3. Dumitru Matcovschi (n. 20
octombrie 1939, satul Vadul-
Rașcov, județul Soroca, în
prezent raionul Șoldănești
— d. 26 iunie 2013,
Chișinău) a fost un poet,
prozator, academician,
publicist și dramaturg din
Republica Moldova, membru
titular al Academiei de Științe
a Moldovei.
4. Cel de-al doilea copil al țăranilor înstăriți Leonte și Eudochia. După studiile
primare și secundare, în anul 1956, Dumitru Matcovschi devine student la
Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, facultatea „Istorie și Filologie”.
Ultimul an de studiu (1960-1961) îl face la Facultatea de Filologie a Universității
de Stat din Chișinău din cauza fuzionării acestor două instituții universitare. Și-a
început activitatea în calitate de redactor în 1963 la ziarul „Moldova socialistă”;
tot atunci apare prima sa plachetă de versuri,Macii în rouă. În anul 1964 devine
membru PCUS. În anii 1966–1970 a fost redactor-șef adjunct la saptămânalul
„Cultura”, funcție pe care este forțat s-o părăsească din motive ideologice. În 1969
apare volumul de versuri Descântece de alb și negru, care imediat după apariție
este interzis de cenzura sovietică, fiind considerat subversiv.Cartea, în varianta
inițială, nu a mai văzut lumina tiparului. Între 1988-1997 este redactor-șef al
revistei „Nistru” (redenumită în „Basarabia” în 1988). În această calitate, publică
articolul Veșmântul ființei noastre de Valentin Mândâcanu, cu care a contribuit la
renașterea națională a Moldovei.
Dumitru Matcovschi a fost căsătorit cu Alexandrina Matcovschi.În 2012, au
jucat nunta de aur.
5. Dumitru Matcovschi este autorul a peste 50 de volume de poezie, proză și piese de teatru
Unele din creațiile sale au fost traduse în rusă și lituaniană.
Dumitru Matcovschi a scris, de asemenea, și piese de teatru, precum Președintele, Cântec de
leagăn pentru bunici, Piesă pentru un teatru provincial, Pomul vieții, Abecedarul, Ion Vodă
cel Viteaz, Sperietoare, Tata, Troița, Bastarzii etc. Troița a fost ecranizată în 1993 prin
premiera filmului televizat de lung metraj cu același nume.
Multe din versurile lui Matcovschi au fost transpuse pe note de către compozitori ca Ion
Aldea-Teodorovici, Petre Teodorovici, Mircea Oțel, Mihai Dolgan, Constantin Rusnac, Tudor
Chiriac, Anatol Chiriac, Ion Enache, Eugen Doga,Bucurați-vă, prieteni fiind unul din cele
mai recunoscute cântece din repertoriul muzicii ușoare autohtone. Poetul a prezentat un
interes aparte pentru creația populară orală (poeziile Inimă de mamă, Cu numele tău) și
probleme ale timpului (piesa Abecedarul).
6. Poezie
1971 Melodica
1974 Grâul
1977 Axa
1981 Patria, poetul și balada
1987 Tu, dragostea mea
1990 Soarele cel mare
1991 Imne și blesteme
1998 Vad
1999 Crucea
2001 Veșnica toamnă
2003 Pasarea nopții pe casă
Proză
1973 Duda
1975 Bătuta
1979 Toamna porumbeilor albi
1982 Focul din vatră
2003 Teatru
7. În anul 2011, scriitorul a fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad
de Mare Ofițer, categoria A „Literatură”, de către președintele României,
Traian Băsescu. În 2009, cu ocazia aniversării a 70 de ani de la naștere,
Matcovschi a primit de la primarul orașului Chișinău titlul și panglica de
Cetățean de Onoare al orașului.Printre altele, Matcovschi a primit
următoarele distincții:
1989 — Scriitor al poporului
1996 — Cavaler al Ordinului Republicii Moldova
Membru titular al Academiei de Științe din Republica Moldova
1997 — Laureat al Festivalului Internațional de poezie „Nichita Stănescu”
2000 — Cavaler al Ordinului Steaua României în grad de Comandor
2012 — Cavaler al Ordinului „Meritul Cultural”
A fost deținător al premiilor „Mihai Eminescu” și „Pentru distincție în
muncă”.
8. În mai 1989, poetul a fost implicat într-un grav accident rutier, în urma căreia a fost
supus unei serii de operații la creier și a rămas în comă 5 sau 6luni. Incidentul, care
se presupune că a fost organizat, a generat interes național, iar chirurgul care a
condus operația declara atunci că supraviețuirea maestrului este o minune.În iunie
2013, poetul a fost supus unei intervenții chirurgicale repetate,după ce a fost
internat cu diagnosticul proces expansiv tumor cerebral de etiologie post-
traumatică,ca urmare a acumulării de sânge.
A murit la data de 26 iunie 2013, în jurul orei 23:00. A fost înmormântat cu onoruri
militare în satul său de baștină pe 29 iunie. Corpul neînsuflețit a fost transportat la
Academia de Științe,după care a fost transportat în Vadul-Rașcov. Procesiunea a
fost transmisă în direct de televizunea națională. La propunerea scriitorului Ion
Hadârcă, ziua de 29 iunie 2013 a fost declarată zi de doliu.
Moartea poetului a fost urmată de numeroase declarații din partea oamenilor de
artă,primelor persoane în stat, cât și din partea oamenilor politici. Primarul
Chișinăului, Dorin Chirtoacă, a propus redenumirea unei străzi din capitală în
memoria scriitorului.
9. Este recunoscut de critica literară pe
plan internațional și reprezintă un
simbol al mișcării de renaștere
națională din Basarabia si unul dintre
cei mai mari poeti ai limbii romane.