3. r
Gama'variata'desoiuri 1- ._ - = -
ACCESORII: C3 rr&rcu &cfkin$ liberg 0cazrna C3 foarfece
C3 compostQ aracdesuport
iar toamna cu roadegustoase.
Merii pot atinged i m i Unele &idnu
&rite, &el penuu fiecare sunt autofertile,
gradmipot fi *&sitesoiurile
mrespmzihoare. hGl+rnea lor
atinge 1,8m (mroanH hs) gi
.1,5 m (pomi cu tulpina hdtg),
darpot fi chiar gi mai Pna+.
Diametrulpomilor mai mici
este de 2-3 m, iar celd merilor
mai mari de 8-10 m.
Merii lncep sH produd rod
dupH 3-5 ani. Cele rnai mari
producfii le dau la *te de 10-
condiFia de ba
rodirii. Un@ a e s
pomi trebuie culti
vate ate soiuri, cu
rolul de polenizator.
La cumphrea pomilor,
informag-d despre
soiurilebune polenizatoare.
PrimKvaramerii imbrad
minunata lor hain%flo&
alb5sau roz.
1!%pati ogroapi de 15-2 ori
2Ti%@ radicinileuscate si
mai adsnci ~i de 2 ori mai pe celecr6pate.Wi@i
lata dedt rgdgcina. Adunafigri- rildicinile la lungimeegala.
mad6 solulxos. kurtaficoroana pornului cu
otreime.
30ani, dar pot rodi gi la
50 de ani.
MA'I'UKAKE CAKAC'l'EKlS'l'lCI
mijlocul luioctornbrie
3Am-$ solul scoscu
4infiiejiaracul7hsol, la dir-
compost $ repunefi-lin tan@de 5-8cm detrunchi.
groap&.&anjag rtidkclnile Fiti atenti sa nu ranitirad6cinlle.
pomului. Coletulsfi fie deasupra Tasati solul injurul araeului.
suprafqeisolului,
,,IngridMarie" m i j l d septembie "v-a~;p+ PC duke-
acrisoc ideal oentru&mitare; d n t I
Pentru evitarea daunelor
din timpul creflerii, fixafi
:orespunzZtormerii de
uport. Folositisfoari sau
area curnpirati din rnaga-
zinele de specialitate.Fixafi
pornul cu noduri opt cu 10
crn sub rarnura inferioara.
Ca pornul s3 nu se sufoce,
desfacefi legatura cdnd
rnirul incepe si creasci.
1 ,,Gravenst,&" ( shitul lui august I d-gbui; ~arfum~licurmmat;foarte
,,"Y.UCL. U W W U U
ulce; parfumat; idealpenuudepozirare;
rcren+aEqi&I d deculdvarc
&ma Grieven tmpuarllui"pmbrie *b PCDe k d u b
a+r; nu pate fi depozicat
*Boskoopn ma;tan;ideal pcntru dcpmtan;
poaivitp w prijicuri$con-
Forrnafio farfurie de udat
Forrnafi rnu~uroaieTn jurul
trunchiului, astfel apa de5A~ternetila ridacinilemaru-
lui pamintul in straturi$i
tasafisolul.Udati pomul abun-
dent ~i regulat.
lr~itullui septembrie ulce; cu pulpa crocanta;roade abundenre
4. --..--
GRUPA 11 1
- --.P . 4 '. I .<
I
Gridiniiitiscusit " = " 5-
1
Cumparagi rneri cu radicina
libera, de calitate garantat&
Alegefi pornidt rnai rnari
pentru a rodi cat rnai devrerne.
Soare. MBrul necesita zilnic
cel pufin aase ore de soare.
Taind fructul se poate stabili
sirnplu dad merele sunt
coapte sau nu: daca serninfele
sunt rnaro, marul este
cornestibil.
Pentru depozitareTrnpa-
chetafi rnerele unul cate unul
In hartie, ca sa nu se atinga
tntre ele.
So1permeabil, bogat R
substanp nutritive. Marul,
dad are sol corespunzator,
rodese tirnp de decenii.
Nu cuwrafi porni uscafi
sau porni cu rnultefrunze.
~octorulplanrelorI
Tnainte de plantareasezafi Taiafi rarnurileranite si pe
pornulIntr-o galeata plina cele verticale. Mulcifi solul In
cu api (dreapta,jos). jurul ridacinii ~ i ,la nevoie,
fertilizafi cuingra~irnlnt I
lichid.
I
VARA TlMBllRlU
Ratire
Merelevor fi rnaiGinAtoase
$irnaigustoasedad4 prima-
vara rarnurile sunt rarite la
distanfe &20-30 crn. in&-
pirtafi fructele prea apropi-
ate c3nd acestea ating
4arnetrul de 2-3 cm.
Peteleverzi care devin
rnaro-Inchisavertizeazi
asupra micozeicare
cauzeazi rapinul. Coaja
crapa ~idevine rapanoasii.
fndepartafi fructele bol-
nave.In caz de contarninare
rnai grava, stropifi cu sub-
stanfa biologicii.
O IMPABllMP SRL RO-P-02-10-014 ISBN978-963-86092-8-1
5.
6. Forme silbatice lmblrinzite lA K t 31 INbKIJIKt I
Atinele cu fiucte maripot fiplantate In toate&nile pi
ACCESORII: afin la container P cazrna 0material pentru
drenaj Cifolie D nisip Ci humusde turba sau de scoarja
vor rod cu sipanpi.
cu uqtere dreapt& stu-
foasg. fnflorepe
In mai pi iunie pi
'
roz, ce
ue flOri
siJ
fi recoltate Pncephd
form& ciorchini
laqi. Bacele coapte pot
din iulie. Avand o perioadfi de
postmaturare, fructele afinului
se recolt& epalonat, deoarece
la anumite soiuri boabele
coapte se pot scutura de la
sine.
Toat2 lumea cunoqte arbustul
scund care produce bace albas-
tre, gustoase gi care este pe
meleagurile noastre prezent in
piidurile rare de r$inoase.
Formele de culturp, inalte gi
viguroase, ins2 sunt originare
din Statele Unite aleAmericii.
Fructele acestora sunt la fel de
gustoase ca cele sdbatice gi cul-
tivarea lor in griidini nu este
deloc ~roblematid.Anual
1Afinul mcesitisolacid. in Pun@ ingroapi un&ra&d-@-
solulobi~nuitde griidini 2nisip, a p i ammecapPY
sipafi o groapride 1x 1 m, scos cu nisipgi turbrisau hum& -
adtinci4de 50 crn. C3ptugifi-o cu de scorn.
folie.
aduc produc~iimari.
Afinul cultivat este un arbust
.Bluettan ~ e ~ m m p ~ i ; h m a r i , n r i , d b v r m ~dehmijkdlui I Icupnrini, aromi &a; prcducpemijlocie iulie
3
Dadplantafi plante la con-
4Umplefigroapacu @mBRtul
tainer, dgsfacatirAricinilecu amelbrat tasafi solulji udafi
grijri, far3 a le rupe. abundentcu apa cu continut
scizutde calcar (apa de ploaie).
I.Patriot" soi vlguros$1 raistent lager; fructe marl, tarc, albastre.
P"dUqjilnaIi~a,~te
MIJLOCIU
.mecrop
dschis,cu pruini, aromi phiti; foarre productiv iulie
1 ':la s k i d lui
,die
soiviguros, tufi robusd; bace tari, albastru-deschis,cu
pruini, acrigoare,aromi slabi; producfii mari $icons-
tanre
Bacelezemoase, albastre
reprezintadelicatesele
indragite ale p5sirilor.
Acoperiji arbugii cu plask
contra pisarilor pentru a
feri roadelede pkiri.
Pasarilenu provoaciidoar
I daune, ci ajutii In lupta
L
w soiviguroscu tufi vohunindvcmcah bacede
(,,H= 1") &e medic, dbasuu-dachis,cu pruina;prod+
m r i ci mnann
I
dela&id hi
iulie
1 1- .
5Mulcitisolul injurul plantei
6Primataiere de rarirese face
cu humus de scoaqa de la 4-5 ani de la plantare.
conifer.Valoarea pH ascoaqei Taiati ramurilebatrdneimediat
stejaruluieste prea mare. deasupra suprafeteisolului.
-:,f.'
..-, 7 f i.
I impotriva cotarului brun.
,Heennan c~ arbuJti baccde ASezafivn qgdina hrani-
(,,Heem 2") d i m raedic,wi,d kcu pruint&gwm% pro- august
duqiimijlocii toare pentru pasari, ornizile
vor disparea qi astfelvefi ,:la mijlocullui
albastm-d&, cu pruini, gustoase;nu este raisrent la
cdplturi;roade In cantiraternedie I Iavea &ai pu$n de lucruin
gradins.
7. GRUPA 11 2
IGridingrit iscusit
LUMINA$1 SOL 11 TRUCURI
e Cumpgrafi plante de doi Soare. Afinul necesiti rnulti Fructelevor fi dulci dad
ani, la container sau cu lumini gi soare. Fiecareplant& dupi atingerea culorii Tnchise
ridicina tn balottare, cu are nevoie de un spafiu de sunt lisate pe arbustt n d trei
minim trei ramuriviguroase. doi metri p4trati. zile.
Majoritatea afinilor sunt
m Sd add. Se demolta cel mai autofertili, dar plantgnd
Nu cump&afi plante cu binetn sol permeabil (valoare alaturat doui-trei soiuri
rsdkini likri. Rcjdiciniie pH: 4-5) ~istrat afBnat de diferite veti obfine made mai
plantei se uxa repde. humus. bogate.
I I' ,-- --L I
[#I.-..,,. ingrijire tot a> UI - -.I-_ -.-
:IPRIMAVARATIMPURIU siptimini. Pentruconge-
Plantare$i taiere lare punefi fructele fn conge-
La inceputul primiveriitiiafi lator pe o placi de metal, iar
ramurileslabesi uscate. In dupi ce au hghefat pot fi
cel de-al patruleaan de puseR pungi 00s).
vegetafie rarifi ramurile
batrine ~icioturoase cu
pufin deasuprasuprafetei .
solului. Fertilizatisolul cu
pufin hgrisamint. Afinele sunt des atacatede
cotarul brun, care roade
florile. Omizile pot fi
VARA e adunate~icu mina. Daci
RecvEtaregi pastrare frunzele se ingilbenesc $ise
Culegetiafinelec%ndse usuci, suferi probabil de
desprind uror de peduncul. cloroza provocati de lipsa
Invas plat ~ila rece fructele de fier, fenomen ce apare
pot fi pistrate chiar ~io ( pe solul prea calcaros. 1O IMPAMMP SRL ISBN978-963-66092-8-1
10. CARTEA
GRUPA 11 3
GrZdinZritiscusit . A
I1
Latnceputul primiverii
cumparagplante careau cel
pqintrei Iistari. Alegeji soiuri
rezistente.
Nucumplrafi niciodat8
plante uscate, pitatesau cu
frunze decolorate.
Soare. Murii se dezvolti cel
mai bine'tn locuri cu mult
soare ~iferite de vlnt.
Sd binefertilizat, cu bung
pembilitate. La plantare
fertilizafi pimlntul cu
compost si humus.
Ririfi Iistarii crescufi des pe
tufele de mur, pentru ca
fruaele si fie expusesuficient
la soare.
Se poateforma un gard viu
spectaculos, dad se planteazi
un rlnd de tufe de rnur Tn faja
gardului.
RIMAVARA TOAMNA
Plantare Hibemare
Tufele de rnur se planteazi ?nlocuri cutemperaturi mai
Tn aprilie-mai. Nu mai joase dezlegaji cu griji lis-
devreme, pentru c i plantele tarii de pe sdrmi si asezaji-i
tinere sunt mai putin rezis- pe sol 00s). Acoperifi-i cu
tente lafrig. pimlnt.
~NCEPUTULVERll
Ingrijire
I
Fertilizafisolul dupi prima ..
Tnflorire cu fierturi de 1
plante medicinale(urzici).
VARA
Taiere
Dupi recoltarelndepirtaji
listarii care au rodit.
Antracnoza este o boali
periculoasi cauzata de o
ciuperca. Pe listari $ipe
fructe se vid Petein relief,
de culoareinchisi, cu cen-
trul cenusiu. Diverseleciu-
perci pot cauza moartea
tufei. Taiafi ramurile bol-
nave pan2 la pirfile Gni-
Q IMPAMMP SRL
13. I
Rebarba
CARTEA
GRUPA 91 5
Gridin;irrtiscusit
1
-
APROVIZIONARE
Cump&r#i rizomi sanitqi,
mari, cu 2 4 rnuguriyi
rid8cina carnoas&
Nu cumpiiMfi plante cu
ridicini rupta, ofilffi s u
putredi. , ,;
Soan$ penumbra. h locuri
foarte calde dupe mass,
asiguratiplantei umbra
necesari.
a Sol pdund, cu humus. La
plantare amestecatisolul cu
wbstanporganice, ca de
.axemplu compost.
Recoltafi deodati door
ceteva petioluri de pe plant&
risucindu-le de la bazi.
Frunzele, iar la mijlocul verii
Si petiolurile, contin acid
oxalictoxic TncepBnd de la
mijlocul lui iulie incetafi
recoltarea..
lngrijire tot anul
-- - -- . - - -- -
v n w-
UdaresimulcireasoJului
)octorul planre
~rimivaraesteperioadaopti- Udafi abundent pevreme
m i plantirii rizomilor, iar uscati. Acoperifi baza plantei
incepind din al doilea an cu materialeorganice, pentru
poatefi recoltati. Petioluleste pastrarea umiditifii solului ~i
cel mai gustoscind frunzele Smpiedicareadezvoltarii
sunt deja intinse~iau dispirut buruienilor.Rupefi inflo-
aproape toate ridurilede pe rescenfelepentruaeconomisi
acestea 00s). Frunzelesunt energia plantei.
adecvate la mulcireasolului. lozaicul rebarbeieste
TOAMNA provocat de viruyi. Pefrun-
Pegstirepentru iarns ze apar creionari verde-
Toamna adiugafi plantelor deschis ~iverde-inchis, apoi
ingri$imintmatur. pete maro-dexhiscu mar-
Compostafi piqile inghefate gine royie. Boalaeste
ale plantei.In reqiuni cutern- incurabila. Planteleconta-
1 minatetrebuie distruse.
O IMPkBllMP SRL W P M - 10-029 ISEN978-863g6092-8-1
14.
15. Vie fnminiatura'In iurul casei L
/
fn loc cafdpi sol de buna' calitate vip de viepoate fi
cdtivatii in oricegr&L
I ACCESORII: Cl vifa in container var P compost
Q suport din lemn Q pietri~grosier
In regiunile viticole rnun~iipro- TZerile corecte, sisternatice
tectori ~ir&urileinrnagazinbd ~iefectuate cu grijH amelioreazi
dldura se ingrijesc de dez- produc~iaplantei.
voltarea corespunzitoare a viyei. Pe inueaga perioadH de veg 1
In gddin5 trebuie ales bine tafie mulciti solul cu paie si ,
locul de cultivare. V i ~ apoate fi iarbii &at5 pentru a proteja
cultivatPneprotejata nurnai Pn vira de uscare.
locuri adecvate. lnainte de plantare,
Cel mai potrivit loc a1 vi~ei vip in apa pentru dteva ore.
este latura de sud ~ide sud- t k i u udqi nurnai
pe un grilaj. f i v o r i d bolile micotice.
vest a casei, unde se poate urca lui plantei, deoareceumiditatea
1Fixafi suportuldin lemn.
2La 50cm de zid, s&m$ b
Pentrua protejazidul, sipa~i groapade plantareda46x
alituri de el unpnf cu o latime 40un,Introduce# Vn gtoaye
de 30cm ~iurnphi-l w pietri~. cantitate marede amestes
compost gi vat.
3
#lanta$ balotulridaciniiin
4lntre mai~iauguaszrap@i a
modoblic. Umpkli groapa data la patrusZpt3mdniw
cu @mint ~iudati. Loculaltoirii fungicidebiologice. Cerd&awl
d fie cu 5 cm deasupra niwlului unuispecialist.
I boabe foam
pergo12frunze rqu-aprins toamn;
Ioaoe rotunae, aromare;roaqte aDunaent In locurl cam,
~roteiare
proreqe a Trucrelor.
Pisirilese Fnfrupti cu
placere din boabele dulci ~i
aromate.
IMerit2 procurata o plasa cu
ochiuri mici, deoarece asi-
gura protecfia vitei ~icontr,
5La inceputullui martie, tiiati
viespilor. coardeleanuale la 2-3 ochi-
uri. Lasajiun ciot de 2 cm dea-
supra ochiului.
,,-.-
I "--
1
I 'run* frumoase
16. CARTE@
~3fade vie GRUPA 11 6
is tumpltqt ~WIp p h l e r l
plante la container, cu
radacini dezvoltat5, cu trei- Plantafi vita tntr-un vas
cinci listari ritulpina voluminos.
viguroasi. Sol cu humus. Solultrebuie
lastari sau nurnai cu lastari
~~o~ogtcd,pen'tru a prevenl
I
bolile micotice.
Plantafivita crescutain con-
tainer. Loculde cultivaretre- TQAMNA
buie & fie ferit de ploi Fertillram
Administrati abundentcom-
postrnaturizat sau
tngr8$imAnt de grajd. In
regiunile cu clima asprh
acoperitivip cu paie. In locuriledefavorabile
voltarea florilor 5i a survin des pagubecauzate
fructelor, efeduati tiierile de ger.
Daci nu sunt grave, planta
poatefi salvati prin tiiere.
aflati deasupra inflorescen- 0solufie mai bun2 este s5
felor exterioare (dreapta}. dezlegati coardele de pe
Stropiti din patruin patru arac, s i le culcafi pesol ~is i
saptgrnanicu o substanti
8IMPM M P SRL
- ---
ISBN97&9658609291
18. - Fruct duke$1 zemos
fn af doileaan defaplantare sepot rewfta deja
hctele bogatein vitamine.
Prunule m un porn &uctiCer
din gmposlPmburoaselor,
a h d nmumitrafesoluri,
&p&e @ fncocomerj.
Mu 801 e$te autofer-
ril. La Ls$onarea pomului
& d minteremp-v5 dela un
sped&st dadsoid ales nece-
sit5sau nu polenizator.
Soiurilecomaaatesunt auto-
f d e , des-auadaptat bine la
conQipllledknadoedepe melea-
g d e noastre,p'&~n&d o
buni sigumfl depoduc~ie.
~ i ~ t i q m m i i s e c o c d i n C
august, ceie txdehpurii pi
t k i i din septembrieeii la
s&yitullui oaombrie.
C
L
trucr cu plelfp albasrd,pulp2galberia, zemoas2;esremomandad
I olanrarealine5un soi oolenizator;S U D O I ~ ~numaiclimablindi
Dntari~~flaume" fnrctcupicli$@b-wnui, pul@$btn% mare,aproape
I I
. . .
I
IIUCL cu Y I L U ~&UL(JLI~,p u l p p u r l l n , i 1 ~ h ~ .I U ~ I L LUUICL,
nu seautopolenizea7ii;suporri numai clima blind2
SOIURI SEMITIM-
PURII $1 TARZII frucr cu pielili galbeni, pulp2 galbena, mare, foarredulce,
Victoria" frucr cu pielira rogu-gglhui,pulpa g~lbeni,fruct mare,
III~DII~PI.rnnrlim~nratJIIITP.a ~ t r n f ~ r r i l
PLANTARE $1~NGRIJIRE
ACCESORII: Paltoi de prun CI cazrna O tutore O pulberede
roc8 O o g8leata de compost 01 material de legat
19. prmu/ GRUPA 11
CurnNraji din pepiniera
altoi cu lastariviguro3i. Cerefi
fap locului. rnajoritateaprunilor de
grZidinHrodescbine $ifn
dupg recoltare, vor fi ~idupis
rarnificatesau cu ramuri
vwejite.
Protdlcfaplantei
trunchiul cu clei (disponibil
fn magazinelede horticul-
)ocronrlplan telor
Deformareaprunelor
(hurlupi) este cauzat3 de o
infecfie micoticz. Fructele
se deformead, apoi se
brunificz, pe suprafafa lor
apare un strat f3inos.
Culegefi fructele infectate
~idistrugefi-le.
21. Oaspeteparfumat din Orient
Pe migdalise dezvofta'prima'vara flori de culoareroz-
pal, jar toamnah c t e aromate.
Migdalul (Prunus dulcisvar. -20 "C,ins5 florile apzrbnd in
duLis) se cultivii pentru florile
sale minunate pi fructele gus-
toase.
Numeroase soiuri nu sunt
autofertile, din acest motiv Pn
veciniitatea trebuie plantagi po-
lenizatori. Pepiniereleoferg de
regul5 soiuri locale consacrate.
Migdalii se comercializead in
varietiigi scunde (indgime: 3 m)
sau inalte (iniilgime:9 m).
Alegeficu mare grijii locul
de cultivare. Plantaji pomul
intr-un loc insorit, protejat de
inghe~urilet k i i . Iarna planta
raistg pin5 la temperatura de
martie ~ifructele tinere sunr
sensibile la inghej. A
Planta necesitii sol permeabil
pi bogat in substan~enutritive.
Migdalul tole re^ bine seceta
I
pentru d necesarul s5u de apii '-este minim.
TZerea moderatii este
benefid pentru migdal. Riiriri
sistematic ramurile exem-
plarelor mai virstnice pi inde-
piirtaji ramurile inutile.
Migdalul rodgte pentru pri-
ma oarii la vbrsta de 3-4 ani.
hgrijit corespundtor, poate
tr5i pi cincizeci de ani.
MIGDAL SCUND INC I U B ~
Pornigoriide migdal sunt taltoi cu crepere moderad
deosebit de adecvafipenuu a fi corespudtori penm culti-
cultivafica plante decorativeEn varea In ciubere. Daci dorifi d
ciubere pe balcon sau t e d obginefigi fructe, uebuie sg cul-
Alegqi un sai cu aqtere tivafigi un soi polenizator
lent&oau mi@ altoifi pe por- ?nu-un alt MS. fnsd fn regiunile
cu c l i d fbarte rece rezulLtul
nu este garantat.
Pentru plantare sunt pouivite
deopotriviivaseledin eramid,
material plastic sau lernn.
Diametrul vasului uebuie s3fie
de cel pupin 40 cm,?ncazul
plantelor rnai *stnice de 60
Cm.
Depunefi Pn ciub?ir piinht
con*hd gi pupnd argili ce nu
ti
se usud repede. Putegi utiliza
amestecuri de p-t speciale
ce se @xsc Pn comeq sau pute~i
prepara personal un amestec
1
I
-v - ---- -*
din p h h t de flori cu confinut Zonduceli migdalul pe un
moderat de var, argild gi , iuport de ~ipci,sub proteqia
in&iirnht cu degradarelend. I unui zid, unde se dezvolta
Administrag plantei solujii foarte bine. in primii doi ani
nutritive o dad la 14ziie sau I formati planta potrivit
amestecagi-i fn sol P m W t 1 aspectului dorit, apoi rarili
cu degradare lend. Dinaugust
nu rnai fertilizafi pentru ca
planta d se lemnificecorespun-
fitor gi sii devinii rezistend la
.amurilepentru a-i pastra
iau ameliora forma.
Xeva soiuri de migdal pot
Pnghe5. fi polenizate ~i de piersici.
Punefi-o la iernat fnu-o Ambele plante necesita c3l-
pivni* sau Intr-un gamj ferit de duri. DacS locuiti intr-o
ger, luminos gi aerisit. fnu-un regiune cu clima bland2 ~i
loc protejat, putefi 5-0 15safigi nu dispuneli decat de un
&rii dad o f&urafi bine in spatiu restrbns, cumparafi
material plastic~ifblie. htr-o din pepiniera aceste soiuri.
regiune rece solufia optimd este Astfel puteti profita de
amenajareaIn j u d migdalului avantajele naturale ale
a unei schele din gipci &operid asocierii plantelor.
cu folie.
4h 4RE 51I N G R I J I ~ ~
4CCESORII: O migdal cu rBdBcina in balot O cazma O compos.
O ingrS~Bmbntorganic complex O foarfece de gradin3
"'dl
1Upfi o groapa de doua ori
2Umpleti groapa cu amestecul
mai mareca radlcha. de parnant astfel ca balotul
Arnestecati in ml o lapata de redacinii#ifie cu 10cm sub
compost~i trei pumni de nivelul KIIUIU~. Desfaceti Mnza
fngr&@mdnt. balotului.
22. CARTEA
GRUPA 11 8
LUMINA51 SOL TRUCURI
- 7 f . .a>P - , ' ... '-.
Gra'dinirit isc~s~c.--x.,* . -. I - ' - '
0 Toarnna cumparafi puiefi Soare. Migdalii necesita cel Fructele pot fi culese, clnd
de migdalviguro~i,cu rEidZ- pufin gase ore de soare pe zi, inveli~ullor crapi si sunt
cina ?nbalot ~icu cel pufin intr-un loc ferit de vlnt ~iger, pufin umede.
trei ramuri principale ~iun ax.
Indepartafi repede cojile.
Nu cumparati puiefi far# Sol permeabil. Se dezvoltg Uscafi slmburii la aer.
ramuri principale sau cu optirn in rnai toate solurile Migdaleleuscate trebuie
radlcinl firava. pistrate in vase inchise eta*.
IARNATARZIU PRIMAVARA
Fertillizare
Executafitsierile de intrefi- incorporatiin sol in jurul
nere inaintede deschiderea trunchiului, pe o raza egala
nilor.
mugurilor. IndepZrtaJi lastarii cu raza coroanei,
morfi, inghefafi, pe cei care ingra~amlntcomplex sau
se intersecteazasau crex ver- mineral. Acoperifi zona
tical pentrua upra piitrun- redaciniicu compost pentru a
derea luminiiin interiorul impiedicacresterea buruie-
coroanei ".
i
TOAMNA
Plantare $irecoltare
Plantafi rnigdaliitoarnna.
Migdalele pot fi recoltate
clnd inveli~ullor craps: scu-
turafi sau batefi pornii.
Migdaliinu prea sunt atacafi
de boli sau daungtori. Uneori
devin totugi victirna pgduchi-
lor defrunza, ce cauzeaza
deformarea frunzelor $i15s-
tarilor. Stropifi plantelecon-
taminate cu o solufie de
sapun si alcool, h caz de
23.
24.
25. Cump&ra$i r h d u r icu
radicini binedezvdzate.
Wu cumphfi niciodaG
plante mate, xwte sau flcave,
eventualcu r&Wna brunifi-
cat& Figatenfi la mucegaiul
verde $ la peteCenagrede pe
r&dicina.
PRIMAVARATlMPURlU
Plantare
Plantafi cap~uniipe teren
cu sol cald.
PRIMAVARATARZIU
Cules
Fructelecoapte se strlng
zilnic, deoarece ramlndnd
pe tulpina, acestea vor
putrezi.
Pe fiecare tulpina se lasi
doi stoloni. Ceilalti se vor
reteza direct Ilnga planta
mami.
O IMPAWMP SFL
rWurik ce r&esc.odat& pe an,
cat ~icele care fructifici conti-
nuucar m a lumini. Fragiide
pHdw se dezvolm bine ~iOn
penumm.
Sd afPnat cu permeabiliite
buni. Cap~unulvegeteazatn
orice sol rnaiafinat: R sol mai
compact crqte slab.
tot anul -d
TOAMNA TARZIU
Acoperirea solului
Acoperiti solul cu paie
curate, lipsite de buruieni.
PRIM~ARAURMATOARE
Fertilizare cu substanfe
nutritive
Dupl primul cules fertilizafi
plantele cu o solufie1nutritivii n cantitatea I
prescrisi pe ambalaj.
terenul cu o folk neiagra.
previzd cuorffkii, fn m p u l
mentineriiTn stare umeda $iWrS
buruienia porfiunilor de teren
dintre plante.
Dadindeplqi stslonli, fruc-
tele vor crege rnai mari, dar se
va reducerecolta.
'Putretirea rogie a rsdicinii
este cauzata de micoze.
2dScina putrezege,
frunzele se usud ~i
intreaga plant2 moare.
Elementele putrezite se
vor scoate din sol ~ise vor
distruge. Plantele
sanatoase se vor cultiva in
Ite straturi.
26.
27.
28. CARTEA
GRUPA 11 10
Gridiniritiscusit I
Curnpibatidintr-o pepinieri
cire~icu ridicinile binedezvol-
tate. Tot aici v i pot inforrna
ce soitrebuie ales pentru
polenizare.V i recomandirn
a i alegeti un soi carea dat deja
rezultateInzoni.
0 Nu curnpirafi pomicu
r W i n i UMM.
*$bare gi climat bl~nd.
C%egiiau nevoie de ambele.
Sol bogat 7n substante
nutritive, gi cu bun2
perrneabilitate. Cel mai bine
este ca inainte de cumpirare sii
mliEita$io malizil a solului.
tot anul- - -
lndepirtafi liistariicarecon-
cureazacu Iastarulprincipal.
Pe partea inferioaraa
trunchiuluiasezali un inel cu
clei pentrua-l aptira de
daunatori 00s).
TOAMNA URMATOARE
Acopeha solului
Cu pufin timplnainte de Acoperifi zona din jurul
tnflorire efectuafidezinseqia. trunchiuluicu un strat gros
Dupi o s~p~rnCtnifertilizafi de compost gi paie.
cu o solutie nutritivi.
VARA
Fertiliirregi Hieri
Punefi compost tn zona din
jurul trunchiuluiSntr-unstrat
de cca. 10cm, apoi intro-
, ducqi-l in sol.
tw-m A
L5sati liberi zona din jurul
trunchiului. larba sau
vegetafia deasi sustrag
pomului multe substante
nutritive.
Vara putefi deja planta
plante fertilizante pentru
-rnn5 din jurul trunchiului.
-1,Jlinuscula musda ciregelor
$i depuneouile in cireap
pejumatate coapti, si din
cauza larvelorfructul
putrezeste. Din mai p l n i In
iunieagifati pe porncap-
cane pentru muflele
cire~elor.Tndeplrtaticire~ele
vitimate sau clzute, giurite
de diuniitori.
!loctorulplan telor
1
I
D
ISBN978-W3g809291
36. - w & l = s 4
p r a v & d i n ~ d a r g t : &
~~gilaBo3.hl.orcwridde
gipm* def z a m p l u ~de
d u d ed i c eakd o r .
Prmj@-1 de*t, deo- h-
z e l e g i f j , d & - h
d k I-tlamm prow4de
* L ~ p e n m c a
fisa&&se*&
c h @ ~ n i e ~ * &
k i w i e s r e a c ~ , p e r i d d e ~
den&Cameverde, aromatidi+i
brimare a fbaelcxmngine
sembqembmce, w e , comes-
ribile. Un *haasipki
necesanrlzilnlcdeviUCa1
unui adult fnm-un locrece~cu
conginutmare de umidita a
a e r u l u i , k i w i s e p o a t e ~ ~
timp de patru luni.
voltate.
Putqi mnape o p e
b o d d e ~ d a d & n u i d e o
p ~ & ~m d p~antqicd m d t
opt miurifcmeiqti. Soiuripole-
nkuoare datesunc ,Mamas
si,Tomurim.a -
In &nile noastrese davold
binegi hibridal&kiwi
(Acu'idiaargum). Soiul.Weikin
naiephue20 gi 50
Culri.;yileiwipeunpe4ecede
~ m l i & d e ~ s ; u r p
pexgok Planmh fipziddox
msei, cud&
m
mUn r m&zm
i a florilor sale albe. I
,Bruno"
I
vipare mijlh-, p t r u polenimrenewidsei polenizator,ti corespunde bine, d
m p l u , ,Macuan; fnfloqtetn iiunje; frunedem&ime mijlocie,sub@, cilindrice;
mImTnoctombrie~inoiembrie
I.Monty" igoaremijlocie; penrru polenizare necesiri soi polenizaror, ii corespundebine, de
xemplu, ,TomuriW;inflorqre in iunie-iulie; frucrede rnirime mijlocie,cilindrice;
ecolrarein noiembrie
Tn grldinile din aproplere
pldurilor e posibilca iepu
sllbatici s i roadti lastarii.
inconjurali cu o plasl de s
ma cu ochiuri stranse
planteletinere, deosebit d
periclitate.
Cu exceptia plantelor nou
plantate, toate plantele de
kiwi necesiti tiiere regulatl.
Vara t8iaJi lastarii laterali
productivi, iar iarnaTndeplr- 1
tati toti llstarii laterali
inutili. LasatiTntre llstari
,Weiki" ~ ~ W t i . . c k d g a r 2 - 3 r n ; + & i : l a ~ pianqi&ui ( ( I distanfe de aproxirnativ 1
PLANTARE $1 ~NGRIJIRE
1Prinlavaramontaflpezid un Le 5-10 ~ r nde suport, &pet, u
2suportsoliddin zipci. Fixafi-l groapidedouaori mai mare
bine, deoarece kiwi se capra cu dedt balotulrZdricinii.
marevigoare.
3
Scoatefi plantadinvas, intor- Depunefip&m'antulFn
dnd vasul ~ilovindu-lu p . 4groapa. ~ r e ~ i - lcugrijs.
PlantaPla addncimea lacare Legafi lax liistarlideurport.
planta fuserein vas.
Fructelecoaptese turte4
pujin d a d sunt aplsat@.
stanfe nutritive.
37. Kiwi
4
PRIMAVARA
Wantare2i p r o t e e
Plantati kiwi imediat dupa
topirea zapezii. Noaptea
acoperiti soiurile sensibile.
Fertilizaji la lnmugurire $i
Tnainte de inflorire.
VARA
Tdiere
T3iaji ramurile fructifere la
5-6 frunze deasuprafructelor
incipiente. Nu deranjafi
ramurile fructifere Pnflorind
mai tdrziu. DupA inflorire,
taiati tijek florale ale
plantelor m u l e Otjnga,
jos). Repetati fertilizarea la
maturizarea fructelor.
I
1
. Grridin&itiscusit Y ;
i .'
:
0 Cumparafi plante a Necesiti3multi3 api $isub-
dguroase, cu rSdgcin8'8p e&I 9i protejat. stanfe nutritive. Fertiliza$i
halot sau container. Cu c& 0 So1permeabil, bogat In prima dati la inmugurire cu
hMml d d i c W &&& substante nutritive. Kiwi se lngrlylmfint chimicfiira calcar
mare, cu at%tplanya sig
Rnradacineazimai uyw.
Solul sau ideal este cel cu
raiere
Taiafi @rfile moarte, piper-
nicite, lastarii laterali inutili yi
Ibtarii exemplarelor femele
care au rodit de doua ori.
)octorulplan telor
Kiwi este o plantl rezister
ti, dar uneori este atacatl
de Nduchii de frunza.
Combateti diunatorii cu o
solutie cu sipun: diluafi
200 g de sipun lichid Pn
10 1 de api. Nu folosifi
substante chimice.
38. FRUCTE GRUPA 11 , 14
= Fructegustoase, bogate in vitamine
crr.humus
YY
..
39. Boabe bogate in vitamine L
fn fiecaregra'dina'este locpentru plante ujsor de Ingrijit,
cu fiucte savuroase.
Fructele coac~uluisunt bace
rogii, galbene sau negre. Gustul
bobigelor rogii este dulce-
acrigor, al celor ,galbene este mai
suav; din coadzele negre, parh-
mate gi cu gust pugin picant se
fac de obicei sucuri, vin gi gem.
Toate soiurileau un conjinut
bogat de vitamine, calciu gi fier.
Degi coackul rogu gi galben,
precum gi rnajoritatea soiurilor
de coadz negru sunt autofer-
tile, pentru o recolti bogati e Jbine sH plantim soiuri diferite.
Tufele se dezvold mai bin- '
d a d le sidirn cu 2-4 cm mai
adhc pe cele rogii ~igalbene
gi cu 10 ern mai adhnc pe c4negre decht erau in pepiniers.
Nu recoltagi coakele prea
devreme, pentru ci doar bine
coapte sunt cu adevirat
savuroase. Se pot congela
~oasoitculese.
1
SHpa$igropide 50 x 50 cm,
2~ ~ W a V J -
addncide dou%caxmale. cu unpumndefm&rnW
Pamdntuldin groapi se va afdna natii. Cmpowtlseua awutasm
cufurca. , binecupMn&il, praporplpI:3.
' *
i0IURI TIMPURII
jonmeer van 1ers .ucrc negre; cormlnl lung; Dace marl p (IUICI;~ I M
*ti; crerere v i w d , mistent
3A$eza$iplantaingroaps'ras-
4Umpleigroapa cuamestwul
firlndu-i radacinile. de pirndrrt compost. T a m
Controlatiadgncimea plantarii bine parndntulcu d n a apoi
cu ajutorul uneiscdnduri asezate udati-l din belsug.
de-a curmezi~ulpestegroapa.
Rote Vierlinder" -ucterogu-inchis; ciorchini lungi; bace dulci-acrigoare; recold
. "
,."".Z. *,.r*..,.I.....:"..""- -.-...,...-,."*..
I ucte albe: d
Coadzele-agri~es-au obfinut
prin Tncruci~areacoacizului
negru cu agrisul. Forma tufei
seamini cu cea a coacazului
negru, fructele au insi aroma
mult mai suavi. Se dezvolti
viguros (distanta de plantare
3 m!). Necesitaririre doar
dupi 2-3 ani. Culegefi
fructele numai daci s-au copt
bine, altfel sunt insipide.
Macherauchs
) ;Pca"*ro,l!-.a"
:ucre rqii; chiorchini lungi; autofenil; bace mari,
t~lri-arricngr~.rprnlri hoari
ucre qu-Inchis; boabemari, dulci;confinat ridicat de
itamina C;crestereviguroasi
- -
40. I
Gr;i&n;irit iscusit
1
TOAMNA
%lire
Este indicati sidirea mai Dupi culesul fructelor,
t i i a t i sau paie.
multor tufe In acelaritimp. ramurile slabe, 5mbitrAnite ~i
Acoperifi terenul cu iarbi crescutede-a curmezirul se
vor tiia @ n i aproape de sol.
PRIMAVARA LBsafi doar 8-10 listari noi.
Taiere
Pentru acoperire, folositi
Lasaji doar patru ramuri
compost semimaturat.
scurtate pang lajumstate,
eliminaji restul listarilor de
la bazi. Acoperiti solul cu
compost.
VARA 1
-re
UdaJitufele periodic.
Fructelecoapte se vor prote-
ja de pasaricu plasa b).
Doctorulplantelor
Tripsul este un diunitor
frecvent. Pe suprafafa
plantei apar b i ~ i c iropate,
frunzele se zbarcesc ~itermi-
natiile listarilor mor.
'rimavara, tiiafi listarii bol-
I
iavi ~idafi-le foc.
43. Nuc
LUMINA $1 SOL'1~ TRUCURI
crraainarir iscusir
I
L
ROVlZlONARE
7 .
s~um~%$f~fll?pepyhiere 0'5oare. Pentru o recolta 0 La pomn"lneri facefl
numai nuci altoiti. Alegefl bogata, nucul necesita zilnic t3ierile din august. Tra*
miuri potrivite conditiilor cel pufin rase ore de soare. locultaierilor cu substante &a
d i m a w &przdinii. vindecare a leziunilor.
Nu plantali nuci alituri de
Nu curnpirafi puietl%%mi, Sol cu humus, rnoderat intrarea pentru automobile
reavin. In locuri uscate, Fn sau I h g i terasi, deoarece
timpul rodirii udati pomii cojile dzute lasa urme pe
fievabcaaxe. exbundent ~i des. vehicule $ pe 591.
grijre tot anul ,
PRIMAVARB
Fertilizare
In martiesau aprilie n septembrie~ioctombrie
arterneti materii nutritive culegeti nucile dzute ~ixu-
organice Tnjurul pomilor turati restul de nuci de pe
tineri 5i incorporafi-lein sol. pom.Indepiirtati coaja
Pe ~ l u r i l eslab fertilizati ~i verde. Uxali nucileTntr-un
pomii mai bitrani. loc cald, vAnturjndu-le regu-
n&@rtarea frunzelor
dzute
Dupa recoltare, strangeti cu
grebla frunzele ri cojile
cazute (stanga)pentru ca
daungtorii sa nu se imtaleze
Tn acestea.
)octorufplan relor
Arsura bacterianiia nucilor
apare in locuri umede. Pe
~ j iapar Pete brun-negri-
10% iar pe frunze Pete
I
~~iaronii,de reguli, cu mar-
gini Tn unghiuri. Miezul
ucilor putrezegte$ise
I~nnegrerte.Deoarecepomii
nu se pot proteja cu pesti-
cide, evitaji locurilede cul-
tur3 umede.
O IMPAMMP SRL RO-P-02-10515
&ah-- 8 ,.-a- **..,--8
ISBN978-963-86092-8-1
-n
45. PLANTARE SI ~NGRIJIREBace aspectuoase
Pe d e l e necesihd o ingrqire simpli hctele aritoase,
portocaii apar toamna
dtinii cient pntru pie exemplare
t feminine.
- Fkde&xernnate, @I-
ilor. b e d apazpe ratnurile de doi
E s t e o p ~ r H , ~ p e o anidinmardep3nilPnrnai.
&@bdu-se ori &xiEuni- Fntcrelebac9portocaliu-
nine ori fled A. intens, ce se mst;tnma&din
Exemplarelehniu~:n$nuro- august, an& minunat fnconju-
dcsca t d d fn %propiere rate de frculzele'Inguste,wrde-
exist36 un exemplarrnasculin. cenqiu.
Dad do+ 1recolqi fiucte, CZ& se poate utilizaPn Joui ori mai latL d&t balotul de nirip.
este foarreimportant ca la rnnhiph&hi.Tr%d fn Racbasah-te tului gi OBascmzigari pea-
cumpare 1v5 inforrnafi simlkd cu dupe& gi pe sup&fe mari. Se emin& ji tru pb%i.
supra sexului plantei ~iP adnd bacteriiha- prin drajonare, dinacmt Pe terasiise p t e planta gi
cumphp dtina fn pereche. toare de azot, asemh5mr motiv se foloqte i la h e a ih ciubb.
In plantage de gad viu un p&&oaselor, dtimse poate solului.TotodatZ ate ad- CMnase poateh m d ~qor
exemplar masculin este sufi- cultivagi fn soluri rnai &. jpentru proteqia corm%v8n- prin d m j d dec&&&&
FRUCTE BOGATEbIVITAMIME
Datoritilcon+utului bogat fn acestesoiuri+m&d btre- exdentefnprivinp prodwjki
vitamina C, deWva ani dtina timp6lanoi. de polen. Plasatiplanta in groapi astfel
este c u l t i di ca d u s t fiuc- Jrugatan se mace &bit Stribpea recold m e o ca partea superioaria
&. de devreme, ftuctelesalese pot sarciniXdeosebit de laboriod
Soid cur& bag& au culegedela mijlocullui august. Din fiuctese pot prepara
hrealizare?nspeaalihfhsra ,$refgo* &te din august. sucuri bogare invivit;unine,vin
RqdhdDemou-adGerman& Fructelesalecu coaj5sub* se dulce de fiucte, marmeld gi
ppeted foartebine la prelu- jeleuri.
crare. Din plicate, se decolo- Dinm ah+ fru& ad-
&repede, de aceea soiul nu tivaji la noi &ha dispme &
esce cel rnai pomvit ca arbust d maimaareccmnfinut dav h - Deoarece ramurile catinei
ornamental. mina C: 400-900mg/lOO g.& 1 sunt pline de spini, la cules
,Ukmansepmte recolta de &i timp, mnphe jvim- purtati manu~ide proteqie
la mijlocullui qtembrie ~i minele B1,B2, B9, caroten, ri irnbracamintegroasa.
i produce numcro.sc fiuce m i , vitamina E ji K, respec& Bacele pot fi u~ortrase de
rnicr&ente. Efectuls5u pe rarnuri cu furca, dar
terapeutic se f;ace simfitmai dm solutia cea rnai simpla este
h cazul carendor tnvi& sa nu culegeti fructelede pe
$a1&&lor de arbust, ci sa taiafi rarnurile
umireade ,,PohiP M e r h hpe ramuri incarcate cu fructe.
piinktiama,pildrilele conswn%
I cu plihre, h t g fnunosgi
tllv3PA
46. GrridinZritiscusit
Primavara devreme sau Soare. Prefer2 locurile i n grsdinile mai mici
toamna cumparafi tufe de Tnsorite ~i calde. Suporti bine drabnarea p a t e deranja.
citini cu flori masculine ~i dldura toridi ~ivlntul Plantafi dtina Intr-un loc
feminine, cu radicina in balot puternic. unde se p a t e extinde liber.
de p2mlnt sau Tn container.
0 Dace dorifi s i recoltafi Sol de gradini, usor
fructe de pe citini, nu calcaros. Crege $iTn sol I n gardurile vii plantafi
cumprafi exemplare cu sex extrem de slab, nisipossau cu exemplarele de citini la
necunosr..' pietre, dar r i m h e mai scund. distanle de 1-1,5 m.
fngry!lretot1 ~anul
PRIMAVARA IARNA
Plantare TiSied
Perioadaadecvat2 pentru Perioadataierilor arbugilor soli-
plantare.Inregiunilecu clima tari ~icelor din gardurilevii. Din
bldndl se poate planta~itoam- cauzaspinilorpurtafineaparat
na. Deoarececatinaeste manu$de protmie~ihaine
deosebit de sensibilllafer- groase. Gtinasuportabine~i
tilizareaexcesiva, incorporafi?n taieriledrastice.
sol ingragmlntorgano-mineral L ~ L I I I ~puatefi atacata de
complex numaio daa la 3-4ani fainare pe vreme calda,
(dreapta). umed2~imai ales in conditii
de sol bogatin substante
-
VARA nutritive. Pefafa ~idosul
Udaresi Sieri frunzelor se formeaza un
Vara, udafi plantain perioadele inveli~alb-cenu~iu.Preventiv
de secetgTndelungatB. h august plantafi catinaintr-un loc
efectuafitaieriledeformarea corespunzitor.fndepartafi
arbugilor din gardurilevii. lastariicontaminafi.
I
-8IMPABIMP SRL RO-P02-10-042 ISBN978-963-6809261
47.
48. Delicatesi dulce
ACCESORII: CI zmeur in container CIfoarfece de grading
CI cazma O spalierCultivhd soiuri &rite, pure$ recoftazmeure
p h i toamna.
Soiurile de zmeur se pot iulie, apoi in septembrie), pre-
irnpiirfiin trei categorii: ro?ii, cum si soiurile rodind con-
rodind o data sau de mai tinuu, care Pgi oferH neintrerupt
mult de doua pe an, gi soiuri fructele de varH p4nii toarnna.
galbene. Zmeurul este autofertil (se
Culesul zmeurului rodind autopolenizeaziI),d a d fnsg
o singut&datii pe an incepe la cultiva~irnai multe soiuri,
soiurile timpurii in iunie, recolta va fi rnai
urrnlnd apoi soiurile sernithzii bogad.
gi drzii.
Din categoria zmeurilor
rodind de rnai multe ori
apargin soiurile rodind de doua
ori pe an (de regulH in iunie-
a 2Stipati un pnfadanc $ilatde
40-60 cm (lungimea depinde
da numarultulpinilor).
Atmestemti pamentulcucompast
Perbda de plantwe:toamna
sau primavara.Zmeurul se
comercializeaz&la varsta de doi
an;. Udati-lbineinaimtede
plantare.
.
I soiurismicimpurii;mitaredehf m 1 u i kliqfmaem i , foutemmre;
soi timpuriu; recoltare delamijlocullui iunie;huae mpdeschis, rorunde, mari,
nrrulnrGr rn-n rrrrrrrp vionnm,d. rm;crmr
celmai cunoautsoi recoltarede la mijlwul lui iulie; h u m rnari,dulci
--L
4Plantgtila distanfe de 4u cm.
Muguriiradkinilor stifie
situati la 5 cm sub sol. Scurtaji
ltistariila 50 cm. Mulcitisolul
Confecfionati unspalk
(1,5 m). Batefi stalpiiin
pgmant~isprijinifi-idin lateral.
Intin&$ slrma la trei inshimi
I .Himbostar" I soisuperior&niu;h c t e mari, extremde dulci;produqie mare; drajon& slab; I
Passrilese infrupti cu
plicere din fructele zmeuru-
lui, dar recolta se poate pro-
teja usor cu ajutorul unei
lase. Este important ca
plasa sB ajunga plna la sol,
pentru ca pasirile sa nu
poata intra sub plasa ~is i
devina captive in ea.
aur wuu, ztrul~u~ i v ri c w ~ t r i r rla USc;t- I-UIIIVI JL II ~ U L I C ~ W WLCWULIII,
fruae de form'i conid, aromare$i bine conservabie
- -R O ~ U ,RODIND Autumn Blis
DE MA1 MULTE 5 m; rezisrentla boli
DRI
1- 1rodqte de doui01%prima recolrahiunie-iulie, a doua din septembrie;.. . .. . -
rode,ctede doua on; sol consacrat,prlrna recolri in ~un~e-~ul~e;recolti prlncipali
in septernbne;in;lpnlea liar~lor:cel mulr 1 m
Zrneurul se fertilizeaza
primivara cu ingri$imant
organo-mineral si compost.
Incaz de carenla de rnag-
neziu, amestecati in
ingr?i$unlnt si pufini c e n u ~ i
de lernn. Din iulie nu rnai
fertilizati. Toamna, mulcifi
solul cu compost.
I'- -.=-
Recoltafi din d o ~ &indoua
zile, deoarece zmwrele nu se
In perioadade cregtere coc deodata~inu se pot pL-
mentineti reavan ' ' '
.--T.--"----.., .-.- ....-..w .-.-,.-.- r-----r- .-.-r------.-,
fruae mari: Inddmeabmilor: cel mult 1 m
ZI tra vrerne lung&.Zmeurele
3sunt suficientde coapte
I citi-l cu paie, frunzi~uscat I at~~nrirand se pot deta~a Isoi porrocaliu; fructerotunde, foane dulri; recolt5 in iulie; inilyimea listarilor:
cel muir 1.5 m '1
soi m-$beniu; h a e de rn&ime mijlde, rorunde, banedulci;
I * I I I* . .I I 1 C -.
49. GRUPA 11 17
7Grridinriritiscusit
'. 1.
Cum@rafiplantecu Iastari
viguro~i.Plantelecu ridicina in
balot de pimint (lacontainer)
re pot planta oricand. Exernpla-
relefara balotde phrndnt pe
edicina se pot planta numai
prirnavara sau toarnna.
Nucum@rafi plantecu
llistari su@irisau pitafi.
Soare. Prefer3 lumina $i
dldura. fi este favorabili
situarea estid sau vestid,
protejatiidesoarele fierbinte
de arniad.
e Sol bogatInsubstante
nutritive, upr acid ~ireavan.
Spala$-le nurnaiinainte de
consumare.Fructele@late id
pierd gustul.
Pentruconseware punefi una
cAteuna boabele de zrneurz pe
o tavi ~iintroducefi-leTn
congelator. Dupi ce au
inghept, punefi-leintr-o pungi
reintroducefi-lefn congelatof.
VARA
Ingrijiresi moltam
Nu pri~ifisolul zrneurului,
dar rnenfinefi-l umed.
Mulciti permanentsolul $i
legafi listarii. Prima recolt5
este posibili la un an dupa
plantare. Dup3 rodire, tiiati
- = a w e- ,
1PRIMAVARA TOAMNA
Plantali$ifertilizafi. Indepar- Mulcifi solul cu un strat de
tafi tofi lastarii de pe soiurile 20-25 cm cu compost, frunzi~
rodindde doui ofi pe an zi uscat sau scoaqi tocati de
care n-au fost Tnci taiafi copac. Dupi recoltare, tiiafi
toamna tarziu. p h i la sol toti lastarii soiu-
rilor cu doua rodiri pe an.
la nivelulsolului rarnurile
soiurilor cu o singura rodire.
Atarea listarilor este o
boali micotica. Pe liistarii
tineri apar mai ?ntaiPete
I brun-violet, pe ramurile
mai in vSlrsti Peteargintii
nu negre, apoi lastariipie
Tiiafi ~iardefi listarii infec-
tafi. Sub rarnuriletinere
rnulcifi $irnenfinefi reavin
solul.
52. Grzdinirit iscusit
APROVIZIONARE LUMINA$1SOL
CumpSrfl alfoi d&doi-t& Soare. n r u l se dezvolta rk r i i altoifi pe gutui aw ;a
ani, cu riidiicinii liberii, cu optim la soaresau in Mkscundii, dar rodesc
radacinafn balot de piimal?lE penumbra. abundent.
in pan& W kmtainer.
Nu cumparafi alt@&lq& , 4 cu humus, permeabil. La recoltareindepirta$
&s I se dezvoltl cel mai bine codifa $iplstrafi fructele
care r o d e w - w w %I sol vara permanent reavln, Intr-un loc riicoros, Tnfii5urarbd
ani. 1 PI v a k a pH de 5.5-7. fiecare fruct in hartinfini.
-
M1,,lgrijiire tot anul 1
Formaficoroana pomilor tineri
in forml de piramidl, cutrei
ramuriprincipaleinjurul unei
ramuricentrale (ax)rnai
groase.indeplrtafi crengile
Imbltr%niteale pomilor batrani
ti lhtarii crescuTi petrunchi sau
pc ramurileprincipale, pentru
ca lurninas3 pltrundl prin
toata cwoana. Schimbafistra-
tul de mulcireti fertilizafiplan-
ta. Plantafi pomi noi.
VARA
Rgrire
Rlritifrudeleladistanfe de 15
cm,pentrua creste mai mariti
a avea o producfie mai mare
Peweme secetoaha, udafi
pomii abundent.
TOAMNA
P r o t e e contra inghefului
infl~urafiinjurul trunchiului o
bandl din materialplasticcon-
tra omizilor @).
Rugina cauzeazii p t e por-
tocalii pe fafa frunzelor ~i
umfllturi albe confinand
sporii ciupercii pe dosul lor.
Planta intermediarii a
diiuniitorului este
I ienupiirul.Indepartafi toate
1 frunzelecontaminate$itofi
I ienuperlidin apropiere.
I
55. Gridinsit iscusit
a Alegetl arbqti cu rnai mulfi
Iastari, vlgurqi, dezvoltafi,
cu ridicini libergsau h
balot, la sac.
a Mu ~umpDk~zlfPplan* cu
Ihtari rari, slab!, rau cu
rkticicini mdenroltati.
a Som. Prefer5 sdarele9i
dldura, hii aduce roade ~iIn
locuri semiumbroase.
a So1p e r m d l , cu humus.
Esteo p4a- nepretenfioasi,
dar nutolereazi solul uxat ~i
apa SIagnantZi.
a Efectuatit3ierile iarna.
a Taiafi anual doar c&eua
ramuri rnai bstrgne, din
partea centiau a plantei. Este
de preferat ca tufa s&fie mai
risfiratil, deoarece asifel gi
partea interioari dispunede
lumina necesari.
7loctorul plan telor
seceti tndelungati udati
Plantare$icolectarea plantele~iextirpafi buruie-
roadelor nile. Exemplarelemai
Toamna este perioadaopti- bitrsne pot fi lnmulfite prin
I
m i plantirii gi recoltirii marcotare 00s).
roadelor: alunelesunt
coapte c%ndau coaja mar0 ri IARNA
tare. T2iieri
La sfar~ituliernii rirititufele iargirija alunelor poate
PRIMAVARA maivarstnice. ataca alunul turcesc.
iertilizare
w Daunitorii giuresc roadele
In martieamestecaticu rnoi~idepun oui in interi-
ingri$irn2ntorganic solul orul fructului. Larvelecon-
din jurul tulpinii. sums rniezul. In mai-iunie
intindefi folie sub tufa ~i
VARA scuturafi plantaca insectele
yngrijire $i?nmu@ire s i cadi pe folie.
?nprimii doi ani, petimp de
'F. , . , -
. - IW L% * %!: - , 4
SWAMMP SRL RO-P02-10-011 ISBN978-QWMO92-8
57. firucte zemoase
2nprqituripi subforma'de marmefa& _
Wpl (Riba urn-crispava
satbum)l d o ~ t ebarre
devrerne*de amea este extrem
de ~ensibilla Pnghqutileti21
da-supon5bine Inghepul de
iam5. Este autofertil,dar
rodqte abundent da&ise cul-
tiv5 simultan mdte soiuri.
Forma sa v a r d tn 'nncfle
de soi, de la ere@^% la tufoasii,
Insilflrneasa find de cel mult
1,5 rn. Pe rarnuri se @sac spi-
ni, mai mul@sau rnai pupni.
Soimile e91 aromii dulceag-
paxtbmad sunc excelentecon
-
sumatepraMpere, cele dul-
q-acripoare fihctele cdese 4
crude e pox utiliza gi ca ingn
dientede@tit.
Agriiul nu necesita.condigi
specialede sol.W i n i l e sale
se extind pe orizon&, de j
a- nu pr$i~isolulIn jurul
plantei. Mulcifiwna G&cin
agriplui.
PLANTARE $1 TNGRIJIRE
O piatri Dfoarfece de gridini
ir
ace mari,ovale,verdeca iarba,usor pkloase,dulce-acrifoare;soi tlniu; raisten~
I"'-
re
i&ban ~ ~ & d c a i & d d u l k ~ c m i F l i
rezistenrla hinare
Bateti alaturi de agri~ulcu
trunchi Pnalt un par in sol,
ajunggndu-i pdnl la
,,Griine Kugel" coroanl. Legafi plants cu
illa binare pufin dedesubtul
rarnificafiei trunchiului. in
cazul arbugilor rnai varst-
nici cu trunchi halt, cu
dinn &i" bace mijlocii, rmnd-ovale,galben-Inchis,nende,ddmg-+rnate; soisemi- coroana larga $ifruae grele
I, rim uriu,rezistenrla kinare se recornandl folosirea unui
, suport triunghiular care s l k
1PentruirtmukJim prin marco- On locul unde lastarulatiqe
taj, alegefio rarnuri lun$, 2mlul sitmio groapn p W .
pamniafn anul anterim, care sa Arn~tecatiInsol cornpest,pentru
p a t eapleca @n;i lad. a menfinemaibineapa.
Qxanta" bacernari,lunguief-ovale,galbeneca mierea,usor pkloase,dulceag-parfu-
mare:sni t3ni1l:r n i ~ r ~ n tla fiinare susfini coroana cu ~ipcile
- sale orizontale de legare.
bacernijlocii, lungu$-ovale,verde-gabeniu, uforpkloase, dulq- Acest tip de suport prote-
act- miaemitimpuriu;d b i lkttiinare ieaza ~ l a n t asi de vdnturile
ace mijlocii, rotund-ovale, verde+%lbui, upt &I-, ddce-padimare; soi puternice. " 1
ace mari,ovale, royu-inchis,u9or pisloase, dulce-acri~oare;soi rirziu; sensi-
:I I" &:-"-"
3
A p h f l cu grijl ramuraTn
4Umplajrigroapacusolulame
groap&,astfel ca 20-30 cm din liorat, Fixafi ramuracu o pia-
viirful acesteiad iaslila tra, astfelsolulse menfinefeavan
suprafafa. sub ea.
I I mpuriu, sens~b~lla &mare
mijlocii, mmd-aide,m p m i n , neradr,d&a+ soid d m -
Daci bacele sunt ofilite ~i
putrezsc, au fost, probabil
scurtafi ramurile prea
porn fructifer sau llnga un W m r a urm&wre wifi- lungi, care ajung plna
I zid estic, unde nu este ca$ dacl Ilstarul s-a Tnradaci- la sol. Fructele de pe sol
1 expus i n mod direct razelor
solare.
. .m
58. CARTEA
GRUPA 11 20
Gr;idin;irit iscusit
I
-
_ .
.Cu m*
vigummefdnbase, la
container sau cu rM&ini
libere.
Nudmp&@ agris cu
vatful ktarilor ofilit,
deoarece setnr]kl&cinerszl
greu.
a bare;penwnM. Umbra
de amiad moderatii
protejeazhfructele de aqifii.
8 Sol pmmahil, cu humus,
reavan, nu pregadbnc ~iu v r
acid.
Rntru consumul imediat
culegeti nurnai agrip coapte,
care se pot des@r$i qor de
planta.
Pentru@hitculegefio
parte a recoltei dnd agrisele
sunt Vnd mici gi ~ n i .
Celelattevor crwe astfel mai
mari.
-----
3octorulplantelor
IARNA PRI~VIAVARA
Tdiere Wantare$imulare
Tiiiafitoate ramurile mai Plantaliagriyl la adhncimea
b a r h e de patru ani, precum la carefusese plantat In
gi pe celecrexdnd spre inte- pepinierii, imediatce solul
rior sau atarnandpestealte s-a dezghefat. Agernqi sub
ramuri. VarFurile lastarilorde arbust compostsau paie.
culoareTnchisi4 semnaleazii
-1
Fainareaamericanaa
contaminareacu fainare. agrigelor pericliteazain
Tiiafi Iastariiinfestafi. ~rimulrand soiurilemai
V A M- iechi, nerezistente. Pevar-
Recoltare ful lastarilorse formeaza
Agrigele nuse coc In acelqi unInvelisalb care maithr-
1 timp, din acest motiv recol- ziu se brunifid. Fructele
tafi de mai multe ori iunt de asemeneaatacate,
(stanga).Protejafide soare in acest caz nuse mai coc.
agrigeleculese. Pastrati-lela Plantafi mai degraba soiuri
rece. noi, rezistente la fainare.
I
59.
60.
61. CARTE. I
GRUPA 11 21Castan comestibil
I
Gridiniritiscusit
1
T R l I fl lRl
I
Cumpirafi plante altoite, cu
r:!d:!cina tn balot de pirnant.
Acestea sunt de reguli soiuri
franceze, care rodesc dupi
4-6 ani.
Nu cumpZirafi puiefi cu
ridacini libere, lnrnulfiti prin
serninfe, deoarece deseori se
Tnrid3cineazi gre..
Soare. Pentru o produc-
tivitate buni arborii necesit:!
pse ore de soare zilnic.
Taiafi castaniitineri Tn a
doua iarn:! la 3-4 ramuri de
schelet. Apoi, anul urmator,
scurtafi-le cu o treirne.
So1cu humus, permeabil,
u p acid. Mulcirea solului sub
arbori asigura permanent
arneliorarea solului cu humus.
Nu scuturafi arborele, ci
a~teptafica fructele s i cad:! $i
s i se desfaci de la sine.
I
[.ingr~irre tot anul -1
PRIMAVABB
Plantare$iSiem
Perioadaadecvata pentru
plantare.Inprimiianiefectuafi
taieriledefortificare. Maitarziu,
pearboriicrescandincet, dac2
estenecesar, efectuafinumai
taieri de ririre, princarese5nde
parteaziramurileuxate, prea
groasesaucresdndincruciz.
&erne$ compost la ridicini.
Arboriinunecesitaalte fertilizari.
TOAMNA
Plantare siprote@e
Perioadi, de asemenea, favora-
bilaplantarii. Castanii
comestibilitineri potfi salvafi de
cripiturilecauzatede ger dad
Flutureleghindelor de ste-
I
jar este un fluture ce i ~ i
depune ouale in flori.
, Larvele se hrinesc cu interi-
1 orul fructelor, astfel cas-
tanele confinand viermi nu
bai pot fi consurnate.
Distrugeti castanele con-
taminate pentru a impiedi-
ca reproducerea dguni-
wului.
letratafi scoafla cu uno solufie
devar diluat (strings). Culoarea
albgimpiedicaincilzirea
xoaflei. Inregiunilecuclirni
aspri, infi~urafitrunchiularbo-
rilor cu paie, iarinzona radicinii
agernefi pesol unstratgros de
frunze.
ISBN978-933-86092M
62.
63. Delicatesa'ro;;u-aprins
Fragiine ofera'continuu,piha' la venireahghe,tului,
fiucte dulci, cugust specific.
r a.
...;; 1
Fragul lunar este varietatea fragi: ,Riigenn are fructe mic ,
ameliorati a fragului de paure de form5 conid ~inu dezvolta
ce crqte dbatic in zona noas- stoloni. Fructul semi-copt este
tri. Exist5soiuri cu stoloni gi la v5rf de culoare galben-
thii stoloni. veaui, fructul matur este
iunie pans la venirea gerurilor. Bowlenzaubernare un rConfinevitarnina C fn
cantitiji mari. Din cauza 0 recoltii mare ii este
purine calorii. Gustul siu Rimona-Hummi". Fructul
dulce este datorat exclusiv
diabet. fn comer5exist5
extrem de multe soiuri de
ideal ca pland de acoperire a trebuie plantar cu precizie. carpatica),algturi de ciucurei
solului sub arbwti. Soiurile Trasafi cu un sfoad intinsi (Campanulaglomerata)sau de Cuitfv%ndffagii sub Mk,
f&tistoloni sunt mai indicate rindul de plantat. Sipagi de-a nu-mi-uita caucazieni veli putea reda fwcte cu
in grainile ornamentale. lungul liniei gropi de plantare. (Brunneramacrophylla). 3-4sript%mani mai devreme
Plantaji in q a fel fragii lunari Objineji un efect elegant, Inzilele'insasfte nuu k a ~
ca radicinile s5 ajungii vertical d a ~Pi plantaji alituri de lim- s3-i aerisili.lpentru ca sub
in sol. ba-mPrii (Iberisamara),planti folie a w l nu s
fn gdidide de condimente anuak cu flori albe. Realizaji Tndlm& g ~ ~ ~ h r ,
fragii lunari arat5 frumos for- un montaj cromatic In tonuri planteleTnWem~db secet2
mind o bordud rogu-verde in vii, dad plantaji allturi de fra- TndelungaSi,
jurul plantelor cu flori albastre gi garoafe de d m p cu flori
ca cele ale isopului (Hysopus rogii (Dianthuscarrhusiano- Fragii lunafl dau6
officinalis),plantei anuale lim- rum)gi in galben (Linum
tlIsbunde* Inplimil miaf~
ba-rnielului (Boragoofici- flavum). Din fragfi cw &rdpubfi
nalis),salviei medicinale cu Fragii lunari se dezvolti bine crege la kimp plank mi.
flori albastru-violet (Safvia at2t in tivi, dt gi in Iki sau Fixayiaolonli Png~~ cu
oficinalis),sau levandei ciubere. Pe hndul vas~lllli ~3rnStn?~iar du@ 4=6&p-
cornune (Lavandulaaugusti- q m 5 i totdeauna un st tamdni despfitjitii-Ede plan-
folia). drenaj de grosime porriviti,
In straturile de flori plantagi pentru a evita stagnarea apei.
fragi lunari alituri de clopofeii Nu Baji niciodati solul s i se
mici si mijlacii cu flori albe, usuce.
PLANTARE 51 ~NGRIJIRE
ACCL-.Vvvnv -.n r U U v w u -8 - 8 - -- w t . y v a L -mImyme~mmmmII~
1 stimularea cregteril Dplantator Ppale, talal de lernn O frum&
Parlol-- Je plantare: prrmavara. Cu cAtevaorehinte de
1AIn perioada martie-aprilieafA- 2plantareudali risadurile.
nati profundsolul $1 amestecati-l SBpatigropide plantarela dis-
cu compostgi ingrhyimdntmineral tanfe de 20-25 cm.
de stimulareainfloririi.
3
Plantaticu grip4 rZiW~rille,cu
4DeIndatace aparfructele,
varfwrile lbtarilor de cre~tere pentrua le pistra curate,
deawprasalului fi cu radkinile acoperi.fispatiul dintre plantecu
apzate vertical in p2mht. paiesau tala$de lemn.
5Dupa recolta dintoam113eli-
6IWmSwmhdepZn;t-ati mm1
minagfrunzele exterioare protector, afthagcugr@wlul
TmMtrAnite. Agternei compost Tn dinjurul plantel~iameho~ra$blCU
jurul plantelor$iacoperifi solulcu comportti hgrB#n'tht mialdc
frunze cBzute. stimulareaTnflorirli.
64. a Cumpikati primavara
I a Luminasolari d u
Pisaduri de culoare verde-viu, penumbra. Cele maigWOaM
eu radacinidezvoltate. fructe se produc la soare, dar
planta se dezvolta bine ~iin
penumbra.
a Sol cu o buna permeabili-
a Nucumpiirafi plante cu tate, cu humus. Solul prea
frunze galbene, brunificate compacttrebuie afinat prin
@uputrezit@. amestec de compost~inisip.
a Dupi recoltareafructelor
hdepirta$i frunzele batrim.
dp~unelorseva reduce
substantial.
PRIMAVARA
!ndm1n$are gi plantare
Seminfele fragului lunar se paiesau cutala$de lemn.
pot sidi primlvaratimpuriu
chiar #iin lacuinfa. Acoperifi TOAMNA
seminfele cu pufin @mint ~i PregItirlpentru iamri
plarafi vasulfntr-un 1oc lumi- Dupa recoltaretaiafi frun-
nos, la o temperatura de zele imbatranite. injurul
15-20OC. Menfinefi solul tulpinilor prerafi compost.
umed. Dinaprilie putefi - - -
planta rasadurilein aer liber
ddistanfa dintre plante:
20-25 cm).
I
Invreme de sec& udafi ,
1.1 plantele (dreapta)in a@fel
compactfavorizeaza
infecfia. Distrugefifructele
vitSmate. fnainte de
plantareamestecafi solul
compactcu nisip $icom-
post. Plantafi fragii in
locuriinsorite ~irespectafi
istanp de plantare.
'I -
1 -
fructe o pisla cenu~ie.
Vremea umed5 #isolul I-I
65.
66. E UelicateteI dcoritoare, acrifoara
Fmctele hibriduluizmeurx mur se deosebescde cefefaltefiucte
baciferede vara'prin gustul lor unic.
Hibridul este raultatul
incrucigZrii zmeurului cu
murul. Lujerii lungi de 3-4 rn,
spinogisunt subjiri gi rnai
flexibili ca cei al rnurului.
Planta necesit5sol perme-
abil, uniform urned ~if"adapii
stagnant5. Hibridul meur x
rnur nu necesitii rnultii fer-
tilizare, este suficientii rnulcirea
regulatii a solului.
Lujerii pornesc in
apropierea solului de la baza
tulpinii gi nu din mugurii de
pe riididkinii ca in cazul zmeu-
rului, astfel hibridul nu trebuie
scurtat atilt de drastic.
F m d e apar pe lujerii de
doi mi. Au forrnii 1unguiaP gi
culoare ce variaz5 intre rogu-
inchis gi rqu-negricios, se
aseamhii rnai rndt cu
zrneurele, ins5este rnult rnai
mare, poate atinge chiar 4 crn.
Spre deosebirede zrneur, la
recoltare scapul verde d m h e
in interiorul fructului.
Hibridul meur x mur este
mai pu#n rezistentlager
d d t rnurul. FPd protejare
impotriva ingheplui suportii
In regiunile rnai reci protejaji
I&tarii cu rnulci sau crengi.
temperaturi de cel rnult -18 "C.
CULTIVAREA HIBRIDULUI ZMEUR X MUR PE SISTEM DE SUPORT
Pentru ca lujerii & nu se in&-
ceasd pi fructele & nu se
putraeasd pe sol, conduceji
hibridul asernhiitor rnurului
pe suport. Preg3tifisuportul
i n d de dinainte de plantare.
Penuu suport sunt necesari
s d p i puternici de 2,5 m, care
trebuie infipfiin sol piing la
60 un adhcime, la distanp
de 2,5 m ,si inclina~ispre exte-
rior. Intre doi stdpi plantaji
doar un hibrid.
Pentru fabricarea cadrului
de s h 5 folosiji cablu de
intindere, shma de ancorare
de fier sau shrnii cu Pnvelig de
plastic. h u e s d p i intinde~i
3-4 shrne. In final fkafi cei
doi s d p i de capf prin d t e o
ancod.
Incorporati ancora in
p h h t , I h @ s d p . Legaji
vhrful sdpului de ancod cu
shmii gi intindeFi phn5 ce
cadrul de shrnii se incordead,
apoi p a t e fi plantat hibridul
zmeur x rnur.
Planta demoltii flori gi rode
pe IGtarii laterali,scurji in cel
de-a1 doilea an. h acelqi an
se dezvoltii~itinerii IGtari,
care rodesc in anul ce
urmeaz3. Pentru a se putea
deosebi, conduceji l&tarii din
primul an temporar pe sol sau
pe shma inferioafi.
Pe fiecareplanG piistra+
doar 6-8 lktari tineri si Gaji-i
pe cei inutili. D a d incepind
din iunie scurtafiI&tarii late-
rali (copilii), in anul urmiitor
vegi avea recolt5 bogatii.
cel t&~$#% h i earbustu4
UIp l ~ @pentrua-i proteh
roadebWiltede
frucwele,~.
IPad fruckek pkimkr rnai
batrane wnt praantlirunte,
rnulci$imlul h3jwul plantel
~ipastrag do&lastarii
tineri, vigurqf.
67. Hibridul zmeur x murr
Gricfiniritiscusit11
Cumpsrafi toamna sau
primavara plante la ghivecl,
wiguroase, cu ridacina Pn
balot & pimdnt, ~icu minim
3 lastari.
Nu cumparafi plante fira
balot de ridicini, cu frunze
decoloratesau pitate, cu
radicini uscata, fragila.
Soare. Hibridul imeur x
mur aduce roade bogate pe
vreme cu soare. Ferifi planta
de vlnturile puternice.
Sol adhnc, reavsn. Acoperifi
regulat solul cu compost
pentru a-i asigura pastrarea
umiditafii.
-[#]?ngr~ire tor anul
TOAMNA
Pentrutnmutflre aplecafi
toamna vdrful lastarilor la snl
~iacoperifi-icu un strat de 5
cm de pimlnt. Primivara
taiafi ri plantafi listarii
inradacinafi.
Nu plantafi zmeur ldngi
hibridul de zmeur x mur,
doarecepoate transmite boli.
Primivara este perioada
optima plantirii in regiunile
reci. Tiiafi la 10cm dea-
supra solului lujerii care au
rodit (dreapta jos) ~ilegafi
lastariitineri. Acoperifi re-
, gulat solul cu compost.
I
~curtatiladoi ochi listarii
laterali (copilii)crescufi tim-
puriu de la baza plantei.
I
Adunafi fructele doar cdnd
peduncululfructului se
desprinde uzor de listar.
Toamna este perioada opti-
ma plantirii in regiuni cu
temperaturi moderate.in
zonele reci desfacefi de pe
suport listarii tineri, ase-
zafi-i pe sol $iacoperifi-i cu
mulci usor sau crengi.
in car de uscarealaatarilor 1
pe lujerii contaminafi apar
Pete mov-ro~iatic.Frunzele
~ifructele nu se dezvolti,
iar in caz de contaminare
gravi lujerii se usca. Legafi
din timp listarii tineri ~i
taiafi lastariicontaminafi.
6IMPAMMP SRL
. - . ! -
ISBN978-963-86092-&t
.-4
70. CARTE
GRUPA 11 25
IGridinliritiscusit
Cump?+k@i putqide doi sau
trei ani, dintr-o pepiniers de
tncredere, unde cau efectuat
tiierile de formare necesare.
Nu cumpiirati puiefi
nedezvoltafi, cu lastari firavi
sau cu radacini vatamate.
Soaredeplin. Merii w
dezvolti optim daca w n t
expugi razelor soarelui cel
putin gase ore pe zi.
So1cu bun3 permeabilitate.
Cea mai buna recoltise poate
realiza pe un sol fertil, calcaros,
in condilii de administrare
sistematicii de ingrigaminte.
Un nou sol de toarnnii este
soiul canadian ,,Summerred",
cu fruae rogii maturizlndu-se
inceplnd din septembrie. Talia
sa mijlocieilface adecvat gi
pentrutultivarea in recipient.
AseminZitor soiurilor
varatice, gi soiurile de toamna
se culeg in mod egalonat.
#Ifngr;iire tot anul
P -- I
P~~IM&IARA UARNATARZIU
Piantaregi fertilizare miere
Perioada favorabila plantarii. Lasfar~itullui februarie
Mulcifi cu paiesaucompost efectuafi lucrarilede taiere
zona din jurul radlcinii anuale.Tiiati listarii
(dreapta,jos). Fertilizafianual deasupra unui ochi indreptat
pomii maivtarstnici,tndepiir- Tnspre exterior, pentru c i pe
tali braiele-capcatGcontra o coroanti bine aerisita
omizilor. fructele se vor dezvolta
corespunzitor.
TOAMNA
Plantare $irecoltare
Puietiise pot planta~iTn acest
anotimp. Soiuriletomnatice
pot fi culese de la mijlocul lui
septembrie p h i in luna
octombrie. Culegefiin mod
continuu merelede pe soiurile
timpurii. Dinoctombriemon-
tali brtaiele-capcanicontra
omizilor. Protejafi trunchiul
merilorcu var alb.
I - -
Omizile verzi ale rnoliei
rnerelor rod mugurii 2i frun-
zele. Deseori lipesc frunzele
de fructe. Mai tsrziu, pe
mere se vad micile gramezi
caracteristicede excre-
mente. Atrageti in gradina
du~maniinaturali ai dauna-
torilor: pasarileSi viespii.
0 IMP ABIIMP SRL ISBN 978-963-86092-8-1
73. ,,Nashi" GRUPA 11 2f
7Gridinirit iscusit
Cumparap puiefi vigurosi,
sinatosi, cu radacinaIn balot
sau In container, cu cel pufin
trei listari laterali.
Nu curnparafi plante subfiri,
cu trunchiul strdrnb, cu listari
laterali nedezvoltafi.
Soare. Produce recoltele
cele rnai bogate expus direct
la soare, dar tolereazi ~i
penumbra.
So1cu humus, cu buna
perrneabilitate, necornpact,
usor acid. Solul calcaros ii
cauzeazi cloroza.
TRUCURI
ti perele In lazi plate,
intr-un singur strat, deoarece
codifa dura poate si
stripungi coaja subfire ~i
sensibill.
intr-un loc racoros~iurned,
soiurile timpurii pot fi
pistrate patru siptirndni, iar
cele tarzii doua-trei luni.
-- V, ==. -
PRIMAVARA
Plantaregi taiere Ingrijiregi rriirire
Cea mai favorabileperioada Udatipetimp secetos. Rariti
pentru plantare. Efectuati fructele tinere prea dese la
tiieri de formare la pomii cgte 15 cm, nelaslnd s i se
. tineri pentru a obline coroane dezvolte decat un singur fruct
viguroase, cu trei sau patru pe fiecareformafiune fruc-
ramuri principale.Ririli regu- tifera (stanga,jos).
lat coroana pomilor mai
batrdni. TOAMNA )in perele ,,NashiWcu coaja
Recoltare netedi se infrupta deseori
Pentruconsumul imediat
lasafi perele ,,NashiWsa se
prisgrile, dar cele cu coaji
I
coaci pe pom. Fructeledesti- ruginie nu le sunt pe plac.
nate pistrariitrebuie culese 'rirnele pot fi protejate
hainte de maturizarealor printr-o plasi intinsi pdni
completz. Deoareceperele nu la sol $ilegati la baza
se coc concomitent, recoltati trunchiului. 0alta solufie
de mai multe ori. Evitatis i este plantarea de soiuri cu
vatamap coaja lor sensibili.
I
ISBN978-963-86092-8,
75. Recornandatpentru grridinimici
Miid ornamentalwImar necesiti un spap'umic,
rod- d-e gieste 1 ~ gpomipr barte dtos.
Mikul ,Ballerinawprovine din
*a, fiind o planti obfinut2
recent prin Pncru@are.A fost
denumit astfel datoritasiluetei
salegrajioase, adnd indfimea
de ma&m 2,5 m gi un
diarnetru al caroanei de 30 cm.
Se dezvold fn form5de
coloani, avhd tn general
pufie m u r i laterale. Pe aces-
tea apar i n d la sf2qitullui
aprilieflorile frumoase gi par-
h a t e , iar rnai apoi merele
adtoase, ce se pot c u k e in
septembrie.
,Ballerinap segiisqte h
comeq sub formi de puiet in
&st% de un an, avkd
ddkinile intr-un balot de
p h h t , sau ca plant5h con-
SOIURI $1POLENIZARE
Soiurilede rnai jos sunt cele rnai
frecvent Intdnite, Pnsi paleta lor
se lilrgqte pe zi ce trece.
,,Polka"are flori variind de la
alb la roz-inchis, ce se deschid la
Pnceputul lui mai. Put+ culege
merele de culori schimbgtoare
(dela rogu-venui la h rop-gd-
bui) de la &gitul lui septem-
tainer. Deoarece soiurilesale
nu se Inmulpc dedt vegeta-
tiv, planm se obfineprin
altoireasoiului nobil pe portal-
toi de vigoareslab&.
1
Av&d un necaarde spa#u
minim, este un pom ideal Pn
gddinile mici. Plantat Pn vas,
pomul crqte gi rodqte
deopotri~pe tern&gi pe bal-
con. fn grupuri de 2-4 exem-
plare este deosebitde aspec-
tuos. Incape de asemenea ugor
b-
gi in straturilede flori. Puteji
planta sub m5ir plante perene
mai scunde sau flori de varii.
Dad dorifi un gard viu rnai
d t o s sau o alee de pomi,
plantaji rnai mulji meri la dis-
taqe de 60 cm Pntre ei.
brie. Pulpa fructuluieste sucu-
lent2 gi alb$ gustul excelent.
Merelese pot pktra vreme de
1-2 luni.
,,Boleron,cu flori alb-imacu-
lat, Pnflorqtela fnceputul lui
mai. Fructeleverde-deschis, cu
reflexe de galben-auriu,se pot
culege de la Pnceputul lui sep-
tembrie. Pulpa este albi,
zemoasi gi crocantl, gustulslu
amintqte de ,JamesGrieven.
Merelese pot consuma doar in
stare proaspZt5.
,Waltz7', de la fnceputul lui
mai delectd privirile cu flo-
rile salealb-violaceu. Fructul
rogu-hchisse recolt& de la
shgitul lui septembrie. Pulpa
roz-pal a merelor estesuculen-
~5,amintindde ,Red
Delicious". Merele frumoasese
pot @%ra tirnp deluni dc zile.
,,Flamenco"Pnflorqtefn
roz-pal la mijlocd lui mai.
Merele salein culorivariind de
la verde-rogiaticla rogu-fnchis
se pot culegedin septembriefi
se pot phtra p h i la Cdciun.
Pulpa fructuluieste crocand $
albi, amintindde ,,Cox
0range".
Soiurile,Ballerinan sunt
numai p+al autofertile.
,Boleron gi ,Waltzn penuu
polenizare au nevoie Pn general
de alte soiuri. La celelaltesoiuri
polenizarea su-iini m5rqte
considerabilrecolta. Diferitele
soiuri se p o l e n d bine htre
ele, de aceea plantafiPn gddini
cel pujin douZsoiuri. Sunt
bune polenizatoarebinecunos-
cutelesoiuri ,K1arapMn,
Glockenapfel", ,Idaredn gi
James Grieve".
Dac&nu dispuneji de o
inc&perecorespunzitoare
pentru iernare, p&@i Iisa
vasul ~iafar&.In acest caz
plasaji-lTntr-un loc protejat,
sprijinit de un suport de
lemn ~itnvelit In folie.
tnveliji trunchiul cu vreas-
curi, iar In zilele f5rl ger
udaji-l moderat.
-
%
6
3
Scoateti cu grij5 pomul din
4Umplelivasul cu p5mantde
container.Plantali-1la nivelul plantare~ipresati-l binw
la care se aflasefn container. Usafideasuprasolului, la margi-
Loculaltoirii se va afla totdeauna nea vasului, unspaliu pentru
deasuprasolului. udarede 2 cm. Udati abundent.
76. M&ul columnar ,,BaUerina9'
a 7Grfidiniiritiscusit
4Primavarasau t o a m
refi doua sau trei soiuri
niciuncaz nucum*ratl. .
ftr~singur pom. Dacain
tmprejuriminu exista un alt
soi de mar ce-l poate poleniza,
nuva da recolta bogag
e Soareabundent. Pomul
rodegedin bel~ugin locuri
Tnsorite, ferit de vant ~i
ghejuri timpurii.
m Sol cu humus, u p r add.
, Pamantultrebuie s i fie
1 argilos, pentru a nu se usca
repede.
--
~IMAVARA,~OAMNA ~OAMNATARZIU -Protecfiepentru iarn6:
Perioadg adecvata plantarii. Tnainte de primul ger ada-
VARA TlMPURlU EventualPI puteti fixa de un
Udaresi fertilizare suport de lemn, intr-un loc
N~ lasatipamentul mgrului protejat, tnvelindu-lcu folie
,,Ballerinan sa se usuce. perforat2 $iacoperindu-i
uda?i-1des (dreapta).Data trunchiul CU vreascuri.
Arborii se pot planta5n
rand sau sub forma unui g&
viu de efea.Plantati mwii
ornamentalicolumnari la
distanta de 60 cm intre ei.
Pentru@strareimpacheta$i
mereleTn hertie de ziar ~i
a~ezali-lecu grija Intr-o lad&
' Ca efea at Wriiamare
uneleparfi ale pulpeifructu-
lui se usuci$ipier. Petele
brune au gust amar. Elesunt
cauzate de supradozareacu
azot$ide udarea neunifor-
mi. AveJigrija, mai ales la
cultivareaTn vas, de asigu-
rarea uneifertilizari ~iudlri
I echilibrate.
77.
78. Arbust multilateral
Crqtein toatelocurile9i mi'"florifi fiucte..
gospo&iilor. -- ,' .--- - L&-d I LLr;)unll. usoc LU WIUL ue rdumnl uTurca oe sapar
3 cazma Pglleatl Pmaterialde mulcire Cl foarfece de grsdinl
roate speciiiede soc devin
ubqti enormi, care necesita
nult spajiu.
S d n e p (Sambucus
nigra)este recunoscut En
Europa m plant5medicinallsi
de consum din timpuri
strPvechi. Ceaiul de soc este
leacul rgcelilor; frunzele,
scoagaSi rldkina au efect
diuretic, iar fructelebogate in
vitamine intensifid imunitatea
organismului.fn dele noastre
locul soculuifn grPdini a fost
preluat de Gtre arbqtii orna-
mentali, EnsI merit%sP cultivagi
soiuri ameliorate. Sunt decora-
tive soiurilecu frunze galben-
aurii (,,Aurean)~icu frunze
penate, sectate a&nc
(,Laciniatan). . .
Socul r q u (Sambucusrace-
-
mosa)este o ald specie
stdveche. Crqte la marginea
pldurilor, Enflorqte din aprilie
phi5 En mai, ~iuna dintre vari-
etiifie de gGdinP are frum-
galben-aurii (,Plumosa
Aurea")
Soculcanadian (Sambucus
canadensis)in iulie-august
produce inflorescenje enorme,
din care apoi se dezvold bace
rosii.
I
1Plantaae. primilvarasautoam- Nu IHsatir3idHdna se usuce.
na.Afdnatisolul fi &pati a 2hainte de plantareapwi
groa@ de dwh oti majaancii balotuluide rklkiniTntr-o
ecat balotulde r&&cini. galeat8 cu ap&,ca radkinasa
absrritrba apa necesara.
SO1 DESCRIERE
SUC NEGRU
tncepurulp%ijla rnijlocul lui septernbrie; din bacele q p - e l ~ ~ ~ ~ ~*
jeleu, gem,simpn u vin 3PunetirBdBcinaingroap3in
4FormatiR jurul tulpinii o
ap fel ca balotulsi3 fie la addnciturade pernentgi udap
nivelulsuprafeteisolului. Umplefi plantaabundent.h jurul plantei
groapa cu p8mAnt~itasa$-I. mulcitisolulcu paiesau compost.*..Y..YL.UL - < ..-,--- -.-- .o----, --.>resCa-,_ ..-r_-., _-_-_
dehsfkytullui august; din bacele&mirimemcdic,mare, n p a l h r u i se
facejeleu, gem sausiuop
I I
,sampon R 4m,q e r emijlode; inflor-nfe mijloc lcere uniform& mltare de I
h ~ u dlui sepnmbrie;dinbade mai,negre-lucioasese facejeleu, gem sau
Putefi pregsti rlcoritoare
din flori de soc. Punejiintr-
un bol 20 flori, 2 llmditli-
ate felii, 1,5 kg zahlr, 30 g
acid citric ~iturnaji peste
ingrediente 1,5 1 apl
clocotindl. Dupl trei tile
puneji sucul In sticle $ila
consumare diluaji cu apl In
propoflie de 1:4.
Fruaelespaciilor de roc
menfionatesunt bogateTn
vitamina B, dar pot fi con-
calmatedoar fierte, Tn nicJ
Icat crude, deoarece
i%. I boabeleincl necoapte sau
PrimBvara,ladoi-treiani, nefierte sunt u p r toxice,
)IwIui.
socCANADIAN I ,h4aximn
IC: max. 4 m,crqre~~viguroosli, mmifkaainbnscenrcenorrn dema&
umbelirmc, cudiamctmlde30-40cm;f'niae mari; recolm dinsepnmbrie
t
79. CARTEA
GRUPA 11 28
-
S Cump4rafitoamna sau 15Smre,
primavarasoc in container sau negru se dezvalG~frumosfn
@Arldlcina fn balot de Soate locurile, celelalte specii
@miint. Fifi atenfi la soi. preferl penumbra.
w Mu cudlplirzvfi plante cu e 501mdiu, permeabil. Socul
b l o t de rMlcina uscat sau cu rogu nu t~lereazlsolul
Trunze gatbene, ofilite. calcaros.
Udare$/ ingrijire I
Plantalisoc anar de tndata Recoltafiinflorescenfelein
cesolul se poate lucra. iunie (stdnga,jos). in timp
0data la doi-treiani rarifi de =eta Tndelungata udafi
exernplarelemai varstnice. regulat~irnulcifi solul.
Taiafi ramurilebatriine.
Socul tolereaza ~itiiierile TOAMNA
radicale. Plantare$r d t a r e a
Toarnna este deopotrivii
perioadl optima plantarii.
Fructelese coc incepcinddin
august, culegeji-leinsa doar
dace toate boabele sunt
coapte. Controlafi nufie
atacate de plduchi de frunza
$i curlfafi-le bine. Pentru
Tnmultirealeqeti buta~ilem-
5 6 ~ ~ 1negru tolereazij
aierea radicals, cu ramurile
tliate pan1aproape de
nivelul solului.
Alte Specfisunt mat
sensibile: socul canadian are
riidacina mai ramificati, MCUI
m&tnu tolereazl calcarul.
in locuri uscate, calde gi in
sol sarac Tn ingriyaminte,
florile ~ifructele sunt ata-
cate des de paduchiide
frunzg. Preventiv, in timp
de seceta udafi socul abun-
dent in mod regulat, inlatu-
rati ptiduchiide frunzs cu
jet puternicde spa. Spllafi
I
bine inflorescenfeleTnaint-
de intrebuinfare.
I
82. Toamna sau prirnavara (rnai
ales lin regiunilecu clirna rece)
curnfirafi puiefi cu lastarigi
mugurivigurogi.
NucumpHrafi plante cu
radacini~ilastarifiravi sau cu
xoaqa vatamat&
Soare deptin. Pentrua avea
o recolta abundenta, plantafi
virinul Tntr-un loc protejat,
cald ~iInsorit.
Sol w bun3 permeabilitate
$icalcaros. Se dezvolta in
multe tipuri de sol, dar nu
tolereaza apa stagnant&
Se dezvolta de asemenea
satisfacator ling2 suporturile
din fafa zidurilor.
Daca dispunefi in gradina
doar de soiuri care nu se
autopolenizeazS,Tn perioada
de inflorire atArnafi printre
rarnurile acestora ramurile
unui soi polenizator.
Uoctorulplan telor
-7--
Lucrarilede taieretrebuieefec-
tuate dupe Onflorire~itoamna.
Perioadaadecvataplantarii. Taiafi ramurileprea dese~ipe
telor, taiafi pane la bifurcatia
de lAngitrunchi ramurilerefle- '
xive, arcuindu-sespre sol.
Perioada,de asemenea, adec-
vata plansrii.Vopsiti trunchiul
cire~uluicuvopsea alba,
disponibile On magazinelede
specialitate (stanga).Suprafala
alba refracta razelefierbinfi ale I
soarelui ~iimpiedicaastfelfor-
mareade cripaturicauzatede
@BN97M53moW-8-1
Putregaiul cenugiu, produ-
cBnd pe fruae o pelicula
cenugie, pBsloas5, este
rezultatul unei infestari cu
ciuperca Botrytiscinarea.
FructeleTncep sa se usuce $i
se sfrijesc. Patogenul
ierneazain fructele uscate.
StrBngefi fructele cazute pe
sol sau rimase pe arbore~i
distrugeti-le.
85. e CurnpPrafitoarnna porni Soare, penumbra. Produce Daci nu le adunati, pasirile
tineri, ln container sau cu rod bogat Tn locuriinsorite, vor consurna roadele.
balot de pirndnt pe ridicini, ferite de vdnt, dar se dezvolti Moynonul este indrigit Tn
cu cel pufin trei listari laterali. ~iin penumbra. special de rnierla neagri.
fnflorege doar dupi ce aw
Nu cumparafi plante slab a Sol perrneabil. Planta cu trecut lnghefurile tdrzii de
dezvoltate, cu listari pufini ~i ridicini addnci nu tolereaza prirnavarl si face in fiecare an
subti& I stagnareaapei. rod bogat.
~octorulplantelor
Plantare $i dunarea
Plantalitoarnna puiefi
udafi doar planteletinere. tste rareoriatacat de boll
sau paraziti. Qteodati
pomuleste invadatde
pMuchidefrunzi, datorit5
clrora IWarii~ifrunzele nu
se dezvolti, pesecrqia pro-
d& de piduchi stabilindu-se
fungii negre. h caz de conta-
nlinare stropifi planta cu
sIu$iesspun-lichid-alcool.
87. PLANTARE 51lNGRlJlRE I
,CCESORII:O dud in container 0cazma, plantator O compost
O par, ciocan O material pentru legat arboreDudd se dezvoltifirodqte b o s hcondifi de &a'
bl&d;i, hregiunile viticole.
In general, indilfieadudului,
arbore verde vara, nu dep%igqte
8 m. Planta necesitii o dimg
bl2ndP gi un loc protejat.
Cr- sa este asernM-
toare arborilor cu trunchi scurt
sau cu aceea a tufelor. Coroana
arborilor rnai biitrihi este amp12
gi rotun&. Deseori trunchiul
dudului se & u q t e putin.
Lungirnea maxirnH a b-
zelor verde-deschis, late ~i
ovale, cu rnargini zirnjate este
de 10 crn. Toarnna frunzele se
wloreazii tn galben.
Fructele se forrneazg in
iulie din inflorescenre nein-
telor se asearnHn2cu aceea a
murelor. Recolta maxim2 se
poate obfine dupa aproxirna-
tiv cinci-gase ani.
Din punct de vedere horti-
col trei specii merit%atentie:
dudul negru (Morusnigra)are
fructele cele rnai rnari pi rnai
gustoase. Fmnzele gi ramurile
1
aspre gi psroase il disting de
celelalte specii. Dudul alb
(Morusalba)se cultivii de
rnilenii in China. Frunzele sale
servesc la cregterea viermilor
de mPtase. AceastH specie are
fructele cele rnai rngrunte,
fructe destul de insipide.
1Plantam: toamna sau prima- Udafibine balotulr&W~nii),
vara. Sapafio groapd de 2extragefi-lcu griji din con- Iplantare de dous wi rnai mare, tainer. Daca estenecesar, taiati
decZit balotul raacinii. BateJiIn pe lateral vasul din material
pamlnt parul de susfinere. plastic.
sernnate. Gustul lor este Dudul rosu (~orus-rubra)= .
dulce, culoarea alba, rosie sau este specia cea rnai rezistentg
violet-negricios, lungirnea lor la ger, fructele sale fiind de
este de 1-6 crn. Forrna fruc- rnPrirne rnijlocie ~idulci.
-
Dudul fnfrun- numaiFn
mai. Frunzeleapar cmcomi-
tent cu florile dd tip amenti,
l~beriibaza trunchlulul
-
- - ' ."# 8
--
ISPECIEISOI IDESCRIERE
3
AmeliorafipAmlntul cu com-
4BBtatorili ~ ~ t u l$i formafi
port Plantafibalotul ra&cinii ofarfuriede udare. UdaJi
astfel PncZit sa sesituezela nivelul bine arborele.Legqi sus$i jos
I
solului. Reintroducefiparnantul in trunchiul de parul desustinere.
groapa.
Ieste un soi al dudului negru; fructele lungi, rogu-negriciosau o formi deosebi
de frumoaskrodqtebogat deja dupi parru-cinci ani
Manrsmbn;p d 8~ deweestehr~erkadeNod;hhuri protejate
estc mktr.ntlahghqfih& milo orvirkoft; aref r m qii, lungide
1-3 cm,dulci,cugustplkure
lduddb IMomAh;patrhsadeorigineaceChinl;esrerainentlaI+ h rgunile
vitiool~ha& sunrded a r e albuem, uneori cu petedb-rgp, q i isau
rqu-u-trcgicios,lungim lor ate & 1-3cm, sunt qor insipide,duke
soi cu creperecompacti, cu coroani ampli al dudului alb; are fructe rosu-
negricios, cu lungirnea de 2-3cm, insipide; uneori sunt vindute ca mure negrpolitana"
88. CARTEP
GRUPA 11 31
IGrridinririt iscusit
rn Toamna mu pfimavaro,
cumpar@ puiet de dud
viguros, sinatos, cu balot de
parnhnt pe radacinasau la
container.
Nucumparafi plante firave
sau cu ridacini ~ilastari lezafi
sau deja tnfrumite.
rn Soare depth. Plantele
sensibile la tnghef necesita
locuritnsorite$iprotejate.
Duziisunt rezistenfi la tnghef
doar tn regiunileviticole.
Solcu bun3 permeabilitate,
bogat R substanp nutritive,
fari api stagnanti si usor
calca~5)s.
a Cultivafi dudul pe un spalier
fixat de un zid cald si protejat
al casei. Dudultolereaza bine
tiierea.
Plantafi dudul sprijinit 6
un tutore. Evitafi ca tutorele
si deranjeze coroana plantei.
.-a-*s---- s
P,,,.~~IAM tector On cursul iernii $i
Plantare$ifngrqire aflerneti pe sol compost.
Perioadiadecvata pentru
VARAplantare. inainte de plantare -
examinafi valoarea pH a Recoltare
solului. lncorporafi var de 9" CU'SUIculegeriidudelor
alge (alghinit)Insolulacid puflafi manu$ $ihainevechi,
I-(valoarepH sub 7). Desfacefi deoarecesuculrosu a1
1 dudul acoperit cu drat pro- fructelor ~ateazdPregnant.
Solufia optimaestescutu- .
rarea fructelor Deo ~dnza, .
sau folie (stanga,jos).
TOAMNA
Plantare ~iprotecfie
Dudulpoatefi plantatsi in
I acest anotimp. Protejafi mai
I
ales arborii nou plantafi sau
tineri cu o acoperirede
ramuri de bradsau paie.
I
Dudul nu este aproape
niciodati atacat de boli sau
diunitori. in perioada de
coacere a fructelor plslrile
Ti pot cauza daune.
Protejafiarborii cu o plasi,
fl$iide folie metalicasau
cutradifionala sperietoare
de pasari.
ISBN978-963-86092-8-1
91. Gridinkitiscusit
1
Etufcqih v&rstgde do1anis-au
pamidetrei-patru ani, cu
trunchiTmlt, cu r i W n i
liberemuIn balotde@manta
Nucurnp&r@ puiefi cu
balotul rlminii uscgt sau cu
Iastarifiravi.
tmceshatede calduri. Fructele
nuse matwizead complet
dxPt tn Imriisorite,
protejate.
8 So1cu humus. Se detvolta
optimfn sol reavan$iargilos,
dar suporti3$i altetipuri de
sol, deexemplusolulalcaros.
Gsatitimp pentrucoacetra
suplimentarl.
i Ciutuiultrebuieaiat foarte
pujin. EstesuficientZitgierea
deintineriresau de
intreinere o dati pe an.
Formqi-io coroanltip vas
cuun-re, care a nu
atingaTnd coroana.
Cgtevasoiuride gutui cresc
deosebitde stufos,cucrengiie
usor aplecate. lnllfimea lor
poateatinge4 m.
Gutuiuleste putinvulnerabil
faji de boli. Daciinsa con-
stataji c i esteatacat de
rapin, de piduchijesto~isau
de moliaviermilor perelor,
protejaji-lprin stropire.
Soiurilecuinfloriretimpurie
potfi vltiimatede
inghejuriletbrzii, din aceasti
cauzi plantaji-lintr-un loc
cald, insorit, protejat.
6IMPAMMP SRL RO-Pa-10065 ISBN97&Q63+&WSl
92.
93. PLANTARE $1 ~NGRIJIRE
- ---> - - - - - - - -:CESORII: 0puieti inr5dicinati de afi - s - -Icaz - ~ r b 5
C3 foarfece de gradin5 0piantator Cl paie
Ambele 5pec.Gde a h , prezen-
eate maijm,a&n W i d
lhkeaegipr& d u l acid cu
o doare pH ck45-5.
Andimbug w t ~ n i cv& gi
&pun db:fi-mzelnhnte,
I ~ - cozesptW&ld d e n t
rolului dep hacaperitw
desol.fniQJmealor de20-
40 an.F W fn f o r d de
dopot, &o cul0a-emiidde
la d b h r e t i c , sunt grupateEn
infloracenpciorchiie.
Afifttllltyu ( v e u m
vitis-iidaea)crepepe
meleagurilenoasueEn pkluri gi
ahguri. fn regiunilecu dim5
blh& planta PnAoqte de d o d
ori p an: En &-imie pi iulie-
a G t . Bade milrunt%q i i gi
rotunde se oocEn iulie-august 6
octombrie.ExistZipi soiuri cuo
produqie abu&& pi fhae
mari,deexem~lu,Erntesegenm
$ ,Korallen.
Afirmlcubacelaari
(Vaccinium mwooupon)ate
o ph&i autohtonEiEn turbsiiie
dinAmerica de Nord pi pate
avea lujeri de chiar un metru
lungime. fnfloregteo singus
&ti% intre iuliegi august.
B d e salemari se coc de la
s@itul lui septembriep h I ?n
octombrie. Iarna, frunzele sale
sec o l o d daeori h bronz.
1inmulfira: mai-iunie. PregBtifi
2TPiafi de pe p~anta-mama
stratul:afinafi-l bine $iTncor- segrnente de lastari deaproxi-
pai-imutt&turM. Valoarea pH mativ 15 crn, Tndepirtati-lefrun-
ideal&este dc4,5-5. zele de pparteainferioara, pre-
cum ~ibobocii.
I,
~NGRIIIRE,RECOLTARESIUTILIZARE
Aceste specii, necesitkd de
dtminteri doar o fngrijire
simpl$ pentru a se dezvolta
optirn au nevoie de sol add.
D a d mlul este excesivde cal-
caros, planta nu se mai d a -
vold gi fiunzelei se Pngbe-
nesc.
Stratul cu turbgfi o k d
condijii exdente. Amenajarea
a d estelaborioasii, dar
asigud davoltarea plantelor
timp de ani de zile.
Dimensiunile stratului trebuie
sl fie de celpugin 1,5x 1,s m.
Sqafistratul &&d o groapz
a&& de 60-80 cm. Umplefi
groapa cu sol de curb5sau cu
sol de pldure cu humus. fn
cazul unui sol compact, prelu-
crafiin acesta gi pujin nisip. fn
acest strat arbuptii de &n pot
multe seminje. Fructul
confineacizi, substanje min-
eralepi vitamine in cantidfi
importante. Se poate consuma
gi crud, fnsl acizii pe care-i
confineau un efect astringent
asupra mucoaseibucale.
Spati gropi de plantarela
4Ntemefl pe strat o patura ,distanfe de cgte 10cm. subtire de paie, care va urnbri,
Ptantatibuta~iila oad0ncim de proteja ~imentinereavensolul -
2-3 cm. Presafipamgntul#iudaji-I, butaqilornou plantali.
1 tI
~reiarafidin afinele roii
marmelad5sau gem, cu mult
zahk.Gustul slu specific,
astringent, acidulat B hce
deosebitde indicat ca garni-
tw%la mhdmrile de h a t .
ffielc cn bace mari au un
diametru de cel mult 2 un,
sunt mai suculentegi mai
pufin acidulate. Pentru
prepafarea lor este nevoie de
mai pugin zahk. Prin prelu-
crare se poate objine gi un suc
de fructegustos. Fructelese
pot conserva la temperatura de
3-4 "Ctimp de o lung, pi se
pot pktra gi prin mnge1are.
fi asociaji cu plante cu flo;, de
exemplu cu iarbl-neags.
Culege$ afinelecumiha, de
fn&& cebaceles-au copt gi s-au
caloratcorespunziitor. Deoarece
fructelenu se maturizaz5simul-
tan, recoltag-le de rnai multe ori.
Pieptenelede colecmur h c i l i d
recoltarea, dar deseori culegegi
ciuMlr cu sol deturM.
Amplasati vasul pe balcon
sau adanciti-l Yn pam%ntul
din grading.
5Pevreme uscatzl*pi$ *a-
tul cu ape. inr~dacinarea
Butagllorestesernnalatide
aparltiaprimalorfrunze.
fiuctetnnd nemapte.
Afineleropii au un diametru
de 3-6 mm. Pulpa fmctului
este db5,s k d Pn sucuri pi are
94. A h rosu
CARTEA
GRUPA 11 33
e Cumparati planteviguroase,
cu ridicini deasi, in
container. Plantali afinii cand
solul devine cultivabil.
Perioadaoptima este
prirnivara.
Nucumplrafi plantecu
rgdacinicornpactatesau cu
frunze lngilbenite.
Soaredeplin, penumbra.
Afinul asiguri un rod bogat
daci este expus intens la
soare, dar se poate cultiva~i
Tn penumbr4
1
So1acid ~ireavan, cu
structuri uparg, bogatin
I rhurnusSi lipsitde calcar.
Asociaji-lcu plantecare
necesiti un sol aseminitor,
de exernplu iarba-neagri,
rododendronul, afinul africsn
~iafinul negru.
Deoarecefructele nuse c@c
Tn acela~itimp, recoltatide
rnai rnulte ori.
Pe soluri calcaroase pate
aparea boaladorozei,
provocanduscarea frun-
zelor. Cauza este o caren*
de nutritie: fn sol calcaros
afinul nu poate asirnila
anurnite substante nutri-
tive. MririJiaciditateasolu-
lui prinadaosdeturbi sau
cultivati afinulintr-un vas
1 cu ~arnantacid.
95.
96.
97. ''?
1 , Th..,.: -. .
~ -~I J...., , .. , . 'Gridiniritiscusit...,,.a;i';.;- ' ,:j .' ..- ..- C . . . ,
3.-
- '
- .
in martie, cumpirafi seminfe
proaspetede fisalis (papalau)
sau din mai rasaduri viguroase,
sinitoase, la ghiveci.
Nu folosifi seminfe vechi,
provenind din pungi deja
desfacute. Nu cumparafi
plante firave, cu frunze
Tngilbenita
Soare deplin. Aceasti
planti cu o mare cerinfi de
caldura necesiti un loc lnsorit
~iprotejat.
So1cu humus, cu buni per-
meabilitate, care poate varia
de la u p r acid la neutru, se
incilzege repede ji nu perrnite
formarea apei stagnante.
Amplasafi fructele ihdne-
coapteirnpreuna cu inveligul
lor In cutii de carton ~ilisati-k
la postmaturareFn locuinfa.
Respectafi asolamentul de
trei-patru ani, deoarece
planta este incompatibili at&
cu ea Onsiji cat ~icu celelalte
plante din familia solanacee.
..
S=ESiS
,?
ghivecede 8 cm ~iamplasati-la "
Pmai~erearasaduhi9 Tntr-un loc rnairece. Plantali-le ,
plantare afari intre mijlocul~isfar~itul
. -
De laTnceputul luiaprilie lui rnai. Piastiplantape o y>i-
' '
sednati seminfele Pntr-olad& rali pentrutomate, iar pe
mid, acoperiti-lecu unstart vrerne r a c o r w acoperiti-ocu
wbire de pilmtint, dafi-le unciopotde folie.
moderat~iamplasatilada pe
pervaz, latemperatura de !!!!!A i;.
20 "C. RepicatipllintfleJe 9n hgrijire
Udafisistematic ~irnulcigsolul
(stdnga}.DUNOnflorire,
14rile solutie nutritivs.
TOAMMA
Redtare gip&Ware
Culegetitoatefructelede pe
dewnirea primuluilnghes
'...
Fisalispoate fi atacat de
aarieni. Micileinsectebrun-
ropatic sug seva plantei de
pe dosul frunzelor ~ide
multe ori tes pefrunze o
peliculafin& Pefrunze apar
Pete galbenli. fngrijei-va de
umiditatea corespunzitoare
a plantelor: mulcifi-le solul $i
oulverizati-le cu a d .
98.
99. Hibridul vigwos reunqte n
Planta (Ribesnidigrolaria)a luat
nqtere in Gerrnania din incru-
cigareaco&ului negru gi a
agrigului de @ding. Denumirea
sa gerrnaniide Josta" s-a fbrmat
prin alipirea prirnelorsilabe ale
cuvintelorJohannisbeere" gi
,,Stachelbeeren.
Este o plant5 cu o constitutie
ViguroasZ, cu crqtere Cisfirad
sau inalc in funcgiede soi.
L&tarii sG lipsiifide spini au o
lungime maxirnii de 2,5 m.
Frunzele lucioase,verde-
inchis, Pn privinp rniirirnii gi
forrnei poartii i'nsugirile
piirinfilor.
Florilece apar cu incepere
din rnartie sunt grupate, pe
umeroaseproprieta'fi ale
arbugtii tineri in ciorchini de
trei-cinci, iar pe arbqtii rnai in
vhrstii in ciorchini cu rnai rnulte
flori.
Fructelese coc in iulie. Bacele
cu pielifanetedii, de forrnii elip-
tid, in starecrud3 se aseamiinii
cu agrigeleverzi. Maturiite corn-
plet au culoareaviolet-negricios
sau neagd. Cu diametrul lor de
15-20 rnrn egaleaz5rniirirnea"
bacelor rnai mici de agrige.
Aspectul lor exterior seambz cu
aila al coackelor negre, &.a"
avea insii parfurnul lor puternic.
In fructele sale gustul reconfor-
tant al agrigelor se aliaz5cu aroma
afinelor, gustul insurnat al
fructelorfiind dulce-acrigor.
MICA CRONICA A UNEI AMELIO~RI
Piirintele fructului ,,Josta" dr.
Rudolf Bauer a dorit crearea
de soiuri rezistente gi prin
aceasta ugurarea rnuncii griidi-
narilor.
La hceput reugise ca prin
folosirea la incrucigare a unei
specii sdbatice sii creeze soiuri
de agrige rezistente la &nare gi
ruginii. f n s ~soiuri de coacgz
negru rezistente la rugin5 nu
au existat. Astfel, a incercat sii
obtinii propriedgile dorite prin
incrucigarea dintre specii.
Aceste specii nu se Pncru-
ciped in conditii naturale.
Dr. Bauer gi-a dat searna cii
nurnai coa&ul negru fecun-
dat cu polenul agrigelor
rodegte, invers fenornenul nu
are loc. Multe plantele
ob~inutedin serninge core-
spundeau proprietSgilor de
rezistenyii dorite. fnsii fructele
nu contineau serninge. Nurnai
atunci s-au format serninge in
fructele chtorva plante, d n d
in urrna unui tratament spe-
cial s-a reugit dublarea garni-
turii de crornozorni. Dar
fructele criipau in tirnpul
maturiziirii. fn cursul
lucrarilor de ameliorare, dintre
rnai rnulte rnii de plante cerce-
tate s-au @sit trei ale dror
boabe coapte au rHrnas intregi.
dezvolthndu-se rnai slab,
respectiv ,,Jostinencresdnd
rnai viguros ~irnai Pnalt.
~ACCESORII:I2Josta la container C3 cazma Q cornposi
mu primlvara.Sipati o
groapa ck dot&ori rnai mare bine udat.Dac8erte n w w r
M t balotulr%dadnii; t5ia+iperaii vawlui.
1 Arnestecati @m&ntulcu compost. WI
I
fi rezistentii la ruginii, &inare,
peronospora gi la acarienii
coa&ului.
Azi, in comer5se gkesc
d o e soiuri de mare produc-
3Plantat arbustul la
adiincirneala carefuse In
container.DepunetipBrnAntul
ameliorath jurul rWkinii.
100. ---------.GrZdiniritiscusit
1
~ T o a m n asau primsvara, i Soare defin. ~ h n t a f i Necesiti o faiere minima
rumpirafi arbufli viguro~i, arbustul intr-un loc protejaf Scurtafi doar listarii prea
bine ramificafi, sanitoqi, in deoareceflorile sunt sensibile lungi si aplecafi, respectiv
container. la inghefurile tarzii. Parfile rarifi tufele prea dese.
lemnoaseale plantei sunt Tn primii ani nu necesks
fertilizare. DacS
m u vitamate, cu ridacing bogatin substante nutritive. scade, administrafi-i
liberisau cu lasvri firali. EviXapapa stagnant& ingrZ@mfint orgarir
I PRIMAVARA tari, de aceea trebui~
Plantare$iingrijie recoltate manual. Recoltafi i
Plantaji arbu~tiide indata ce de mai multe ori, deoarece 1
1
solul devine cultivabil. fructele nu se maturizeazi
Scurtarea nu este necesari. concomitent.Dupi cules,
scurtati lastarii lungi, aplecati
VARA ai plantelor v8rstnice. Rarifi
Recoltared triiere moderattufele prea dese. Josta, sau hlbridul coa
Fructelecompletcoapte sunt
TOAMNA
zului qi agriqului, este
de culoare neagri. Sunt
r8ns de las- Plantare~imulcire peronospora qi la acarie
Perioadi de asemenea, adec-
vat2 pentru plantare. Udafi
inca o data bine plantele nou
plantate $ipe cele mai vfirst-
nice, apoi acoperifi solul cu contaminafi primgvara
compost sau frunziq uscat
(IstAnga).
,
*glPAWMP W. ISBN978-969-860924-1
103. IGrIdiniritiscusit
FenTru#MWiWtp@spaller
curnpHrafi soi altoit pe
portaltoi de vigoare slabi, cu
trunchiul drept $imuguri
wgetativi uniform repartizati.
Pentru cultivarea pe spalier
nu cump3ra$ soiuri viguroase
pi tufoase.
Saare deplin. Frilctele se coc
i n mod uniform, daci rnirul
beneficiazi zilnic de cel putin
sase ore de soare.
Sol cu bung permeabilitate,
bogat On substante nutritive.
Arneliorafi cu compost
rnaturizat solul, uSor, nisipos
sau compact, argilos.
Verificav sistematicmerele
pusela pastrat$iseparatiexern-
plarelestriate sauvitirnate.
Pentruprepararea de suc de
fructe, rnarrnelada$icornpot
sau urnplutura pentru
prijituri sunt excelente
rnerele de iarni, avlnd in
general gust acjjsor.
I rMfngr;iire tot am- 7s-
r.....WAVARA rOAMNA
Plantare$ifertiliilare Piantare~irecoltare
Plantali marulprimavara MBrulse poate planta$iInacest
devreme, deindatice solul anotimp.Fructelese pot culege
devinecultivabil. Mulciti-isolul de la mijlocul phna la sfdqitul
cu paiesau compost. Fertilizafi luniioctombrie. Aveti griji s i nu
~icontrola$ipomii mai batrdni, vatgmati merele. Nu le recoltati
sa nufi fost atacafi de dauna- preadevreme. Multesoiuri
tori. rezista la vint $ifructele lor nu
cad de pe ramuri. Dinoctombrie
protejatitrunchiuldeTnghe?,
prinvopsirea inalb. Fixatipe
pomo banderolade proteqie
pfI contra omizilor (st3nga).
Taiere
infebruarie executatitaierea de
formare $ide conservare.
I G,. ,irita florilor perfo-
1 IMPAB/IMP SRL RO-P-02-10-079
reazi bobocii plantei ~i?$i
depune ouale Tn interiorul
lor. Mai tlrziu larvele rod
bobocii, care se brunifici.
Pot cauza daune grave.
?ndepirta?iirnediat bobocii
infestafi, pentru ca larvele
s i nu se mai poata dezvolta.
