JUDETUL OLT
POTENTIAL TURISTIC

Asezare geografica
Judeţul Olt este situat în partea de sud
a ţării, pe cursul inferior al râului care
i-a dat numele şi face parte din
categoria judeţelor riverane fluviului
Dunărea. Prin portul dunărean
Corabia are ieşire la Marea Neagră.
Suprafaţa totală de 5.498 kmp.,
reprezentând 2,3% din teritoriul ţării,
situează judeţul pe locul 22 la nivelul
României ca suprafaţă. Din punct de
vedere al populaţiei, judeţul ocupă
locul 18 cu 489.274 locuitori
(2002)având o densitate de 89
locuitori/km².
Vecinii: Nord – judeţul Vâlcea
Est – judeţele Argeş şi
Teleorman
Sud – fluviul Dunărea pe o
distanţă de 45 km, care-l desparte de
Bulgaria
vest – judeţul Dolj

Relief
Este centrat pe valea inferioară a Oltului şi
teraselor sale şi este format din câmpii şi dealuri
nu prea înalte. De la limita de nord a judeţului
până în apropiere de Slatina se întâlneşte zona de
dealuri, aparţinând Podişului Getic şi care ocupă o
treime din suprafaţa judeţului. La sud de Slatina
până la Dunăre se desfăşoară o parte a Câmpiei
Române, cu următoarele subunităţi de câmpie:
Câmpia Romanaţilor, Câmpia Boianului şi Câmpia
Burnazului. Altitudinea reliefului coboară în pantă
lină de la Vitomireşti, către Dunăre până la
Corabia, ceea ce conferă o expoziţie sudică
însorită. Valea Dunării, orientată est-vest, domină
malul românesc şi prezintă terase întinse. Valea
Oltului reprezintă o adevarată axă a teritoriului
judeţului. Terasele Oltului se remarcă prin
întinderi mai mari pe partea dreaptă a văii,
începând din nordul judeţului până la Dunăre si
până la Drăgăneşti pe partea stângă unde sunt
bine dezvoltate terasele înalte: Coteana 80-90 m
şi Slatina 50-60m.

Clima
Clima este temperat continentala cu veri
deosebit de calde si ierni in general mai
blande. Valorile medii ale temperaturii
anuale sunt printre cele mai mari din tara
respectiv 11 grade Celsius iar precipitatiile
variaza intre 450 si 550 mm. Masele de aer
au o directie vest-est si sunt prezente
vanturile neregulate precum Crivatul
(iarna) sau Baltaretul.

Hidrografie
Axul principal al reţelei
hidrografice îl constituie
râul Olt care străbate
judeţul pe la mijloc de la
nord la sud, pe o lungime
de 143 km. Râul Olt
primeşte ca afluenţi
principali: pe dreapta râul
Olteţ, iar pe stânga câteva
râuri cu debit foarte mic
cum sunt: Tesluiul,
Dârjovul. În partea de nord,
judeţul Olt este brăzdat şi
de râul Vedea, cu afluentul
de pe partea dreaptă
Plapcea. Pe o distanţă de 45
km, partea de sud a
judeţului este udată de
apele Dunării, care
colectează întreaga reţea
hidrografică a judeţului.

Populatie si asezari
• Din punct de vedere al numarului de
locuitori ocupa locul 18 la nivelul tarii,
avand o populatie de cca.489.274 (2002),
cu o densitate a populatiei de cca. 89
loc/km2.
• Principalele asezari urbane ale judetului
sunt :Slatina,resedinta de judet; Caracal,
municipiu, fostă reşedinţă a judeţului
Romanaţi;Balş ;Corabia port la Dunăre;
Scorniceşti; Drăgăneşti-Olt ;Piatra Olt nod
C.F. R ; Potcoava .

Potential turistic
Desi mai putin cunoscut sub acest
aspect pana in prezent, judetul Olt
dispune insa de unele obiective
social-istorice si naturale de mare
interes turistic. Cele mai
numeroase si fara indoiala de o
deosebita valoare turistica sunt
obiectivele social-istorice. In
aceasta categorie pot fii incluse
diferite monumente istorice si
arhitecturale, locuri si marturii
istorice ale unor asezari si
activitati umane pe teritoriul
judetului. Aceste se afla
diseminate pe cuprinsul intregului
judet mai numerose fiind totusi pe
valea Oltului in cadrul podisului
Getic si mai ales in orase.

Cadrul natural atribuie hidrografiei participarea cea
mai consistentă, ce rezidă în apele minerale (clorurate,
sodice, sulfuroase, iodurate) de la Govora, Ocnele
Mari, Olăneşti. De asemenea sunt prezente apele
termominerale, cu mari zăcăminte în zona de contact
cu munţii.Indicele climato-turistic are valori
superioare datorită climatului de adăpost cu însuşiri
curative apreciate. Se practică mai multe tipuri de
turism:-balneoclimareric legat de izvoare minerale,
izvoare termale, factori climatici;
-turism cultural, legat de vizitarea
unor obiective istorice, arhitectonice şi de artă (cetăţi,
castele, biserici, mânăstiri, muzee, case memoriale);
-drumeţiile, practicate mai ales în
regiunile montane pentru a vedea creaţii ale naturii
cum sunt cheile, peşterile, cascadele, formele de relief
antropomorfice şi zoomorfe.

În ceea ce priveste turismul in judetul Olt, sunt
binecunoscute orasele Slatina (resedinta judetului Olt,
pozitionat pe un culoar larg, delimitat de Podisul Getic
si Campia Olteniei; vatra orasului are forma unui
amfiteatru deschis catre lunca Oltului, in fata caruia se
ridica Dealul Gradiste), Caracal (situat în sud-vestul
ţării, în Câmpia Romanaţiului), Corabia (oras port
situat la limita de Sud a Cîmpiei Române, în
subdiviziunea ce poartă numele de Cîmpia
Caracalului, din Cîmpia Olteniei), Bals (situat în partea
de vest a judeţului Olt, la est de Craiova şi este
străbătut de la Est la Vest de Drumul European E70).

Fântâna Sperantei -
Caracal Bals – centrul orasului
Slatina – parcul orasului

- Asezarea fortificata geto-gatica de la
Sprancenata.
- Zidurile cetatii bizantine Celei - Corabia cu
Fantana Secreta, monument unic al
arhitecturii romane bizantine.
- Turnul de Paza medieval de la Hotareni.
- Fortareata de la Campul Mare.
- Casa Memoriala a haiducului Iancu Jianu, in
Caracal.
- Centrul Memorial Nicolae Titulescu in satul
cu acelasi nume.

Fortareata Campu Mare
Casa memoriala
„Iancu Jianu”
Turnul de paza Hotareni

Edificiile religioase sunt obiective turistice cu o
răspândire generalizată în toate localităţile, densităţi mai
ridicate constatându-se acolo unde societăţile umane s-
au consolidat mai timpuriu şi au avut o creativitate, pe
toate planurile, mai bogată. În general aceste edificii
sunt bine păstrate. Din grupa edificiilor turistice cu
funcţie religioasă fac parte bisericile şi mănăstirile.
M. Brâncoveni- loc. Brâncoveni, jud. Olt. Mănăstire de
maici, din sec.XVI, refăcută de C. Brâncoveanu în anul
1699, pictură originală din 1702.

Manastirea din Clocociov- dateaza de la
inceputul sec.16;in 1625 a fost inchinata
impreuna cu mosiile Muntelui Athos.

Manastirea Striharet- este ctitorie a
episcopului Serafim al Buzaului in
timpul domnitorului Antonie Voda din
Popesti.

Biserica Domneasca- este situata pe
locul cel mai inal al orasului; facea parte
din curtea domneasca a lui Mihai
Viteazu si Matei Basarab;

Arii protejate
Ariile protejate şi monumentele naturii de pe
raza judeţului Olt sunt situate în fondul
forestier.
Acest fapt duce la o bună protecţie a ariilor
protejate. În anul 2003 au fost efectuate
verificări în toate ariile protejate. în urma
acestor controale au fost stabilite masuri de a
marii gradul de conştientizare a publicului
prin amplasarea de panouri informative, de a
nu executa anumite lucrări de întreţinere fără
avizul Academiei Romane. Cu aceasta ocazie
a fost stabilita starea florei şi faunei sălbatice,
au fost determinate speciile din flora sălbatica
locala întâlnită şi s-au chestionat persoanele
care administrează aceste zone în privinţa

Rezervatii
Rezervatia de Dropii "Boianu“ este situata
langa localitatile Nicolae Titulescu, Valeni,
Seaca, Pentru ca īn trecut dropiile constituiau
un vanat deosebit de cautat si apreciat, astazi
numarul lor este foarte redus, fiind necesara
ocrotirea lor īn rezervatii. Principalul
teritoriu (din Romania), populat de dropii,
este Campia Boianului

Rezervatii
Padurea Topana-rezervatie forestiera,
langa comuna Topana, unde arborii au
dimensiuni impresionante.

Rezervatii
Padurea Geaca-Opatsani, (la 48 km de
Pitesti), rezervatie forestiera īn raza
comunelor Poboru si Spineni.

BIBLIOGRAFIE
3. Petre V.Cotet,Veselina Urucu,”Judetele
Patriei. Judetul Olt”,Ed.Academiei Socialiste
Romania,Buc.,1975
4. www.judetulolt.ro
5. www.romserv.com
6. www.romturism.ro
7. www.ropedia.ro
8. www.wikipedia.org