Dr. aurel popescu balcesti

1. Dr. AUREL ,POPE,SqU~BALCE~TI
". .
SUFLETUL IN TIMPUL VIETII..., " .
~I DUPA MOARTE
.
C~n~tiinta umana,
Con~tiinta cosmidi .
EDlTURA TRIUMF
2004
- -

2. Cuprlm
Prefata. . . . . . . ~. . . . . ~ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
Cuvant introductiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Diferite conceptii privind localizarea spiritului in ...
corpul uman . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . 13
Con~tiintaumana, con~tiintacosmica,emanatie"a ...
spiritului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Con~tiintaomului in stare de somn. . . .. . . . . . . . . . . 47
Spiritul-con~tiintain starea de somnambulism. . . . . . 52
Evolutia con~tiinteiumane de-a lungul istoriei . . . . . 78
Unicitatea con~tiintei . . . . . . . . . . . . . . . 98
Cuvant de incheiere . . . . . . . . . . . . . . . . 101
Bibliografie. . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . 109
- ------

3. Pre/alii
-$tiinla spirituala ne relevafaptul cajUnla umana este alca-
tuita din trei entitali: corp, sujlet ~i spirit:
Dupa- moar.tea corpului fizic, sujletul ~j spiritul omuluise~
efiber.eaza din inchisoareapecare le~ofacecorpul ~i i§i con-:-'
tinua existenla intr-o alta lume, 0 lume paralela cu a noastra,
cu care se intrepatrunde, dar pe car.e omul piimantean nu>o
poate percepe.
.Spiritul-suflet al omului,formeaza in timpul intruparii, con-
~.tiinfaomului care cuprinde gandir.ea, vigilitatea, voinla;jude-
cata, memoria ~i toate procesele psihke, aceasta con~tiinla
umana piistrandu-se dupa mfJarte identificandu-se cupersona-
t litatea omului din viala pamanteasca. Mai mult c~iar, dupa ce
"
con~tiinlaumana se elibereaza 0 data cu moartea, ea devine
_ - mult mai ampla ~imai complexa cad ea cuprinde ~iamintirile
- din toate vielilepamante~ti anterioare pe care ~iIe aminte~te
· cape n~te claseale unei~coli,fiecare clasiisuperioaraurmand
a aduce 0 evolulie a spiritului. Mai mult decat atat, i,!trucatin
planul astral dispar no/iunile de Spaliu ~i Timp, con~tiinla
omului, devenind con~tiinla cosmica, i~ivede ~i urmatoarele
sale vieJipamante~ti,prin incarnarile ce vor urma, chiar daca
acestea se vor desfi~ura peste zed sau sute de ani.
Aceasta arata ca con~tiinla umana este 0 mica parte din
con~tiinlacosmica,plecata pe pamant din sanul ei ~ireintor-
candu-se in ea dupa moarte. _
in cuprinsul carlii se descriu ~idiversele conceplii privind
localizareaspiritului-con~tiinlain corpul uman, trecand in re-
vista cu argumente ce sus{in~i altele care nu Iesuslin, locuri
ca:glandapinealii, inima,plexul solar, ventriculiicerebralisau
7
L

4. --- --- --- --
substanla reticulata din trw1chiul cerebral, ipostaza pe care 0
susline ~i autorul.
Omul dupa moarte i~icontinua existenta, intr-o altadimen-
siune nepenetrabi/a de organele noastre de sUnl, con~tiinla lui
persista ~i va evolua in dcluri de spirit incarnat ~i de spirit ti-
ber, in spaliul astral dupa moarte, aceasta prin reincarnari suc-
cesive pdna cdnd va reu~i sa se etibereze de stigmatul pacatului
original', care defapt a determinat viala lui in materie. Spiritu-
lui - con~tiinta din planul astral, ii lipse~te numai corpul fizic,
dar ~ip'e acesta ~i-lpoate imagina prin gdnduri.
Cu acest corp invizibi/, el vine pe pamdnt in mijlocul nos-
tru, inceardi. sa ne vorbeasca, sau sa ne atinga, dar observa ca
mdna lui invizibi/a pentru noi, trf!.ceprin obiectele pe care vrea
sa Ie atinga, neintdlnind nid 0 rezistenla. Cu vederea astrala
pe care i-o con/era corpul astral ce insole~te spiritul, in atmos-
fera terestra, spiritul- co~tiinla vede toata panorama vielii de
pe pamdnt, i~i vede corpullipsit de viala (Jinmormdnt, cum se
descompune, f~ivede rudele care flpldng §i inlelege toate gdn-
duri/e ce i se, adreseaza cu simpatie sau cu disprel.
Con~tiinla spiritualaformdndu-se fn planul astral, de unde
vine la fntrupare, este sub influenla fluidelor astrale ale plane-
telor sistemului nostru solar §i ale celor 12 constelalii astrale,
careformeaza cele 12 zodiace. Aceste fluide astrale avdnd par-
ticularitali/e lor, VOl'determina diferite caractere ale co~tiinlei
oamenilor, un mod diferit de a vedea viala §i lumea in ansam-
blullor, acestea vor diferenfia spiritele incarnate §i va explica
modullor diferit de exprimare.
Acesta este §i motivul pentru care cred ca nu'toti dtitorii
mei au puterea spirituala de a fnlelege sensul idei/or acestei
carli, cad diferenfierea spiritelor este determinata de factori
astrali §i de nivelullor evolutiv, cu cdt vafi absolvit mai multe
clase ale §colii pamdnte~ti fn mai multe vie/i, eu atdt mai mult.
omul vafi mai spiritualizat.
- --- - ~--

5. ".~ .
Cuvant introductiv
Intreaga lume se indreapta catre moarte, tot progresul nos-
tm, vanitatile noastre, placerile, bogati~~icunoa~tereanoastraj
toateau acee~i fmalitate,moartea.Acesta estesingurullucm pe..
care nu-l putem evita. Ora§eapar ~idispar, imperiile se nasc ~i
se prabu~esc, civilizatii noi se dezvolta ~idupa aceea dispar,
planetele insele expiodeaza ~ise transforma in praful cosmic,
pentru a ajunge in atIbosfera altor planete. Moartea este srnr-
~itultuturor lucrurilor, al vietii, al frumusetii, al bogatiei ~ial
puterii. Sfintii mor ca ~ioamenii pacato~i,regii ~iimparatH,la
felca cer~etorii,cu totii ne indreptam catre moarte ~itotu~ine
agatam cu disperare de viata, tara sa cunoa~tem de ce facem
aceasta,caci viata este numai 0 iluzie.in fiecarezi, mor"oameni
injurul nostru ~itotu~ioamenii continua sa lupte pentru a trai,
crezand ca ei nu 0 sa moara niciodata. Aceasta este marea
iluzie avietii.
Oare nu exism nimic permanent in aceasta viata trecatoiue?
Nu existanimic inlauntrul nostru, care sa dimanain viata atunci
cand corpul moare? Jar daca exista, care este destinul sau?
Unde pleaca? De unde a venit? Acel ceva nemuritor din fiinta
noastra este spiritul, sinele supremoAcesta nu este supus na~-
terii ~inici mortii. EI se exteriorize~a prin intermediul mintii
~ial trupului. Pentru a cunoa~te lumea materiala ~isa 0 inte-
leaga,el i~icreeazaun corp pe care it folose~tepana la epuizare
dupa care renunta la el ~ii~iasuma un altul ~ia~amai departe.
Toti ne-am nascut din etemitate ~ine intoarcem la ea, dici
spirituIomului este dincolo de viata ~idincolo de moarte. Omul
9
- --

6. este ternar, fiind format din trup, suflet ~ispirit~o~parte';estene'"
muritoare ~iindivizibiHi,acesta este spiritul, o.parte.pieritoate
~idivizibilii,acesta este trupul, sufletul care Ie une~tefac~ par-
te din amandouii,el'intrii in alciituireacorpului fluidic,~ieteric
asemanatortrupuluimaterial,care tara acest dublu invizibil,n-ar
putea avea nici viatii, nici mi~care,nici unitate. Omul este su-
pus sugestiilor spiritului sau, aflat in Eul sau, sau instinctului
trupului, dupiicum prefera una sau alta, corpul fluidic se eteri-
zeaza sau se ingroa~a,se unifica sau se descompune.
Dup~ moartea corpului fizic, poate surveni 0 a doua moar-
te a sufletului, care constiiin indepiirtarea elementelor impure
ale corpului astral sau sa sufere chiar descompunerea lui.
Purificarea ~iregenerarea corpului a~ral eterat ~i fluidic,
care este insii~iorganul sufletului, se poate face in timpul vietii
printr-un anume fel de existentii,cu cat un suflet este.mai spiri-
tualizat, cu atat_maimult se va indeparta el de atmosfera pii-
manteasca.
Sufl~tul superior, se manifesta omului, numai in vis sau in
stare de extaz, caci atunci spiritul omulu~pariise~tecorpul fizic
~icalafore~tein lumea spiritelor din spatiu cu care constituie
impreunii con~tiintacosmicii, sinteza sufletului cu materia, re-
prezinHidoua fete ale substantei unice, ce se gase~tein spirit.
Spiritul omenesc vine din cer ~ise intoarce tot in cer, ciici
numai spiritul este nemuritor. Sufletul devenit spirit pur, nu-~i
pierde con~tiinta ~i individualitatea sa, dimpotriva ~iIe dez-
voltii inHilnindu-~i prototipul in Dumnezeu. EI i~i mentine
memoria vietilor sale piimante~ti,a felului cum au trait ~icum
au murit, a copiilor ~iparintilor lor.
Faptul.ca spiritul pur i~imentine toate aceste facultiiti este
foartegreu de explicat, avandin vedere ca in viata piimanteascii
aceste atribute, spiritul ~iIe manifestii prin intermediul mate-
riei, al substantei nervoase din creierul uman, ori in spatiu ex-
[stiinumai fiinte spirituale eterate. Nu existii substanta mate-
10

7. riaHicare sa inglobeze ni~tecuno~tinte.Aceasta situatie ne face
sa banuim ca spiritul nu este altceva decat un computer de
energie, perfectionat dar din ce fel ~e energie este alcatuit, nu
r s-areu~itsa se afte.I
I
I!
r
I!
f
I
----- ---

8. Diferile coneeplii privind loeolizorea spiritului in
corpul-uman
Trebuie sa ineercim sa raspundem la intrebarea unde,este
localizat sufletul, unde se atla sal~ul sau in timpul cat este in-
trupat in om, unde deci se afla centrul psihic al omului, ~tiin-
du-se ci procesele psihiee sunt determinate de spirit.
1. inca din antiehitate, oculipii au consider at ca acest
sliltq se ajllJin gltuula pineal a numita ~ Epijizii.
Psihicul nostru influenteazi in mod direct trupul nostru ~i
al altora, psihicul subcon~ent poate sa vindece sau sa dauneze
daciieste pervertit.
Printre marii giinditori ai omenirii care au crezut.ca epifiza
este sediul sufletului este ~iDescartes.
Aceasti glandi ~te localizatiiin centrul creierului, fiind de
dimensiunea viirfului unei.unghii a degetului inic ~iare forma
unuicon debrad Este un organ foarteactiv,aviindeel mai mare
flux sangvin din corp, dopa rinichi, intocmai ca ~itluxul san-
gvin al glandei hipofize. Este organul cu cea mai mare absorb-
tie de fosfordin intregcorpul~icu 0 absorbtiede iod foartemare,
fiind al doilea organ en aceastii absorbtie dupa glanda tiroida.
Nici 0 parte a creierului nu contine 0 cantitate amt de mare
de serotonina, care este un neurotransmititor ~inici 0 parte a
creierului nu poate sintetiza melatonina care este un neurohor-
monoEa nu este inveliti de meninge, fiind in afara barierei
sangvine a creierului, teoretic nemciind parte din creier.
Interventia ei este in exclusivitate data de sistemul nervos
vegetativ, care este autonom, neinfluentat de vointa omului. '
13

9. Aceastaglandapineala este stranscoleral cu glan,dahipofiza,
avandun efortinhibitorfatade aceasta. .
Ea contine de 50 de ori mai multa serotonina decat oricare
alta parte a creierului ~itot ea secreta un hormon numit mela-
t?nina care este,strans legata de serotonina neurochimica ce se
afla i~magazinataIn veziculele sinapselornervoase, cu ceamai
mare :;oncentrareIn creierul mijlociu, hipotalamus, sistemul
limbi.c~isubstanta retic.ulata.Se considera ca aceste zone sunt
cele care fac legatura dintre creier ~isufletul de provenienta as-
trala.
Serotoninaeste un neurotransmitator implicitIn foartemulte
fenomene mentale, inclusiv In ciclurile somnului. Ea este un
precursor al melatoninei cu care alterneaza In functie de suc-
cesiunea dintre zi ~inoapte, melatonina fiind sintetizata de
glanda pineala.
Maximum de concentratie al serotoninei este In timpul zilei
iar maximum de concentratie de melatonina este In cursul
noptii. Aceasta alternanta este rupta daca te afli In permanenta
la lumina, determinand mari tulburari psihice.
Intrucat melatonina se afla ~iIn retina, s-a atribuit glandei
pinealedenumireade al treileaochi. .
Melatonina determina pigmentatia ocltilor, regland canti-
tatea de luminacare ajungepe fotoreceptoriiretinei, din aceasta
cauza culoarea ~iintensitatea lumihii determina modificari de
cQn~tiinta,acestea fiind atribuite spiritului.
Se c.unoa~teca deta~areacorpului astralla mediumi, se face
InIntUliericsauIntr-o lumina ro~ie.De asemeni, fantomeleapar
in ~ediutelede materializare tot In acelea~iconditii, ectoplasma
din care se formeaza ele, se deta~eazamai u~orde corpul medi-
umuluiin astfelde conditii. .
Melatonina este hormonul care determina somnulla Intu-
neric, ea se concentreaza maximum la 3-6 ore de la instalarea
Intunericului. '
In afarade serotonina ~imelatonina,glandapineaUimai pro->
duce 0 serie de substante numite Beta-carboline din care face
14

10. I
!
.parteHart'fi~lina,.cu mari proprietati halucinogene, cu efect pu-
te:rnicinprocesele psihice 1?iin perceptia extrasenzoriaHi.Har-
malina este,instnmsa corelatie cu concentratia vasopresinei din
.~ftnge~icu retentia de apa, fenomene care se constata prezente
,lapersoanele ce prezinta mi~carioculare in timpul visului cand
se~tie ca spiritul ~icorpul astral i~itraiesc viata lor astrala.
~amanii obtin deta~areapsihicului, folosind 0 beta-carbo-
linanumita PINOLINA,.careconsumata in doze mari provoaca
. viziuni~ihalucinatii.Consumulincantitatemaimareprovoaca
deta~areacorpului astral ~ivederea astrala, cand putem vedea
prin lucruri iar materia 0 vedem transformata in energie. Acti-
vitatea glandei pineale este data de hipotalamus prin interme-
diuI inervatiei simpatice.:Nivelul maxim al melatoninei este
noaptea catre orele doua, cand concentratia de serotonina ~i
cortizoleste cea mai scazuta.Aceasta concentratie maxima este
strans legata de somnul 'Cuvise,.care este insotit de mi~tarea
brusca a globilor oculari.
Melatonina influenteaza sistemul de activare reticulara, care
prelucreaza perceptia subliminala a subcon~tientului,avand le-
gatura cu con~tiinta~iinformatiile telepatice. Acest sistem de
activare reticulara se afla in parteasuperioara a trunchiului
cerebral ~ireprezinta partea ceamai veche a creierului, echiva-
lenta cu cea a animalelQt:,i~ferioa,re,.c~ de exemplu.~,ramelor
~iel constituieelementulfundamental al con~tiintei.Viseleapar
la intervale de 90 de minute; pe toata durata noptii. Pinolina
este cea care in fapt determina visarea, datorita proprietatilor
sale halucinogene, in timpul visului spiritul i~itraie~teviata sa
astrala, iar prin vederea astrala vede imaginile din vis.
Melatonina are Mectantiepileptic ~icontribuie la suportarea
unei stari de stress',0 perioada indehingata de timp. Este ~tiut
ca in ~colilede initiere din antichitate,candidatii la initiere erau
supu~iunei stari de stres indelungat,pentru a se putea deta~acu
spiritul ~icorpul astral de corpul fizic.
15
'- - ---

11. - ......-..--- --. _.- -...
La fel se inmmpHi~iin pregatirea ~amanica.in mod normal
glanda pinealaindepline~te functia de antidot impotriva stresu-
lui, formand 0 conexiune inversa cu hipotalamusul ~ihipotiza.
Glanda pineala, are 0 semnificatie de ordin general cu sis-
temul CHAKRELOR. Se cunoa~te ca absorbtia fluidelor, ce
formeaza corpul eteric ~icorpul astral al creierului, din univers,
se face cu ajutorul a 7 centre de absorbtie.Aceste centre de ab-
. sorbtie, sunt strans legate de energia Kundalini, care are un rol
determinant in producerea co~tiintei omului.
ActiuneaacestorCHAKREasupracentrilornervo~isepoa- .
te compara cu manevrarea unui intrerupator. Trezirea energiei
Kundalini care se afla in stare latentii,stimuleaziiactivitatea de
ordin psihologic, psihic ~ispiritual. Conceptul yoghin, descrie
sistemul CHAKRELOR ca 0 coloana vertebrala cu trei canale,
care se intersecteaza, punctele de intersectie, reprezentdnd sis-
temul CHAKRELOR. Aceste trei canale corespund celor trei
forme ale sistemului nervos: sistemul nervos central, sistemul
nervos simpatic ~isistemul nervos par3$impatic.
CHAKRA bazala, este situatii la v3rful coccisului, in peri-
neu ~i este legatii de sistemul urogenital. A doua CHAKRA.
este situata la baza cordonului spinal, in partea de jos a abdo-
menului ~ieste legata de sistemul genital. A treia cHAK.RA
se afliiin spatele ombilicului ~ieste legatiide plexul solar. A
patra CHAKRA este situatii in spatele inimii ~ieste legatii de
plexul cardiac. AcinciacHAK.RAestesituatiiindreptulcefei
~ieste legatiicu gatul.A ~aseacHAK.RA este situatiiin glanda
pineala ~ieste consideratii cHAKRA de comanda. A ~aptea
'CHAKRAeste CHAKRA coronara, situatiiin cre§tetulcapului.
Actienand aceste CHAKRE, devenim fiinte mai co~tiente din
punyt de vedere spiritual.
Functia principala a glandei pineale constii in mentinerea
ceasului biologic zilnic in functie de pozitia soarelui, lunii ~i
anului, in functie de lungimea zilei. Ea realizeaziiimpreuna cu
glanda hipofizii, secretia tuturor glandelor eusecretieintema
din organism.
16

12. I ActivitateaCHAKREIdin dreptulinimii,deterniina0 manre
a vointei omului ~i este in legatura cu simtul tacti!. CHAKRA
~ plexului solar, provoaca imbatranirea, d~caderea ~i emacierea
prin arderea a ceea ce yoghinii denumesc "nectarul nemuririi".
Plexul solar este sala~ulsentimentelor ~icurajului ~ieste legat
I de digestie.
CHAKRA radacinii cordonului spinal, este l~gata de toate
fazeIe incon~tientului ~i de subcori~tient.Este de asemeni in
iegatura cu dezvoltarea uterului ~iproducerea de progesteron
~itestosteron.
. CHAKRA plexului coccigian este strans legata de prostata
~itesticul la barbat ~ide uter la femeie. Ea reprezinta sal~ul
energiei Kundalini, avand legatura directa cu energia sexuala.
Glandapineala este considerataCHAKRApsihicului fiicand
legatura dintre trupul omului, ca corp material ~iaspectul psi-
ho-spiritual al fiintei noastre, reprezentat de suflet ~ispirit. Se
~tieca cele mai multe decese, se produc noaptea intre orele 1
~i3, cand secretia de melatonina este maxima.
Activitatea glandei pineale este corelata cu modificarea
campului magnetic, modificand campul magnetic, se modifica
secretiademelatonina,careseaflasubcontrolulCHAKRELOR.
Glandapinealaesteceasulbiologiccareregleazaciclulsomn-ve-
ghe, pubertatea ~iimbatriinirea.
Glanda pineala ~iin mod special secretia de melatonina de
catre aGeasta,este afectata de campurile electrice ~imagnetice
ale pamantului; un camp magnetic slab, determina 0 secretie
scazuta de melatoriina,iar 0 modificare intensa ~ide scurta du-
o rataa campuluimagneticin ambelesensuri,inhibasecretiade
melatonina.
Am amintit ca in pregatirea celor ce doreau sa se initieze in
templele din antichitate, pentrua putea obtine deta~area spiri-
tului, corelat cu actiunea glandei epifize sau pineale care are
rolul de a cre~te rezistenta la stres, a~e~tiatreceau prin grele
i)Icercari psihice. in acest sens am sa prezint pregatirea prin
17
- - - -- --

13. care trebuiau sa treaca c~ndidatiice urmau a se pregati in Egipt
la Sfinxul din Sieh.
Pt:inprocesul de initiere, care a atins eel mai inalt nivel de
dezvoltare in antichitate, cei initiati au putut obtine cuno~tinte
despre evolutia divina a omului ~idespre cosmogonia univ~r-
sului. Ei au cunoscut interventia spiritelor celor mai inalte din
ierarhia cereasca asupra formarii universului. Astfel formarea
eelor 12constelatii cere~ti,care aIcatuiesc zodiacul s-a datorat
celor 12 Heruvimi. Ace~tiHeruvimi au fost asimilati cu sem-
nele zodiacale, iar sfinxul care reprezinta un corp de taur, cu
'ghearele de leu, aripi de vultur ~icap de om, arata evolutia mo-
nadci spirituale intrupate in om, el fiind construitpentru a arata
posteritatii, nivelul spiritual atins de initiatii din antichitate.
De altfel insa~isfinxul reprezinta qetapa unde,cel ce urma
sa se initieze, trebuia sa fadi dovada curajului _sau,puterea de
concentrare ~ide stapanire a viitorului ii1itiat.
Intre picioarele din spate ale Sfinxului, era 0 u~ametalica
cu un mecanism secret de inchidere ~ide deschidere.
Cel ce urma sa aspire la inaltul grad de initiere, era introdus
prin aceasta u~a,de unde urmau 7 coridoare intortocheate, care
dupa ce strabateau mai multe culoare, ajungeau la Marea Pi-
ramida din Giseh.
Candidatul ce urma sa incerce, era ales prin votul secret al
initiatilor. El era condus in aceasta incercare de primii doi ini-
tiati in ordinea varstei.
Odata cu plecare din Memphis, candidatului i se acopereau
ochii, pentru ca acesta sa nu-~i dea seama unde este con9us.
Dupa ce se deschidea u~a ~iera introdus in interiorul Sfinxu-
lui, el trebuia sa coboare 0 scara inspirala cu22 de trepte. Dupa
ultima scara, se deschidea 0 noua u~ade bronz, ce permitea in-
trarea intr-o sala circulara. Candidatul nu avea voie sa-~idez-
lege panglica ce-i acoperea ochii ~i trebuia sa stea nemi~cat.
Cei doi initiati care il conduceau se imbracau cu doua ve~minte
de in albe, doua centuri, una din aur ~i-alta din argint ~idoua
ma~ti,una inchipuind un cap de leu, iar aIta un cap de vultur. .
18

14. -.. . . -.. -..
Ve~mantul alb, reprezinta puritatea magicianului, aurul era
consacratSoarelui,iar argintulLunii. '
Capul de Leu simbolizeaza semnul zodiacal pe care astro-
logii11asigurape tron Geniilor Soareluiiar corpul de Taut sim~
bblizeaza semmil zodiacal sub care Geniul Lunii i~i exercita
cea mai mare influenta. Dupa ce"imbracaucele doua ma~tl,i se
dezlegau ochii candidatului. Acesta se trezea deodata in fata sa
Clltrei monstruozitati, a treia fiind 0 aratare mecanica ce in-
vartea deasupra capului 0 coasa $i din grota de unde se arata
pe jumatate, striga: "Vai profanului ce vine sa tulbm-epacea
mortilor".
, Coasa trecea foarte aproape de candidat, atihgandu-lu~orde
7 ori. Daca candidatul facea dovada curajului sau cei doi initi-
afi i~iscoteau ma~tilede pe fata. Candidatul i~icontinua dru-
mul singur, avand in mana 0 lampa. EI trebuia sa strabata un
culoar stramt~ide mica inaltitp.e,prin care nu putea trece decat
in genunchi ~iin maini. Aceasta reprezinta mormantul de dupa
moarte, din care trebuia sa se elibereze spiritul pentru a pleca
in lumea spiritelor. Daca candidatul evita sa-~icontinue dru-
mul, i se acopereau din nou ochii ~iera scos afara. Daca el se
angaja sa continue, in urma sa 0 placa de bronz ii inchidea in-
toarcerea ~i0 voce lugubra i se adresa: "Aici au pierit nebunii
care au ravnit la ~tiinta~iputere". Urma in continuare 0 scara
metalica cu 68 puncte de sprijin, care se termina intr-un put cu
deschidere larga, apoi continua un drum in spirala ce trecea pe
langa 0 galerie cu 12 sfinqi pe 0 parte ~i 12pe cealalta iar in-
tre ele se gaseau 24 de tablouri ce reprezentau personaje ~isim-
bolurimisterioase.Aici eUntalneaun alt initiatde la care primea
invatatura ce urma. In continuare trebuia sa treaca printr-un
cuptor de foc, care de fapt era 0 iluzie optica ~iprintr-o apa, a
carei adancime nu era cunoscuta, dar care ii 'ajungea pana la
gat. In continuareculoarulajungea in interiorulMarii Piramide.
EI ajungea aiei dupa ce In prealabil i se acopereau din nou
ochii. Acolo era a~teptatde un colegiu al Magilor.
19
----

15. - - __ _0 ._. _ -- --
In iriteriorulcriptei din Marea Piramida erau picturi simbo-
lice ce reprezentau cele 28 de Genii ale omului, cele 7 Genii ale
Planetelor ~i360 de Genii ale zilelor care erau de fapt 0 biblie
ilustratacu lamede aur, cu traditiiletransmise de Hennes-Troth.
In cele patru colturi ale criptei, erau 4 statui de bi-onzce repre-
zentau fiecare un om, un taur, un leu ~i0 acvila, precum ~ista-
tuia lui ISIS care simbolizeaza natura. Aceasta era mcuta diu-
tr:un aliaj din plumb, cositor, fier, aur, cupru, mercur ~iargint. .
Ajuns aici candidatul trebuia sa depuna un juramant prin carel
se lega sa nu dezvaluie nimic din cele ce a vazut.~i auzit. !
Toata aceasta incercare se efectua pe parcursul unei nopti. i
In continuareera condusmtr-omcapereunde se aflaunpat~i~
omasa, i se aratau doua preotese care i se ofereau. Daca can- I
didatul nu se lasa ispitit.era socotit ca a trecut proba ~iprimea I
primul grad, acela de ZELATOR, dar daca era ispitit de cele j
doua preotese, i se taia imediat capuL Urmatoarele trepte de1
initiere erau THEORIST, PRACTICANT, FILOSOF, ADEPT J
MINOR, ADEPT MAJOR, MAESTRU AL TEMPLULUI ~I I
MAG AL ROSE-CRUCE, dar pentru toate aceste trepte ii mai
trebuiauinca 12ani de initiere,intr-o viata cu regim auster~ide I
izolare.
Secretele initierii nu trebuiau divulgate, fiind pedepsiti cu
moarteaceice incalcaulegamantuL .
II. Alp oculi~ considerii cii sediul spiritului-suflet ar fi
inima.
. Se cunoa~teca inima este organul central al corpului uman
~ica &ra activitatea ei, viata nu este posibila. Prima bataie a
inirniiaduce viata, iarultima, aduce moartea. Inima efectueaza
cea mai mare ~imai intensa munca din organism, ea bate de
circa 100.000de ori pe zi ~ipune in circulatie 0 cantitate de 7
tone de sange.Este un miracol,ca mu~chiulinirnii,nu se opre~te
niciodata din activitate, in timpul vietii ~itotu~i nn obose~te.
Cum se poate explica acest fapt?
20
- - -

16. .Deunde ~tieacest mu~chica daca ~i-arintrerupe activitatea
chlar pentru diteva secunde, ar interveni moartea?
A Sepresupunecaatomuldumnezeiescalsufletului,este~ezat
IIIaunculul.drept, la un deget depfu1:arede linia mediana a cor-
pului. Acest atom este eel mai mic din tot corpul, dar ~ieel mai
putemic. Structura lui nu a pu~t fi descifrata de catre ~tiinta,
acest atom invizibilar fi inima spirituala a omului. Daca spiri-
tul este eel ce da con~tiintaomului ~idaca orice focta se trage
din activitatea spiritului, atunci locul adevarat al con~tiintei,ar
fi inima,con~tiintafiindaceeacareclana~teregandului ~ipu-
. teriide judecata, creierul ar fi numai un laca~al con~tiinteire-
flectate, care de fapt ar proveni din inima.
Separeca s-aatribuitcalaca~al spiritului- suflet- inima,
pentru importanta ei in melitinereavietii, caci dezvoltarea con-
~tiinteiare loc intr-adevar in regiunea inimii, dar nu in organul
;,' fizic,ci in CHAKRA care se gase~tein dreptul inimii, activand
aceasta CHAKRA, oculi~tiii~idezvolta mult con~tiinta,dan-
du-~iseama de con~tiinta cosmica, din care emana ~icon~ti-
inta omului. Aceasta'con~tiintacosmica este etema ~iin nici 0
clipa nu este departe de om, de~inoi nu 0 observam, dar traim
in permanenta in sfera ei. Nu i-a fost dat nimanui sa 0 vada ~i
sa ramana in viata, se spune in Vechiul Testament.
Contopirea con~tiintei umane cu con~tiinta cosmica a fost
descrisa de apostolul Pavel, unul din cei mai mari initiati cand
a spus: "Impreuna cu Hristos am fost ~ieu rastignit pe cruce,
totu~itraiesc, dar nu mai traiesc eu, ci Hristos traie~tein mine".
Aceastainseamna ca in conceptia lui, Hristos nu este tot una cu.
personalitatea fizica a lui Isus, ci ca spiritul Hristos, exista in
fiecaredintrenoL -,.
Cei ce sustin ca inima este sediul spiritului-suflet, se bazea-
ia ~ipe faptul ca, curentul neintrerupt de gandire din creier se
!
sprijina pe activitatea inimii, iar creierul ar fi numai laca~ul
con~tiinteireflectate,careprovinedin inima, dar ceeace traie~te'
in fiinta umana ca spirit-con§tiintaexista §i In afara lui ca spi-
. fit universal.
I
21
--- - -

17. Cu toate aceste argumente, nu inima este liica~ulSpiritului.
Con~tiinta, ciici pentru a putea avea 0 con~tiintiieste nevoie
neapiiratde 0 activitate nervoasii con~tientii,pe care ne-Qdii0
structuriinervoasii, nu un mu~chi,cum este inima.
Ceea ce este adeviirat este cii in inimii se afliiun atom fizic
special, care nu se na~tein,timpul vietii, el riimanand stabil ~i
piiriisindcorpulfizicnumailamoarte,iar0datiicureincamarea'
spiritului se reincameazii ~i acest atom spec,ial~iva servi de
nucleu noului corp fizic,.urmand acela~ispirit, care va trece in
inai multe vieti. Acesta in timpul vietii ar fi localizat in ventri-
culut stang al inimii, aproape de varf. In momentul mortiiacest
ato~ special, urcii panii la creier prin nervul pneumagnetic ~i
apoi piiriise~tecorpul fizic 0 datiicu spiritul.
In auriculul drept, acolo de unde pleacii impulsul nervos ce
pleadi apoiin sistemulcardio-nectoral inimii,se afliiun alt atom
special al corpului eteric al omului, acest atom are functionali-
tatea unui cristal de cuaq, ca a unei pile piezoelectrice ~icare
are in memorie ritmul electronic ce provoacii sistolele ~idia-
tolele inimii, lafractiuni de &ecundii.Ace~tidoi atomi speciali,
unul al corpuluifizic care se afliiin ventriculul stang ~iceliilalt
al corpului eteric, ar fi un fel de extracte ale celor douiicorpuri,
care Qupiimoarte ar urma spiritul ~iar reveni in planul material
o datiicu reincamarea spirimlui.
Atentia deosebitiiacordatiiinimii, din punct de vedere spiri-
tual, poate fi pusii ~ipe seama faptului cii inima reprezintii ul-
timul organ al corpului care incepe putrefactia dupiimoarte, in
ziua a 9-a ~iultimul care suferiitotala lui descompunere, la42
zile dupiimoarte adiciiexact cand spiritul-suflet piiriise~tepla-
nul atmosferei terestre.
Ill. 0 aWi ipotezii, cea mai susfinutii in ultimul timp, este
ace(}acare atribuie drept sediu al spiritului-c01z~in/ii, sub-
stall/a reticularii dill trullchiul cerebral.
Se §tieciistarea de veghe, de vigilentiia omului, este depen-
dentiisubstanteireticulare din trunchiulcerebral, in specialprin
22
"
- -- -

18. sistemulactivator ascendent al acesteia. AceasHistructuraner-
voasa~ coordoneazaintreagaactivitateincon~tientaa organis-
mului,cu 0 precizie uimitoare. Ea este corelata cu sistemulner-
vos vegetativ autonom, cu sistemul nervos senzitiv ~imotor al
sistemului nervos al vietii de relatie ~icu hipotalamusul prin
care coordoneaza activitatea tutUrorglandelor cu secretiein-
terna. - ,
Substantareticulara,prime~teinformatii de la toate organeie
de simt prin care omul se adapteaza la mediul extern. Prin sis-
teinulactivatorascendent,estein legatura~icu scoaqa cerebrala
pe care 0 in~tiinteaza,atunci cand este cazul, tara ca noi sa fim
con~tientide toata-aceastaactivitate~iaceastapentrua inter- .
veni con~tient~ivoluntar pentru actiuni,lerespective.
Aceasta substanta reticulara prime~te in orice clipa, circa
100.000.000de bioinformatii din intreg organismul, princon-
~tiintaei incon~tien.ta,Iedecodifidi, Ietriaza ~itrirnite raspun-
. surileadecvate.Eain~tiinteazascoaqacerebrala',numaiatunci
dind este depa~ita in rezolvat:ea incon§tienta a informatiilor
primite ~i dud aceste informatii ave~izeaza pericole ce ar
impiedica continuarea vietii. Corelat cu activitatea substantei
reticularedin trunchiul cerebral, trebuie sa raspundem la intre-
barea: unde se formeaza gandul?,cine il decodifica ~icum se
transmit ihformatiile date prin g~nd, structurilor nervoase ce
trebuie sa intre in actiune. ~tim, pe de alta parte ca nu creierul
esteacelaceformeaza gandul,ci spiritul-suflet,reprezentatprin
corpulastral. .
.. Argumentulcelmaiputerniccasubstantareticularaestecea
!' care decodifica gandul, 0 avem in telepatie. Astfel, s-a studiat
r faptulca, creierul celui ce prime~temesajul telepatic, daca este
cuplatla un seismograf,acestainregistreazadescarcaride curent
I electric, dar s-a observat ca aceste descarcari electrice apar in-
~ registratecucatevasecundeinaintecaomulceprime~temesajul
sa fie con~tientde aceasta. Inseamna ca mesajul ajungemaiin-
I
' tai la s~bstanta reticulara, carepd~codifica ~iapoi 11trans mite
scoaqel cerebrale pel1tru COl1$tIel1tIzare. .
23

19. Aceasta ne face sa credem ca gandurile se fonneaza la nive-
lul substantei reticulare :;;iele sunt decodificate tot aici.
Aceasta este substanta nervoasa cu rol hotarator in"menti-
nerea vietii ~iaceasta 0 face in mod incon~tient,tocmai pentru
a mentine ~iperpetua viata.
Se cunoa~teca gandul este decodificat in mod instantaneu
de ditre corpul astral ~iputin mai lent de corpul eteric, a~ase
explica interpretarea gandului transmis in mod telepatic in ac-
tul de magie, tot de substanta reticulara care detennina raspun-
suri ale organismului dupa simbolurile arhietip, depozitate in
subcon~tientulnostru. Se pot astfel produce modificari ale con-
~tiinteiumane, disfunctiipsihice, blocarea gandirii, 0 dezorien-
tare in timp ~ispatiu ~ichiar boli psihice ~iorganice, a~a,cum
am spus, oamenii de ~tiintanu pot raspunde cu exactitate cum
~iunde se fonneaza gandirea.
KCrlVogt, un naturalist genovez credea in mod eronat ca,
creierul secreta gandirea, a~acum rinichiul secreta"urina.Este
suficient sa-l combatem spunand ca secretia este un lucru ma-
terial pe cand gandifea este imateriala. Gandirea este data de
spirit ~iperispirit (suflet), ea nu se fonneaza de materia orga-
nica a creierului ci de 0 aImentitate ce nu are nimic comun cu
materia, ci de 0 fonna speciala de energie, capabila sa aiba
memorie ~isa produca idei.
Gandirea produsa de spirit, este preluata de corpurile eteric
~iastral ale omului care Ie decodifica ~icare face sa actioneze
organulla care se refera gandirea, caci corpul eteric este ma-
tricea energetica ce detennina actiunea corpului fizic. Cel mai
concludent exemplu ca a~astau lucrurile, este actiunea meca-
nica a unui om prin telepatie sau in hipnoza.
Un alt exempluil constituieperceptia~idecodificareagandu-
lui,de catre plante'~ianimale.0 planm"reactioneazadescarcand
curentielectrici,dacane gandim sa-irupem 0 crenguta,oriplan-
ta nu are creier; corpul ei eteric, ~are este format din acela~ifel
de ene.rgieca ~ial omului ~ianimalelor, mte1egegandul omului.
24

20. Dadi in timpul vietii gandul nu reprezinta forma comuna de
comunicare dintre oameni, aceasta fiind prezenta numai in
cazultelepatiei,in viata astrala,gandul este forma comuna prin
care comunica intre ele spiritele moqilor.
Tot prin foqa gahdului, acestea Wimagineaza orice fel de
actiune pe care.omul 0 face in timpul vietii pamante~ti. Atat
timp cat omul traie~te,eleste con~tientde prezenta sa in spatiu
~itimp,precum ~ide existenta lumii inconjuratoare. Aceasta se
datoreaza con~tiinteisale. Con~tiintaomului din timpul vietii,
se continua in con~tiinta spiritului-suflet dupa moarte, a~a se
face ca imediat dupa moarte Wdaseafua ca personalitatea lui
a devenit alta, in sensul ca de~ivede ~iaude tot ce se vorbe~te
pe pamant, de~ivede casa, rudeIe.~iprietenii din timpul vietii,
ace~tianu-l vad, nu-i simt prezenta in preajma lor.

21. Con~tiinla umana,
cOll~tiinla cosmica,
emanafie a spiritului
Ce este con~tiinla, unde seformeaza ~i din cefel de ehergie
este formata?
Con~tiintareprezintii reflectarea realitiitii obiective, proce-
suIde reflectare al propriului Eu ~ia lumii inconjuriitoare,a 10-
cului, ambiantei ~itimpului. . .
Omul spre deosebire de animale, inainte de a executaun lu-
cnl il executainminte,il gande~tepentrua atingeun anumitscop,
avand in vedere oportunitatea, eficienta ~iconsecintele actiunii
a:;upralui ~iasupra societiitii.
Prin gandire omul i~ipoate justifica ~isustine actiunile deja
siivar~ite,dovedind un caracter rational al activitiitiisale.
Gandirea omului cuprinde mai multe operatiifundamentale:
analizare, sintezii,abstractizare, generalizare ~icaracterizare.
Prin analizii intelegem operatiunea de divtzare mintalii a
unui obiect in elementele ce-l compun ~iraportul acestora in
cadrulintregului.Prin analizadeosebim esentialuldeneesential
sau necesarul de intampliitor.
Prin sintezii reconstruim mental un obiect, din elementele
care il formeazii.
Abstractizarea este corelatiicu analiza, iar generalizarea cu
sinteza.
Procesul fundamental al gandirii, 11formeaziijudecata care
presupune relatia dintre douiisau mai multe ratiuni; cu ajutorul
judecafiine damseamadaca0 aCfiuneestebunasaurea,dad
este adevaratiisau falsii.Douiisau mai multejudecati fonneazii
26
-- -

22. procesulde rationameIit~icu ajutorul sau obtinem 0 informatie
'noua; nu exista un centru nervos care sa realizeze gandirea.
Ea are un caracter complex, multiform ~imultidimensional.
Gandirease desfli~oaranu numai,pe baza informatiilor actu- ,
ale obtinute prin perceptie, caci presupune ~iacumularea unor
experiente anterioare; aceasta inseamn~ ca gandirea a~e0 di-
mensiune mnezica.
Memoria sta la baza tuturor proceselor psihice ~iea este un
~actorimportantin determinareacon~tiinteiomului. Ea se reali-
, zeazaprinmemorare,<;:onservare~ireactualizare.
Memoria se realizeaza prin codari-~irecodari care.asigura
- fixareainformatiei~iexperienteloractuale.
Exista0 memorievizuala, auditiva,tactila, chinestezica,gus-
tativa ~iolfactiva.
Suportul de codificare al informatiei la nivelul memoriei ar
fi de natura b~ochimica~ianume moleculeIe de ADN ~iARN.
. Astfel,informatiadetipextern,bioelectricaadusadeorganele
. desimt,treceprin suportulstructuralintern,biochimic.
Se poate spune ca intregul creier participa la procesul me-
moriei. Trebuie sa deosebim notiunea.de con~tiinta,de cea de
con~tienta. Prin con~tienta se intelege posibilitatea de a lua
cuno~tintade ceva, de a reflecta just obiectele ~i fenomenele
inconjuditoare~ide a raspunde adecvatla ele; ea estein stransa
_ corelatiecustareadevigilitatecateestementinutadesubstanta
reticulara din trunchiul cerebral.
Con~tiintareprezinta nivelul calitativ cel mai inalt de orga-
nizare ~idesfli~urareal proceselor psihice. Ea se dezvolta pe
plan istoric ~iindividual, fiind conditionata de nictorii sociali
reprezentati in speciai de procesul muncii ~ide limbaj. Ea pre-
supune posibilitatea de a delibera, de a formula ~istabili sco-
puri, de a elabora proiecte ~iplanuri de actiune, de a percepe
consecintele faptelor intreprinse, de a abstractiza ~ide a gene-
raliza, de a stabili legaturi cauzale intre fenomene, de a evalua
~iclarifica, de a orienta In spatiu~i timp ~iin propria persoana
!
f
t
27
I
L

23. ~id~ a ne relationa corect fata de lumea externa.~iceilalti se-
memo
Con~tiinta este un atribut exclusiv uman ~iexista tulburari
de con~tiinta tara a avea un substrat anatomic, a~acum se in-
tampla in bolile psihice.
Pentru a putea sa facem 0 apreciere cit mai corecta asupra
con~tiintei umane, care include implicit gandirea ~imemoria,
tre~>uiesa raspundem la cateva intrebarl esentialepentru intele-
gerea fenomenelor. .
. I. Cum se pot explica amintirile din vietile anterioare prin
regresiune in timp, sub stare de hipnoza?
2. Cum poate fi explicata 0 calatorie a con~tiintei umane
dintr-un corp uman in altul in procesele de posedare sau depo-
sedare prin magie? .
3. Cum se explica experientele in afara corpului din apro-
pierea mortii, dnd oamenii relateaza ca ~i-au vazut propriul
corp fizic sau din timpul unei boli grave, caci daca con~tiinta
ar fi urmarea unei functionarinormale a creierului, omul ar tre-
bui sa nu fieincon~tient.
4. Cu ce con~tiintarelateaza cei aflati in moarte clinica care
redau amanunte legate de reanimarealor din timpul mortii cli-
nice, caci in moartea clinica con~ti~ntuleste absent.
S.Cu ce con~tiintase identifica spiritul.unui om atunci dnd
acesta se materializeaza in fantome?
6. Cu ce con~tiinta relateaza mediumii aflati in transa; fe-
nomene ~ilucruri aflate la mii de kilometri distanta?
7. Cu ce con~tiintaun somnambul executa in timpul acce-
suLuisomnambulic actiuni ~ifapte cu mare exactitate ~icare
nu se opun moralei sociale, ~tiindu-seca acesta are ochii inchi~i
sau chiar dad sunt deschi~iace~tianu percep vederea, ei sunt
fiqi ~ilipsiti de vedere.
Pentru a raspunde la aceste intrebari fundamentale in pro-
cesul de formare al con~tiinteitrebuie sa mai precizam unele
~~. .
28

24. -- __ hu +_..____
rI
, ~stfel sunt~co~ide g~dire care consideraca con~tiinta~i
'crelerul sunt una ~lacela~llucru. Altii considera ca materia po-
seda in mod inerent ~iatributul de con~tiinta.Reprezentantul
acestei doctrine este B. Spinoza, dupa care chiar ~iun atom are
i'0 con~tiinta redusa, iar combinatia dintre atomi ar duce la 0
fonna de con~tiinta mai complexa, dar ce mecanism duce la
integrarea con~tiinteiacestor atomi?
l De ce un atom de carbon are 0 con~tiinta intr-o bucam de
lemn, iar acel~i atom de carbon, in cadrul creierului are 0 aim
Icon~tiinta?
De ce con~tiintacreierului este unificata ~inu este 0 simpla
suma totala a tuturor acestor con~tiinte atomice?
Cumse explicl ca 0 diversitatede elementealecreieruluisunt
sintetizate intr-o experienta .con~tienmunificam cu un caracter
~Iobal? .
Cei ce sustin ca con~tiintaeste 0 functie a creierului se ba-
zeaza pe faptul ca 0 leziune organica a creierului provoaca tul-I .
· burariale con~ti~tei.
Daca aceasta nu poate sa combam pe cei ce sustin ca con~ti-,
f inta are 0 alta origine ~iea folose~te numai creierul pe care il
programeaza; aceasta este parerea neurochirurgului WILDER
l PENFIOLD.
1 ,,~~eierul este nur~1aiun instrument pe care 11folose~te
fcon~tllntapentru expnmare".
t Gon~tiintaramaneneexplicamprin metodecantitative,ea
.' nupoatefi descrisaprin legifizice,acesteanu explicacon~ti-
.inta cu care se relateaza alte vieti anterioare in regresarea in
~ timp a celor atlati in stare de hipnoza. Astfel 0 femeie care traia
I in Philade~phiaa fost regresam hipnotic, ea s-a manifestat cu
'.personalitatea unui fermier suedez, vorbind cursiv suedeza,
. de~iin viata actuala nu a avut nici un fel de cuno~tintedespre
I
aceasta limba ~inici hipnotizatorul nu 0 cuno~tea.
Aceasta confinna ca con~tiinta se mentine dupa ~oarte ~i
poate calatori dintr-un corp in altul, caci se ~tie ca 0 data cu
29
--- - --

25. moarte~,creierul moarte. Aceasta confirma faptul ca con~tiinta
nu este data de creier, ea este 0 entitate distincta de creier.
Procesele de inspiratie, in care id~inoi patrund in con~tiinta
individuala, sunt de natura extramentala din afara creierului...., ,
ele aparand in mod nea~teptat.
. Con_~tiintaeste data de sufletul omului care este 0 unitate
unica, indestructibila, ce provine din cbn~tiinta cosmica, cu
care este de ac<?ea~isubstanta. .
Con~tiintele corpurilor sunt calitativ identice, formate din
aceea~iforma de energie ~imanifesrn 0 gama de aptitudini ~i
potente determinate de particularitatile formelor fizice in care
se afla.
Con~tiintaomului provine din substanta universala care se
afla intr-o dimensiune dincolo de spatiul ~itimpul material pe
care Ie genereaza ~iIe controleaza.
Sufletul-con~tiintaal omului, fiind de ordin spiritual poate
patrunde in aceasta dimensiune.
In con~tiinta cosmica, .acolo de unde vine spiritulla rein-
carnare~iunde se duce dupa moarte, nu exisrnnotiunea de timp
~ispatiu. Timpul este corelat cu notiunea de mi~carecare ex-
isHiin planul material ~icare nu exista in cosmos. Timpul nu
are 0 existenta proprie, independenta, separata de intelectul
care il gande~te~iil imagineaza; de aceea timpul poate fi inte-
les.ca 0 creatie a creierului uman.
.Con~tiintacosmica este eterna; ea apaqine unei ale dimen-
sinni, ce depa~e~tetimpul. Se poate spune ca intelectul "na~te
timpul, pe cand con~tiinta cosmica il inghite, numaiprezentul
reprezinta eternitatea, acolo nu exista trecuf sau viitor".
Pentru a se conserva 0 con~tiintanormala, atata timp cat su-
fletul este inchis in organismul uman, este nevoie ca ea sa fie
in permanenta informata din mediul extern prin organele de
simt.
In sindromul de izolare, se petrece 0 spalare a creierului, in
urma caruia omul prezinta tulburari grave de personalitate, de
30
----

26. - - . --- --
memorie ~ide vointa, cu aparitia unor halucinatii ~itulburari
psihice grave.
Copiii care sunt privati de un material informativin gandire,
deci nu sunt recuperati inainte de 3-7 ani, raman cu personali-
tatea lor nedezvoltata, iar dad au stat izolati complet din mo-
tive diverse, nu-~i dezvolta nici limbajul, iar deprinderile sunt
animalice.
De~inu se cunoa~teun loc anume de localizare cerebrala a
con~tiintei umane, creierulin totalitatea lui este instrumentul
pe care n folose~te spiritul-con~tiinta pentru exprimare. Este
citat cazul unui medic american perfect normal toata viata, care
murind la 0 varsta inaintata, la necropsie i s-a constatat absenta
totala a unei emisfere cerebrale, care era redusa la dimensiunea
unei vezici pline cu lichid cefalorahidian. .
Con~tiinta ne ajuta sa anticipam fenomenele, sa prevedem
~isa tindem spre finalitatea unei actiuni.
, Con~tiintacosmica este izvorul din care provine con~tiinta
omului care insote~te spiritul-suflet la reincamare.
, Dacaatomii~icelulelecreieruluiseaflainpermanentami~-
care ~itransformare, devenind tot timpul altele, daca admitem
ca con~tiintaeste produsul acestei realitatimateriale, cum de nu
se schimba ~icon~tiinta()data cu ele?
Nu se poate ca ceva li,rhitatin timp ~ispatiu cum este creie-
rul sa produca ceva cu totul superior, nelimitat in timp ~ispatiu.
Mai este de retinut ~ifaptul de neexplicat, cum cineva poa-
te ~tilucruri ~ifenomene care se vor petrece peste zeci sau sute
de ani, in viitor.
Aceasta confirma faptul ca con~tiinta oniului provine din
con~tiintalui cosmidi pe care 0 are inainte de reincamare, unde
nemaiexistand spatiu ~itimp, toate evenimentele din vietile an-
terioare ~icele viitoare se petree la timpul prezent~
Con~tiintaomului are 0 dualitate, aceea a binelui ~ia raului,
dar aceasta este 0 transmitere a dualitatii din con~tiinta cos-
midi, unde exista con§tiintabinelui a spiritelor angelice, iarpe
31
-

27. de alta parte, con~tiintaraului a spiritelorsatanice, care se opun
moralei divine.
Omul, pOOlibeml sau arbitru are posibilitatea alegerii Intot-
deauna a faptelor bune.
Interventia satanei vine ca un rau introdus chiar de Dum-
nez~u, pentm a da motivatia "libemlui arbitm". In con~tiinta
cosmica exista 0 dreptate ~i0 ordine perfecta, acestei ordini i
se supun chiar ~ispiritele divine. Este Inputerea c6n~tiinteide
a se privi pe sine Insu~i, a se analiza ~ijudeca dupa un cod
moral ~ia se pedepsi, pentm abaterile de la etica moralei di-. .
vme.
Dupa moarte, con~tiintaomului care supravietuie~temortii,
vafi judecata ~i.rasplatita pentm faptele bune ale omului In
timpul vietii ~ipedepsita pentm cele rele.
In cadml con~tiintei un loc important Ilare memoria. S-a
constatat Insa ca memoria este mult mai buna, chiar perfecta
atun~i dnd con~tiinta omului este situata In afara corpului fi-
zic. Astfel, In stare de hipnoza s-a constatat ca memoria se ma-
nifesta cu oexactitate uluitoare, astfel dupa ce i dau hipnoti-
zatului 20-25 de ordine, acesta Ie executa cu exactitate In or-
dinea In care i-au fost date.
In urma cataclismelor planetare previizqtein Apocalipsa lui
loan, la Judecata de Apoi, con~tiintele moqilor se vor afla In
fata Tribunalului Divin, In acel moment nu va fi lume pe pa-
.mal~t,iar timpul va fi anulat, nu va mai exista timp.
Con~tiinta omului este 0 mica particica din con~tiinta lui
cosmica, unde nemaifiind spatiu ~itimp, spiritul-con~tiinta al
unui medium cazut in transa poate prevedea ~icunoa~te0 per-
soana care inca nu s-a nascut, sau s-o vadii la 0 varsta Inaintata
in acea viata, descriind sentimentele, pasiunile ~i gandurile
acelei persQane.
Astfel de notiuni pot fi comunicate ~iin ~edintele de spiri-
tism dind datele sunt comunicate de spiritUl-con$tiintaalunor
persoane demult decedate.
32
-------

28. Demonstriind di con~tiintaomului se poate deta~ade corp,
este suficient pentru a sustine ca aceasta nu este identica cu
corpul, ele in timpul vietii convietuind numai impreuna, dar
pot functiona ~iseparat, a~acum se intampla in transa hipnoti-
ca ~iin timpul somnului; con~tiinta omului persista ~i dupa
moarteacorpului,functioniindactiv,independent~irational. .
Oind con~tiintapiiriise~tecreierul,nu se mai producganduri,
nu se mai poate concepe 0 idee despre sine, despre obiectele
materiale sau despre mediul inconjurator, caci inteligenta i~i
are sediul in creier, nefiind insa produsul sau.
Corpul este numai un instrument cu ajutorul ciiruiaomul re-
cunoa~telumea obiectiva c~e este complet diferita de viata in-
terioara a spiritului-con~tiintiicu care alcatuiesc impreuna un,
tot.
Con~tiinta omului nu dispare niciodata, nici atunci cand
toate gandurile dispar.
Dupa moarte, spiritul-con~tiintaal omului nu mai cunoa~te
notiunea de timp, caci aceasta pe Pamiinteste corelatiicu mi~-
carea. Daca s-ar schimba viteza de rotatie a pamantului injurul
soarelui, s-ar modifica ~i perceptia noastra despre timp. Pe
luna,timpul are 0 altiiperceptie, acolo 0 zi este de 27 de ori mai
lunga decat pe pamant, intrucat rotatia Lunii se face in 27 de
zile ~ijumatate; aceasta confirma faptul ca timpul nu are 0 exis-
tenta absoluta, el este a~acum il imaginam noi, caci ideea tim-
pului se leaga de mi~caredatoritii succesiunii.
Con~tiinta omului, care stit langa intelect, nu se mi~ca de
loc, dimpotriva, se inradacineaza nemi~catiiin etemitate.
Yoghiniicare intrain moarte clinica~i"sunt ingropatide vii"
spun ca in timpul experientei lor, sunt lipsiti'de orice senzatie
de timp. ,
Trecerea gandurilor ~isentimentelor prin con~tiintasubJor-
ma unor imagini, determina perceperea timpului, aceasta con-
finna faptul ca timpul nu face parte din con~tiint3"timpul este
o creatie a creierului §idispare 0 datiicu el", in con~tiintacos-
33
- - --- -

29. mica a spiritului omului, dupa moarte, nuexista dedit etemul
prezent. . -,
La intrebarea lui Moise, adresata lui Dumnezeu pe Muntele
Sinai, dind is-au dat cele 10porunei, cin~ e~ti?EI i:-.a.raspuns:
"Eu sunt cel'care sunt' caci doar prezentul indiCaetemi~te~,
l?entruDumnezeu nu exista notiunea de timp.-. .. .
In cartea mortilor la Egipteni, marii initiati care s-au unit cu
OSIRIS~iaurenascutspiritual'spun:"Eu suntieri,azi ~imaine",
acesta este spiritul-con~tiintacare a obtinut eon~tiintaexistentei
eterne. In Egiptul Antic, in templulzeitei ISIS'se gasea:o;in-
scriptie cu urmatoarele cuvinte semnificative:,,Eusunt eel care
a fost, este ~iva veni, niciodata un muritor nu a datjos valul de
pe mine".' '
IncarteaSrnntaaHindu~ilor"CantulMaestrului"(Bhaga~~t.
Gita), Kri~naspune discipohilui sau Ardjuna.;,eu sunteel ne,..
nascut, sufletulcare flUmoare"'. .' .'
S-aemis ~iideeaea eon~tiintaar fi acda~ilucrucuvigilitatea,
dar aceste notiuni sunt total diferite; nu putem reduce.eon~tiin-
ta, care totalizeaza toate proeesele psihice, eu starea de veghe
a omului. . .
Con~tiinta este viata'psihica laun moment dat, care leaga
individulde semenii lui ~ide lumea inconjtiratoare,esteposibi-
litatea subiectului de a se constitui el insu$i iIi obiect pentru
sine ~ipentru.altii; persoalla traie~teexperienta, seadapteaz~,
lumii reale, este dotata eu reflexii ereatoare~i este organizata
.intr-un sistem personal.
~iecare om are con~tiintapropriei'persoane, con~tiintaEului
propriu~ialegaturii cu altioameni. .
A~acum am mai spus, con~tiintaomuluinu poate fi:eonfun-
data cu starea de con~tienta care este 0 notiune mult mai limi-
tata, cuprinzand starea de veghe ~iorientarea persoanei in timp
~ispatiu, deci starea de luciditate ~icapacitatea de reflectare a
prezentului. . .
Con$tiinta este rezuJtanta evolutiei istorico-sociaie a omu.
lui, conceptia lui despre lume ~iviata.
34

30. !
[
. Con~tiintanu este produsul anumitei structuri nervoase. In
aldituirea con~tiintei ia parte atat con~tientul, cat ~i incon~-
tientul. . ,
o importanta deosebita'in fOrinareaeon~tiintei 0 are sub-
eo'n~tiei1tul'eareteprezinta un ansamblu de servomeeailisme
ale eon~tientului;6 rezerva 'de infotmatii~i operatiidedan~ate
prin rezonanta, din care se constituie starile de con~tiinta.
Subeon~tiei1tuleste un sistem mediator care face parte din
Eul omului, el detine in stare latenm toate solutiile la proble-
mele care preoeupa con~tientul;orice gand al con~tientuluipro-
duce efecte in subcon~tient, ~iaeeste efeete, determina in mod
ineon~tientmodificari in eon~tiintaomului. Sa'fim atenti la ce
gandim ~i cum gandim, caei gandul este preluat de subeon~-
tient tara sa-l cenzureze daca este bun sau rau, el decodifiea
gandul ~iraspunde prin simboluri arhietipiceeunoscute din alte
vieti, iar efeetul produs in subeon~tient, influenteaza in mod
incon~tientcon~tiii1tairidividuala.
Subeon~tientul este sfera de apel a memoriei, caci in el se
afla toate eon~tiinteledin viata prezenm,cat ~idin alte vieti an-
terioare. .
. Proeesele psihic,ece ip.tr~,~formarea eon~tiinteipotfi m.o-
difieate prin aetiunea telepatica agandirii altor persoane, a§a
se expliea marile tulburari ale vointei produse prin efectulma-
giei; aeestea se transmit in mod ineon~tient ~i influenteaza
con~tiintaomului. Limbajul subeon~tientuluiil reprezinta ima-
ginile ~isimbolurile transmise prin gand.
Subeon~tientul raspunde sentimentelor gandului ~icerin-
telor care se traduc tot in im~gi,ni,prin raspunsuri sim!Jol<l;rhi-
etipuri. Este ~tiutca:o ilustratie valoreaza cat 0 mie de cuvinte,
dar ~iun cuvant,poate inspira 0 mie de imagini. Ganqurile se
transforma in imagini subeon~tientului, iar acestea se trans-
forma in sentiment in con~tiintaomului.
Subeon~tientulintelege perfect cuvintele, prin gan~urile pe
care acestea Ie reprezinta. '
35

31. . Con~ti~ntaeste determinata de Eul superior, adica de spiri-
~l om~IUl,care se IncarneazaIn om, 0 damcu n3$tereaIui. Spi-
ntul remcarnat, aduce cu el cuno~tinte din toate vietile ante-
rioare, dar acestea nu sunt relevate in viata actuala, acest "val
al con~tiintei"are rolul de a da omului "liberuI arbitru" de com-
portare, in actuala viatii,care i-a fost predestinam atunci cand
spiritul-con~tiintaal unui om mort se afla in planul astral, adidi
inainte de 0 noua reincarnare.
Spir!tul-con~tiintii,este partea cea mai inteleapm din om, el
~tietot despre trecutul viefilor sale pamante~ti,cat ~idespre vi-
itoarele sale:viep. Toate cuno~tinteleacumulate in alte vieti se
afla inmagazinateInEul personal, care este partea cea mai inte-
leapta ~imai cunoscatoare din om. Eul superior reprezinm spi-
ritul-con~tiillta,prezent in toate aspectele vietii. EI este profe-
sorul ~isustillatorul permanent al omului, este ghidul care ne
conduce cu intelegere ~ipricepere, prin amintirile viefilor tre-
. cute.
In spiritul-con~tiintaal omului se gasesc cuno~tinte despre
cine am fost in alte vieti, persoanele existente atunci in antura-
jul nostru ~ice relafii am avut cu acestea, aspecte fiind expli-
.cate ca efect al Karmei personale ~iKarmei colective.
Spiritul-con~tiintaintrupat este 0 veriga din lantul spiritu-
lui con~tiintaal aceluia~ispirit aflat dupa moarte in con~tiinta
cosrnica.El contine verigi ce-l reprezinmin timpul viefilor sale
intrupate ~i verigi ce-l reprezinta ca spirit-con~tiinta liber in
planul astral, intre doua incarnari.
Sufletul este sursa intangibila ~iviabila a viefii ~ia spiritu-
lui nernuritor din interiorul nostru. El este esenta a tot ce sun-
tern, es!e energia ~icon~tiintacare ne definesc.
Sufletul ~eprezinta totalitatea experientelor ~i suma gan-
durilor, sentimentelor ~icunoa~terii noastre din toate vietile
trecute, cu toate evenimentele ~iemotiile cuprinse in ele.
Aceste evenimente ~iamintiri din alte vieti nu sunt influen-
tate de trecerea timpului, ele sunt la fel de reale ~iin prezent,
cat au fost ~iin trecut.
- - --- -
36
/

32. Atunci dind spiriful-con~tiintase gase~tein intervalul din-
tre doua vieti, amintirea experientelor din alte vieti pamante~ti
tdiite pana atunci, este totala. Indiferent cati ani au trecut de la
alte vietianterioare,amintirea lor se deruleazala timpulprezent
ciici in planul astral, unde se afla spiritu1-con~tiintii,nu exista
trecut ~iviitor, ci numai prezent. Spatiul ~itimpul dispar.
Cunoa~tereaspirituala din alte vieti este cea care determina
alegerea felului de viata pe care 0 va reincepe, aceasta trebuie
astfel aleasa,ca spiritul sa implineasciinoi lectii de invatat; inca
din planul astral spiritul-con~tiintiii~ialege partenerii ~iimpre-
juriirileprin carevor fiimpreuna,aceastaalegere a noii salevieti
pamante~tise face de catre spiritul-con~tiinta,numai cand aces-
ta se aflape 0 treapta superioariide dezvoltare spirituala.Altfel,
aceasta alegere este dictata de alte spirite angelice, ade"arati
ghizi ~imae~triispirituali, care ofera sfaturile lor, in legaturacu
ce ar fi eel mai bine de rncut in noua viata.
Spiritul-con~tiinta i~i va alege momentul eel mai potrivit
pentru reincamarea intr-un corp fizic.0 data cu noua incamare,
toate amanuntele vietilor anterioare, raman la nivdul subcon- .
~tientului,de wIde omul prime~tecalauzireainterioara in direc-
tia pe care ~i-apropus s-o ia in noua viata, care trebuie sa con-
duea la ointelepciune spirituala ~imai mine.
In momentuln~terii areloc0 trecerede la energiilespirituale
la cele fizice, 0 trece de la 0 con~tiintiiampla pe care spiritul 0
are in viata aSh-ala,de la 0 energie cu vibratii inalte, corespun-
zatoare nivelului eel mai putin dens de energie, care reprezinta
sufletulin formalui spirituala,la vibratiilecunivelurilecele mai
scazute, corespunzatoare celei mai compacte forme de energie,
care corespunde con~tiintei corpului fizic. Fiecare din aceste
niveluri de energie, au un domeniu diferit de con~tiinta~ifieca-
ruia din aceste domenii ii corespund ganduri, simtaminte ~iex-
periente diferite.
Spiritul-con~tiintaintrupat, plute~teprin vibratiile de ener-
gie legate de timp, spatiu, materie ~imi~care. .
37
--'-- - - - -

33. La intrareain lumea pamanteasdi spiritul-con~tiintapatrun-
de in subcon~tient,unde se gase~teintr-uiI echilibru intre ener-
giile spirituale ~icele fizice.
Con~tiinta din noua viata, s~ formeaza in ,nlport-cu legea
Karmei, faptele din viaia'ttecuta sluit.refIedate in'riouetviata
prezenta. Cum omul ~i:a 'creat'propria sa Karm,aintr-o viata
anterioara, tot el este cel ce poate sa 0 ~chimbe, sa-~i echili-
breze Karma ~isa-~icorecteze evenimentele ~iemotiile nega-
tive. Con~tiintaactuala este urmarea gandurilor, sentimentelor
~i faptelor din vietile trecute ~i din viata actuala. Prill legea
Kaunei, divinitatea a gasit calea cea'mai dreapta pentru plata
:?irasplata fapteloromului, caci spiritul-co~tiinta este acuzatul,
el este judecatorul ~itot el i~ida ~ipropria-i sentinta. Aceasta
lege este permanenta ~ive~nicin mi~care.Daca pare nedreapta
se poate schimba prin gandurile ~i faptele prezente. Legea
Karmei se pune in actiune prin liberul arbitru pe care il are fie-
care spirit-con~tiinta, prin liberularbitru i~i alege gandurile,
faptele ~isentimentele.
Kanna :?iliberularbitrulucreaza mana in manapentru a crea
propria noastra existentii.Viata poate fi grea sau u~oarii,plinii
de necazuri sau de bucurii, dupa cum singuri'ne-o creiim.Prie-
tenii din viata prezenta'ne-au fost tovara~ii ~iin trecut;cu 'rU-
dele din actuala viatii am avut relatii stranse ~iin vietile ante-
rioare, dar poate in roluri diferite, mama din actuala viata, ne-a
fost frate sau fiicii,iar soWIdin actuala viata sa fi fost sotie.sau
, unbunprietenintr-oviatiianterioara.
Toti ace~tiasuntale~ide spiritul-con~tiintaactual,pentru a-~i
echilibra Karma pe care 0 avem cu ei, sau din bucuria de a fi
din nou impreunii.
Exista :?ispitite-con:~tiil1tapereche gemerie, iididi acei oa-
meni cu care au avut 0 relatie specialii, de prietenie in multe
vieti trecute ~ine simtim bine in preajma lor, aceste suhete pe-
rechi gelnene sunt de obicei membri de familie apropiati sau
prieteni 'intimi, adesea ace~tia comtiniciiintre ei telepatic, cu-
noscandu-Ie gandurile ~isimtamintele in mod instinctiv.
38
--- --- - - -

34. Exista~i suflete perechj flacari gemene;'acesta este unicul
§isingurul nostru sufIet-pereche adevarat, cu care am petrecut
multe vieti impreuna, cu 0 profunda legatura spirituala. Aces-
ta se manifesta printr-o puternica atractie, ca §i dind s-ar cu-
n.oa§tedin totdeauna~iestede obic~ide sexopus. '
.Sepot prezent~§isubformaunuifrate.sausora,eu caJ;e,ne
asemanam fizic, mai ales injurul ochHor.
, Atragerea§irespingereadintreoamenisedatore§teuneire-
latii Karmice din trecut.
Stanle emotionale din vietile trecute.se transmit dela 0 via-
ta la alta §iinfIuenteaza relatiile §isimtiiminteledin mai multe
vieti succesive; achitarea datoriilor din trecut este traita ca un
procescarete conduceprin.diferiteniveledecon~tiinta~iinte- ,. r
legere ~ila num~oase experiente.
Vietile pamante~tisunt cIDni~tetrepte c1aditedin experiente' "
care teduc'una din aIta.Fiecare treapta esteolectie pe care tre" .,
buie sa 0 traim peptru a ne ridica mai sus, spre un nivel de
euno~tintesuperior. Aceste trepte formeaza 0 scarape care spi-
ritul-con~tiintatrebuie s-o'urce pentru purificarea sa. Toate ex-
perientele neplacute prin care trebuie sa platim Karma, trebuie -.
traite cu resemnare, nu eu sentimente de furie, de critica sau de
resentiment, caci astfel va trebui sa reluam aceste experiente
negative pana cand vomprocedacorect. Trebuie sa ne traim
Karma, dar sa pe-o ~iechilibram, dCl simplul"faptca suferim
datoritii.Karmei, nu inseamna,ca am ~iechilibrat-o.
Dorinta noastra dintr-o viata trecuta, sa fim intotdeaunacu
o anumita persoana, poate conduce la 0 tinere in loc a acelei
persoane din drumul sau spre spiritualizare, caci prin aceasta ii
anulam liberul arbitru;dar nu numai acelei.persoane"ei ~i a
noastra, de care ne legam de o.maniera negativa. ,
Sentimentele de vinovatie, teama ~iresentiment dintr-o via-
fa trecuta au repe;cusiuni fizice ~iemotionale in viafaprezent~
~ine impiedica sa ne echilibram Karma in intregime. Karma
ne urmare~te viatadupa viata, iar incercarile grele prin care
putem trece, sunt dovada ca respectiva Karma nu a fost platitii
39
-
---' -

35. ~iatunci echilibrarea Karmei trebuie continuata intr-o alta via-
ta viitoare. Echilibrarea Karmei are 0 importanta capitala pen-
tru evolutiasufletului~ia cre~teriinoastre spirituale,ea esteuntil
dintre motivele pentru care traim viata pe pamant.
Tot ce exista in natura in domeniul fizic, este condus de le-
gea universala a echilibrului, iar echilibrul 11reprezinta 0 ener-
gie in Ini~care.Sufletul omului se supune legii echilibruluiprin
ciclul na~te'rilor~ial mortilor, adica de procesul de reincarnare.
Prin echili,brareaKarmei putem sa ne dam seama ca omul are
o dubla natura, una fizica ~ialta spirituala, putem atinge inte-
lepciunea~iiluminareace ne conduce la perfectionareasufletu-
lui nostru. Pentru a ne echilibra Karma trebuie sa avem dorinta
ferma de a ne echilibra viata ~isa intelegem starile emotionale
prin care am trecut. Se poate contribui la echilibrarea Karmei
actionand dupaprincipiul iertarii,care trebtlie facut din adancul
sufletului,nu in mod fonnal; ne mai putem corecta Karma apli-
cand principiul compasiunii, al milei prin fapte bune pe care
trebuie sa Iefacem toata viata. Exista ~iKarma colectiva, cand
nu ne putell1da seama daca traim Karma noastra sau a altei
persoane cu care suntem strans legati din alte vieti anterioare.
In acestecazuri echilibrareaKarmei personale, este mai greude
realizat, caci in ea se includ mai mult decat sufletul propriu ~i
liberul nostru arbitru.
Con~tiintanoastra este de provenienta cosmica, ea vine din
cosinos ~ise reintoarce dupa moarte in cosmos.
Modul de exprimare al con~tiinteiomului este determinata
de radiatiile cosmice ale constelatiilor astrale, de radiatiile pla-
netelor sistemului nostru solar ~iale soarelui.
Se cun9a~te din ~tiinta oculta ca omul are 7 centre de ab-
sorbtie eterica ~iastrala care formeaza 7 straturi de energie ce
determina con~tiinta omului. Aceste centre de energie se nu-
mesc CHAKRE ~i fiecare corespunde unui anumit nivel de
con~tiinta.
Straturile de energie ale CHAKRELOR soot-reprezentate
de energiilecelor 7 culoriale spectruluisolar; aceste culori sunt
40
,.,.
}-

36. unde de energiecare vibreaza pe niveluri din ce in ce mai malte
de con~tiintade la 0 culoare la alta, con~tiintacre~te0data cu
fiecare vibratie.
Prima culoare a spectruhii solar este culoarea ro~ie, iar vi-
bratia ei corespunde energiilor fizice care ne creeaza perceptia
realitatii.
UrmeaziiculoareaportocaIie,carene diienergiileemotionale.
Ro~u~iportocaliu alcatuiesc impreunii esenta simtamintelor ~i
realitiitilor pe care Ie triiim.
Culoarea galben este culoarea mentalii ~icea a gandurilor,
reprezentand primul nivel de culoare interioarii.
Culoarea verde prezinta vibratia energiei spirituale ~ia evo-
lutiei, ea reprezinta punctul central intre energiile fizice ~icele
spirituale. .
Albastrul reprezintiivibratia energiilor astrale ~icunoa~terea
noastra in mi~care.
Indigoul reprezinta vibratia energiilor eterice ~icon~tiinta,
intr-un cadru spirit!Ialmai inalt de intelepciune ~ide intelegere,
aceste culori formeaza esenta cunoa~terii,energia ~icon~tiinta
Eului nostru superior.
Culoarea violet corespunde energiei sufletului ~iformeaza
con~tiintanoastra superioarii.
Toate aceste culori formeaza esentanoastta energetidi ~ide-
termina modul de manifestare al con~tiintei;toate aceste forme
de energie, spiritul-con~tiinta actual Ie strabate in ordine in-
versa cand vine la reincaJ,l1are,cand coboara intr-un corp fizic.
Sufletul omului i~ialege 0 expresie fiziciia energiei cores-
punzatoare Eului interior ~iEului superior.
Prin constructia fizica ~ispiritualiise absoarbe ~ise filtreaza
cunoa~tereaintr-o maniera unicii ~iproprie de intelegere care
se exprimaprin experienteletriiite.Con~tiintaomuluiavanseaza
pe masma adancimii cuno~terii adevaratului scop al existentei
fizice.
A~acum am spus, con~tiintaomului este in sttansa corelatie
cu cosmosul. Aceasta legatura se reflecta in modul de gandire
41
--

37. al omului, dici felul cum gandim este determinat de momen-
tul na~telii.Din acest punct de vedere, a~acum exista 12 zodii,'
ce corespund celor 12 constelatii astrale, exista 12.moduri de
gandire ale omului.
Aceste :12feluri de con~tiinte se caracterizeaia astfel:. .
1.Con~eptiamateriala, considera ca la baza tuturor fenome-
nelor este materia, ea corespunde zodiei Racului.
2. ConcePtiaspiritualista, sustine camateria nu este'decat 0
revelarea spirituluicarestala bazaei ~iea corespundezodiei
Capricornului..
3. Conceptia realista, admite lumea a~a cum se prezinta,
rncand abstractie de materie ~ide spirit, ea corespunde zodiei
Balantei.
4. Conceptia idealista, coIisidera ca la 'baza vietii lumii se
afla lumea ideii ~ia idealului. Tqate formele evolueaza spre un
progres, unei tendinte de a merge mereu inainte. Tot ceea ce
exista este numai un instrument pentru ideile care strabat pro-
cesul devenirii cosmice. Aceasta conceptie corespunde zodiei
Berbecului.
5. Conceptia matematicienilor explica lumea in mod pur
matematic, aceasta conceptie despre lume nu 'recunoa~tenimic
in afara formelor matematice ~iea corespunde zodiei Gemerii.
6. Conceptia rationali~tilor, ace~tia recunosc numai exis-
tenta acelQridei pe care Ie gase~te el insu~i, numai acele lu-
cruri care au 0 realitatesensibila, aceasta corespunde zodiei
Taurului. .
7. Conceptia psihista, considera ca in spatele fiecarei idei
este 0 anumita fiinta; aceasta corespunde zodiei Pe~tilor.
8. Conceptia pneumatista considera fiintele ce determina
ideileca posedaun element activ care Ieinsufletesc prin spirite;
aceast~conceptiecorespunde zodiei Varsator.
Devenim spirituali~ticand admitem 0 ierarhie a spiritelor ~i
ideea ca nu exista un spirit unitar. Aceasta-conceptie cores-
punde zodiei Capricorn. In cadrul acestor conceptii se mai dis-
42
--- J

38. - - ----... ... - -.. ... ...-- ..------
tinge conceptia panteista care crede intr-un spirit unitar, uni-
versal.
9..Conceptia monadi~tilor este 0 conceptie spirituala ab-
stracta, ea admite ca in lume exista spirite, de fiind cu capaci-
tati ~ireprezentari diferite, avand 0 insu~ireabstracta ~iea co-
respunde zodiei Sagetator.
10.Conceptia dinami~tilor,consideriica tot ce exis~ In rea-
litatea exterioara, e dominata de anumite fo* ~icorespunde
zodiei Scorpionului.
11. Conceptia fenomenali~tilorconsidera ca lumea care ne
inconjoara nu este reaHi,este 0 lume a fenomenelor, ea cores-
punde zodiei Fecioarei.
12. Conceptia senzuali~tilor,considera ca reale sunt numai
impresiile noastre despre lumea care ne :inconjoara~iacestea
sunt date de simturi; ea corespunde zodiei Leului.
Astfel, exista 12 conceptii despre lume, acestea sunt copiile
spirituale ale cercului zodiacal. Sufletul uman fiind influentat
de radiatiile astrale, contine imaginile a 12 conceptii despre
lume. Influentele care vin asupra omului, din cosmos sunt di-
ferite, in functie de imagineazodiacului, pe care aceste conste-
latii Ie acopera.
In ceea ce prive~teinfluenteleplanetelor sistemului solar, se
poate afirma ca atunci cand predominainfluentaplanetei Saturn
oamenii sunt gnostici, cei sub influenta lui Jupiter sunt 10gi~ti,
cei ce sunt influentati de Marte sunt voluntari~ti, cei ce sunt
sub influenta Soarelui sunt empiri~ti,sub influenta lui Venus
sunt mistici, sub influenta lui Mercur sunt transcendentali~ti,
iar cei sub influenta Lunii sunt oculi~ti.
Se poate spune ca omul se afla in permanenta sub influenta
muncii de gandire cosmica, noi suntem ganduri ale cosmosu-
lui, gandul cosmic este stapanul creierului uman, el .fiind 0
oglindace reflectaviatasufletelor. .
Con~tiinta omului trebuie sa raspunda la intrebarea: Cine
sunt Eu?
--
43

39. ..------
Eul omului este 0 esenta interioara, imperceptibila, care nu
este trecatoare, nu se schimba §iintr-un anumit fel este centrul
nostru. Acest Eu este propriu unei persoane §inu poate fi im-
prumutat de ()alta personalitate, el se identifica cu realitatea
cea mai intema §iprofunda, dar incon§tienta §iinradacinata in
adancul fiintei noastre.
Logica:generala ~iexperienta zilnica este inclinata sa con-
sidere ca Eul este corpul fizic. Aceasta este numai 0 aparenta,
caci Eul flUse gase~tein nici un organ al corpului fizic. Nici
una dintre partile corpului ~inici organele de perceptie nUse
pot identificacu Eulomului. .
Dar cine este Eul care este con~tientdi are un corp fizic? di
are trup? Din punct de vedere fizic, Eul care este ceva real nu
poate fi identificat nici un corpul intreg ~inici cu vreuna din
partile lui componente. Eul con~tient dispare pentru lume in
fiecare noapte, in somn, timp in care corpul fizic i~icontinua
activitatea caci omul este viu, nu este mort. Aceasta inseamna
ca Eul nostru nu este nici intelectual, caci in somn acesta nu
e~ista; aceasta confirma faptul ca nu corpul fizic este Ed etem
~iadevaratal omului. .'
Dar ce lipse~te din punct de vedere biochimic din corpul
omului care doarme, fata de cprpul aflat in stare de veghe, caci
componentele ce aleatuiesc structura lui sunt acelea~i.Raspun-
suI corect este ca lipse§te facultatea de a gandi, aceasta f,(ml-
tate a parasit corpul. Dar ~iin soIim exista 0 con~tiinta, nu a
corp£1luifizic ci a impresiilor, a amintirilor, senzatiilor,gandu-
rilor, dOrlntelor~i sperantelor, atribute ale omului treaz §iin
somn toate cele cinci simturi sunt active, caei in vis omul vede,
aude, miroase, pipaie ~igusta. In vis omul se inHHne~teeu pa-
rintii, cu rudele ~iprietenii saL Aceasta inseamna ea Eul con-
~tient rational exista §i in vis, in continuare, caci dispune de
aeela~i mod de gandire .~ide memorare ea ~iin starea de ve-
ghe, realitatea eorpului fizic este eonstatata atat in vis, cat ~iin
stare de veghe ell 0 eon~tiinta reala la fel ca ~i con~tiinta din
starea de veghe.
44
1- -- - --

40. Eul se situeazadeasupra fizicului, el este dat de spiritul-con-
~tiintaal oniului care in somn se desprinde de corpul fizic, care
in vis patrunde intr-o lume spirituala, aceasta pentru ca perso-
nalitatea omului traie~te~iactiveaza in continuare, complet se-
parata de corpul fizic, dar ca manifestare este dependent de
, acesta. Sa deducem ca Eul nu este trupul, ci 0 esenta con~tienta,
care devine una cu trupul, el este cel ce poarta con~tiinta lui.
Eul nu se poate confunda cu corpul fizic,.altfel acesta nu s-ar
putea despaqi in stare de somn.
In starea profunda a unei transe, se poate separa complet
con~tiinta de corp ~iaceasta ne arata faptul ca in timpul vietii
con~tiinta omului se poate separa de truP, devenind indepen-
denta.
in transa, spiritul-con~tiinta, poo vocea celui ce se afla in
trans-a,descrie prin vedere ~i auz astralintamplari ~i eveni-
mente indepartate, care se inmrriplachiar in acel moment.
Demonstrarea .separarii spiritului de corpul fizic, sustine
faptul ca Eul nu este acela~ilucru cu corpul fizic. Spiritul-con-
~tiintaare acelea~i atribute, atat in stare de transa, cat ~iin vl-
ata de zi cu zi. Pe de alta parte spiritul-con~tiinta continua ~i
dupa moartea~acum se poate conStatain ~edintelede spiritism,'
cand se poate lua legatura Cllel, poo intermediul unui medi-
um. Acest medium poate lua contact cu spiritul mortilor ~isa
aduca mesaje din partea lor.
Mediumul Alfred Peters, vedea aceste spirite ale mortilor
care se gaseau, fie in planul astral, fie pe pamant, situate prin-
tre oamenii fizici. Prin toate acestea se constata ca Eul este dat
de spiritul-con~tiintaal omului, el este acela care produce gan-
durile~iideileoamenilor. .
Acestea sunt transmise prin intermediul creierului, dar nu-
mai curentul de inteligentai~iare sediul in corp, tara a fi ~ipro-
dusullui. Corpul este numai un instrument cu ajutorul caruia
omul recuno~te lumea obiectiva, care este diferita deviata in-
terioara a Eului, cu care insa alcatuie~teun tot impreuna.
45

41. Nici sentimentele omului nu se pot identifica cu Eul perso",
nal;caci Eul este 0 entitate stabila, pe cand sentimentele omu-
lui sunt instabile ~ischimbatoare.
Eul omului nu se poate confunda nic! cu intelectullui, cad
.la fel ca ~iin somnul profund.tara vise, in le~inulpr9fund sau
starile de transa, activitatea gandirii, deci a intelectului este
suprimata. Cu toate acestea nu se poate spune ca se distruge. C,
insu~i Eul, deoarece viata omului nu este oprita, ea este pre-
zenta in corpul fizic, iar la trezire, EuI apare din nou ca prin
gand. Aceasta inseamna ca Eul nu dispare complet niciodata,
pentru ca Eul nu este format de gandurile noastre, el se afla de-
asupra lor. Eul adevarat este dincolo de corp, de sentimente $i
de ganduri. .
Eul, este spiritul incamat in corpul fizic, dar mai exista un
Super Eu, adica Spiritul-con~tiinta al omului car~ s-a aflat in
planul astral inainte de reincamare ~icare se reintoarce in pla-
nul astral dupa moarte. Eul omului este numai oclasa, din lun-
ga ~coaHipe care 0 are petrecuta in alte vieti anterioare, a caror
amintire este pastrata in totalitate, atunci cand spiritul se afla in
afara corpului fizic. Cat timp este incamat aceste amintiri Ie
uita voit, pentru a da omului liberul arbitru, sa-~i continue
.evolutia spirituala

42. Con~tiinla omu/ui in stare de somn
A~acum amprecizat, con~tiintaeste structurapsihidi de su-
porta vietiiinterne. -
lung 0 considera 0 emanatie a subcon~tientuluicare se na~-
te In fiecate zi, dupa somn. Implicata In.atentie,con~tiintacon-
trole~a stanle adaptarii, luciditatea ~ifunctionalitatea totala a
organismelor.
Exista patru stari de con~tiinta:
1. Starea de veghe -
2. Starea de somn.
3. Starea de vis
4. Starea de extaz, din Yoga, meditatia transcendentala, ~i
din meditatia Zen etc.
Stareade extaz, este stareade iluminare interioara~ide calm
profund, este 0 stare de revelatie, cu trairi de exceptie. In medi-
tatia transcedentala programul cuprinde ~apteetape de cate 90
de minute. Iluminarea se face de doua or.ipe zi, cate 15-20mi-
nute, persoana aflandu-se cu ochii inchii?ii?irostind "mantra"
personala. In aceasta stare se mobilizeaza un uria~potential al
psihicului uman.
SOIIU1ulsuprima starea de vigilenta, anuleaza procesul gan-
dirii, ~tergerelatiile cu mediul inconjurator. EI este comparabil
cu "neantul". Trezireadin stare de somn, face sa reapara con~ti-
inta din starea de veghe. Somnul revine in fiecare noapte, iar
tara el omul nu poate trai. Se apreciaza ca aproximativ 0 treime
din viata omul 0 traie~tein somn.
Durata somnului este diferita in functie de varsta:
- la sugar sunt-necesare 16-18 ore de somn in 24 de ore;
-la copihil de 3-4 luni, sunt necesare 13ore de somn, in 24
ore:
47
- -- --

43. --- .-... ... .... . .- .. ...
- la 12-16 ani, sunt necesare 9ore de somn in 24 ore;
- la adult, sunt necesare 8 ore de somn in 24 de ore.
Neputand e?Cplicastarea de somn, oamenii din antichitate
.credeau di este aetiunea unui zeu pe care I-au numit HYPNOS,
ea zeu al noptii ~i frate geaman cu zeUl mortii, THANATOS.
In somn, spiritul §i corpul astral parasesc corpul fizic ~iimpre-
un5 calatorese in lumea astraHiunde i~i traiesc viata de spirit li-
ber. In aceasHistare eorpul astral i~i improspateaza fortele, caei
el se hrane~te cu fluidul astral pe care nu-l poate primi in tim-
pul zilei, caci atunci se interpune radiatia solarii.
Plutarh spunea: "Somnul este singurul dar gratuit pe care il
aeorda zeii".
Gerard de Nerval afmna: "Primele momente ale somnului
prezintaimagineamortii".
Periodicitateafunctieiveghe-somnestelegata de altemanta
zi-n.oapte,conseeinta a mi~cariide rotatie a pamc1ntuluiinjurul
soarelui.
In timpul somnului se produc unele modificari neuro-vege-
tative; frecventa cardiaca este maineregulata decat in stare de
veghe, ritmul respirator scade ~iin general este neregulat. Ten-
sitmea arteriala scade in timpul somnului, urmand a cre~te
bmse in faza de somn cu mi~carioculare, sau in trezirilebru~te;
in somn rezistenta eleetrica a pielii cre~tede cinci ori mai mult,
se produce 0 mic~orare a pupilelor, iar erectia peniana apare
periodic in timpul somnului la intervale de 85 de minute ~i
dlreaza in medie 25 de minute, in somnul cu m.i~cari oculare
rapide.
Somnul este 0 lege inexorabila a vietii, care se extinde atat
in regnul vegetal, cit ~i in eel animal.
In somn, eon~tiinta subiectiva a incon~tientului este ins a
permanenta, ea nu'obose~te ~inu inceteaza niciodata, ea intre-
tine insa~iviata, nu doarme niciodata, caci daca ar adormi ~i-ar
inceta actiunea ~iar interveni moartea.
Ea controleaza toate functiilecorpului, amtill stare de veghe
cat ~iin stare de somn.
48
- - - --- ----

44. ---
In timpulsomlluluisufletul uman se une~tecu spiritul Divin,
inspirandu-se din illtelepciunea con~tiinteicosmice.
Somnul este absolut indispensabil bunei functionari a con-
~tiinteiumane; lipsa somnului poate duce la stari de incon~ti-
enta, ~ila imaginidisparate.Daca lipsa somnuluise prelunge~te,
.pierderile cOll~tiinteidevin mai frecvente ~imai lungi. Se pro-
duc modificari ale memoriei ~iale simturilor.
Exista 0 stransa legaturaintre con~tiilltaobiectivacon~tienta
~icon~tienta subiectiva incon~tienta.De~iaceasta din urma nu
obose~te niciodata ~inu doarme niciodata, ea este influentata
de 0 stare de con~tiintaobiectiva normala, orice gand con~tient
aJ omului provoaca reactii negative sau pozitive in activitatea
ei, aceastain functiede gandulpe careil avem..
Subcon~tientul,locul de actiune al coh~tiinteisubiective, in-
con~tiente,prime~tegandul pe care il decodifica, tara a-I inter-
preta daca este real sau nu, bun sau rau. EInu are discemamant
~i ca atare reactioneaza dupa arhietipuri simbolice, care sunt
cunoscute din amintirile spiritului din alte vieti; incon~tientul
i~iadapteaza activitatea pentru ca con~tientulsa realizeze efec-
tul ce urmeaza acestei informatii. Daca se transmit incon~tien-
tului ganduri nefaste, de boala sau insucces, con~tientul se va
imbolnavi.
Con~tiintasubiectiva a incon~tientuluieste 0 con~tiintaspi-
rituala care Ware originea in con~tiintacosmica.Mentalul sub-
con~tient cunoa~terezolvarea oricarei probleme caci ,,~tiinta"
lui este de ordin spiritual, fiind dedusa din cuno~tintelepe care
Ieare din alte vieti~i din studiul spiritului pe care il intreprinde
in planul astral, dupa moarte. El functioneaza independent de
vointa mentalului con~tient,mentinand normala intreagaacti-
vitate a corpufui prin intermediul sistemului nervos vegetativ,
care este autonom, al nervilor simpatic ~i parasimpatic care
functioneaza antagonist.
Mentalul obiectiv al con~tiinteiobiective, are con~tiintalu-
mii obiective pe care 0 percepe cu ajutorul celor cinci simturi.
Ellnvata prin observatie directa, prin experimente ~iprin edu-
catie ca pdncipala sa indatorire este aceea de a rationa.
49
- -- -

45. Mentalul subiectivpoate parasi corpul fizicpentru a calatori
in lumiparalele, aducand de acolo informatiile pe care Ieobtine
prin vedere $iauz astral. Con~tiintaincon~tientuluicontroleaza.
toate functiile vitale ale corpului, tara a fi nevoie de ajutorul
mentalului 'con~tient, inima nu-~i inceteaza activitatea nici in
.absenta con~tiinteiobiective, la fel respiratia; digestia, secretia
glan.delor~itoate functiile vitale ale organismului, pe care Ie
meritinecu 0 con~tiinta irepro~abila.El cunoa~te raspunsulla
oricefeIde informatie,fiede ordin extern,prin organelede simt,
fie de ordin intern prin impulsuri nervoase pr9prioceptive ~i
interoceptive preluate din fiecare organ in parte. Legea actiu-
nii ~ireactiunii este legea universala,aceeaa mentinerii vietii
~iea este prezenta atat in regnul vegetal, cat ~iin eel animal.
Con~tiintaincon~tientului este chiar constructorul organismu-
lui ~itot el mentine toate functiile vietii, ea lucreaza 24 de ore
pe zi ~inu obose~teniciodata, intelepciunea ei este nelimitata.
lnspiratia ~iintuitiain toate domeniile, sunt emanate din aceas-
ta con~tiinta.Aceasta intervine in progresul vietii prin intuitie
~ipresentimente. Dorinta de a salva ~imentine viata provine
din con~tiintasubcon~tientului care este de origine cosmica.
Din aceasta con~tiintas-au inspirat marii oameni de ~tiinta,
savanti ca Edisson, Marconi, Poincaro,. Einstein; chimistul
Frederich yon Stadonitz a descoperit formula chimica a ben-
zinei in stare de soron, la fel ~iFrederick Banting a descoperit
tratamentul diabetului eu insulina.Nils Borr a descoperit struc-
tura atomului, Mendeleev a descoperit tabelul ce-i poarta nu-
mele, Beethoven, Victor Hugo ~iGoethe primeau informatii cu
care ~i-auscris operele lor, prin intuitie.
Trebuie sa amintim ~i0 alta conceptie privind locul unde ar
actiona acest incon~tient, in afara de conceptiile amintite pri-
vind localizarea con~tiintei incon~tientein organism.
Astfel un alt sediu ar fi plexul solar. Acesta este 0 formati-
une nervoasa, formata din doi ganglioni nervo~i numiti semi-
lunari, dupa forma lor, ce se aseamana cu 0 semilun~i care
au dimensiunea unui sambure demaslina. Ace$tiasuntdispu$i
fata in fata, unul stang ~ialtul drept, fiind situati anterior de co-
50
---

46. loana vertebrala, imediat sub diafragma, in spatele stomacului.
Ace~tiganglioni nervo~iprimesc informatii simpatice ~ipara-
simpatice fiind conectati prin firele comunicante de toate ple-
xurile nervoase vegetative din abdomen, coordonand actjvita-
te.a incon~tieI?-taa tu~~ror,vis~erelot:; pin ace~sta ca1.l;z,a,ctmai
fost n~mit §i "Creier abdomina!,,; plexul solar prime~te prirt
CHAKRA din dreptul ombilicului culoarea verde din lumina
solara, care determina sensibilitatea astrala.
Subcon~tientul are 0 vedere astrala ~i 0 con~tiinta a sa,
bazata pe un discemamant propriu. Astfel daca unui hipnotizat
care are ochii inchi~isau legati, i se cere sa gaseasca un pasaj
dintr-o carte ~isa-l citeasca, acesta lara nici 0 greutate 0 face.
In stare de transa hipnotica corpul sau astral poate calatori la
distante ~i prin vederea astrala se descrie aspectul unei per-
soahe pe care i-o indicam.
Con~tiintain stare de extaz poate transcede limita simturilor
$ichiar proJ?riaputere de.a rationa ~isa aile de existenta unor
adevaruri spirituale ce nu pot fi cunoscute prin -intermediul
celor cinci simturi exterioare ~icare nu pot fi deduse prip ra-
tionam,ent.Cunoa~tereaacestor adevaruri spirituale stiilabaza
tuturor religiilor lumii.
- -- --

47. .. ---
Spiritul con~tiinlli in starea de somnambulism
.Somnambulismul spontan denotii 0 dedublare a personali-
Hitiisa~ mai bine definit, 0 personalitate multipHi la acela~i in-
divid. In somnambulismul natural omul se scoaHi noaptea ~i
execut.a gesturi automate sau actiuni inteligente. Ei se scoala
din pat. se imbradi ~i i~i reiau activitatea din cursul zilei, i~i
executa profesia sau rezolva 0 problema pentru care cautase in
zadar pana atunci solutia. Dupa ce i~i termina activitatea se
culca din nou, adorm, iar a doua zi, nu-~i amintesc nimic din ce
se intamplase noapte ~i sunt surprin$i sa observe terminat, un
lucru pe care nu-l rezolvase pana la culcare. .
o aHa categorie de somnambuli, se urca.pe acoperi:;ml casc-
lor, unde fac plimbari ~i0 echilibristica cu 0 multime de exceIl-
tritati, tara a suferi vreodata un accident. .
La s.omnambuli se manifesta 0 dedublare a personalitatii,
con~tiinta persoanei care se scoala noaptea, este cu totul diferita
de cea care este treaza in timpul zilei, caci in con~tiinta persoa-
nei din cursul zilei, nu se gase~te amintirea din cele intamplate
in timpul noptii, pe de alta parte con~tiinta omului in stare de
somnambulism, este mult mai ainpla ~i mai complexa decat
atunci cand este in stare normala.
Exista ~i forme de somnambulism care apar in timpul zilei
'incare omul traie~te 0 viata obi~nuita ~ieste greu de a fi consta-
tata dQ0 persoana care este neavizata. Se citeaza cazul unei fe-
mei tinere ~i instruite, care fiind cuprinsa in cursul zilei brusc
de 0 stare de somn pro fund, ce dureaza mai multe ore, la trezire
prezinta 0 alta con~tiinta, 0 alta personalitate, ea nu mai ~tia ni-
mic din ceea ce cuno~tea inainte de aparitia noii sale personali-
Hiti, uu mai ~tia sa scrie ~i sa citeasca sau sa numere, fiind
nevoitii sa inceapa totul de la inceput.
52
- - -

48. Dupa mai multe l~i, fiind cuprinsadin nou de un somn pro-
fund, se treze~teexact ca inainte de primul somn, adica a reve-
nit la prima personalitate, dar nu-~i aminte~tenimic din ce se
intamplase in acest interValde timp. Aceste doua con~tiinteau
c0l!tinuat sa apara in mod alternativ, timp de patru ani.
In con~tiintaprimei personalitati se pastreaza toate aminti-
rile ~icuno~tinteleacumulate, inca din copilarie, dar in starea
noua de con~tiinta, ea nu mai avea nici 0 cuno~tinta, despre
acestea. Aceasta dedublare a con~tiintei se explica prin pose-
darea persoanei de ditre un alt spirit cu 0 altii con~tiinta.
Aceste stari alternative de con~tiintasunt citate de mai multi
autori. Astfel este cazul Felida descris de Azam din Bordeaux,
pc care a studiat-o timp de 30 de ani. Aproape de varsta de 40
de ani ea simtea 0 puternidi durere de cap ~i 0 didere intr-o
amoqire profunda. Era 0 femeie robusta, bruneta ~ide talie
obi~nuita,care prezinta destul de des hemoptizii, inteligenta ~i
instruita, trista ~imelancolica, vorbea putin ~iavea 0 marc do-
rinta sa munceasca; atunci cand intra in a doua stare de con~ti-
inta, era cuprinsa de un somn special din care nu se putea trezi
prin nici un fel de excitatie. Dupa trezirea din acest somn, ea
prezenta0 alta con~tiintacu 0"altiipersonalitate,deveneavesela,
nu se mai plangea de nici un fel de dureri de cap ~ise comporta
ca 0 fata tanara, iar facultatile intelectuale ~imorale erau dife-
rite, 0 con~tiintasup"erioarafata de prima.
Este de retinut ca in situatia celei de a doua c(Jn~tiintei~i
aminte~te de tot ce s-a intamplat in alte stari similare prece-
dente precum ~idin viata ei inainte de aparitia celei de a doua
con~tiinte, dar atunci cand revine la prima con~tiinta nu-~i
aminte~tenimic din timpul celei de a doua con~tiinte.
Deosebirea dintre cele doua conditii mentale, se bazeaza pe
o schimbare de caracter ~i0 modificarea memoriei, 0 manifes-
tare a doua Euri diferite,sunt doua con~tiintecare se alterneaza.
Ina doua stare este con~tiintaunui spirit care i~iconserva toate
amintirile vietii dinainte de schimbarea personalitiitii cat ~i
dupa aceea."In prima stare de con~tiintaeste con~tiintaunui
spirit diferit care nu a trait memoria celei de a doua stari, este
53
----- - -

49. deci un spirit mai tanar. Aceasta altemanta, a celor doua spirite
se face dupa un somn, caci in timpul somnului spiritul ~icor-
pul sau astral, paraseau corpul fizic, putand sa-i ia locul altul.
Starea de con.rtiintadin somnambulism a provocat HIP-
NOZA
Prin hipnoz;a se face 0 modificare provocata artificial a
con~tiinteiomului. Aceasta se face prin'mai multe metode.
Un procedeu vechi cunoscut este cel allui BRAID. EI con-
, sta in fixareapriviriisubiectului ce urme.azaa fi hipnotizat.
Prill ochi se emit cele mai putemice unde electromagnetice ale
gandiriiomului.Subiectulaflandu-sea~ezat,se facelini~tein .
jurul sau, iar examinatorul il roaga sa priveasca fix un niic
obiect luminos sau neluminos, pe care il apropie de ochii lui,
in a~afel ca sa determine 0 convergenta fortata ~iobositoare
pentru globii sai oculari. Dupa catva timp, vederea se tulbura,
pleoapele tremura ~isubiectul adoarme.
Alte procedee de a produce hipnoza sunt cu ajutorul unui
zgomot monoton ~i prelungit, sau prin strangerea degetului
mare, prin pase magnetice sau Cllun jet de lumina electrica.
In toate cazurile sugestia transmisa telepatic prin gandire
este cea care hipnotizeaza subiectul, cu toate acestea nu se cu-
noa~teprecis mecanismul intim de producere al hipnozei,dar
~tiintaoculta sustine ca in aceasta stare se produce 0 deplasare
a spiritului ~icorpului astral, in afara organului fizic:
Se produce 0 modificare profunda a con~tiinteisubiectului.
Se intampla adesea ca hipnotizatul sa-~i'modifice caracterul ~i
personalitatea avuta inainte de a fi aclormit~i 0 modificare a
tonusului emotional. Cel mai mult se observa 0 schimbare a
memoriei, care este distinsa fata de starea anterioara a somnu-
'lui.
Subiectulill stare de veghe, nU-$iaminte~tenici un eveni-
ment petrecut in timpul somnului hipnotic, dar readus in starea
..
54

50. de hipnoza, el i~iaminte~tenu numai starile sale de somn hip-
notic anterioare, dar ~ievenimente care apartin starii de veghe
cu lux de amanunte, evenimente pe care in stare de veghe, su-
biectulle-a uitat demult.Daca s-au prezentatpersoanein timpul
hipnozei, el nu Ierecunoa~tela trezire, chiar daca i se adreseaza
o scrisoare scrisa in stare de hipnoza, scrisa de el, nu-~i am-
inte~tela trezire,ceeacea scrisin ea. . .-
In timpul somnului hipnotic; lJ1emoriaatinge maximum de
extensie, caci ea cuprinde simultan cele doua existente psiho-
logice, ceea ce memoria normala nu 0 face niciodata.
. In'stare de hipnoza, subiectul afirma ca nu mai este aceea~i
persoana din starea de veghe, el vorbe~te de aceasta persoana
ca de un strain, el vorbe~te de acesta, la persoana a treia, iar
noua sa personalitate ~i..oatribuie unui om mort, manifestan-
du-se cu con~tiinta acestuia. Toate cuno~tintele pe care le-a
acumulat in aceasta viata nu ~i Ie aminte~te atunci cand se
. prezinta cu con~tiintaunui decedat ~inu-~iaminte~tenici
cuno~tinteleobtinute anterior datei pe care 0 reprezinta con~ti-
inta celui mort.
Persistenta con~tiintei omului dupa moarte ~imanifestarea
ei pe pamant, s,eobserva ~iin cazulde scriere automata, ace~tia
scriind fraze intregi, :tarasa fie con~tientidespre ceea ee scriu.
Mi~careadegetelor ~ia creionului este rigida ~ipare auto-
mata. Textul se terminaintotdeauna cu 0 semnatura, aceea a
unei persoami decedate, in mod cert este manifestarea con~ti-
inteicepersistadupamoarteaei fizica. .
Este de remarcat ca inregistrarea iIi timp a persoanelor hip:-
notizate, subiectii transpu~i intr-o perioada anterioara a exis-
tentei lor determinati sa retraiasca amintirile a acelor vieti, una
din personalWitile sale moarte, (ezul.taca pentru moment, va
disparea amintirea Eului sau actual, ca ~itoate cuno~tintele
. acumulateposteriordateifixateprin sugestiahipnotica,toate
amintirile ulterioare nu Ie cunoa~te, aceasta pentru ca spiri-
tul-con~tiintaparasind corpul fizic, impreuna cu corpul astral
care il imbraca, se manifestiiin aceasta siiuatie prin con~tiinta
persoanei hipnotizate care in situatia aceasta l~iare toate vietile
55
.~

51. .~nterioareinmagazinate in memoria sa, ca pe ni~te fi~e,ce se
mtroduc intr:-uncomputer, ori dadi se apeleaza la memoria
unei date anterioare, aceasta se manifesta cu memoria acumu-
lata pana la acea data ~inu are cum sa cunoasdi date ce au fost
introduse ulterior in memoria sa. Aceasta inseamna ca toate
vietilenoastrese gasesc fi~ate;intocmaicum sunt fi~atecartelele
intr-un calculator, cuno~tinteleacumulate ulterior, nu au cum
sa fie inscrise intr-o fi~aanterioara, toate amintirile se derulea-
za in raport cu datele cand ele au fost cunoscute.
Con$tiinta unei personalitati din ultima viata; nu se poate
gasi 1ntr-oc""n~tiintaanterioara lui, dar toate con~tiinteleante-
rioare se gasesc in con~tiintaactuala, cu singura conditie sa ne
adresam coil~tiinteiaflate in planul astral, a~acum se inHimpHi
in starea de hipnoza sau stari de transa obtinute prin yoga, me-
ditatia transcedentala sau prin diferite tehnici de meditatie.
Personalitatea evocata prin regresia in timp este una reala ~i
. nu una fictiva, in care 0 multime de amintiri vechi, pe care Ie
credeammoarte, incapabile sa Ieevocam dupa vointa, continua
sa traiascain con~tiintanoastra, atunci cand ea devine cosmica.
Con~tiintaomului continua ~idupa moarte, ea poate fi re- .
. ceptionata de catre un medium. Gandirea omului este cea care
creeaza Eul, entitatea presupusa a fi separata in stare de hip-
noza.
In timpul vietii, in con~tiintanoastra obiectiva nu se gasesc
toate experientele vietii, dar acestea sunt toate retinute in sub-
con~tient ~ivazute ca Intr-o oglinda de con~tiinta omului de
dupa moarte, in viata lui astrala.
Cea mai mare parte a experientelornoastre, de zi cu zi, com-
portamentul, starea de spirit ~igandurile noastre sunt guvema-
te de sqbcon~tient,pe care il mai putem numi psihic subliminal.
Noi nu vede.mdecat ceea ce ne ofera subcon~tientulnostru, nu
gandim dedit ceea ce subcon~tientul nostru vrea ~inu auzim
decatceeacevreasubcon~tientulnostrusa auzim.
Subcon~tientul este in permanenta influentat telepatic de
gandurile cosmice ale spiritelor din spapu, care sunt percepute
~idecodificatela acest nivel, caci universul este de natura men-
56
-- - - -

52. tala iar subcon~tientul.este veriga de legatura intre universul
spiritual ~ipsihicul uman.
Subcon~tientulgase~teprin intermediulsimbolurilorarhieti-
pale, raspunsulla toate informatiile primite, acestea reprezinm
psihicul universal, limbaPamantulu{mama,psihicul subliminal
gande~tein simboluri.- .
Psihicul con~tient~iconvingerile sale nu au nici 0 puteresa
opuna rezistenta,limbajului, destinat subcon~tientului.
In procesul de gandire, emisfera stanga a creierului este im-
plicata in gandirea de tip logic ~ianalitic ~iin limbaj, iar emis-
fera dreapta este implicata in gandirea de tip holistic, nonver-
bal ~iimaginativa.
Subcon~tientuleste mult mai mult decat psihicul nostru con-
~tient,pentru ca in el actioneaza con~tiintacosmica a spiritului
nostrucare a trait ~ialte vieti ~icare s-a consultat ~iexperimen-
tat in hmpul vietii lui astrale.
De~inu suntem con~tientide cuno~tinteledepozitate in sub-
con~tient, acestea contribuie decisiv la formarea con~tiintei
omului, caci cotnportamentul nostru se afla permanent sub in-
fluenta subcon~tientului.
Con~tiinla omului in stare de somn ~i vis
Visu! este forma de manifestare a subcon~tientului. Pentru
a putea sa ne controlam ~isa ne coordonam procesele mentale
~ifizice trebuie sa intelegem mesajele trimise din subcon~tient
~iacestea devin active numai in stare de somn, caci in stare de
veghe, cunoa~terea datelor inregistrate de subcon~tient este
blocata. EI devine activ nurhai atunci cand con~tientul este in
parte inactiv.
De~iomulviseazaIn tot timpulsomnului,el i~iaduceaminte
de visele sale, numai dt'?cele produse imediat, dupa ce a ador-
mit sau de cele avute Inaintea trezirii, adica atunci dind con~ti-
entuI este partial activ ~ieste apt sa primeasca impresii pe care
57
I
I
l
---

53. memoria Ieretine. In timpul unei vieti de 70 de ani 25 de ani
omul ii petrece dormind. "
~venimentele pe care Ietraim in vis, se intind pe 0 perioada
de bmp mult mai lunga dedit-timpul efectiv de visare, aceasta
pentru ca in somn, timpul este 0 iluzie.
Marele filozof grec HERACLIT spunea ciiin somn, fiecare
se intoarce la adeviirata sa natura.
In somn se manifesta spiritul-con~tiinta ce se afla in sub-
con~tiel1t~icare devine liber in timpul somnului ~icalatore~te
in planul astral, unde Wrecapata toate amintirile vietii actuale
~iale aitor vieti anterioare, avand in plus cuno~tinte ~idespre
viitoarele sale vieti pamante~ti ce se vor derula in viitor.
In Grecia antidi se sustinea ideea valorii tamaduitoare a
vise1or, in acest scop, omul bolnav Wpetrecea 0 noapte in tem-
plullui Esculap, zeul sanatiilii.Daca visa un vis frumos, insem-
na ca omul se va vindeca. In timp ce Aleandru Macedon, era
bolnav pe patul de moarte, in Babilon, trei generali ai sai au
dormit0 noapte in Templullui Marduk,in ideea de a visa leacul
tamiiduitor al bolii acestuia.
Freud, considera in psihanaliza sa, ca in stare de vis, se ma-
nifesta dorintele noastre refulate in subcon~tient, sentimentele
de placere ~ide ura. EI considera ca refularea din subcon~tient
cea mai putemicii, 0 reprezinta dorintele sexuale ale omului.
Karol lung explica visele prin manifestarea incon~tientului
individual~icolectiv,visul aducandu-neinformatiidespresinele
interior.
Simbolurileviselorreprezinta limbajulsubcon~tientuluiadus
rnrijcenzura in memoria con~tientului.Potrivit lui lung, sufle-
tul com}.nicacu noi in somn prin vis. S'-aconstatat cavisele
survin iIi perioada de somn, care se insote~tede mi~carirapide
ale globilor oculari. Somnul de 7 ore se imparte in cicluri de
6090 de minute, in fiecare in acest ciclu, au loc vise insotite de
mi~cariale globilor oculari.
Cele mai importante vise, sunt cele de premonitie prin care
offiul care viseaza Wvede evenimentelece vor urma inviata sa.
Aceasta se explidi prin faptul di spiritul-con~tiinta in timpul
58
.1
I
J- -- ----

54. somnului se afliiin planul astral, unde nu existii timp ~ispatiu
~iunde spiritul con~tiintiii~ivede urmiitoarele evenimente pe
care Ieva urma. Mi~careaglobilor oculari in timpul-visului, se
explicii prin faptul cii acestea urmiiresc peisajele in care.se
deruleaza evenimentele, vazute prin vederea astrala, in timpul
somnului manifestandu-se con~tiinta cosmiciia spiritului.
Exista 0 deosebire esentiaHidintre conceptia din stare de ve-
ghe ~icea din stare de vis. In prima este 0 asociatie obiectivii
de fenomene,pe candin starede vis, este0 asociatiesubiec- .
tiva, in sensul di in stare de con~tiinta treaza, spiritul copiaza
datele exterioare pe candin stare de vis, spiritul este condus de
propriile sale legi ~ipierde facultatea de a reprezenta realul.
Aceasta inseamna ciiin vis, fiecare om i~iare universullui, pe
cand in stare de veghe~xista un singur univers.
S-a constatat ciivisul apare intr-o stare de somn superficial,
nu in starede somnprofund. . .
Din punct de vedere metafizic visul se realizeaziiprin per-
ceptia astralii a spiritului care se afliidesprins de corpul eteric
~icorpul fizic, d~rpentru a se realiza visul este nevoie ca cor-
donul care leagiicorpul astral de corpul fizic ~ieteric siinu fie
prea slab~iaceastase mtampliiimediatdupiice adormim~iciitre
trezire, cand corpul astral se reintoarce in corpul fizic; visul se
realizeaza cand omul nu este nici adormit nici treaz, aceasta se
confirma ~iprin faptul ca mentinandu-se 0 astfel de legatura,
in timpul visuluiglobii oculari reprezintii mi~ciirirapide, ceea
ce inseamniiciivederea astrala a spiritului este transmisiistnic-
turilor nervoase care sunt implicate in vedere.
Visul survine la aproximativ 90 de minute in cursul somnu-
lui ~idureaziiin medie 15-20de minute. Tot astfel se explicii~i
manifestiirile vegetative din timpul visului, modificiiriale res-
piratiei ~itensiunii arteriale.
Visul poate fiuitat, sau dimpotriva sa fie retinut. In antichi-
tate visul era atribuit zeului ONElRES, ei acordau visului 0 va-
loare de profetie ~ide premonitie.
Este cunoscut visul Calpurniei, sotia lui Iulius Cezar, care
inainte de a fi asasinat in SenatuI Romei, a visat acest eveni-
59
---

55. . plent in noaptea premergatoare asasinatului, ea visand ca tinea
in brate cadavrul sotului ei.
Goethe ~i-a scris multe din poemele sale, in stare de somn
cu vise, iar Mozart s-a inspirat scriind 0 parte din muzica sa, tot
in stare de vis. Newton, in stare de somn, a visat rezolvarile
unor probleme matematice. In conceptia lui Freud, visul este
expresia ineon~tientului, 0 realizare a unei dorinte refulate ca
o supapa de siguranta eu rol important in mentinerea eehili- .
brului ]11ental,dar el a exagerat in explicarea viselor prin re-
fuUiri ale d<.>rintelorsexuale nerealizate. lata cateva exemple
de explicare a viselor, dupa eoneeptia psihanali~tilor freudieni:
- dad! se viseaza obiecte alungite: baston, bat, trunchi de
copac, cutit, sabie, pumnal, acestea sunt simboluri de virilitate,
o relatie eu 0 persoana de sex masculin; .
- armele, reprezinta agresivitate, cearta, scandal, 0 nenoro-
cire;
- obiectele rotunj ite sau mentinatoare de obiecte (cutie, du-
lap, soba, caseta) reprezinta corpul unei femei;
- 0 camera, este simbol feminin ~ipoate semnifica matemi-
. tatea, sexualitate iar daca camera este cu u~a deschisa, semni-
fica mariajul sau evenimente de intimitate;
- vasele, corabiile, se refera la persoanele de sex feminin, fie
la caHitorii :?ila reintoarceri in trecut;
- personalitatile de seama in vise, se refera la parintii celui
care viseaza sau la 0 dorinfa de acaparare aunei puteri;
- obiectele plate sunt simboluri ale unor obstacole psihice
ale unor e~ecuri sau unor succese;
- visele in care se urca sau se coboata pe scari sau schele,
simboijzeaza .fie actul sexual, 0 promovare sociala sau invers;
- dad! St1viseaza 0 cravata, aceasta simbolizeaza penisul;
- peisajele simbolizeaza organele sexuale;
- ma~inile ~iuneltele simbolizeaza activitiifi profesionale ~i
dorinte sexuale; . .
. - $arpele reprezinta imaginea penisului $i a sexualitatilor,
dar ~i a raului sau a unei tradari;
60