoareior
profesiuni. Rezurnind, um p.ri"u cclnchide _ irn_
prei-rna-.cu
_psiitopedagogul francez Rer_rchlin ._ c[
in lcoali..elevul i;i insulegte prir-rcipalele,,limbaje;
ale
-epocii:
liurba, matematici gi tehnica." nrr,'i"
afari de aceste cunoqtinle dobindite in rnocl sis_
ternatic prin procesul dc invltdrnint, elevul clin
zilele noastre mai gtie despre zbonrrile in cosrrlo.r,
desl:rc,colnl)()!)eit1r ^si clasimentul princrfr"l;l;; ;_
chrp'_- 4u fotbal si despre . . . ,,cite he luna gi in
sielc({. Si t-. bine cir orizontul culturii lui este atit
de larg.
Drr" sit incercirm sd sondim fonclul lui de cu_
noltirrfc desl:i'e universul sdu sufletcsc, despre nio-
dui in care se desf5goard activitatea sa psinica. gtil"
oare, absolventul nostru de liceu cum gindeste,
cum lnerrioreazir, cum se produce concentrarea a_
tenliei,. cum funcfioneaza imaginafia, dar creativita_
t-ea? $tie el ce este ,caracterul Ei cum se poate mo_
dela,-cc_sint aptitudinile qi cum le poate iclentifica
qi valorifica? In sfirsit, stie ce importanta are cu_
noasterea vietii psihice pentru o mai bund ori,en_
tare in viafA si muncil, pentru o mai profundd cu_
noa5te rc a o:rmenilor sau pentru activitatea de
autoeducalie i Iati nurnai citeva din intrebirile la
care ar li necesar gi firesc sd rdspundd absolven_
tul unui liceu.
Avind temeinice cunoqtin{e despre viafa psi_
hic5, si-ar putea organiza pe principii stiintiiice
:l*qi.t] individual; invdldtura,
-"*
u*p"esie Ei
'con_
cirtle a educafiei permanente, s_ar desfeEura' astfel
10
cr-r r-nai rnult succes in lumina unor teze qtiinlifice
despre ntemorie, despre atenlie, despre gindire si
operaliile ei etc. Cunoarsterea determinismuh-ri fe-
nomenelor sufletegti ar constitui o premisi a diri-
iirii procesului de dezvoitale a acestora, a iillto-
edr-rcaliei, cici procesul de construire a llersonali-
ta{ii nu poate fi conceput fira cunogtinle de psiho-
trogic.
ExistA qi alte temeiuri carc llc irtdealtrtrir sl
considerAm psihologia ca o necesitate in cr-rltttra
ornului tnodern, dintre care ne vom opri doar la
douS: contribulia acestei discipline ltl educarcll lui
in spiritui umanismului, prcctlm qi rolul ei in for-
marea conceplie.i rstiintificc clespre lume.
Problema omului, a cultiv6rii dragostci 9i res-
pectului pentru el nu pcate fi rezolvat;i farii o pre-
alabila qi temeinici cunoagtere a lili , a ccleil ce are
el caracteristic: viata sufleteasci $i lll:li ales con-
stiinla sa. I-a baza cultivirii umanismului
va trebui si stea cu necesitate si accast[ ra-
mur6 a gtiin[elor despre om
- i:siirologia; omul
nu-gi poate permite sir cunoasci atitea htcruri des-
pre lume Ei sa se ignore pe sine. Procesul de ame-
iiora"e a condiliei umane trebttie luminat de psi-
hologie, in prin"rul rind.
Acutrr cinci decenii, Alexis Carrel iqi incheia
cartea sa Om.uI, fiin{d necunoscutd cu o ipotezd
optimistd in ceea ce priveqte posibilitatea cunoa$-
terii fiin{ei ttmane gi a ,rreconstrucliei( ei 9i pu-
nea la baza acestei acliuni cie reinnoire a otnttlui o
Stiinfa sintetica
-
qtiinla omului, in cadrul cdreia
,,rcorda un loc deosebit psihologiei. Lucrarea la
care rle referim confine multe naivitSli qi chiar u-
nele erezii qtiinlifice. TotuEi autorul ei are meri-
tul de a fi atras atenlia asupra viciilor civili-
zaliei qi a efectelor nocive ale acestora asupra
11

sAirat.iiii J:ioiogice, ntorale ;i mentaile a omr_rlili. Dar
cart.ea iui Carrel mai are o sennificaii; ;;;;_
bitA ciin punctul
,
dc r:e{el.g ,,t p1."tt"-"i p*
-.:o"*
o unnlrim: ea atrage atenli:r u.irpro necesititii ca
ornul, cale a curloscut astrelc gi iegile
""iir"*"1"j
mare Si mic, sii nu uite de sine. si ;nceapa se
-se
cunoasciiI indemnul autonr.lui este subinl"i",
-
.li"
titlul cdrlii.
fntr-o fonlulare ;i mai expiicitii gtisirn aceasti
idee in lucrarea lui V. Favelcl iri6" psinobgiii
(19u5): ,,P'ogreseic cxtraordinare ale erei noastre
atomice, realizdrile uriaqe in domeniui i"auitrlii,
nt-r ne pot face sai uitAm de autorr-rl o""sto, pro_
grese
-
de om. Irubunirffililea conclitiilor materia_
|1,^"lnorirea .
produr:1 irititii. rrrirruirca' lot ma; pcr_
tectA a t.rra.;inii, tlll se pot efectua. toate, fiirii cl-r_
noasterna ornului, fur;r ilsigu|trel sirnAtatii
"*_
tuia, farJr creare:l conclitiiloioptirle p"*trl,' lrrri..ri_
rea qi educalca lui . . .i..
_
Aserfiunile de pina a-clrm, fiind la r:-icCni gene_
r11, ne obliga la unele detaiieri cli caractcr exem_
plifir:atir'. fuIai intii, o constatare comnni. ni
"ini"-a-*
toate zii Ie, fiecare ritilizam sintagrle
"ii "o;i;;;
psih,ologic: ,,sd fim atcnli(, ,oini-adu-c aminte((, ,.1"_"i
F]l*l bi;rg)?, ,.fA rur 'efoit
de voin!i(., ,,".i" .r,
sentulcntal,,, ,,este tar]eutai{( etc. Sint cunoicute in
mod .stiin-lific noliunile clin aceste expresii sau Ie
Llriltzam lntr-o accefiie ernpiricd? Cine ne_ar pu_
tea edifica- asupra acestLri lucru. claci nu psihologia,
din lexicr'.1 c5reia fac part.e?
. .Fenomenele psihice sint fenornene umane. Iar
civilizalia __ ca oper6 de transformarc a naturii _
e,ste apanajul omului. Mai ales in civilizafia mo_
dern6 omul este peste tot, totul. Dar pentru ca
acliunea omului sa fie cit mai eficientd, ej trebr-rie
12
cunoscut. Iar in aceasti cunoaqtere psihoiogia are
un cuvint de spr-rs. Acest ,rcuvint'( .,si-l s1:une prin
internredi.ui diferiteior ei ramuri: psiholagia pe-
dagogicd, TtsiholoEia muncii, psihologict artei, psi-
'ltolo91ict
spot'tului, 1:si|'tologia juridicit, psilt olog1ia nrc-
clicald, psihologlitt cosmicd :s.et. in Dictiottcu'ul de
Ttsihstrsri. de P. Popescr,r-lrk:vcanll sint enumerate
si explicate (definite) peste douizeci gi cinci de ra-
tiluri ale psihologiei. $i lista acestora uu o putern
considera nici completii qi nici incheiati. $i, fiinclci
modul de lrrezentare de mai sr-is ar 1:utea leisa im-
presia unei tcndin-te cle parapsihologism, vor-n in-
cerca si oferim cititoriior o acoperire cu date ,gi
fapte din viatd, din practicri.
Procesul de formare a personalita{ii estc un
ilroces complex 9i de duratir, in care rolul princi-
1xi ii are gcoala. Accst proces se desfagoara dr-rpi
anurnite legi. Cuni-,a;terea acestora cle ciitre cei
c€ dcsfaqoara procesutr instructiv-educntiv colrsti-
turie o chezi,rqie a cleqtcrii ,,productivitir{ii( muncii
Lor. Aceasta inseamn6 cd, in lumina ideilor psiholo-
glci, corpi-il clidactic va putea girsi celc mai eficace
n-nijloacc cic accelerare a insusirii cunorstinlelor de
formare a deprinderilor
"si
de cuttival-c iI proce-
st'lor psilricc ale elevilor'. Irr r'utt, luzie. ltsihologia
e:ile implicati tln rr.alizarea urrui inviit:tmint eficient
;rtit ca prei"nis:i de li-rcru, cit qi ci.r rezi,iltitt. '
Una dintre puntllc de iegdtr-rrJr intre ;coelir
'9i
r.i;rt5. o constittiie orientarea profesionalir il cle.
-;i1or. PerrlrLl ca ac€.rsti ;tctiune si se desfirsc.ilrc cri
sllcccs este necesar ca dlrigintii, corpul profesoral
ete., si aibri currostin!e de psihologie (a copilrriui,
;r. adolescentuhri, a mr-urcii). Diagnosticarea aptitu=
clinilor', a,inter"eselor gi aspiraliilor eleviior, educarea
calitdtiiolnecesare' tinei anufiite profesii, iunoag-
IJ

terca temeir-ricA a_ acelei profesii, toate acestea pre_
slrpun fi necesita cuno;tinle O" psifrofogil.* fi;A
lceste cunostinle, munca de orientire profesionald
ar avea caracter empiric.
in sislemul clisciplinelor care stan la baza orga_
nizarii qi desfagururii ;tlingirice u t*"r,r"ii se numbrd
si psihologiar. psihologia inginereur"t, a" exernplu,
studiazii ameliorarea iondilTilor gi a rnetoOelor de
11t:']:i,,
prccuT. si.ad.aprarei noqi,l1iJ, ;i a rnecanis_
rrcl,r rir partrcularititiJe psihice alc or'ului. I{o_
dernizarea Ei automatizarea proai"tlrri nu sint nu_
mai probleme ale tehnicii,
"i'Ei
g.oU"me ale psiho_
Iogiei muncii. Munca. cu maEini qi aparate auto_
mate necesiti o anurnitii stare psihica, atrumite ca_
1r-t1ti
ale. atenliei, alc *",rr*iii,'^liniririi etc. A_
ceste calitd{i trebuie si lc euuoasci atjt construc-
l:i.]..-llir'lilor, ctt ;i. ccl ." ,"po,:iircazi lrcrsone_
.lllt urnall pcntru servirea lor. Numai astfei rande_
mpntu] muncii va fi pe mdsura aqtepli.itor.
Conditiile de muircd 1aer, iumi'ni, temperatur.i,
curitenie) au efecte ,r., ,r,rroai asupra s;natjtii mu,i]
citorului, ci ;i asupra _activitigi'i 1ui psihice, in_
fluer-rfind-o pozitiv san negativ. Nu este. de aseme-
nea,
-liipsita de importantd cunoastcrea efectelor
psihologice ale muniii i,r grup, i" i,"fripi qi
" ""i_
teriiior psihorogice care tr6bui" ,t.rlo in veclere in
rorn-rarea ac:estor grupc (echipe) de rnunci. Intre
::Tylr],-.:
psilrotogiei s-a constituit, irr utLiniii ani,
psrirologra organizafionald, de mare irnportanla pen_
trn^conducerea gi organizarea p.o""into. de munc6.
- In lnedicina m_o{e1na, psiitoterapia ocupl un
loc important. De altfel, rcifiofogiu
"
iacut casA bu_
ni cu medicina din cele
-nrai
vEcni timpuri. i;; l;;_
cr5rile si studiite unui }lipoc.at. sai, Galen, pav_
Iov sau Vaschide, Ribot, *i"-pr'n"j"i.u., gr*., ._*u
putea trage o linie de demarca{ie l"ir" '"Iementele
t4
de psilioiogie ;i cele cle medicinii, cleoarece etre se
impletesc intr-o {esaturi }ogic[.
Dar nu numai medicinar soiicita serviciile psi-
hologiei, ci, dupi cunt spunealn nrai sus, jtrstifia
;i arta, aviafia gi agricultura, sportn], cosmonatitica
etc. sitrt condilionate in practicarea ;i dezvoltarea
lor de contribu{ia psihologiei. Utilizincl o figuri de
stil a iui Ribot, putem afirma ci .,orice lncrn in
aer salr pe pdmiirt, atit cit este cunoscut, este un
material psihologic(.
Lunrinincl c5i care duc spre perfeclionarea teh-
nicii, spre transformarea naturii in beneficiul amu-
Iui, spre transformarea gi ameliorarea condiliei r-l-
marle, psihologia este o gtiinla de mare actualitate
;i utilitate. Este necesar numai ca otnul si-i des-
cifreze ideiie qi s6 le valorifice. Cultura ,si civiliza-
tia nroderna ii oferA in acest scop cimp nelimitat
de aplicare.
2. Unde gi cum se produc fencrnenele psihice?
In cele ce urmeazA votn incerca sa limurim con-
ceptul de fenomen psihic, iar aceasta o vorn face
urnr,Srind geneza acestor fenomene, care in totali-
tatea lor formeazii psihicul.
Cuvintul ,rpsihic( este un sinonim al mai rre-
chiului qi mai populamlui ,,suflct('. Desigur insi ci
nri este vorba doar de o ,.iunoire(. a n etichetei.{.,
cloar despre o nrodernizare lexicologici, ci despre
una clr privire la conceplia Ei interpretarea feno-
menelor pe care le desemneaz[ aceasta no{iune. C6ci
conceptul de psihic, exprimat l:rin acest cuvint,
15

aaop€rA o garna foarte largl cle fenorneire lle care
lc i;atilnim, le rliim ;i fc d?nurni;;" r,ia{a de toa-
te zilele, asa cull.r.,am rdzut ii; ;,i;ug."ful anterior.
Cinc nu a auzit, cie_ exeurplu, Lip.nain ,ral-e st-i_
fiet de aur{!? Oare _cel care a'atribuit acest cali*
ficativ unui orn ry_i fi ,t;it ;J;;;a galben_srri_
lucitoare a sufletulnil o ;;;;;;;;"pirere nu vom
irttjlni rrir.i l.r cel nrai. naiy copil. Atunci. (.r._il Vrut
s1 spugll despre cet in
""";;'?-^N;; este greu de
,otI'adus.{, deoarec,e expresia ca atare s_a inceti-
{e.nit in vor.birea cle. toite zileii JJ a"ru,rl,ri;;";
oaulenii gcrrerosi,. altruisti, ulna,ritari. a".qliu nu
,,sr-lflct dc amrr(. Agadar,' ii, lirrn_""oastrd ea de_
scmtrcazii o Lri'is,iturir de caracte. p. J"irii,.l
-i,rT"_
leasi de interlocurorii noqtri, dupl .;; ;#ii;T;_
tcleasa va fi si cxpresia ',,r"tt*t'n"jru.(,
prirl care
este denumiti r:iutatea,. meschiniria,- josnicia cuiva.
0 altri exi;r.esie i'tilnit* i,.
";"_,lr1lc";;;,J;i;
oan:cni este cea de ,,mintc
"r".,fita-.-iVl"i-;;r;;;l;
de fati nimeui ,-,., s" .1"",, ;ii;1;;u1 ia acea c;rli_
l1j._ll1"a.trc c,r.rc_ o au unete obie"t" (cufite, sd-
l]ll.-lr.l-,ro,1e. etc.) de a avea lama ascufiti, ci la is-
r('rllICir cclul (,trc ilrc o itclltcileil mintn, cu ca1€
rezolvi.lai:ic} probieme (teoretice "sau practice; pe
care altii le-;lr rezc,lvil,cu greutote sau ,_r,,r ic-a.,pL-
tea lezolva deloc. A;aclar, iste vorUa t" i,rt"fige,iti,
Ile care oarrrenii ;rri ascminuJ_o-ii r,in tiis, cn, o
lama nscutitA. , , r... .
- Expresii care convcrtcsc insusiri 5i procese psihice
in ?ilsrisiri fizice abunda in i""b;'niastrA: iin,re_
grct trlr.rtcrrric .ste crorrrrnit ,rJ'-I:"r*
"a" j,ri*j,,,'l
aptitr-rdiire 1;entrlr indcletniciri 1rr:u"ti." are echiva_
le't _-,.e'ba1 ,,rnii'i clc aLrL,,,
"tir,ill'lircordati este
cxplirrrnta^1:rin.,,oclri ;i .rrrechi6., ;";;;;-irr,,..tU
!urc . .,pnta la rnoarte((, colcricul cste: ,,iute ia
fires, iar flegmaticul n.t" ,riure_ira # t" las,r q.a:m;d.
tn
Ne punem intrebarea de oe anume a fost de-
terminatd aceasti tendinfi de a converti fenome-
nele psihice in fenomene fizice sau fiziologice?
Doui ipoteze indrdznim sd avansdm.
Una cu privire la inclinalia nativi a poporului
nostn-i spre poezie Ei metaforb, in general. Firi in-
doiald cd este mult mai frumos sd spui despre ci-
neva cA are ,,suflet de aur({, decit s5-i dai un ca-
lificativ care.li se atribuie gi produselor culinare:
,"blln((, dupi cum ,rlas6-md si te las( exprimi mai
Jugestiv nepdsarea- cuiva, tendinla de a amina lu-
crurile.
Cea de a doua ipotezl ar fi cu privire la
',con-
cep!ia(( pe care o are omul simplu despre corela-
.ei' fiteas"i a fenomenelor psihice cu cele fizice
si fiziologice. Neavind posibilitatea si pdtrundd in
-taini{a(( (,,cutia neagri(() sufletului, omul din po-
'por r cauiit modalitEqile prin car-e acesta (psihi-
ctrl) se cxprim6, se exteriorizeazd. In virtutea unei
asemenea ,,concep{iit( se zice ,rii citeEti bucuria (tris-
tetea) pe falitt sau .,cind e omul necdjit' se cunoaE-
te pe pdgit( g.a.
De la o asemene a tezd a pornit qi mult regre-
tatui Nicoiae P6rvu, fostul Eef al catedrei de psi-
hologie-pedagogie a Universitdlii din ilimiqoara'
cind a intreprins o cercetare ale cdrei rezultate le-a
publicat in ,,Revista de psihologie(( sub titlul su-
gestiv Cunoa;terea oamenilor dupd fafd-
Desigur ci nu numai fala este un indice aI tri-
saturiloi gi proceselor psihice, ci intreg comporta-
rnentul omului (vorba, scrisul, mersul, linuta etc')
le exprimd pentru cei qare! Etiu sd le ,,citeasc6c (des*
cifreze).
Incercind acum si rispundem intrebdrii din ti-
tlu, am putea zice
- Ei psihologia gtiinfifich a do-
2
- Psihologia pentru toli 17

vedit-o -- ce locul f enomeueior psihice (procese'
stdri, trasaturi) este in capul omultii, Lrineinleies
insa ca nu in segmeni'-t1 anatomic care poarti a--
"*u*U
clenltmire, ci in ,rconlrinuliil(6 sltl' creierul'
Caci creierui omului are' ;i acea insr-lqire esenlia1ir
a"-* ,p-Auce(( fenomene psihice ia itili::rciul slu
cu viala socialA.
Cutl insi, prin cicschicierea cutiei
''rtillr€rlle'
111-
meni lttt i, desCoperil, llini acull-l. aselilencil fenonte-
ne, ci cle aiiil natrii;i ('-'lcctrice, chilnice. l-rlcio-gice,'
ii"ioi"gi"* etc'), omul' s-i 11:11]+rp'1lLt, cleor:;rindatir' slr
i; ;;if";t.eiu in vcrl:e1e, arti'rr-rcinije^ qi ii;rpte1'e scr--
nel'iilo;:. U asent€n'':t ,riei'irt'li'( ii iacc s:i ijtie -ca
.,i:niirriie dc ti'ti'( sirii ilc iirru' ilrlctl"lri' ';l o c '-
;1";;- ;;* stiflct'e;rsci se ,,rev;irlir'( sitl: forn.rir cie
in"t;*i, cA ,rmintea ca br:iciu1" ",riespici-i('
(rezolva)
r,r'icc PrcbJt'mlr q."r.tn.cl.
Ce::cetitor:ii in clorrrcniul pslhologic'i e-rrl giisil ql
alte--rnodalitilli (c6i, inetocie. ii*lrLitric;lt'c') pentrlr
* .jt*g* la cunoagierea psiiliul-ilui' ilal' alest iucrr-l
;*;;;; siat in inteni.'ie a-L ciercifrr. aici ;i acurn'
O in{eiegere ilnai clarii a psihlciliui cred c;i o
vom avea Ciipd ce
"zon-r
unllri got'tu-'to fenorneilcior
puii**, in stiinsl legiri.i-u:a cu crganul psliiicului --
creien.li.
La lecliile de auatortir: s"i iiziologitl' invafind
desirre corpr-il t-lostru, arn a-vtti .qi o itmii care cra
intitr-rlatir sistemul ne','os. T'eclia continea l-n;;lie
1u;
nogtinie cicsixe eicest organ al omului: structura lt"ti
tceiuieie,r"ro,o*,,*'), pnrfiie r::otll1:'irente (encefal' ce-
i'*lnl, midur-4. splnarii etc'i, func{ionarea acestor
i;fui; q.u. ntoi p,l1itt" gi chiar sumare au fost 1ns6
lunbEtinlele despre funclia esen{iali a sistemului
nervos: reflectarea,. Explicalia este pe deplin jus-
tificatS: disciplina la care am invdlat despre creier
18
il
era ai-r:lioti-tia ;i fizioiogia, iar o asenlellea fttnctie
(reflectar:ea) cs'r.e de competeitl,a ttnei alte cliscipline
- usihologi:r.
Aqe,dar, sf, vedem cum se produlce refiectarea
(ogiindirea) in sistemul nelvos centrai, reflectare
care in ansalnblui ei cuprinde fenotnenele psiirice"
ln jurni nostru existii obiecte (fer-iorliene'; care
au ciiferite insugiri: mirirne. fcrmi, cr-tioare, tem-
peraturi eic. D<:s1:ire :rce'ste insuqiri :lfltrrt ci-l aju-
torul orgaueior noastre de simg {illr:riizato::ii): ochi'
urechi, ilas, J.ini-ri, picle etc. Aceste insuliri sint
.*gepta"le da.tcriLA ierminar!iilc:: ncrrto:ise iiin ana-
iizatcri,si trrnstni,qr:, pril', iter''iii sen:liilrii, la cnce-
fatr, pe suprafei!ii cllruia (scclarla) sini iocalizi:ito &-
riile -::izului" ;,uz-',iliti, r'r-riro,:r-rl-,r.i, gus1.';1tii ctc. in d,i-
versele zoirt.. :tli: iilcstuiir. il -"1:hiia rie tnai jo,t 1:re-
zeniani :illn-liir,,ioprg{t.,11.(i cl-tr'ciiiliilui :;i citc',ia din-
tre :ir'lilc sa.lqr.
l
'ri
ry
t
{
q'
t
fr
f
,,il'
,1
i
t
I
'':
r:.;( : i,,!jr
Fig. 1 Ariiie
,ii'
':i ;
3
arliiE ti'.i;
19

Aceasta este o primd reflectare, seuzorialil, a
lurnii (a obiecielor ei) in creierul nostru. Scoarta
primeqte ,,verlti" nu numai din lumea din afarA, ci
9i din interiorul organismului asupra :nodului in
care func{loneazi organele interne (informalii vis-
cerale).
In creier, adicd in scoar{a lui, aceste ir-rformatii
sint unificate pentru a da imaginea completi a
obiectului care ne-a furnizat ,,veqtilet{. Aceasti ima-
gine completa este percepfia obiectuh_ri in cauzd,
care ,,lasd Llrme{( in scoarfd, Ltrlne care pot fi ac-
tr:alizate sub forma reprezentirii obiectului (in ab-
sen{a sa).
De fapt, ri:flectare a in crcier este rnult mai
complexi, deoarece nu nurnai ,,urmele(( obiectelor se
pdstreaza, ci si ,,esenta{{ lor, iar la aceasti esen{a
se ajunge 1:e baza prelucrlrii (,,distilariis) datelor
senzoriale, prelucrare care se realizeaz1, cu ajr-rto-
rul ginclirii. Tot aici, in creler, se produce ,,ecoul(.
cunoaqterii obiectelor, ,,ecou{( care poartS, denumi-
rea de procese efective prin care noi ,rtrdirn( ceea
ce cunoagtem: ne place sau nu ne place. $i tot in
scoarld ,,se iau hotiriri'. cu privire la ceea ce tre-.
buie sau nu trebuie sd facem (voin{a).
Cu compleritatea fenomeneloi. de reflectare, ca-
re se produc in creier, vom face cunogtinfa ln mod
mai amdnunlit in cuprinsul aceslei cdrfi.
Deocamdata sd incercim sa le dam o primA c1e-
fini{ie, elementari: Ie putem considera ca fiind a-
cele fenomene care se produc prin impactui lurnii
obiective asupra analizatorilon (organelor de simf)
gi prin ei asupra creierului oilului.
Cuncagterea acestora de cdtre oltt se poate rea-
liza fie direct, prin autoobser.valie sau inlrospeclie,
fie indirect, v[zind gi ascultind cum vorbegte sau
20
clrlrl se poart5 cel ln cauzd. Autoobservalia reste
pinclita de subiectivism gi de aceea se foloseste mai
rar gi cu pri,rdentei. In schimb, pe scara iargir se
folosesc a;a,-uuil.litele n:retode,okriective (obsirrra-
!ia, chestionarul, convorbir:ea, testele, stucliul pro-
duselor activit5tii ctc.), care oferi. informa!ii ce-
Iui cc str-rdiaza psihicr,ri, inforrnafii care sint inte-
lese doar clacir avcm cunostinlA de psihologie.
3. Cum este organizat psihicul?
Freoclrliarea noarstrai itentru cnnoa;terea psiiri-
cului nc-. obligit si lrrecizim, din caiti,rl Iocului, c[
el existi sub formi de activitate psihicS. Senza{iile,
perceptiile, memoria, gindirea. sentii.nentele etc. sint
fonae ale acestei activitati.
T ct artit de irri:ortaiit peirtrlr 1:rocesul itrtelege-
rii este gi cunoa;terca nodului ir:r c:rre L'ste organi-
zati aceastir activitatc.
Esie vorba, dup5. culrr se vir vedea, de o dr_rblir
organizare: ,.pe verticalir( gi ,.pe orizontali(.. Cou-
ceptele de mai sus trebuie inlelese ca niqte irreta-
fore, cdci chiar dacd vorbirl despre ,,adincul sufle-
tuiui(d, nu trebuie sir ne ducem cr-r ginclul la niEte
dimensiuni spatialc a1e sale.
,,Ettt.jele(( oielii psihice
Psihologia modernir consideri viata psihici ca
un sistern (Paul Popescn-Neveanri, [,,Iihai Golr,-r g.a.).
Acest sistem, format din trei instante cirora le co-
respnnd trei ,retajei. (zone) ale sistemului nervos,
funclione:izil ca ur-r intreg, ierarhic orgatrizat, cu in-
terrelalii intre cele trei instanle: incongtientul, sub-
2t

con"ctientul gi conltientu1. In aceerstS. ierarhie, Ia
,,bazio( stir incongtieutr,tl, iar ,,iir ltirf({ se afld con-
qtieniul, intrc aceq'teit lilind subconqiientr-i1. Cele
trei instanle ali llermeabilltate reciprocl gi comple-
mentaritate func{ionaiil.
incanstientul constituie ,.gerrrentil(t psihicului
uman, in sensi,ri cir din acesta se formeazS, in cursttl
vie{ii, conlticntul. in viala de toatc zileie el este
generatorul rinei largi game de procese psihice
inconqtientc: rcflexele, insl.inctele, 1:tt1siuttile, care
stau la baz:'l ;ocelol acte desitre care sptlnct:-l, cincl
le sivirqim, cil ,,n11 trri-am dat seame((. I)in a.ceas-
ti categorie fac parri;e clipitr-r1, saliva'tttl, actirritatea
organeior inlerne {inimir, stomacu.l, p}Sminii etc.),
preculn .;i actele slvirgite in stare de somn, de 1:ip-
nozi sau de... belie grava. trxisti teoreticieni care
susfin ci iirconqtientr-ii ai: avea caracter dotnitrant
in viata orrrr-riui, afirmafie care ni se ll.rrLl exage-
rat5, avind lil vcdere firptr-rl cA cea mal mare piliie
din tirr:r1: omul estc, toti-t;i, trcaz, ccngtict-tt.
Subcort1tienlul este un fel de ,.prag(( ;i ,,fiitrr-r((
dintre incongtient si con$tient. Unii psihologi il
nr-ul-resc congtiinla iatenti 1i poter-rfiaid. Freud l-r'
numlt. precon;tlent; in aceca;i mtisr-trit c1 estc ;i
postconqtient, in sensul cd este ,,depozitarul(a unor
fenotrrene care all fost cindva a1e conqtiinlei,
fiind, deci, 1ocul actelor stinse saLl uitate' Sint
cleate anecdote cur privire la funcfia rezolvitorie
a subccnqtientuh-ri: probleme cdrora in stare de
intensi+ activitate conptient[ savanlii r-ru le-au. girsit
soiulia, intr-un moment cle relaxa.re subcon-
;tientul lor le-a ,rservit-o pe tavi( (Arhimede,
Ner,vton, Poincar6 etc.). Accasta inseamnd c.-r sull-
congtientul a preluat problema de ia conEtient 9i
i-a cirutat rezolvarea cu mijloelce speclfice, de care,
desigur, cel in cauzti nu Ei-a dat seatla. Actele de
22
crealie, in diverse domenii (arti, gtiinfd, tehnicd),
sint deseori rodul activita{ii subconqtientului, mo-
tiv peiltr:n care intre etapele creafiei existd una
pe care psihologii o nurrlesc ,,incuba!ia((, in care,
ilparent, -1111 se intirupla nimic, dar care, in fond,
se caractertzeaz.i. printr-o intensd activitate in a-
ccastii zolia (instanla). Despre roadele acestei ac-
tivititi aflAn in faza umitoare, a ,,iluminirii(r,
cind cel in cauzir pronunlir autolinigtitor: ,,a,ha{'.
Con1tientul este acea instanfi a psihicuiui u-
illan crlre s-a format sr-lb ac{iunea condifiilor so-
ciale, a cuviirtului, in procesul tnr-rircii. Bl guverneazd
actele conqtiente ale omului, adici acele acte de
care ,,1re df,m scatla(( cind le sdvirqim.
Prii-i caractemi qon;tient al actelor sale, omul.
se cieosebeqte raclical dc animale. Aceastii caracte-
ristica a activitalii saie rezidi ;i in orientarea spre
r-1rr scoll, spre o finalitate. Cea mai mare parte din
activitatea omuh,ri cste conqtientd, iItr sensul ci a-
cesta i;i da seama de ce face. ceea ce face Ei cum
f ctce.
.in
fiiozofie existen!a este formatir din realita-
tea obiectivi gi congtiinla, care reflectf, aceasti rea-
litate.
Adeseori congtiinla este consideratd un sinonim
pentm starea de veghe, de luciditate. Aceasta este,
cle fapt, doar o dimensiune a ei.
In capitolele urmitoare vom urmiri desf5Eura-
rea congtientului ,,pe orizontali((, adici vom face
cur-rogtinlh cu procesele qi activiti{iie psihice care
se i:roduc in sfera congtientului, fiind guverrrate de
^t

[I. CUM CUNOA$TEM LUMEA
Dintre funcliile psihicului,
cea mai evidentd pare a fi
noaqtere) a lumii.
Aceastd funcfie (activitate)
forma unor fenomene care au
rnic6 in timp gi de aceea se
cazr,rl nostru procese psihice.
Procesele psihice, prin intermediul cdrora se
realizeazd reflectarea lumii, se numesc procese cie
cunoagtere Ei dupa nrodul in care realizeazi a-
ceastd reflectare au fost grupate in doub catego-
rii: A) procese de cunoaqtere directa sau senzo-
riald qi B) procese de cunoa;terc indirectA sau tro-
gicd.
A. PROCESELE DE CUNOA$TERE SENZORIALA
1. Senza,tiile
,rCe culoare frurnoasi!( ,,Ce sunet placut!"
'ri{i-
rosul acesta mi-e cunoscut.(' ,rApa are gllst.( r'Ze-
2ltr
pada cste rece 9i afinatA.(t ,,Siirrt o dlrrere ilr pilr-
tea dreapt6 a abCornenuiui." ,,Mi-e sete{( etc'
Expt esiile de mai sus desetnneazir insu;iri trle
obir:cteior clin afara noastrii (prime:Ie cir-rci) salr clin
intcriorul ttostru (ultiinele douai)'
Procesnl psihic elementar pril'r care lrtilm ctl-
noltiirfa de insuqir:ile ol-iiectc'lor sllu fct'tomcilelor se
,-r,,i.r.";i" senzatic. Dupi cttttr se poiLtc ved<'a' sc-l')-
zallile pot fi extcrne (luim cuuo'ctiulA de insr-lgiriie
olriccteior din afara noastril) 9i itlte rilt' (1lrin care
"r"ou.ftnt-t't
st6ri aie propriului nostru organism: foa-
me, scte, grealA, durere etc.).
Cum'it proa,r"e aceastd
',htare
de cunogtinla((?
ASa ctim am rtlzut in capitolul il-rtroductiv, orga-
iristrrul nostru este dotat cu orgalle de sim{: ochiul'
rirecirea, uasul, limba. pieiea etc. :ceste organe
(sau aparate) nu ar,r doai o existen!:i anatomicii' ci
i,t. inbeptinesc ;i funclri de cuuoa;terc, datorita
ruoclulr-ii itt
""t"
sint echipate (dotai;e): cu trcrr-i sct-i-
,lti.,i. In fiecare din aceste organe se afla termina,
!ii1c perifericc ale nervilor, terminalii ir-i care ac-
i;;"i obicctului respectiv sub f orrr-iii de er.rei'gie
imccanicir, chimicir, riclia'tir; cstc trnlrsfrlrtnlt"til 1n-
t.r-Lu1 ]lroces l.rervos (excitaiia), citre, priu nervii
selrzltii,i, este transfererti in z'onir respcctivir clin
icoarltl (vczi plan;a c1e lu pog' 1.9)' Astfel' or-
g,ln"i de r"ceptie. ncrvii scrtiitit'i (afercn{i) ;i Io-
Euii""r"o r"rpo"iit'r, ciin scoar{tr fortrcazir inll:reun5
ur,,uii^tott1. A;adar, cu ajutorul analizatorilor' noi
cunoa;tem insr-tlirile obi,ectelor, iar aceasti 'cL1-
noa;tere, elementarri, se numeste scnza!ie.
Aceste llrocesc psihice clctrletltarr-'. prin c.lre -c-
runl cstc informat- clcspre ilrsr:lirile obiectelor clin
h-rr.nea care-l ir-rcorljoilrri sau despre stirile propritl-
h-ri sAu ot'gauism, constituie premise ale adaptarii
la meciiu qT condilii ale couserv:irii sirle ca inclir'ld'
cea mai importantA si
cea de reflectare (cu-
se desfdEoari sub
o succesiune dir".a-
numesc procese, fn
25

uhse n{a ,saLl de teriorarca nnui ct:giut de r-ccep{ie
lace clificllii :iccast:r ariaptatre, iar c1:rcir iipsesc ir-rai
lrrr l;i irrralizlrrori. iirsasi €Xistg11i1, s51" licriclitrtr',.
Lineori, abseirta lrnul ai:ar;,ri clctcrmiua iiczrroltrlrea
in exccrs a fr-ri-rctiilol aitnia, ciw'c poiilc s:r-l coil_
lleilsczF-, func{ional (nevtLzirLorii :u_icl ntai irine, iar
surzii iiLt, in coil;tens:iiie, o acr',itate vizrurlii cres-
cutri). Siarca norrlali. a psihicuh_ri pt'esupune insi
l;i.,r.i': a f i-rr.icti or raie i f icci"rrui an ir.1 iznioi.
Per-itiu a ?ntelege nr.ii bir-rc iulctia cie rd;ptalrjji_
tate a slstemr-rlui ser-rzoria.l cstr: nrtr:ers...r sii cliscti-
tir:-r 5i despre leglile senzrttiilor.
Pcntrr-r ca iitsr-,..1irea unlLi obieci (cu1oare. sunet,
r-uii'os etc.) sJr poata fi inregistrat6 de analizatorul
it-l r:at.tzit, accasta (insusir-.elr) i lebr, ic sir aibi o in-
tcnsitaj-e r-ltinili-r.ii. Aceastii irrinirr.-r. intensi,iatr,., d:rci
esle rc:iiizatir, ce r:l pirtrur-rde iir aitalizator, trer-
cir-rri'"r_i pyaqtil n,"ittinz _sal'l llrdglrl tle ja-*.
:!i fost ii.rsii, stimali citi'iori, si ",r"-ig1irr,,,,
rt.
rlirei ,rasLli'ziri(6 san ,,orbili(( terlporare. De ce? Din
ca.LlzJr cir sunetnl sei_r 1ni,-rina etnisc au fost atit cle
pnternicc, incit irn dcpirsit putcrc:a de receplie a
:tnalizatornhii rcsl:cctir,' (urcchca, ochiul).,{sadar,
ficcare ar-Laiizator ai'c si tril DraL) .u,rJr.jr)i. cle reccp-
tare, care, atr-rnci cind este clepir;it, se prodL-lc fe-
n.ornenele mai sus ainintitc (,,asurzirea((,,,orbirea({),
bic,cind i:rocl,rcerea scnzatiei.
trristir si Lli1 ?.r?'c{g cliferent,ktl datoritii c:in:ia se
i;rrr.gistre;rza ciifcrentelc mir-rime dintre doi stimuii
dc acclirsi geti. Pragur.ile senzatiilor nr-r sint identice
la tcli oarlrcnii, ba chiar si la aceh:;i ins elts'se cortr-
porta diferit, ln funclic de gr:adul cle oboseali a ce-
lui in ciiuziii.
Discufia, pragurilor ser-rzafiilor aduce in pr.irn pian
pncblema cultrviirii (ccluciirii) scnzafiilor. Se qtie ci
2ri
iur ,,ocltl bine formatt{ dlstinge nua.nle cle cltlori, ir,-
colc unale Llix ochi neforrrtat ni-l se,sizeazir llici o de-
{lseilire, dup5. cum o .tureche eclucati" inregistreazi
in muzicir $i comele, tlii 11umai semitonurile. Se cr-r-
nosc, cIc esentcllear br-tcirtiu:i ciil'e cullosc stadiul in
c:-.re se aflir llrocesul cle licrbere dr-rpi sutletr-ri pro-
Cr-rs cle lccipient, lilra s,r descopcr"e s'3rt s; fjllstc
fleitur:i q.i,t.rn.cl.
Prr.rccsnl dc cltltii'rti'r.r n se ilzrll.iilol: se lealize:lzir
5i in moC irtdilet:i, i;l'iu erelsar'l:i Llllei llrofesii care
lc soiiciti-,: vinziitorii si ltr.cratolii clin textii.r aL1 clez-
r.oltate senz;r!iile vizr.tale si cclc cutanate (ale pl-
paiti-rlui), buciitarii alt dczvol'i:iie scnz;r!iiie _glista-
tive, pictorii ;i zr-tgravii cele r'lztlaLe I'a.m.cl.
lJc aset-nenca, existA qi o lt-roialitate de culti-
-irre.i;rcctli 1i sisteriretticii a seilza,tiilor in r:aclrnl"
pioccsi.Liui rle in-struire iu 5r:oii speciale Ce divcr"se
grade: senz:r1,iile lLlcliti-c ii-r iicccie 9i fr.cultii{i1c de
inuzic6, senzaiiile vizr-rille irl cadrr-r1 Liceelor si facr-11-
tiif ilor de cllse n 1i picturir, si'irzalii1e gustir'rive 9i
oi{actil'rr ii-l c;rc1rli1 qcoiiicr de br-tcittari 1i cofetari
s.a.ll:t.c[.
2. Fclcep{iile
Noi, oarmenii, Ilt.t culloaSteil-f in re alitate, iioar
insu;iri, ci obiecte care au insr-rqiri. Aqa, de exemplu'
,r floere c''sle uil obiect cal:e a1'e cl11oare, miros qi
fornr6, un m5r are miros, formil, cllloare $i gust'
zipacla aLe culonre 9i temperaturb scAzr-rti (e re-
ce) g.a.rn.d.
Acestc insr:9iri se afle corelate 9i structurate,
follnind obiectr-il ca atare; ele se proiecteazd cu aju-
27

torul analizatorilor, in scoarla cerebrajii sub forn-la
unei imagini. Aceastd imagine care se reflecti in
scoartd poartd denumirea de perceplis.
ln forrnarea percepliei, experienter f i aLuloF-
tinlele anterioarc joaca un rol iinportant. Un bc-
tanist percepe la uu copa: Si insu$iri pe care un onl
obignuit tru }c sesizeazi, clupa cum Lin adult distinge
la nn obiect oarecare ceea ce un copil ltreqcolar
nu r.ede. Aceasta este dimensiunea s',tbiectivti a
percel:tici, care insi itu poete fi dislocat:r dc cea c-
biectivij, circi copacui se percepe ca atal.e, indiferent
cle rrirsta, experiet-r!a san cr.rltura celui cc il per-
cepe.
in procesul perceplici se prodtrc insii qi defor-
mAri care poartd. nurrreie dc i.lttzii. Asa. de c.xerrrplu.
privincl liniile de cale ferata iri se pari-. cir, in cleinr-
tare, se unificd, copacii dir-i deplrtarL- llelt miLi sr:unzi
decit cei de lingA noi, un biit ir-rtr:odus in ap6 ne
apare ca frint la nivelui apei, clouii segmente de
dreapLi par inegale in funclie ctrc modul in care
sint agezatc unghiurile cilre le inchid q.a.m.d. Exis-
iii ihrzii viznale (ca cele de mai sus), auditive, 01-
far:tive, tenporalc etc.
Corcctaren iiraginilor deforryrat<: prin ih-rzii se
realizeazir datorltai experienlei pr:'rt:tice s:rr.l cu1los-
tintelor jf,e cale lc aveir cu prir.ire la rc:alit;lteai o-
biectiva.
3. Observafia
Cincl pcrceplia este dirijatir, planificatA gi sis-
teinirtic desfaguratri. poartA nnmele cle o'bser"..^cr[ie.
trn acest sens ea este ;i o nretocld cle cercetare, riti-
]izatir de cAtre toli oamenii cXe ;tiin{ir.
ta
in legdturi cu observa[ia se afl6 Ei conceptul de
spirit de observalie, denumire care se da acelei ca-
pacitSli pe care o au ur-iii oarneni de a..observa in-
su.liri ale oi:icctelor (fenomcneior) care nll ,,sar in
ochi((, adica nu sint scsizate cu ugurinfii. rceastir
capacitate este, firi indoialir, condi{ionati de acui-
tatea (agerimea) analizatorilor celui in cauzir, clar
ea poate fi qi cuitivati: observarea sistematica gi
repetat5, condusi cu pricepere de un specialist (sau
cle catre cel in cauza), duce tocmai la spolirea spi-
ritului de observatie, atit cle necesar pentru fiecare
din noi in via{a cea de toate zileie.
ir-r sporirea capacitdlii cie cunoaqtere prin obser-
vatie a realit6{ii, un rol deosebit are cuvitrtul. Cu
ajuton-rl lLli pot fi coirrple.tate lacunele pe care le au
unele obiecte. Imaginile de mai jos confin o seamai
de lacune care le face greu de perceput Ei de in-
feles semnificalia. in momentui in care cel care
conduce observalia pronunfi cuvinteie ,,chipins,
,rrna;in5(', ,,iepure(' sau ,relefant({, perceptia lor do-
bindeqte claritate, vedem ceca ce pina atunci nu
vdzuserirn.
.tffis
%'.*H
..{" $
",s s.
s-
rPgari*'
**s+ e'
I
/ +'-j')
.// -
-l
Fig. 2 Desene pentru de-
mo.nstrarea rolului cuvin-
tului in percepere
29

4. R.eprezentdriie
Ii ci:te dat:i otr:ului c:ip;,lcita,tiiil :i.-i trcriir .,1:et-.-
cepe(r tii obiecte pe cilfe nu }e itrc iii f;i!a. -,lcesi
llroces cL,e refiecta;:e sirir fornla u;rci int:rgini intui-
tir;e a iinor obiecte i.rr] '-rare le-ain lt'ttrcr,rput r,inch;a
se nirmegtc x'epreTot!,{tt't-:. A1a, cl-o eri,i-r.iir}ir, irrli itot
reprczer:ta i;p;;,ginea satului natal . a, r;ir,r'intiior, a
prieteniior" )a r-iir anurxit Limi:r, dui-.ii ct r.r-l--;,ritr d-cs-
nartl'r cle ei. Ar-'Cst llro.ri:-S r.r
.l:azerlz:i
pr, 1rl'oi;l'ict:,,*
t:-.;::,:,riri!!i <tercbraje rj-e a ]:irsr:'a rergrirrrlli: iter..
voase forrni,te (ilnagi;"lile fi;lrriiiie).
triesigu.r ci iilaginile produse in al::;entzl o'bie::tclor:
(imagrniie reprezentArilor) sint lrl:li !r(:irlnri-rfi.e, rnei
p,ii1 itlr:, ruai stc:i:se, oar ';t:i itnagini sir-rl .
|rietlie ciin n-oi are r-ro11renie in i i;riii iii i:arer
l'-'-'Lri Ec i.a i',:,Jlir..nca imagini rr:ii-l aceslea 1i po1,
apii'ea fhrii voia lui, cilil prc,:rsi;l cl:.ii:r s'raf 1...
(iot'rs1,i tuir:ea ({cl'ir:rreai I c,r a f cst i nsl : ri dc si-ii.ri
a f e :t i "" e {si:.npatie. ri i' a1i,-ts i. r-' ct"ic, ).
Ir:.i,ie :;.,;l cre atir.;i. i,: r-,i'.it,: ,:1,-'nr, i-Li'.1. :tr. j i ile r-rC-
{---olitelul. tl:lc:-i c-t'-::.i'i-Oi:iii i-iii illt ii1.r,t:i:1 illlrrzr:ilt'ii:"i
iidetvitir:: r; iziirll - - iti ;-ilti.t,iar :,:,ilii:!r.r.i. ;,ir.ir,iit:-.'i-t --
ilt alj.r.ie lILiZ,i,C;l1f:, u('rjl:-..o,.e - - rr,.t- tli.: llr"it:lr: 1i-
1,er:a11.e gfc. fli:ltar:ir;:ltr:r dt l:l-t:l;lr. 1;,1.;1'<;t.)t-;.)il;,;lrilti,
aLj..tur:i de ilileni irL r-Lln.r:i:ir;1,.e,:.:j:,.:.i]r.,. ::i ltre'i:0_
g;iia l.pre:lrnti:iriicr. ile kpi i-'rr:-ri.il -.ali'rtit'i llli:!1-1*
i}iine il s irt-:.rliira s ;.r ; i f (,) jlr€: z.:n
"
i.:.'r' i i.-r:;1:'-te.
Llur:ir rloii,..tl in i;lri+: ii fc:it lt1.-tiiii t)rar'bli.rlilir, r[]r
prr,:zei-rti'.r'iioi', re zlr.it:i . ai :rcLr3lclr siili., 1
rc cl s o l:ai'f c,
elert:ryite aJc mernoricl, i.er pr: c1e:rita pi{rte,.,illii-,
tcri;il{a ir1. imagina!iei. Fiinii i;riagini gi.ccate in cor:*
Stiinta noastr6 isaLl mai rlegraLrii ln subconqiient).
ele fiic parte din meilioria nca.stre; dar, de indakl
30
r;e incepem ..si constrlr-itrrii cu ele iritagini noi, ele
clevin,.lnaterial de constrrr-ctie(. pcntrri imagina'cie.
-lteprezentiir:ilc cor-rstituie o puitie rie legAturii in-
ti'e ciirrorliciea -si'nzcr:'ia1i1- (cit ajulcrni imaginilcr)
rri {r-1.J1oa;ste1"ea k gila (iii-.i aiLttcrltl noqiuiri.lor').
B. JTRCCES]1Ltr DE CUNOAS"EFtr I.,OGICO-
ABSTII.TiC'IA
1. f-ilnelirea si limn:a$ul
jrio'rir.;lr,:;i iie ginclire r,i r..crlri;1, iorr:i;ri. i,:u e l, {il
;,i;;tir] si;-r'; urilizrtc lrnrcri c',-i:riL slits r-iecit cel l-1c ca-
-re-1 dr::r.rmtrrilz:l p:.lircLogia. Asiici, zi:e i:r ,)n1-a1.Ll t;it'i-
clil la ii ;:l'{ cri-r scns:i;l c1.c ,,nri-;lm aii,s ;rlninle dc
Lirc{{ {dci:i esl.c vor'.oa cie uit pi'o.es r1 r,enrcilei},
siu,"51inCeil.t-'Lc cuj-r'r vir, lltit:r. crns,-ri nlsti"u 1-reirte
ciiiv:r ai-rit{, cru. sensul c}e ,uimagineazi-{i cnrn ia al'41-a
ct:;r;ir,i. itcst,i-r'-ii ltes1,,:).ri.ii.,'i: l;,nj.'{, clupir. r:iirn e:'ijlir-5i;l
."ce !;i.C,Llli ,,1 i"' ser:nnifici ,",:r-' ilicniii lri?" {,.cc c1o-
lal-l 5,i lrl.'1 I"'I.
,i.cr,rsi.r e;;1,--ir:sii al j.rrtllii llii cic ilir.ierllc in ;:iiLc-
lil';i vc;:hiril crtlcrrte, incit i'rinreni n,-',-.ii il;ri clii. seii-
m;l cii. de irp1." r.:1e exlrrirn;'r alr.'e :"c,tomene priiiice
cle:it rle gir:11irii.
A"sa fiii"rC., sa vcder:ti .re estL. 5lindirc;l ca proces
psihic cie cunoastere.
$pre c{L.o:,i,hire cie aniinale. crmu| pcit'Lr: cullcaqie
rcalitattla 1i cu. ajutorui :;irnboli,lriio,i ii elhaie $i nu-
merice),'iar ali'.'a"si5 c..lnoa.$tere are calacter abstra.ct"
Sb vedem cum ajrlnge omlrl sli reaiizeze o ilse-
menea cunoa$tere * abstracti __, adicd se cunoas-
ci fiird sa aibd in fa!6 obiectul sau, ill minte. irna-
ginea lui.
Jtr

Auzim spunindu-se: ,razi noapte a nins{{ sau
,,cred cii egti bolnilv((, iar cei care au ficut aserne-
nea constntitli tli-r au participat nici la fenometlr-lL
n-reteorologic ai ciderii zapezii ;i nici i1u au vitzut
factor"r:l cauzili a1 boiii
-
microbui, ci le-iitt deCus
prin efcctele lcr. lJeci au realiz:tt o cunoastere iu-
directi.
Procesul acestei cunoasteri sc _bazeaze ile o sea-
mi cle opcra!ii alc gindirii, operalii care contri-
buie ia formarea no{iunilor
- ,,cdrdmizile(( gindirii.
in actul cuiroa,Sterii omul cntalizeazd, adicir ,ndes-
face{(, pe plan mintal, obiectul in elementele saLe
corrrponente. Cortconlitent cu aceastd operaiie gin-
direa i;i sinteiizeazd, ,,unificir" aceste elemente.
O alta oper:r{ie de care se foloseEte gindirea este
comlsctratia, aclicir stabilire;r aserndn[riior 9i a de-
osebirilor dintre dor-tf, sau mai multe obiecte. Prin
stabilirea ascmanirilor se face un pils inalinte spre
cunoagterea a ceca ce au obiectele esen{ial. Dru-
mul spre r:setr'gializare avanseazd gi mai r"nult prin
abstreitizut"e, adicd prin ,,extragerea(( notelor (in-
sugirlior) generale a1e obiectelor qi prin neluarea in
seami (neglijarea) celor neesenliale.
Cu glenerciizrtrec se incheie girul operallilor gin-
dirii. tra consLir in extinCerea notelor (insuqirilor)
asemalndtoare lar iiitreaga clasi de obiecte care le
au; Si prin :rceasta se iealizeazl unificarea lor sr-rb
aceeagi denumire (muncitor, copac, student etc.).
Aceasli cieirumire poarlS numele <ie noliune,
iriee sau concei:t qi constituie elementul de bazi al
gindirii prin care se reflectl notele esen{iale ale a-
celei categorii de obiectc ({enomene) pe care Ie de-
sernneazi (expriml). Astfei, no{iunea de ,,munci-
tor(' desemneazh (cuprinde) to{i muncitorii, indife-
oz
reirt de !ari, virstS, se:< etc. Dacd utilizdm notiu-
i-iea de ,,muncitor ntartual((, vom in{elege Lln numer
mai mic, clci ea desemneazd doar muncitorii ma-
nua1i, alaturi de care existd Ei ,,muncitorii'( intelec-
tuali; impreund, cele doui categorii, formeazra no-
fir-rnea de mtincitor.
I)r,ipii cum se poate vcdea, noliunile se exprima
prin cuvinte, care coustituie ,,hltina(( lor', expresia
tror tnatr:rialil.
Noliunile nu stau insi izolate, ci intrf, ln relalii
una cu alta in proccsr:I colni:nicdrii dintre oameni.
Afirmalia ,,Unil muncitori sint elevi(i (la seral)
stablleqte o legaturA dintre doui noliuni: cea de
,,muncitor(( gi cea de ,,elev{(. Aceastd forml ? gin-
dil,ii se nume;te juclecatd. Judec[lile pot fi afirrna-
tive (ca cea de mai sus) sau negative:
',Unii
elevi
nu sint mr-rncitori((. De fapt ganla judecalilor este
lnult mai intinsS, ar,ind, alaturi de ccie amintite, 9i
ju,lecili universale, judecai!i particulare 9.a.m.d.
Judecalile se exprimb cu ajutorul propoziliilor'
dar propozi{ia nu erste echivalentd cu judecata, ci
co,rsfituie, c:i qi cuvintul pentru noliune, doar o
,,haini((a el.
In procesul comunicirii qi jr-rdccilile se ieagi
intre e1e, formind rct[io?1'cLnlentele, cate constituie
forma superioard a gindirii.
Principalele forme ale ralionamentului sint: ra-
lionamenful inductiv gi ralionamentul deductiv.
In ralionamentul inductiv gindirea porneqte de
la fenomene indivicluaie qi se ajunge la reguli, legi,
concluzii. Iatd cum se exprirnd un ra{ionament in-
ductiv:
,,fonesclt este elev conqtiincios.
Popescu este, de asemenear congtiincios.
Negoescu, tot conEtiincios este(.
3
- Psiirologia Pentru toti
99
JJ

Dar lonescu, Popescu qi }dcgcescu sint elevi in
ciasa a X-a.
Deducerl ca unii elevi ciin clas:r a ){_a sint
ccnltiincio;i.
.1il cclcctarca stiin!ificii se r_itilizeazit, clc obicei,
ra{ionamente inductive, Jcgile, principlile fiind
rodul ut-toi^ ...scmenea arlitic ql inrlelurigate r"afio-
nailentc.
Al5turi de ra!ionamcntcle incir_rctir.e ginclrrea
oi--ereazi qi dedu-ctiv, adica por.ninC dc 1a teze (idei)
gcr-rc.rale spre Llnil particuli.,ri pe cale o inch_icie in
sfcr'a. cclol generarle:
,.Toli saveinlii au adus ccirtributii vi;loroetsc 1a
llrogresul stiintei.
I{enri Coandii a fost u-n savant.
L)eci, Coand:i a aclus c'ontributii rialoroasc la
i:,rogresul ;tiinleii(.
in afarii de aceste fornrc de ra.tionamcnt. gin-
clirc:a mai opereazd cu ralionamentc ipotctice, rilio-
ilamente prin analogie, ri,rfionamcute de relatie
,s.a.rn.d.
Dcspre operatiile gir-rdirii qi despre formele pe
rare aceasta ie ia (imbraca), aflam prin internrediril
limbajului.
Lim.bcLjul cste un fenomen i:sihic, specific uman,
priir ciire se exprimi gindirca. El poatc fi forrnat
riin semue, semnale qi simboluri dintre care, perrtru
om, cele mai importante sint simbolurile verbale
(cuvintele). Aqadar, vorbind de limbaj, t"rc voln
referi, cu precf,dere, la limbajr-rl verbarl, ca fiincl un
iimbaj specific uman.
Gindirea ,,imbrlcatd(( in limbaj poate fi neex-
prinata (limbaj intern), s;ru exprirnatl (iimbaj
t:; i er ir ).
3.+
Er'Leriorizar€;l poate fi fdcuti sub formi oralS
{verbali) sau sciisit. Dr-rpi persoaxele 'itnplicatc:
puten vorbi de tin lirrli:aj monologat (o singuri
persoanii) sau diaiogat, la care participa douf, per-
stiane.
In carirul clasificarii limba.jelor mai putem arninti
cie limbaiir.i artistic, utilizat in literaiura 9i de lim-
b'ajul, stiinr,ific, cu care se opereazir in qtiin!i'
sclic:i cu teri-nc'ui (noliuni) de speciaiitate (totalitatear
telmenilor, adica a noliunilor cu care opereazi
acea gtiinta).
Cci'elalia strinsd dintre gindire qi lirnbaj corr-
stituie o prcmisS de la care trebuie s[ porniffi
cind sintem preocupali de cultivarea (dezvoltarea)
ginclirii. Agaclar, llreocllllarea pentru- imbogd{irea
iirnbajului
'(prin l-ecturii 9i str-rditQ dttce, in mod
firesc, ;i la imbogSlirea gindirii, la dezvoltarea ei'
Desigr-rr' ci .qindiiea se dezvolt[ nu numai prin
ii,nbogalirea ci cu noi noliuni, ci s,i prin exersarea
ei sir-r,' utilizind un joc de cuvinte' gindirea se
clezvolt[ prin ginciire. Exerci!ii1e de dezvoltare a
gindirii nr-t sint insi niqte jocuri in.go1, ci ele pre-
t.,p,-tt rezolvlri de probleme teoretice sau practice
{noliunea de problemi nu este luat5 aici cu sens
matematic).
Printre obiectivele dezvol{"drii gindirii, Ia loc
prioritar se situeazi illfelegerea, Sdigi pltrunderea
in e-.enla obiectelor (fenornenelor). Cind inlelegem
ceea cc culloastem, tnetnordm tnai bine (i,]rlai rcpede
Si mai trainic) qi, la nevoie, putcna aplica cuno$-
tin{eie teoretice in Practicd.
Condi{ia esenliald a inlelegerii- -este
integrarea
noilor cunoqtinte' in sistemul vechilor cunoqtinte'
Astfel, 1..rrocesu1 inlelegerii poate fi asemirnat cu
eclificarea unei constrr,rcfii: f iecare c5rimidd (cu-
no;tinte) noud dobindeEte trXinicie qi trSire numai
35

in m;isnra in care_.se-_aEazd (cladegte) pe o alta
cdrdmida^(cunoEtintA). Uneori iirlciegerea este usu_
ratd dc fotosirea unor explicalii cii;il;i ff;;
cuvinte sau folosind diclionar"l", ro"n"brlu.;lu-;l;.
Alteori in{elegerea presupune explicarea cauzelor
care all produs un feirorncn, iar altc clili in i"i"-f"g"
mai .uqor ceva, cind .
d5m exempf" aiii
"i"ta,--a?"
practicd. De mare iirnportantd
*pentru
o"uiirur"u
inlelcgcrii este structuia logici'in care ne si't
prezentate cuno;tinfele, caraiterul,lor sistematic.
Fenomenul_ infelegerii poate fi asemirnat cu
nrcu;ul unui deal sau aI unui muntc: cu cit urcdm
mai sus, cu atit vedem mai departe; in cazut inJe_
legerii, cu cit avem un volum mai mare cle ctinos_
tinle, cu atit acestea vor facilita i;ir,i"g;;';iiJ"
cunoEtinfe.
O trirs6turS a infelegerii este tocmai procesul
trecerii de la o intelegere globali t"eAifere"tiatiil
spre o intelegere diferentiaia, de la una sumara,
spre o infelegere din cc in ce mai profunaa. S, i
aceasta se realizeazd cu ajutor.Lil ginclirii gi a1e ope-
ra!iilor ci.
2. Mernoria
Imaginile care le-am dobindit in procesul per_
;e1:fici, ca gi noliunile, judec5lite sad ra{ionamen_
tele care ni s-au format in procesul gindirii nu
dispar,' ci se pdstreaz6 in ,cdmara.( memoriei.
Aceastd capacitate a omului de
"a
,,stoca., experienlu
de cunoagtere se numeEte ,rrurnori" gi se bazeazi
pe proprietatea vie a scoarfei cerebrale .1" a *;;;;
urmele excitan{ilor.
JN
Memoria este un proces complex, in structura
cdruia intra procese mai simple ca: intip6rirea,
pdstrarea, recunoaEterea qi reproducerea experienlei
cognitive, afective Ei volifionale.
Ca qi alte procese qi memoria se manifesti
inuolurttat" (cind nu ne prcpunem. sd memorim) qi
ualuntar (cind facem un efort de relinere $i de
reproducere).
Cctlitdtite unei memorii sint corelate oarecum
cu proceselc ei. Astfel, rapiclita'rea este insuqirea
memorici dc a reline cu u;urinfd, de a intipari
a^epede ceca ce nrmeazd sd memor[m. Trditticia
este corelati cu procesul pistrdrii qi ea se tnairi-
festir in durata in timp a celor memorate. Fide-
titateu este calitatea trtemoriei de a recr:noaqte Ei
de a reda cu exactitate cele memorate. Promptitu-
dinect este corelatA cu puterea de reproducere la
rnoirrentul oportuir a ceea ce aln memorat. A da
un r;ispuns pnon:.1rt la sondajele de rncrlorie in-
seamni a avea aceastd calit.ate.
De fapt cele patru calitili funclioneazf, corelativ
gi numai o asemenea funcfionare poate asigura
calitatea generald a metnoriei de a fi bunai.
Caliiirlile memoriei se dczvolti in tlirsura in
care Ic exersdm. A le exersa inseamni a face efortul
de a .,prinde(' repede, de a reline mr-rlt timp Ei
exact cele memorate qi de a }e valorifica cu promp-
titu.dine, adicd atunci cind sint necesare.
'IrEirite afective (plicerea, bucuria), care inso-
lesc uneori cele memorate, contribuie la consoli-
darea memoriei, c5ci, aqa cum se spune, ,rmemoria
este la clispozilia inimii(. In acest sens se vorbeEte
qi de o mernorie afectivd.
Invalatorii gi profesorii' pricepuli se preocupd de
cultivarea (educarea) rnetnoriei Ei o fac deprinzin-
6t

d.u-i pe elevi sir inleleagi ceea ce memorcazE (sfi.
evite memorarea mecanicd), sd r,rtilizeze ,,schele,. rle
memorare (ideile principale), sii repeie
"sistematic,
inainte de a uita E.a. Aceste proceciee le poate uti-
liza orice om care doregte s[-gi dezvolte memoria.
In strinsi legdtura cu memoria se afia asocict-
liile de idei. Exista trei modalititi prin ca_re se
rea.Tizeazd asociafiile de idei: a) frin asemlnare,
b) plin. contrast gi c) prin contigriitate (in spafiJ
sau in timp).
a) Cind douf, lucrSri (sau idei) se aseamind diri
punctul de vedere al formei, conlinutuir:i, cuir;rii,
rralorii, funcliei se relin mai ugor gi i:entru mai.
tnult timp.
b) Dar pdstrarea de-rine mai trainici gi daca
doui lucruri contrasteazS: un om foarte scund, ne
face sd ne amintim de unul foarte inalt, cimpul
acoperit cu,zdpadi ne face sd iri-l amintim pe cind
era plin cu flori q.a.rn.d.
c) Aliturarea, invecinarea (in spaliu sau in tirnp)
a doui sau mai multe obiecte (sau idei) face ca
e1e sir se ,,cheme{r reciproc in mernorie. Cind pro=
nun{dm primele zile a}e siptdrninii (sau primeie
iuni ale anului) celelalte ne vin, autolrlat, in me-
morie. Procesnl memordrii versurilor este expli-
cabil, in mare rnisurS, prin asocialii.
Uitctrea este reversul memoriei, unii psihologi
considerind-o chiar necesari pent::n br-rna-functlJ-
nare a memori,ei.
Cunoqtinlele care nu sint utilizate, care nu ne
sint necesare, se transferd din zona congtientului
in subconEtient, de unde se actualtzeazd la nevoie.
Unele nu mai pct fi readuse in congtiin{f, si en
acest caz avem de-a face cu uitarea totald.
Prevenirea uitdrii este conditionati de educarea
mernoriei, adica de folosirea acelotl procedee care
co
-qir clircii la consolid:1nci1 clllloltinle1or sa.il deprin-
derilor n'lemorill,e: repetal'ea, sistcmatiza:rea' apli-
car:eii in i:t'actlc:l a ctulogLinlelor etc.
3. Imagina$ia
A:ralogi gi solidari cL1 gindirea, imaginaf ia
este un proces de creare dc noi imagini prin i:r'e-
lucrarea qi imbinarea cxperienfei cognitive ante-
rioare i:dstratir iu memorie sub formi de reprezcn-
tiiri. Ca Ei gindirea, imaginalia are ca sursi reali-
tatea, ale cirei imagini ie preiucreaze' iar rezultatul
acestei preh-rcriri il constitllie, in cazul gindirii,
nofir-rnile, iar in cazul imaginaliei, imaginile.
'Iriincl procese c1e crealie, ele se integreaz5 ir"l
capacitatea creativa a omului, ca elemente colnilo-
n*.tt. a1e acesti',ia. Ulrii reduc creativitatea la ima-
ginatie creatoare, ceea ce nu este veridic.
" Tmaginalia este unul dintre procesele psiirlce
prin caie omul se deosebegte de animal, chlar mrl
mult clecit prin .gindile. In aceastd privinf rr 1
rimas celebrir cita{ul lui iVlarx dup[ care ce1 nr:ri
prost ariritecl se cieosebe gte cle cea irrai p'crf
'-:cilL
ntti,'te p,rin aceea cd inalnte c1e a reallzr c celi-ii;i
din ceaii el o construieqte in capul sitil, irdicir :'-'
irnagineazh, adlugim noi.
LTnii consideri cA imaginalia esl-e r,cccsarir dlrr
crea!iilor artistice (in literatu16, piutrilii. scr-r1pi-i-r-i'ir'
ml.rzicb etc,), ceea ce nu corcsl:itncr'e accvirr'll'r'Li'
deoarece ea este implicatd qi ncces:''r"ir in tt-r::-'r;
domeniile de activitaie ale orrltlui: l.i gliiilfi, ir-L
tehnicd, in sport qi" ctriar in ad-rrinisl"r'i'1ie. Pt::r;t:
tot unde se dorerste o itrr'.;'liri"r.1.i;i::e, a) : i)i I'j""i il

funclionalitSlii sau o noutate, este necesar ca omul
sa-$i solicite imaginafia. De asemenea, orice acti_
vitate cu perspectivi in timp (dorin{ele, aspiraliile,
ideair,uile) irnp,licd aportul irnaginatiei.
Tntreaga activitate valoroasd. a omului, de la
crearea unei mobile mai moderne sau unei imbrh_
ciminli mai elegante, pind la fdurirea unui ideal
inalt de via{5, are labazb, irnaginafia.
Felurile imagina{iei. Imagini}e rcalizate cu aju_
torul-imaginafiei se^ pot datora unei prealabile hoti_
riri de a le crea. Tn acest caz avem de-a face cu
imaginatia u oluntard. sar,r intenlionntd.
. |iTt insd Ei situalii in care ne ,,pomenim(( ima-
ginindr-r*ne ceva, fdrd sA r-re fi prolius. Mai ales in
starea de relaxare, de confort sufletesc, pot apdrea
asemenea imagini. In accst caz este vorbl de reve-
nire. Aceasta este imirgina{ia inuoluntard.
- Imaginalia voluntard poate fi, la rindul ei, regsro..
cluctiud. qi er eatoare.
in cazul imaginaliei reproductive imaginea se
realizeazd cu ajutorul (pe baza) unor explicalii
sau descrieri. Aga se pot imagina scene de lupla
sau regiuni geografice pe care nu le-am vdzut
niciodatir. Ne imaginam bdtalia de la Rovine prin
sugestiva descriere a acesteia de cdtre marele nostru
poet Eminescu, sau peisajui Polului Nord, citinci
literaturi despre aceastd zona geografica.
Imagina{ia creatoare este forma cea mai impor-
tanta a imaginafiei umane. tra este, in fond, o
capacitate a omului de a imbina in forme noi ima-
ginile vechi din congtiin![ sau mai bine zis din
subeongtientul Sdu (unde au 'fost ,rconservatei(().
Dupa ce au fost combinate, formind noua imagine,
aceasta se obiectiveazd, dobindind forma unei opere
(de arti, tehnici etc.). Invenliile, rafionalizdiile,
,t{'}
crealiile din diverse domenii, precum qi literatura
fantastico-qtiinlificd sint, in mare m6surS, rodul
imagina{iei creatoare'
irnaginalia creatoare constituie un factor psi-
hologic de marc importanli pentru progres in toate
clorn6niile de viald, mai t.tles in timpurile moderne
in care {Arile se aflA intr-o strinsa competi[ie de
creafie.
Unerori, mai ales in rindul tinerilor, iqi face ioc
ideea dr-rpa care imaginalia creatoare se tealizeazi
"din
nimic((. Ca artare, aceastd categorie de tineri
lint refractari activitalii de informare Ei de docu-
mentare. Aceasti idee falsa trebuie dezrddacinatd,
deoarece nu existi crealie ,,ex nihilo(( ci' din contrS'
cu cit informalia este mai bogatd cu atit qi ima-
ginalia este rtai productivd, avind ,rmateria prima(
necesarA crealiei.
t
It

III. PROCE$JNf,E AtrEfTiX/E $I IHOTIII.A.TTA din catc.goria proccselor afectir,'e fac i:lrte : 1) ery9-
{iile, 2) dispou}iii1*, 3) sentimenteLc 91 4) pasiunile'
1. trlmc{iile
EvenlmenteLe deosebite, cum ar fi inliLairea cu
un prieteu lle care nu l-am vdzut de mult, intrarea
intr-tin exanren, logodna sau nltnta, moartea cuiva
apropiat nouA, ne
-produc emo{ii (de bucurie, de
teami, c1e durere ctc'). Emolia este o stare afectiva
foarte intensi sau de scurt6 durat6, care se pro-
duce datoritir unui eveuiinent deosebit .,si se exprimi
in atituclinea celui emolionat, precum Ei in fizio-
nomia slr. IJe aceea se 9i zice: ,,ii ciieqti bucuria
(durerea., spairra, ura etc.) pe fa{5(6.
Intr-aclevir, celui emolionai; i se qroduc tulbu-
rari fiziologice: in circulalia singelui-(1a bucurie se
r"E"rt" f" f?ia, tu sp"i-ma +i -i.i"-9" albeEte q'a'm'd'),
in'd.igestie, in salivatie etc. Desigur cii acestea sint
etectJ secunclare, emofia ri-rminind, in esen!1, o
trdire psihich, chiar dacd se exprimA in minrici sau
in pantomi.rnicir.
Unii oameni i;i pot stapini emoliile, altii sint
dominaii de ele 9i chiar le invocl ca scr-rzi pentrtl
gafele care ie fac sub imperiul lor: ,,Eratn furios
i"i t'r, arn mai qtiut ce spuu qi c.e facl'(' Asetllenea
scuze sillt anemice, deoarece, orice om matur tre-
buie sd-$i st6pineascii emoliiie. Cu cit omtrl este
mai instruit, mai cult, devine mai stbpin pe pro-
priile emolii. Este adevaral. cil in ex1:ri'marea emo-
lii1or un rol deosebit are qi temperamentul celui
in cauza: melancolicii 9i flegmaticii sint mai inte-
A. PROCESEI,E AI'ECTIVE
In lirnbajul comurr termenului de afectivitate ii
elte_ corespunzdtor ,cel de simflre. o,Ce-ai sim{it
cind !i-ai revAzut colegul de banca du$'i atilia ani2rr
,,C nare bucurie{(
-
rlspunclc cei iritrebai gi prin
aceasta qi*a exprimat in" cuvinte una din frairi]e
sale afective
-
emofia de bucurie.
. De altfel, la om procesele de cunoaqtete sint
insolite de cele a_fective: perceplia unui buchet de
viorele produce bucurie, pe cind perceplia unui
convoi mortuar trezegte tristefea; uneori ire adu_
cem amiirte de scene vesele, alteori de intirnpldri
triste; rezolvind o irroblemi gi gdsindu-i ngor iolu-
liile, siretem veseli, bucuro;i, insir cind nu o putem
rezolva, ne ingrijorfu"n ;i chiar ne iritdm.
h{area garni a proceselor afective se intinde
intre i:ldcere gi bucu.rie _La un po1 gi nepldcere gi
tristefe la un alt pol. In cele ce urrneazir vom
vedea, mai pe inrlelete, care sint aceste process,
cum se manifestir, prin ce se caracterizeaz:a Ei curn
le putem clasifica.
- Vonl incepe cu o clasificare a lor, care se gisegte
in mai toate mairualele gi crirsurile de psihilogie,
ciasificare care are in vedere intensitatea, duilta
Ei, in anumit5 mi=rsur6, rolul ior pentru om. Agadar,
42 At
tr)

riorizali, iar colericii sint mai . . . explozivi Ei din
punct de vedere emolional.
Prin edr,rcalie si autoeducafie omul trebuie si_si
stlpineasc[ emofiile de aEa manieri, incit sd nu_ii
stinjeneasci sau lezeze semenii priu manifestarea 1or.
2. Dispozifiile
Sint procese afective mai pr-rfin intense, dar de
mai rnare duratd: o-dispozilie-(bunA sau rea) poate
sd dureze citeva zile gi, uneori, chiar citeva sdp_
tdmini.
$i dispoziliile se exteriorizeazl: cel bine dispus
este rnai extiberant. mai vorbrdret, mai vesel, in
timp ce, prost-dispusul este tdcut, inchis in sine,
posomorit.
- Cine $i ce produce dispozi!ii1e? Evenimentele
(bune sau reie), veElile primite, succesele sau insuc_
cesele, lectura unei cdrli, vizionarea unui spec_
tacol, toate acestea sint generatoare cle stari dispo_
zifionale (bune sau rele).
La fel p.ot influenla starea dispozitionalir a cuiva
fenolnenele atmosferice, i:eisajele, anotimpurile,
pxecum ;i starea fiziologica a propriului organism.
Uneori gi unii oameni nu pot identifica ce anume
le-a produs starea dispozilionald: cineva poate fi
bine dispus sau prost dispus, fdrd sd qtie din ce
motiv (de;i el exista).
Dispozitiile pot, de asenenea, influen{a (pozitiv
sau negativ) activitatea omului, cind acesta se lasi
pradi ior (mai ales a celor negative).
44
lntr-o colectivitate umand in care predomind
Lruna dispozi{ie, aceasta influenfeazd pozitiv munca
qi rezultatele ei.
3. Sentimentele
Sint consiclerate forme superioare ale vielii afec-
tive. Superioritabea lor se datoreazd faptului ci se
asociazir cu elemente ralionale gi au o baza moti-
valionala. EIe se caracterizeazd prin durata mare Ei
prin influenla puternici c:rre o au asupra atitudinii
qi comportamentului omului: un sentirlent (de dra-
goste sau de ura) se exprimd in faptele celui ce-l
are. fle exemplu, dragoste a dc patrie nL1 poate
rimine doar o triire interioaril sau o declaralie
pateticA, ci ea se converte'qte in fapte patriotice (de
muncd, ll,e vreme de pace gi de ir-rpti in vremuri de
r,Szboi).
$i'sentimentele pot fi clasificate, dupb obiectul
care le produce, in a) sentimente morale, b) senti-
mente estetice ;i c) sentimente intelectuale.
a) Sentinzentele moraZe constituie gama larg6 a
triirilor afective fa{i de normele qi valorile morale
curn ar fi: dragostea de oameni (umanismul), dra-
gostea de patrie (patriotismul), dragostea de adevAr
(cinstea), dragostea de dreptate, de pirinli, dragostea
eroticA
'q.a.
Existenla unor sentimente se probeazi
prin atitudinea qi comportamentul celui in cauzi.
bimpla declarare a lor poate fi mai degrabi
demagogie, dacd nu are ,,acoperire( in fapte.
b) Sentimentele estetice se exprimd in atitudinea
celui in cauzd fald de valorile estetice din art6
sau din natur6. Un tablou, o bucati muzicali, un
45

rontan, o poezie, o lliesi de teatru, r-r"n fi1m, iatl!
citeva din produsele artei care ne pot trezi senti-
lrte nte estetice. $i in caz'"rl sentimentelor cstetice
1:irtcm vorbi dc o gami mai largii. Aqa, de e,'ietnplu.,
triiirile fa{a de opera dramaticd pot fi divcrse;
sentimentui comicului, sentimentul dramaticului,
sentimeirtul ti:agicr:Iui, sentimentul sublimuiui
5.e.rn.d.
llal',r.ra gi fenourcnele ei pot fi, cte aserncneao
gcireratoare cle sentitnente: r,rn cimp smdlluit cu
fk;r:i sau ul-r :rplls frumos ne dA sentirnentttl de
trinjgtirc'; aplopierca sau Ceclanqarea urf,ei furtuni ne
rurrple sr,rflctul d.e spaima; piscurile abrupte ale
rinor munfi ne dau sentimentul grairdoarei; privi-
rea nirrii, sentimentut nemdrginirii E.a.m.d.
c) Sentimentele, inte.lectus.le sint prodnse de acti-
rrilltile inteiectuale. IJintre acestea amintitrr: sur-
priza, curiozitatea, indoiala, coniringerea, probitatea
sau corectitudinea in aflarea adevirului q.a.
Tn fala unei prcbieme pe care o avem de rezol-
vat pot apirea ascmenea triiri: la inceput sint cu,rios
si descopar un adev5"r, in tirnp ce lucrez pentru
clescolrcrirea h,ri, aln nlorrrente de indoiali, dar Iu-
crind cu perseverenld am piircuta surprizi de a
colrstata ci mi afh-r pe drumul cel bun, iar cind
Erm gi:rsit soh--'!ia, triiesc convingcrea ci am edlat
ceca ce cirutarl ;i, ca atare, md bucur.
Am r,rtilizat de mai multe ori verbul cL trd.i"
atuirci cind am rzorbit de sentimente. Acesta este
lnsd un sinonim, pentru sentimente, carc a intrat
in vorbirea obignuiti, alituri de verbul a simli.
iroate cd ,,a trii( exprimd chiar mai mult decit ,,a
sitn{i((, deoarece triririle se convertesc de obicei in
fapte. Cici cele mai multe sentimente veritabile
se exprimd cu necesitate in fapte de viald.
46
4. Fasiunile
Sint procese afcctire care exercitii o influenfir
i'oarte 1:uternici asllllra vielii gi activitatii omului.
Atit de n-]are, incii omuh:i care aie o pitsiuue i se'
ii:rgustcaza cimpul congtiinlei de a;a natitr"ir, incit
nu mai vcdc ciecit obicctr-rl pasir-rnii sarle: iiteratura,
fotbalul, timbreie, cifrcle etc.
Peirtrr-r pasiunile extraprofesionalc a j.ntrat in
circulalie Ltn tertnen strdin
-
h'abby.
Pasiuirile pot fi pozitive (cele amintite mai sus)
sir.r.r negatirrc, care mai poartir denumirea 9i de'
patimi: belia, fumati-t1, jocul de cirfi E.a.
Cind pasiunile sint pozii.ive gi all ca obiect pro-
iesia celui in cauz5., asistir.e Ia fenotilene de per-
f,:rman!5 in activitate: ireisionatul face din noapte
zl, iqi sacrificd timpr,rl liber qi plircerile pentru a-qi
rea'Lrza ceea ce $i-a proptls sir faci (obiectul pasiu-
r-rii sale).
Prir'lte ciin aceastd perspectir:5., pasittnile sint
niqte f orle propulsoare ;i energizante de mare
.,:aloare.
l)e altfei, qi celelalte llrocese afective exercitS,
intr-o miisurd meti mare sau mai rnicir, in funclie
de natura procesului, inf iu,enf a de energizare, de
suslinere Ei de orientare a activitilii omului, fiind
erstfel asimilate acelei dimensiuni a viefii psihice
care se nurlle$te motivalie. l)e aceea fortnarea Ei
educarea (ar:toeducarea) 1or prezintd ^;i o importan!5
practicd.
47

B. X,{O'TTVATIA
In unele lucriri cle psihologie (Ai. Ro;ca q.a.)
nTotivalia este tratatl corelat cu procesele afective
probabil pentru funclia lor energizanta ;i activiza-
toare a activitSlii omului, ra{iune 1:entru czlre qi noi
le-am unificat in acest capitol.
Prin motivalie se intelege totaiitatea mobiiurilor
(fortelor) interne sau externe, congtiente san iucon-
gtiente, innS.scute sau dobindite, calc il actioncazA
pe om.
Gama acestor mobiluri este clestul de intin-sli,
din ea facind parte atit ceie ir-rcongticnte (instincte,
tendinle, puisir-rni), cit gi cele congtiente: trebuinle,
dorinle, interese, sentimente, convingeri, aspiralii,
scopuri, idealuri, adicir acele variabile psihice care
sinruleazA, propulseaz5, encrgizeazh activttatea omu-
hii, fie cA este vorba de o activitate fizic5 sau de
r-rua spirituald.
Legdtura dintre motivele activitir{ii si proce-
sele afcctive apare cu evidenlii: orice motiv, daci
are qi o coloratura afectivi pozitiva (placcre, dr;r-
Eoste, pasiune etc.), devine mai putcrnic, mai cfi-
cient, dupi cum procesele afective superioare (seu-
timentele) sint de rieconceput firir o trazir moti-
va!iona15.
Deqi forfe interne, motivele sint de provenienfd
externd, cdci ele au fost ,rimplantate(( con;tiitrlei
in urma unei indelungate qi pricepute munci edu-
cative. Nimeni nu se nagte cr-r dorinfe, cu senti-
mente, cu convingeri sau cu idealiri, ci ele i se
-formeazl de c5tre cineva (pdrin{i, inv[fitori, pro-
fesori etc.). Odatd formate, e1e devin puternice
for{e ale activitllii omului. Prin valen{ele sale
48
motivaliona1e, conqtiinla devine un puternic factor
demiurgic.
Acliunea motivelor asupra activitdlii concrete a
omului se tealtzeazra prin intermediul voinlei, a
actului voluntar care, dupb cr-un vom vedea, conline
in structura sa motive ce, ntr de puline ori, se afli
in contradiclie, aclicd in stare de ,,Iuptd"' iar hotd--
"1r*, "ut"
urmeazd acestei ,rluptee(, ^
este, in fond,
o ,ri,ictoriett a uneia sau dlteia dintre ,rforfele(
angajate.
'ii dezvoltarea psihici a ccpilului pinf, la -faza
de adult se poate urmbri qi o er''olulie ascendenG
a motivelor:-de la motive primare 9i elementare
1it s1it .t", dorinle) pini la .
cele. de nivel superior
iintnr"u* de cuuoaqtere' convingeri, sentimente inalte'
idealuri). AceastA evolulie nu este un proces spon-
lurr,
"i
'este
rezultatul muncii educative desfdqurate
i" i"utt scop. Cdci unul dintre obiectivele de mare
ite"tt""ta ale educaliei este 9i formarea motivelor
;;p;;;tA la orn (sentimente, convingeri, idealuri)'
- -.'
i; funclie de modul in care-gi motiveazd o' ac-
tiune. ne clam seama de gradul dezvoltSrli pe-rsoanei
i;';;;;;,
-
d"-
"i""r"l
co*nqtiinfei sale' Parafrazind'
;;
-;;;; zice: ,,Spune-mi ce motive ai, ca sh-fi
spun cine egti(.
"--i"
""pilolul
despre,,orientarea activitSlii llsihice(
vom traia mai amaninlit despre unele tnotive' qi
anr-lme despre trebuinle Ei despre interese'
4
-
Psihologia Pentru toli

IV. OR,IENTAREA ACTIVITATII PSIHICE
(Trebuinfe
- interese
- atenfie)
Activitatea psihica con;tientd iru se desfaqoari
spontan ;i intimpldtor, ci etr este orientati prirr
atenlia pe care o ddm nnor obiecte (sau activitafi),
iar aceasta este susfinutl de intcresLd nostru pentrr_r
acele obiecte (activitSfi) ,gi el, la rindul siiu, general.
cle trebuinlele noastre.
1. Trebuinfele
Trebuinlele sint st5ri fundarlentalc alc organis-
rrrih-ri care se exprimir prin cresterea cxcitabilititii
acastuii'r Jat[ de anumifi stimuii (obiecte) care le
satisfac. In acest fe1 ele constituie o modalitate dc
orientare il organismului qi de echilibrare a lui cu
nred.iul. Aceasta se realizaaza cu :ijutorul Linor
or:{iilne, aparate ;i proce:;e psihice.
Fentri-r a ir-ilelege mai bine mecanisrnelc care
declan;eazii trebuinfe1e, este necesari o clasificare
a lor. Astfel, literatura dc spccialitate a stabilit la
orn urmirtoir,rele trebuinle: a) biotrogice (de hranA,
50
de apirare, de reproducere), b) materiale (de im-
brircarninte, de igiend, de locuin!6), c) spirituale (de
arti, de culturS, de relafii cu semenii etc.).
Daci trebuinfele biologice sint inndscute, iar
satisfacerea lor se produce oarecum automat, prin
mecanisme biologice actionate dc subcon;tient sau
de incongtient realizind ceea ce se numeqte homeo-
stazia (echilibrul), cele materiale Ei mai ales cele
spirituale sint rezultatul vielii sociale, al unei acti-
vitali de formare a 1or. Omul a invSlttt si-;i con-
feclioneze haine, cu care sai se aperc de intem-
perii, gi si-Ei construiascS locuinle, spre a se adi-
posti gi ar se odihni.
I{ai compLex ;i mai indelungat este proccsul de
f,ormare a trebuinlelor spirituale, care, numai duph
ce s-all forrnat, aclioneazi ca atare. Gustul pcntrur
citit, pentru artd, trebuinla de a fi informat (inte-
resul dc cnnoa;tere) ;.a. sint variabile psihice care
rezulti dintr-un indelungat Ei priceput travaliu
educativ. Numai eclttcatorii priccpuli (cu maiestrie
pedagogica) reu;esc sii ridice copilul de la cltrio-
zitatear instinctr-railI, cu care sc n[I;te, ]a int,eresul
de cunoa;tere cii. motiv permaneut al dobindirii de
cunogtinle (al invS{5rii). Despre acest indelungat
lcroces transformalional am scris cu alt prilej (Ion
Drigan, Curi,ozitate ;i inter"es cle cwtoa;tere, Edi-
tura $tiin{ifici ,1i EnciclopedicS, 1987).
In cele cc u-rmeazi vom r:.rmAri mai pe scurt
cum funcfioneazi interesul ca tnecanism de orien-
tare qi de suslinere a acelei activitafi psihice con-
gtiente care este atenlia.
,i
,l
51

2. trnteresul
Odatd format, intei:esul determind o orientare
setrectiv6, activi qi constantd (stabiln) a activitS.tii
psihice spre un anumit domeniu, spre ull anumit
obiect (activitate). EL este expresia pozitivd a ati*
trrdinii omului fafi de cunoagtere, spre deosebire
cie indifer:en!6, care exprimi dimensiunea negativd
a acesteia.
Ca mecanism de stimulare a activitifii de cu-
noaEtere, interesul funclioneaz6 perpetuu, alirren-
tindu-se din propria sa tensiune, incit el poate fi
considerat ca un fel de perpetuum mobile al vielii
psihice. Forla lui este amplificatd, deoarece in
structura sa intrd atit procese de ordin intelectual,
cit qi de ordin afectiv qi conativ. Fiind Lln compo-
nent al personalit.il,ii, ei poartl, in acelaEi timp,
amprenta personalitL{ii. Citindu-l pe Romain Ro-
land, am putea spune cd fdrd interes nu existd nici
artist mare, nici om de stiinfi, nici tnare tehnician.
Cdatb cu procesul de maturizare a copilului se
tealizeazS. o centrare a intereselor spre un ,,pivot{(,
care, de oLricei, este interesul profesional, in funclie
de care se realizeazi formarea personaiitSlii.
Prin centrarea intereselor apar in clasi: ,,ma-
ternaticianul((,,rfizicianul((,,,chitttistul((,,,poetuIr,
,,istoricul(( g.a.m.d. Cu timpul, prin studiu siste-
matic, ghilimelele ,,cad(( qi vom vorbi despre spe-
cialistul in cauzi cu diferenla cuvenitS, deci ca
despre o personalitate creatoare de valori materiale
sau spirituale. Drumul spre o asemenea performanlb
a fost ghidat de interesul de cunoaqtere.
Mnlli psihologi au pus in evidentd strinsa core-
tralie dintre interes gi procesele de cunoastere, acesta
avind rol ,,tonifiant(. asul:ra lor.
52
Corelaiii qi mai evidente au ges-it unii psihologi
tlvrcSougiu,' Davis, Super,- -Pay9lcl,
Ro;ca E'a')
ili;; i"6"es qi atcnl,ie. Astfel, A1' R'oqca soco.teqte
;;;;;";;i-;a o',,tendintb de a da atenlie unor obiecte'
;;;;-"-;;;
-.u,, '!itrr"!iii
$e a fi
-
atras
,de ele' de 'a
p'isi satisfactii in 'eleu, iar Mc'Dougall consideri
:;"',,il;G"i- "tin
atenlia in. stare latent6' iar
"t""'1lu
este interesul in acliunec'
Tn cele ce urmeazii vom urm6ri tocmai aceastd
,,PUnere it-r acliune(-
3. Aten{ia
Nu ,se poate concepe ,o a-ctivitaie conqtientd
Itizici sau lutelectuali) care sA se desfdqoare cL1
;;;;;;,
-Jaca
cet care o efectueaza n.-r este atent'
A;;ti J""i"u astfel o condilie atlt pentru efectua-
,"u u"li"italilor externe, cit
'$i
pentru desfhgurarea
*"il"itryii psihice (senzafii, memorie, gindire' sen-
timente etc.).
Ce este atenlia? Ea este orientarca qi concen-
trarea activita!ii psihice spre un obiectiv (obiect'
activitate).
Dupd modul in care se produce putem distinge
trei feluri de atenlie: a) btenlia involuntard' b)
"t""ti"-""funtard
9i c) atenlia postvoluntard'
Aten$ia inuotui'tard' se produce spontan' . ,
fdrd
nici un' efort. Ea este declanEatS de intensitatea
unui stimr.rlent: o lumind puternicd, un zgomot
*t"",
""
rniros pdtrunzdtoi vor orienta activi-
tatea noastrd psihici spre direclia in care s-a pro-
dus fenomenul neobignuit.
l
I
I
L
I
I
I
c.f

Aten{ia rsoluntard se declanseaz,E in urma unei
hotdriri si este sustinuta clatoritd efortului voluntar
pe care-l depunem pentru a fi atenfi. Atunci cind
invafam o lecfie, cind rezolvdm o problerni de
matematic5 sau cind inqurubdm o piuli{a facem un
efort de atenfie.
Aten[ia postuoluntarii este acea aten{ie care la
inceput este voluntari, apoi devine involuntari
datoriti caracterului interesant, atractiv al ceea ce
constituie obiectul atentiei noastre.
Culitd{ile aten{iei: a) stabilitatea, b) concentra-
rea, c) volumul, d) rnobiiitatea.
Stabilitatea atenliei este determinati de iirteresul
nostru pentru obiectul in cauzd, de varialia acestuia.
tra depinde qi de virsta celui care este atent, Etiut
fiind ca la virstele fragcde atenfia este de scurtd
duratd si instabilS.
Cottcentrareo. sall 1:uterea de rezistenti ia sti-
muli perturbatori. Cu cit gradul de cor-Lcentrare
este mai mare, cu atit percejlem mai clar gi in!e-
iegetn rnai bine ceea ce constituie obiectul aten{iel
noastre.
Volumul atenlici este stabilit in fu.ncfie de nu-
mirul rnai mare sar,r mai mic al obicctelor care
intrd in cimpul atenliei noarstrc, care nu poatc fi
nrai rnarre de 3-4.
l,'tobilitatea sau distribulia estc cnpacitatea ater-r-
liei de a se distribui, alternativ, la rnai multe acti-
vitAli. AEa, de exemplu, un bun gofer igi distribuie
atenlia la volan, la semnele de circulafic, la pie-
toni qi la alte vehicule.
Calitdlile atenliei se dezvolti odati cu virsta,
dar tnai ales dacd se cxerseaz'a. f)acb nu ai fdcut
efort de concentrare a atenliei iru !i se va dezvolta
aceastd calitate, dupd cum nici celeialte nu se dez-
voltl ln mod spontan, de Ia sine.
54
lnfelegerea mecanisilIlrlui de funclionare a aten-
tiei- este
-u$urata daci vom analiza modul in care
;;'p;;J";"' atenlia 9i factorii care contribuie la
mentinerea ei.
"*'ij;';;i;*1, tu baza atenliei sti interesul' adicd
u""r
"titi,aine
pozitivi qi stabila fala de un obiect
sau firlit dc o activitate.
""-d;',t;it" lttit"t roea: cine dcclanqeazS aceastii
atit;;in;t' Trebr.rlnla omului. Md intereseaz[ acek:
uui"ct" care-mi *uli*f,l" fie o trebuin{a materiailr
rbi.,-tosi.a etc.), fie una spiritualA (cultural;i)'-
t"'"as;-,,aut,-
"u'titut"n
dc a rlspunde-uuor trebuinte
ale noastre face ca fa.!a c1e unele obi'ccte sil mani-
iestem interes, iar fala de cclc care nll au aceasiil
calitate sa firn indiferenli'
-
Uit cele de mai stts se evidenfiazl cu claritate
co.;;tjo
-;t"i"ti
clintre ceie trei variabile psihice
(:rtr:ntie
-
interes
-
trebuinie), corelelfie care tre-
ir,.i" :t""t,i iu vcdtrre in procesul de educare a aten-
iiui. a""tt determinisrrr (trebr'linle -- interese _-
;r""fi"l
'""p.1-e
itt fond mecauismul orientirii
;;;;il in viafii, al adapthrii (in scns piagctian)
noastre la vialir 9i la cerin!e1e ei'

V. ,,F&RTEI,E" FSIIIICE CARE ASIGURA PEB*
F-OT.iMANTELE OMULUI
1. Aptitudinile .si talentul
in vorbirea de toate ziiele se r-rtiiizeazir ma
ales noliunea de talent chiar ql atr:nci cinC este
l,orba de aptitucline. Este adevdrat cil greqeaia nu
eslc mare, deoarece ambele noliuni desemneazii
variabile psihice care fac parte clin aceeaEi filmilie:
a trisdtlriilor (capacitdlilor) care asigur[ eficien!a
,*nei pcrsoane. IJeoseLririle dintre elr: le voln pre-
cizn }a timpul Potrivit.
Aptituctinite sint consiclerate acele tr[saturi (in-
suEiri) psitrice sau fizice cale asiguri sr-rccesul intr-o
u"iiviiate. Cr-rvintul vine din limba latind: aptzts
-
it
"estrat;
agadar, prin ele se desemneazd gradui
J" ir'rr"utrure a cuiva intr-un ailumit domeniu, graci
care*i asigurai succesul, rezultate deosebite, in cotn-
parafie cu ailii.
trr{u nurrai rezr-tltatele sint srtpegioare la cei care
au aptitudini, ci qi activitatea 1or se desfdEoarir cu
mai multd u"sr,rrinlii, cu mali milre pldccre 9i ctl'
interes sp'orit. Aqadar, apltitudinile cletermini qi
i"6i*t .iti'irr atitr-rdinea fade de mutrcil in domer:riul
fn care se manifesti.
DupA structura 1or internii qi dup6 gradul de
"*t"niitn"
(utilizare) se clistirrg doui. grul:y,ti ,.dq
a1:titudin i-: ,i) aptituCirri generrrlc 5i b) r1:ti tttdtnt
speciale.
a) Aptituclinile geuerale siirt itcelea care asiguri
*u"."tti intr-o arie fotrte larga de activitili' Aqa'
de exemplrt, spiritul de observa{ie, gindirea' memo-
ria sint solicitate in mai toate activitSliie' Pentru
a se constitui ca aptitudini aceste procese psihice
trebuie sd fie dezvoltate la un inalt grad qi com-
binate intr-o manieri sPecificd.
Am reunit sub acest generic procese psihice,
capacitdli gi trirsituri de personaiitate cai:e, de
oLricei, in lucrdrile de psihologie sint cuprinse in
diverse teme qi ca.pitole.
Unificarea lor sub acest titlu nu aLn ficut-o
intimpldtor, ci lfe-am condus dupd un criteriu
funclional: ele cor:tribuie in mod esen{ial la reali-
zar:ea performanlelor omului, in unul din ciomeniiie
activititii sale (fizice sau spiritr,rale).
Fard indoialS. cf, in orice activitate sint angaj.lte
gi alte procese psihice ;i alte tris[turi de persona-
li.tate, adici in orice activiiate omul participS. cu
intreaga sa personalitate. Cind insA este vorba sA
realizeze o activitate cu mai mult sr,rcces Ei sa aibii
rezultate deosebite, omul se angajeazd cu aptitr,rdi-
nile, cu talentul, cu inteiigenia, cu voin{a, cu capa-
citatea sa creatoare Ei cu deprinderile sale. IatA
rnotivul care ne-a determinat si le tratdm impreund
in acest capitol Ei sub aceasti denumire.
56 57

b) Aptitudinile speciale sint acelea care chcz6-
quiesc suc'cesul. intr-un domeniu restrins de acti-
vitate. I)in aceast6 categorie fac parte: aptitudinile
lrntru qtiinli, aptitudinile pentn-r tehnici, aptihr-
dinile pentru art[ (plastici, nuzicalS, litcrar6), apti-
tudinile pentru sport, aptitudinile organizatorice
,s.er.m.d. Gama acestora este foarte larg5, fiindci di-
verse sint gi doirrcniile de activitate ale ourului.
Existenla aptitudinilor intr-nn domeniu se poate
'renarca ,si dupa u;urinfa cL1 care inva{a cineva ln
accl domeniu, dupi rarpiditatea cl-l care i sc for-
rneazd deprinderile, care sint o forml a invdfarii,
Afirmam la iircepr-rt cd in vorbirea. de toate zilele
lumea utllizeazd conceptul de tcilent. De fapt ta-
lentul este o form5. superir:arir de integrare ;i dez-
r.oltare a aptitr:diniior prin care se asiguri dcsftr.-
qurarea creatoare qi origir-ialir a activiti{ii (artistice,
tehnice,;tlinfifice, sportive etc.). Asadar, in timp
ce pcntru aptitudine nota c;tracteristicA cste lejeri-
tatca, ugurinla, rapiditatea cu carc desfeiqoari cineva
o actlvitate, peritru taLent nota caracteristicE este
originalit:rtca produsr'liui crcat. Omul de taLcnt cre-
eazir obiecte (idei, iiragini) originale, uuir:ate.
rtit aptitudiirile cit $i talcniele trebule depistate
si rnai alcs trebuie creerle condifii pentru exersarcil
1or. pentru cr-rltivarea lor.
Prin origine, ele sini o zestre inciividuali'i, dar
prin consecin{e ,si rczi-rltate, ele fac parte ditr bogit-
tia spiritr,urlir a unui pollor.
2. Inteligenfa
Dqi considerati ca facind parte din activitatea
intelectual5, inteligerila este din aceeagi farniiie cu
58
aptiti,rdiniie, fiind chiar denumitA aptitudine ge-
neral5 sau factorul G. Aceasta deoarece 9i ea este
generatoare de,performanfe '5i succese. .
Este o calitate apreci'atA $i rivnlta de mult"i
iume. Cine nu ar vrea se fie inteli.qellt sau mAcar
si aiba moqtenitori cu aceastS. calitate?
Sir vedem, dar, ce este inteligenla qi cllm o
putem identifica.
Dintre cele peste patru sttte de definilii, pe
care le-a inventariat psihologul J^ Guilford' ne vom
opri Ia Lrna care, chiar dacii nr-r indeplinegte condi-
1iilc unei definilii clasice (prin gen proxim qi dife-
renli specificd), cste acceptabila prin aceea cl
surprinde, dupir plrerea noastri, tLspectcle esenliale
ale-acestei vatiabile psihice.,'gadar, voirr considera
inteiigenla acea capacitate cognitiv-opelatorie ,a
inteleituiui de a relolva probiemc (situa!ii) toi,
fie in clomeninl practicii, fie in ce1 a1 teoriei' In-
rr-un Dic{ionar cle psihotoglie socisld trditura $tiin-
tifica gi Enciclopeclicl, Bucure;ti, 1981) sint. enu-
inerate' nu rnai lltllin de 12 fr-rnctii (operatii) ale
inteiigcnfei.
Creclem ci l-rota eseirlitlla a intc'iig'tltllt'i constii
ln forla (capacitatera) ci de a rezolva problema
pusi (situalic nouir) firir a face apel nici la instincl.e,
i-ri.ci ln cuno;tinle1e sau deprinderile invirlrte, ci doat
prin folosirea perspicace a rcsttrselor intelectului.
bmul inteligent girseqte raoid solulia ttnci.probleme'
In popoi, pentrr-r inteiigcn{ii se utilizeazi di-
verse sinonime ca: istelime, agerilxe cle minte,
deqteptaciune, iscusiuli q.a. in fond toate acestca
desemneazi cam aceeagi capacitate a minlii cuiva,
datorita cSreia realizeazl performante intr-un do-
meniu de activitate.
Dirn divcrsitatea manifestdrilor de inteligenld'
psihologul C1. Hall a stabilit urmitoareie tipuri
5g

{in funclie de domeniile in care opereazd qi a varia-
i:ilelor psihice implicate): a) inteligenfl teoretici.
sau abstractd, b) inteligen{5 practicd sau tehnici,
c) inteiigenla sociali Ei d) inteligen!d administrativd.
Inteligenta teoreticS. sau abstractd este solicitatd
de activitali teoretice (in Etiin!5) pentru descoperirea
unor legi. principii, teoreme.
Inteligen{a tehnicd este o formd a inteligentei
practice .gi constA in infelegerea rapidi a relaliilor
spalierle gi funcfionale, a diverselor componente ale,
unei magini (aie unui aparat).
lnteligenla sociall se manifestd in procesul adap-
tlrii sociaie, prin relalii Ei acliuni adecvate situa-
[iilor c'oncrete.
in ultima vreme a intrat in circulalie un rnou
concept, cel. de inteligenld artificialS. Ea este de
fapt rezultatul consfu:uirii unor rna;ini (computere)
care si fie in stare s6 rezolve probleme noi, uti-
lizind aceleagi strategii gi aceleaEi operalii pe care
ie are inteligenta uman6. Pentru aceasta noi,Je
rnaEini au depigit faza programdrii algoritmice Ei
au ajuns la o programare euristicd.
Inteligenfa fiind o capacitate, o forli gi un instru-
ryrent al intelectuiui rlman, valoarea ei este deter-
minatii de modul in care este folositd. AFa duph
clrm energia nucleard a fost utilizati atit in scopuri
constructive, in folosul omului Ei al omenirii, dar
gi pentru producerea de calamitSli incornensura-
trile, tot aEa Ei acestui instrument al intelectului
Lrman pot sd i se dea intrebr-rin{5ri diverse: de rla
foarte utile pind la foarte nocive. Cite opere valo-
roase (in Etiinfd, tehnicS etc.) a produs inteligenfa
pusd la lucru de-a lungul secolelor, dar Ei cite de-
zastre Ei calamitdli s-au datorat tot ei?
6,0
Aqadar, problema principala a utilizdrii inteli-
gentei este una de etic6, adica de folosire a ei qi
a produselor ei in folosul omului Ei al omenirii.
3. Voinfa
In viala de toate zilele auzim aprecieri de felul:
,rA avut voinfir puternici qi de aceea a re,.lgil( sau
reversul: ,,Este }ipsit de voinfd gi nu va realiza
nimic((.
In cele ce Llrmeazd vom iucerca s5. vedem ce
€ste acel ceva cll puteri ,,miraculoase(( pe care'
daci il ai, reuqegti, iar daca-li lipseqte, eEuezi. Deci,
ce este voinla?
Voinla este un proces psjhic cu ajutorul chruia
realizdm o acliune conqtienti in vederea atingerii
unui scop, inldturind obstacolele.
Pentru a inlelege mai bine procesul (fiindcd
voin{a se desfdgoari procesual), sd incercdm s5-i
descifrdm etapele ;i modul in care se articul'eaz5:
a) IJn act voluntar incepe cu o intenfie, cu o
dorinfa de a realiza ceva.
b) Intenliei ii urineazd gi rnotivarea ei: de ce
vreau sd fac acest lucru? Motiveie, care au rolul
unui suport, pot fi diverse: trebuinle organice, soli-
citiri sociale (ale unui prieten), trebuinle spirituale
sau de alti nalurd.
c) Momentul urmitor il constituie lupta moti-
velor. Cdci, de obicei, apar mai multe intenlii sau
mai multe dorinle, fiecare avindu-Ei ca suport
motivele ei. Chiar qi pentru realizarea aceh,riaqi
lucru, poate exista o pluralitate de motive. Lupta
61

dintre motive se d6, ca orice lupti, cu ,rarme(:
unelc motivc all narme ralionale(, alteie ar,i'rrarme
din arsenaiul afectivitalii(, iar altele vin la
"Iupt6
cu rrarme primitive( (instinctele).
d) Cum oricc luptd are utr sfirqit, qi cea a noti-
velor se sfirge;te cu luarea unei hotdriri, a unei
clecizii. in luarea hotdririi, conceplia (nu neapdrat
llozofich) a celui in cauzE este cle un'real spnijin.
Cind, insti, cel ce ia hotdrirea este labil sufletelte,
simte nel'oia sd consulte pe cineva cli'n afarir, care
s6-i dea un sfat, un indemn.
e) De fapt, oricit de puternicd ar fi hotdrirea,
ea nu este caracteristici pentru actul de voinli,
care poate fi consicierat ca valid numai atunci cind
cel iir cauzl trece la indeplinirea hotdririi. Citi
dintre oaneni nu iau hotiiriri frumoase, lludabile,
dar tergir.erseazd indepiinirea lor. Pot ei fi socotiti
oiurreni de voinla?
O rroirrl5 este putcrnici gi eficienta daca inde-
plineEte citeva caiitlti.
Una dintre aceste calitili se refcrir la rapiditatea
cll care sc va lua o hottirire.
Omul de voin!.{ ;tie ce vrca ;i vrea ce stie"
Departe dc a fi un sirrplu joc de cuvinte, sintagma
de mai sl,ls pur-]e in evidenlir calitatea motivelor
care stau la baza unei hotdr:iri, rationalitatea lor.
; gti cc vrei inseailnd a area motive bine inte-
rneiate.
Prornptitudiirea este de asemenea o calitate a
voinlei gi ea se referii la distan{a, in timl:, dintre
hoterrire $i indepdrtarca ei. La omul de vointa
aceasta distanlir este micd, adicd cel in cauzir nu
tergiverseazir.
Pcrsevercn{a este caiitatea voinlei care se mani-
festi in lupta cu obstacolele. Omul de vointl inli-
11l
turi prin perseverenfA obstacole care i se pun 'in
cale, fie cA este vorba de obstacole obiective (lipll
ur".,i obiect i'lecesar lxntru efectuaretr lucririi,
Iipsri de bani etc.), sau sii-]t niqte obstacole subiec-
tive (cornoditate, lene etc.)'
Culajul __ numit 9i b6rbirlie
-
gslg acea 'cali-
t;rte a voin{ei care se manifestir ciird indeplinirea
nnei acliuni, deqi temeinic motivatd' comportir
niscuri. Cel care infruntd (suporttl) risctirile este
ut'l ol11 curaios, calitate pentm care opinia publicir
ri elogiazi.
Aieseori, unii oameni confundh voinla cu feno-
i,nenele negative de voinl6: cu incip6linarea qi cu
negativisrnul.
"A;a, de exemphl, unii pirrin{i se mindress cind
copil;l lor se incepetilleaza sa faca sau sir nu faci
(negatir.isrnul) ceva gi previd in el un viitor om de
voinga. E-qte o irrare greEealai, lrentru cd incipllinatr'rl
actioneazl fard sA aibi motive ralioirale' ,,Perseve-
renfa(( iui in indeplinirea unui act este in contra-
clicl,ie cu opinia general5 Ei ea are de nrulte ori
ca bazi un caPriciu sau un orgoliu.
O altir manifestarc negativi a vointei este impul-
sivitatea. Omul impulsiv aclioneazl sub presiunea
unor stdri r't"r.rout" (suplrare, furie)' neputindu-rsi
controla activitatea. Cici, a fi orrr de rrointi inseamni
nlr numai a acliona, ci $i a te putca stdpini' sti-
pinirea de sine fiind o calitate valoroasi a voinlei'
-Co,
impulsivului ii iipsesc tocmai ,,frinele(( care
si*l opieasch de }a sivir;irea ltnotr acte nesAbuite'
Educafia (ar-itoeducafia) voiirtei constituie o obli-
galie peniru fiecare din noi' Ea presupune inlele-
gerea mecanisinului voinlei qi o sisternaticl activi-
tate de exersare a calitSlilor ei. A ne deprinde si
aclion5m nurnai clupd ce ne este clar ce avem de
fdcr.rt, se nlr tergiversirn indeplinirca unui luclu,
().)

sd L-iptdm pentru invingerea obstacolelor, ori de
ce naturd ar fi e,le, sd. trecem, neintirziitt, de la
intentie. la faptd, iatd citeva din exercifiile care fac
drn vourta noastri un bun aliat in realizarea
noaslri ca oameni implinili.
4. Deprinderile
I)ei:rinderile constituie gama largd. ar con-]ponen_
teior tuturor activiterlilor omului: onul merge, du_
pb ce a deprins sd meargi, vorbeqte, dupd cJ a de_
prins sd vorbeasc;i, citegte, dupi ce a deprins s6 ci_
teascd, scrie, dupi ce a deprins s6. sciie s.a.m.d.
Iata deci c5, parafrazindu-l pe Goetire, arn' putea
spune: ,,1a inceput a fost cl.eprindereair. Ailic5 orice
activitate lncepe prin a fi invitati in pdrtile sale
componente, acest-ea fiind tocmai aeprirrA"rii;.
- --
l)eprinderile sint, deci, componentele automa-
tiza.te ale oricirei activitdfi (fizice sau intelectuale)
conEtiente.
Curn se ajunge la automatizar,ea acestor com-
ponente?
Conditia de bazd a formdrii o::ic5ror cleprinderi
este repetarea. Dar nu orice repetare duce la forma-
rea deprinderii, ci numai o repetare sistematici Ei con_
stientS. Repetarile mecanice, incoerente, nu sint e_
ficiente, ci aonstituie doar pierdere de vrelre.
Procesul de formare a unei deprinderi cunoas_
te mai multe faze, rnai multe etape.
Intr-o primd etapi, celui cdruia vrem sd_i for_
mdm o deprindere, ii oferim un model, aAica ii
demonstrdm succesiunea desfaqurdrii actelor. IJe
64
,rrirmirli-10 ii clemonstrAm deprinderea de a rnerge cu
bicicicta indicindu-i operaliiie: o incdlecam, aqezern
i;iciorul pe o pedalA, apoi pe cea de a doua $i ince-
ircm si rotin pedalele succesiv pe fiecare. Desigur
c:t demcnstralia aceasta o inso{im de explica{iile
rieccsare: ,,prive;ti inainte, incerci sd-1i menlii echi-
Librul stabil $.a.".
ln etap: urmitoare, cel ce dorelte si deprindA
rnersul cr-i bicicleta va excrsa cele ce le-a vdzut Ei
auzit cle la mode1. In aceasti a dor-ra faza se pot dis-
ringc clouir subctape: una, analilici, in care pre-
clcriini amdnuntelc, gi cea de a doua, sintetich, in
cere amdnuutele se asambleaz6 intr-o migcare u-
l'iitalir.
Proccsul cxcrslrii este insolit de activitatea de
inclrr-rmare, activitate in care,,instructorul(' subll-
niazir rni;ciirile f:icr-rte corect, elogiindr-r-1e' lsi corec-
';,::tzA pc cele cxecutate incorect, arf,tind in ce a
rlir.stai greqeala .!i cum trebuie corectatA. La ne-
r,'.,i.r se demonstrcazi din nou.
in cca c1c a treia fazd (etapd), cel care-qi insu-
qcitc o deprindere desfaEoari o :rctivitale indepen-
clentil, autocorcctindu-se mereu, pina la execularea
t'l corectd. in aceasta fazd locul conlrolului exterior
{i:rin crteioceptori) este luat de controlul inte-
xlirr (prii-l prcprioceptori), adicir, dupir o expresie
i:'rc:ctirl,enitA deja in limbajul comun, omul ,rsimte{(
cl:rcir executd corect sau nu. Agadar, in locul contro-
liriui conltienl se instaleazi controlnl prin incon-
sticnt. r:ici orice deprindere form;rtil este, in fond,
,,9r-tr.c|uat5.(r de incon;ticnt'
lir mod obi;i-ruit, cind se vorbe;te de deprin-
Ceri, oamenii se dr-tc cut giirdr,rl ia deprinderile rno-
tlrii. Garna clcprlnderilor este insi mttil mai larga'
ir-i scnsul ca alirtttri de deprinderile motorii mai
exista dcprinderile perceptive, deprinderi ale me-
5
- Psiiroioqia pentru toti 65

moriei, deprinderi afective, deprinderi verbale $i
chiar deprinderi. . . logice, cuprinse gi ele in marea
familie a deprinderilor inteiectuale.
Marea calitate a deprinderilor este stabilitatea lor,
adicd, odatd formate, nu se mai destramd: cel care
a invalat sd inoate, va avea aceastd deprinclere toa-
tA viafa, acelagi lucru fiiird valabil gi pentru alte
deprinderi.
Importan{a deprinderilor este mare pentru ori-
ce activitate, fiindca ele asigurd. indeplinirea aces-
teia cu ugurin!6, cu rapiditate, cu lejeritate gi fara
gregeli. $i astfel, activitatea bazata pe deprincieri
temeinice devine mai eficienta.
De altfel, drumul spre mliestrie, in orice domc-
niu, este de neconceput fdr5 existenta unui sct Ce
deprinderi adecvate. De obicei, cind se vorbeqte de
mdiestrie (Iiteratur6, tehnicd etc.) lumea o asociaza in
mod firesc cu talentul. $i acest h-rcru este pe de-
plin intemeiat. Numai cd talentul se cere
'puS
la
treab5(', adic5 exersat. Iar exersarea ne duce, cll
necesitate, in p,erimetrul dcprinderilor. 1n exersa-
rea miiestritl a ,,Baladei(( lui Ciprian Porumbescu
greu s-ar putea decela talentul de exersare, deci de
formarea deprinderii, granifa lor este foarte labilA.
Talentul inseamni perfecfiune, iar la perfec{iune
nu se poate ajunge decit prin exerci{iu sistcmatic
gi perseverent, deci prin deprinderi. Acest lucru este
valabil pentru orice performanld (in arta, in sport,
in crealia tehnic5, in cea qtiintifica etc.).
Transfer ;i interferenfd. procesul formirrii unor
deprinderi se desfdgoari uneori cu mai multa u;u-
rinld, cu mai multa rapiditate. lntrebat, ccl in cauzir
marturiseqte cd a mai fircr:t cindva ceva aserli.inii-
tor. .
Agadar, deprinderile vechi, consoliclatc, ulu_
reazd procesul de formare a noilor deprincleri, cind
intre eie existd elemente de asemitnarc si.,_, clc iden-
litatc. A;a, clc exemplLl' uoi' r'onratlii' tlt- ii'rsil5inr
ir,i u;or:' clc'princler-ile c1e vorbile a linlbii ft'auceze
tiiriacri foarte multe elclr('llte de lexic st- rsean-linir'
ar.incl etceeagi irrovenien!ir, linrba latinir' lli: asellle-
"".i,
g".-unii-invata mai ufor lillba cilgiez:l' clin
ace.ktiqi moti'e. Acest fe'otlc'n sc llllilfcsttr frttrl-s-
f er Tiazitiu sau, simplt; , trcnzs.f er'
' f;xistir insa qi situaqii iu care deprinderlle I'echi
f ac clificili'1 insuqirea rioilcr clcllri Irdt'ri' Este crrznl
rinei ctractilografe care a invirlilt ltte-'cria pc o 111a-
iii-ri
".t
o airurnitii claviaturir, iar clr'lpii cc a itltrat
i""ro.n:i"i" i s-a dat o ma;ini cu litercle a1tfe1 dis-
;;;-: i;
"-;
ftrcc iuerc'u gre;cii cle clactilografiere
iri ,'ro.,o ma;inil. Feir.otrret-rul poarli-r nui.trele de tt'rtn's-
.l er nt'lltLtir sttrt intct'Jet'cnt't'
' O-tirsttuintetc. I{uItA LLtntc uorlfulld;l cele clouh
t-,nli""i, J"princlerile li obi"ntr ir-rlele' f olosindl"-1e
irtilit"tttliuire. Grc;eala i-rll este prcit.l-Irarc' fiirrdca
in" prlrto dirl aceea;i lanrilie, a;tctclor autorlati-
ztrle.
lolu;i, obistlr.rirrtr:iLr illt cevil in-plus fatii de cle-
prinCcri: irebuir-rta clcl tt lc practicll'^Urn-riitorul creryl-
irl'-, ,r"a,ult cfr t-it fi crorrcludctrt' Artem cleprinderea
:i" ,t' .;il .it'tJ .., frtccm it-r conformitarte cr-r ccrintele
acestr-ri act: cr-trsit', cotllticirt "si
e'xpresiv' l)ar ilm
Juti,-rait obil'ruir-rfa citittih-ri cind utt ptttc'tl triii firrir
t,i ;iiittt rlaclar. clc'prirrcicrea plus s-ursa t-t-totivtl!io-
"
i l i' lit.'friiit-tta; i,r.t.trctizt-r ccna!ia obisnrti n{ci'
1)epr:inclcrilc sint neutre in siue' pe cir-rd.obi;-
''',ri,.1cie
pot fi pozitir''e lspllalll pe clinti'
::]l]"',!:-
tul lenieiiei, lc'ctura beletristicii) sau
-neliriltl" !l-t]=
ni.t.,t, "
aLcoolismul etc')' Din aceasti ilcrspcctl'a
obignrii,rlcte pot fi confunclate c'u pasir'rrrilc llcga-
tiYe (paiimile). ecc,stea din urn-ri-r fiind baza aiec-
ii"il ,i ol:i,.nuinte'lor; ilclicil o obi;nuintir (actul) trh-
icste prin ,,scrtat' sa cfectivii (pasiunea)'
B6
(t7

Dragan, Ion - Psihologia pentru toti

Dragan, Ion - Psihologia pentru toti

Recommandé

Contenu connexe

Tendances

Tendances (18)

Similaire à Dragan, Ion - Psihologia pentru toti

Similaire à Dragan, Ion - Psihologia pentru toti (20)

Plus de George Cazan

Plus de George Cazan (20)

Dragan, Ion - Psihologia pentru toti