1. O oră de
literatură cu
Mihail Sebastian
Centenarul
Mihai
Sebastian
(declarat de
UNESCO in
2007)
100 ani de
la nastere
2. "Singurul fel de a apara
limba e s-o ataci.
Caci nu rezisti, nu faci
buna figura fata de
scriitorii de altadata,
decat cu conditia
sa scrii cu totul altfel
decat ei"
Mihail Sebastian
3. • Pseudonim:Victor Mincu
• Data naşterii:18 octombrie 1907
Brăila
• Data decesului:29 mai 1945
Bucureşti
• Profesiune:Scriitor, dramaturg, eseist
• Naţionalitate:scriitor român de origine evreiască
• Perioadă activă
ca scriitor:interbelică
• Mişcare literară:Modernism
• Operă/e de debut:Fragmente dintr-un carnet
găsit
• Influenţe:André Gide, Marcel Proust
4. Biografie
Iosef M. Hechter (Mihail Sebastian)•
1907--se naste la Braila, la 18 octombrie, Iosef M. Hecher, devenit
cunoscut, ulterior, sub pseudonimul Mihail Sebastian;
• 1921--primul contact cu lumea teatrului; il vede pe Nottara jucand
in "Fantana Blanduziei";
• 1927--sprijinit de Camil Baltazar, se stabileste in Bucuresti;
colaboreaza cu ziarul "Cuvantul";
• 1929--isi ia licenta la Facultatea de Drept din Bucuresti;
• 1931--se afla la Paris pentru pregatirea doctoratului in drept;
• 1932--incepe sa colaboreze la "Romania literara" si "Azi"; apare
primul sau volum, "Fragmente dintr-un carnet gasit";
5. • 1933--apare a doua carte a sa, "Femei";
• 1934--apare "De doua mii de ani";
• 1935--scriitorul raspunde atacurilor si criticillor tendentioase
iscate de volumul anterior cu lucrarea "Cum am devenit
huligan.Texte, fapte, oameni"; apare "Orasul cu salcami";
• 1938--are primul succes ca dramaturg: "Jocul de-a vacanta";
• 1939--publica studiul "Corespondenta lui Marcel Proust";
• 1940--apare "Accidentul";
• 1943--scrie "Steaua fara nume";
• 1945--scrie "Insula" si "Ultima ora";in drum spre prima sa
ora de curs, este accidentat mortal, in plin centru al
Bucurestiului.
6. Descoperit de Nae Ionescu, preşedintele comisiei sale
de bacalaureat, a fost invitat de acesta să colaboreze
la revista Cuvântul, unde s-a împrietenit cu
Mircea Eliade.
Odată cu explozia antisemitismului i s-a
interzis să mai funcţioneze ca jurnalist, şi i se
retrage şi licenţa de avocat pledant, şi se
transformă în dramaturg, semnându-şi piesa
Steaua fără nume cu pseudonimul
Victor Mincu.
7. A debutat în literatură în 1932 cu un volum
foarte scurt, Fragmente dintr-un carnet
găsit, apoi în acelaşi an a publicat un volum
de nuvele, Femei.
• A publicat mai multe romane, Oraşul cu
salcâmi(1935) (roman al adolescenţei),
Accidentul(1940) (roman de dragoste),
influenţate de Marcel Proust,
Gustave Flaubert şi de alţi romancieri
francezi.
•
8. • În anul 1934 publică un alt roman De
două mii de ani, de această dată
despre ce înseamnă să fii evreu în
România
• La scurt timp va publica şi Cum am
devenit huligan, în care adună
articolele apărute în presă, care
reprezintă un dosar al receptării operei
sale.
10. Sebastian se impune în literatura română ca dramaturg cu
piesele de teatru Steaua fără nume, Jocul de-a vacanţa,
Ultima oră. Piesa Insula a rămas neîncheiată.
• A murit călcat de un camion în 1945, la
numai câteva luni după ce naziştii
fuseseră alungaţi din România, în plină
tinereţe creatoare.
• După moartea sa prematură în 1945, la
nici 38 de ani, el rămâne în atenţia
publicului mai ales ca autor de teatru.
11. • Atât criticul cât şi romancierul din el
intră în umbră pentru o jumătate de
secol, până când, în 1996 (anul
publicării Jurnalului său din
perioada 1935-1944), se redeşteaptă
interesul cititorilor pentru tot ce a
scris Mihail Sebastian.
12. Jurnalul intim
• Jurnalul său intim ţinut în anii unei sălbatice
resurecţii a antisemitismului, adică în
perioada 1935-1944, şi a fost publicat
postum, abia în 1996. Originalul a fost scos
din ţară prin curier diplomatic de fratele său
mai mic Andrei Benu Sebastian şi a fost dus
la Ierusalim.
• În prezent originalul se găseşte la
Universitatea din Ierusalim, fraţii săi aflându-
se în posesia unor copii fotografice.
13. Cartea este un document de mare
valoare istorică, care documentează
antisemitismul societăţii româneşti
în anii războiului (care a dus la
masacrarea a circa 200.000 de evrei)
şi rinocerizarea (aderarea la fascism)
a unor intelectuali ca Mircea Eliade
şi Nae Ionescu.
14. • Jurnalul a fost publicat în Franţa,
SUA, Olanda şi de curând şi în
Germania. Opera sa este pe cale de a
fi (re)descoperită atât în ţară cât şi în
străinătate.
• 2007 a fost anul centenarului naşterii
sale, în ţară şi în străinătate au fost
publicate noi studii despre Mihail
Sebastian.
15. • Fragmente dintr-un carnet gasit (1932)
• Femei, nuvele, 1932
• Oraşul cu salcâmi (1935), roman
• Accidentul (1940), roman. A fost reeditat la
Editura EST-Samuel Tastet Editeur, in 2001
• De două mii de ani. Texte, fapte, oameni (1935),
roman şi
• Cum am devenit huligan, dosarul receptării sale
Proza
17. Piese de teatru
A avut interdicţie de reprezentare a pieselor din
cauză că era evreu. Piesa Jocul de-a vacanţa a
fost interzisă şi pentru Steaua fără nume a
folosit un al doilea pseudonim, Victor Mincu.
• Jocul de-a vacanţa (1939),
• Steaua fără nume (1942),
Restul operei dramatice a fost publicată postum.
• Ultima oră
• Insula - text neterminat, a scris doar primele
două acte, cel de-al treilea fiind completat de
prietenul său Mircea Ştefănescu
19. Publicistică
• Criticul foiletonist a fost recuperat postum de editorul
Cornelia Ştefănescu. Publicistica sa se gaseste in
volumele:
• ''Corespondenţa lui Marcel Proust'' (1939)
• Mihail Sebastian, Cronici. eseuri. Memorial, ediţie de
Cornelia Ştefănescu, editura Minerva, 1972
• Mihail Sebastian, Opere, vol. I, ediţie de Cornelia
Ştefănescu, editura Minerva, 1990
• Mihail Sebastian, Jurnal de epocă. Publicistică
• Mihail Sebastian, Jurnal indirect, 2006, ediţie de Teşu
Solomovici
20. • “…a fost una dintre inteligentele cele
mai subtile si mai rafinate ale tinerei
generatii de la 1930. A fost un om al
nuantelor, al observatiilor atente a
sentimentelor si a sensibilitatii feminine,
un martor al vietii mai degraba decat un
actor al comediei umane. … Avea o
frumoasa cultura literara, mai ales
franceza si scriitorii sai preferati erau
Marcel Proust, Paul Valery, Henri de
Montherlant si Andre Maurois, cu care
avea mai multe inrudiri spirituale. Era
discret, modest, de o eleganta fireasca
in atitudini. Uneori, un zambet ironic ii
inflorea pe buze, dar nu devenea
niciodata violent sau agresiv. Detesta
exagerarile si extravagantele, dar privea
cu interes incercarile inovatoare ale vietii
artistice din acea epoca.”
Ionel Jianu
critic si istoric de arta
21. • Incredintez aceste foi unui om
tanar, care le va primi cu buna-
credinta si le va citi asa cum ar
sta de vorba cu el insusi. Nu-l
cunosc pe acest tanar si nu stiu
unde este. Dar sunt convins ca
este.
Mihai Sebastian
(ultimul cuvant al unui eseu din
1934)