6. 6
Multumiri
Nu exista suficiente cuvinte pentru a-mi exprima recunostinta fata de persoanele care au facut
posibila crearea acestei carti. Mai in-tai, doresc sa-i multumesc mentorului meu, Don Antonio, care
a avut rabdarea, viziunea si rezistenta de a instrui un tanar antropolog occidental in artele samanice.
Editorul meu, Patty Gift, de la Random House, si-a aprofundat cunostintele medicale,
acompaniindu-ma pe cei mai inalti munti din Anzi, pentru a lucra impreuna cu ultimii inte-lepti
incasi. Ii datorez recunostinta infinita pentru ca a transpus aceas-ta carte in realitate. Multumiri
profunde Laurei Wood si lui Normandi Ellis, care m-au ajutat sa dau forma manuscrisului; lui
Stanley Krip-pner, pentru ca a crezut in mine si mi-a sprijinit cercetarile in anii mei de inceput; si
agentului meu, Sue Berger, pentru incurajarea ei stator-nica. In fine, vreau sa mentionez
contributiile studentilor si facultatii Heabng the Light Body School (scoala Vindecarii Trupului de
Lumina) in formularea tehnicilor si practicilor discutate aici, dupa cum doresc sa ii multumesc si
Lisei Summerlot, pentru dragostea si sprijinul neobosit.
Prolog
Aceasta carte este rezultatul calatoriilor mele si al pregatirii cu samanii incasi. Una dintre
marile civilizatii ale Americii si constructori ai impunatorului Machu Picchu, incasii, au
trait in orase ridicate prin-tre nori, cu strazi din piatra, care erau curatate in fiecare noapte,
prin eliberarea apei din sistemul de canale al orasului. samanii incasi au practicat medicina
energetica vreme de mai bine de cinci mii de ani, transmitand aceasta cunoastere de la o
generatie la alta, prin interme-diul traditiei orale. Vreme de douazeci si cinci de ani, am
studiat im-preuna cu cei mai buni vindecatori incasi, barbati si femei. Ritualurile carora m-
am supus in muntii Anzi si in Amazon izvorau din traditia antica si, uneori, necesitau luni
intregi de pregatire. Acestea eliminau din viata ucenicului frica, lacomia, violenta si
sexualitatea de tip animalic. In cautarile mele, am fost ghidat de un incas batran, pe nume
Antonio Morales. Aventurile pe care le-am trait in Amazon si pe inaltimile Anzilor,
impreuna cu Don Antonio sunt prezentate in cartile mele precedente, Dance of the Four
Winds (Dansul celorPatru Vanturi) si Island of the Sun (Insula Soarelui).
Tehnicile pentru vindecarea cu ajutorul Spiritului si a Luminii din aceasta carte sunt
propriile mele reinterpretari contemporane, ale practicilor stravechi de vindecare. Versiuni
ale felului de a vedea al samanilor - pe care eu le numesc a Doua Constienta si Procesul de
Extragere - sunt inca folosite in America de Nord si America de Sud. Riturile mortii isi au
originea in Amazon si fac parte dintr-o suma de cunostinte descoperite de barbati si femei
care au depasit notiunile noastre de timp si moarte. Am dezvoltat Procesul de Iluminare
7. 7
impreuna cu mentorul meu, Don Antonio, pornind de la ramasitele unei practici incage
aproape uitate de vindecare prin intermediul Campului Energetic de Lumina. Aceste tehnici
sunt extraordinar de puternice si de eficiente. Trebuie folosite doar in conditiile unui cod etic si ale
unei integritati de nestramutat.
Partea I prezinta cadrul sistemului de credinte ce constituie baza acestor tehnici. Partea a Il-a
furnizeaza tehnicile pentru invatarea felului de a vedea al samanilor si pentru crearea spatiului sacru,
precum si practica pe care o puteti experimenta pentru propria vindecare. Va rugam, nu le folositi asupra
altora fara a primi o pregatire adecvata de la un maestru practician. Partea a III-a descrie tehnici avan-
sate, care trebuie aplicate de un maestru practician, o persoana care a trecut prin ucenicie sub
supravegherea unui profesor priceput. Aceste capitole descriu procedurile folosite pentru deblocarea
raspunsului imun, pentru extragerea energiilor si a entitatilor intruse, precum si pentru asistarea unei
persoane dragi, care face calatoria de intoarcere la lumea Spiritelor.
Exista pericole asociate cu vindecarea energetica, atat pentru client, cat si pentru vindecator. Mult
prea multi practicieni prost pre-gatiti se ocupa de vindecarea energetica, fara sa inteleaga mecanismul
campului energetic uman. Am vazut oameni diagnosticati cu cancer primind „vindecare energetica"
pentru tumoarea lor, rezultatul fiind raspandirea cancerului in intregul organism. Spre uimirea lor, au
des-coperit ca celulele canceroase se hranesc din anumite forme de ener-gie. Am vazut, de asemenea,
persoane care sufereau de probleme psi-hologice grave si care au fost tratate de vindecatori necalificati,
situatia pacientilor exacerbandu-se, iar simptomele nevrozelor sau disfunctiile de perceptie acutizandu-
se. Intr-unul dintre cazuri, o femeie a ve-nit sa ma vada dupa ce si-a pierdut copila intr-un accident de
automo-bil. Mersese la un clarvazator, care i-a spus ca fetita ei s-a aflat tot tim-pul alaturi si ca nu
trebuie decat „sa fie deschisa" pentru a simti prezenta fiicei sale. Femeia s-a simtit imediat usurata.
Totusi, cateva zile mai tarziu, a inceput sa sufere de insomnie. Dupa o saptamana de nesomn, a venit sa
ma vada pe mine. Primul lucru pe care 1-a spus a fost ca vrea sa moara si ca este pregatita sa-si ia
viata. Cand am testat-o pentru a descoperi prezenta unei entitati intruse (vezi Capitolul 8), rezultatele
testului au fost pozitive. Spiritul fetei se atasase de campul Energetic de Lununa al mamei sale,
cautand un refugiu in fata confuziei i agita iei pe care le experimenteaz cineva în urma unei
mor i traumatizante. Sfatul vindec torului de „a fi deschis ", chiar dac bine inten ionat, le-
a inut atât pe mam , cât i pe fiic într-o stare de stres emo ional i durere fizic .
în prima noastr edin , mama a eliberat-o pe fiic vindec torilor întru Lumin , care aveau
s o poarte spre Lumina lumii Spiritului. I-a fost greu s renun e. în timpul Procesului de
Iluminare, a v zut moartea ca pe o u deschis nem rginirii. i-a dat seama c fiica era
desp r it de ea doar printr-un v l fin. La scurt timp dup aceea, a început s doarm din
nou f r probleme. Apoi am sigilat deschiderea spre Câmpul Energetic de Lumin , prin
care intrase spiritul feti ei. Asemenea unei r ni deschise, aceast fisur în câmpul ei
energetic a fost o invita ie pentru entit i spirituale oportuniste i energii perturbatoare. Am
folosit urm toarele edin e pentru a-i vindeca triste ea. Am încurajat-o s vad un
psihoterapeut specializat în tratarea persoanelor care au suferit o pierdere. Sunt convins c
aceast mam s-ar fi sinucis dac ar fi continuat sfatul acelui clarv z tor. Ast zi, ea este un
vindec tor cu har i compasiune, care îi asist pe cei care au suferit pierderi ireparabile.
Magia neagr i alb
Pe când aveam vreo dou zeci de ani, m preg team pentru o expedi ie în Amazon, când am
primit un telefon de la funda ia care îmi sponsoriza cercet rile. Aveau nevoie de un
antropolog care s încheie un studiu despre vindec torii Voodoo din Haiti. Am ov it, pen-
tru c tiam foarte pu ine despre practicile de vindecare de origine african din Haiti.
Func ionarul de la funda ie a explicat c este vorba despre doar zece zile - timp în care voi
fi asistentul unui antropolog senior ce se va ocupa de proiect - i m-a convins atunci când a
precizat c îmi revizuia cererea de a m întoarce în Amazon. Cinci zile mai târziu, am
aterizat în Port-au-Prince. Antropologul senior avea aproape patruzeci de ani i î i
petrecuse o mare parte a ultimului an în Haiti. Mi-a explicat c francezii care colonizaser
insula fuseser cei mai r i st pâni de sclavi din Lumea Nou . Dac speran a de via a unui
8. 8
sclav african, dup venirea în America, era de treizeci de ani, speran a de viat a unui sclav
care avea nenorocul sa ajung în Haiti, era de doar doi ani. El a continuat explicându-mi c
Voodoo a fost la baz o practic de vindecare din Africa subsaharian i c , în Haiti, a fost,
de asemenea, folosit pentru a face r u du manilor, în special st pânilor care se purtau f r
mil cu sclavii. Tehnicile erau identice, mi-a explicat el. Practicile pe care le foloseai ca s
vindeci pe cineva puteau fi folosite pentru a face r u. Acelea i tehnici care erau folosite
pentru a stimula sistemul imunitar, pentru eliminarea tumorilor canceroase, puteau fi
utilizate i pentru a distruge sistemul imunitar, astfel încât victima s moar de pneumonie,
în doar câteva s pt mâni.
Având în jur de dou zeci de ani, eram convins c tiu despre ce este vorba. Magia neagr ,
am presupus, putea func iona doar asupra celor care credeau în ea. Dac nu te supuneai
acelui sistem de credin e, nu te putea afecta. îmi aduc aminte c îi expuneam aceast teorie
antropologului senior, pe când st team la o cafenea micu , cu vedere la ap . M-a privit i a
zâmbit:
„Pot s pun pariu", am spus. „S-a f cut", mi-a replicat el.
Am pariat pe o sut de dolari c Voodoo nu m poate afecta. Ne-am îndreptat spre casa
unui preot Voodoo, al turi de care lucrase el. B trânul locuia într-o cocioab din lemn, pe
vârful dealului, de unde se vedea întregul ora . Dup prezent rile de rigoare, în creola
haitian a locului, pe care colegul meu o vorbea fluent, acesta a început s -i explice
b rbatului c eu eram un sceptic, ce consider magia sa drept o f c tur i c dorea s -mi
dea o lec ie. în elegeam destul francez cât s prind câteva cuvinte. „Nu-i face r u", a spus
el. B trânul s-a întors spre mine i a zâmbit. „Vrei crezi?" a întrebat el într-o englez
stâlcit i a râs zgomotos. Am convenit c avea s - i fac magia în ziua de luni a s pt mâ-
nii urm toare, dup care m-am întors în California.
în ziua cu pricina, am luat cina cu prietenii, pentru a le povesti despre experien a mea
haitian i despre puterile vindec toare ale Voodoo. Predicam despre importan a
ingredientului credin în întreaga ecua ie, atât pentru vindecarea celor bolnavi, cât i
pentru a le face r u du manilor. Daca tr iai în afara unui sistem de credinte, am explicat eu,
pur i simplu nu func iona, iar eu eram dovada vie, de vreme ce, chiar în acea sear , cel mai
priceput preot Voodoo din Haiti ac iona asupra mea - îns , inutil. Toat lumea i-a ridicat
paharul în s n tatea mea. Aceasta s-a întâmplat luni seara. Mar i i miercuri m-am sim it
bine, dar joi dup -amiaz am sim it o durere de cap, care, pân seara, s-a transformat în
migren . La ora opt, sim eam deja un nod în stomac, aveam spasme intestinale i vomam
incontrolabil. La miezul nop ii, am primit un telefon de la antropologul din Haiti. Nu
reu iser s ac ioneze asupra mea luni, a a cum convenisem, dar o f cuser în aceast zi. El
tocmai se întorsese de la ceremonie la hotel i voia s tie dac simt ceva. Am gemut în
telefon i i-am spus s se întoarc la preotul Voodoo i s -i cear s desfac vraja pe care o
f cuse, în acel moment, chiar i moartea ar fi fost o u urare pentru mine.
Dar, în diminea a urm toare, m-am sim it bine i am reu it s m conving c m
pricopsisem cu vreun vierme intestinal. Am mers la centrul medical al universit ii, unde
doctorul meu mi-a f cut o serie de teste i a constatat c nu aveam niciun fel de parazi i.
Aceast lec ie m-a costat o sut de dolari, care, la vremea respectiv , reprezentau o sum
considerabil pentru un student, i una dintre cele mai îngrozitoare nop i din via a mea. Am
descoperit c , a a cum po i ajuta oamenii folosind vindecarea energetic , le po i face i r u.
Mai târziu, aveam s aflu c vindecarea energetic practicat de o persoan slab preg tit
este adesea egal cu magia neagr , indiferent cât de bine inten ionat este vindec torul.
Magia neagr nu este practicat doar în Haiti i pe malurile ml tinoase din Louisiana, ci
oriunde indivizi bine inten iona i, dar prost preg ti i, încearc s vindece alte persoane i,
f r s tie, le transmit energie toxic . Studen ii comenteaz câteodat c acest lucru nu se
poate întâmpla, dac îi transmi i iubire altei persoane, de vreme ce aceast energie este pur
9. 9
i sfânt . Le amintesc acestor studen i despre durerea pe care le-o pricinuim altora, în
numele iubirii. Cu timpul, am descoperit un alt fel de magie neagr pe care o practic m
asupra noastr : gândurile negative i credin ele care ne despart de puterea noastr personal
i ne distrug sistemul imunitar. Cea mai important lec ie pentru mine, în acea noapte, a
fost rolul crucial al eticii i inten iei vindec torului. 0 mare parte din îndelungata preg tire a
amanului este dedicat dobândirii unei etici superioare, a unui sistem de valori bazat pe o
profund reveren în fa a a tot ceea ce înseamn via . Doar atunci, tehnicile pot fi
st pânite cum se cuvine. în acela i fel, unui doctor specializat în medicina occidental îi
trebuie cel pu in cinci ani pentru a deprinde tehnicile necesare. Ar fi oare prudent s -mi las
s n tatea pe mâna cuiva care a f cut doar un curs de medicin energetic într-un weekend?
Este un lucru de neîn eles pentru vesticii care fac o preg tire superficial în medicina
energetic sau amanism. Dac ave i chemare pentru practicarea medicinii energetice,
preg ti i-v cu profesori ale c ror integritate, în elepciune i cuno tin e tehnice v vor ajuta
s v dezvolta i propriul dar spiritual.
Drumul meu pe calea amanismului a fost ghidat de propria-mi dorin de a m împlini.
Vindecându-mi r nile sufletului, am înv at s m iubesc pe mine i s -i iubesc i pe
ceilal i. Am mers pe calea vindec torului r nit i am înv at s transform durerea, triste ea,
furia i ru inea care s l luiau în mine în surse ale puterii i compasiunii. Am reu it s
în eleg durerea unei alte persoane, pentru c tiam cum este s suferi. La coala Vindec rii
Trupului de Lumin , fiecare student porne te într-o c l torie a autovindec rii i î i
transform r nile sufletului în surse ale puterii. Studen ii înva c acesta este unul dintre
cele mai mari daruri pe care le vor face apoi clien ilor: ansa de a descoperi puterea ascuns
în durere. Studen ii înva , de asemenea, c vindecarea este un drum pe care porne te
clientul, i nu o procedur pe care o efectueaz vindec torul.
în fine, vreau s subliniez faptul c metodele de vindecare din aceast carte reprezint
o sintez i propria mea interpretare a practicilor antice de vindecare. Nu vorbesc în
numele profesorilor mei, al inca ilor ori al amanilor amerindieni. Cu toate c am avut
privilegiul s fac preg tire cu cei mai buni vindec tori inca i, nu pretind c reprezint
vreuna dintre tradi iile lor. Practicile de vindecare descrise în cartea de fa sunt cele
înv ate în timpul preg tirii ca aman i îmi asum întreaga responsabilitate pentru
frumuse ea i neajunsurile lor.
10. 10
Cartea întâi
ÎNV TURILE AMANILOR
amanii amerindieni au practicat medicina energetic vreme de mai bine de cinci mii de
ani. Unii vindec tori consider c descenden a lor spiritual î i are originile în vremuri înc
mai îndep rtate. Ei î i amintesc pove ti pe care bunicile lor le-au înv at de la bunicile lor
i în care se vorbe te despre perioada în care P mântul era tân r. Chiar dac primii
locuitorii ai Americii aveau cuno tin e avansate despre astronomie, matematic i
arhitectur , scrisul nu s-a dezvoltat niciodat în aceast regiune ca în altele. Oamenii
înv a i au trecut cu vederea tradi iile spirituale ale amerindienilor, în favoarea iudaismului,
cre tinismului i budismului, care au l sat în urm diferite înscrisuri. De exemplu, dac
teologii vestici studiaz budismul de mai bine de dou secole, de abia în ultimii patruzeci
de ani s-au aplecat cu interes asupra studiului spiritualit ii amerindienilor. Studiul
amanismului a fost l sat pe seama antropologilor care, cu vreo câteva excep ii notabile,
precum Margaret Mead, n-au fost îndeajuns de preg ti i pentru a studia aceste aspecte.
Distrugerea civiliza iei indienilor nord-americani de c tre coloni tii europeni i-a for at pe
amerindieni s se stabileasc în rezerva ii unde se îmboln veau pe capete i în care înv a ii
p zeau cu grij tradi ia spiritual . Este de la sine în eles c în elep ii nu au dorit s - i
împ rt easc tradi iile celor care îi cotropiser . Nici indienii din Peru nu au avut o soart mai
bun . Conchistadorii spanioli au venit în Peru în c utarea aurului i, prin urmare, nu au intervenit
foarte mult asupra tradi iilor spirituale inca e. Totu i, ceea ce conchistadorii au trecut cu vederea,
au reu it s distrug misionarii.
C ut torii de aur care au ajuns pe teritoriul Americii de Sud au adus cu ei o serie de credin e de
neîn eles pentru indieni. Prima credin era c toat hrana din lume apar inea prin drept Divin
oamenilor - mai concret, europenilor - care erau st pâni peste animalele i plantele P mântului. Cea
de-a doua se referea la faptul c oamenii nu pot vorbi cu râurile, cu animalele, cu mun ii sau cu
Dumnezeu. Iar ce-a de-a treia era c oamenii trebuie s a tepte pân la sfâr itul veacurilor pentru a
experimenta nem rginirea.
Nimic nu li se p rea mai absurd amerindienilor. Dac europenii credeau c au fost alunga i din
Gr dina mitic a Edenului, amerindienii se considerau administratorii i îngrijitorii Gr dinii. Ei înc
vorbeau cu râurile învolburate i cu mun ii i înc auzeau vocea lui Dumnezeu în oapta vântului.
Cronicarii spanioli din Peru povestesc c , atunci când conchistadorul Pizarro 1-a întâlnit pe
conduc torul inca Atahualpa, i-a înmânat Biblia i i-a explicat c aceasta era cuvântul lui
Dumnezeu. Inca ul a dus volumul la ureche, a ascultat cu grij câteva momente i apoi a aruncat
cartea sfânt , exclamând: „Ce fel de Dumnezeu este acesta care nu vorbe te?"
Pe lâng t cerea Dumnezeului European, pe amerindieni i-a uimit i genul acestuia. Conchistadorii
au adus cu ei o mitologie patriarhal , care a intimidat tradi iile feminine amerindiene. înainte de
sosirea spaniolilor, Mama P mânt i formele sale feminine - pe terile, lagunele i celelalte
deschideri ale Terrei - reprezentau principii Divine. Europenii au impus principiul Divin masculin -
11. 11
falusul, sau copacul vie ii. Bisericile au început s se ridice pân la cer. P mântul feminin nu a mai
fost divinizat ori respectat. Copacii, animalele i p durile au r mas la bunul plac al jefuitorilor.
Ast zi, înc tr im prin i în chingile acestei viziuni despre lume. Consider m c ceea ce nu respir ,
nu se mi c i nu cre te, nu este ceva viu. Percepem energia prin prisma surselor de combustibil pe
care le folosim, precum lemnul, petrolul ori c rbunele. în vremurile îndep rtate, energia era
considerat materia vie a Universului. Energia era crea ia manifestat . Poate c cea mai
important exprimare contemporan a acestei credin e a fost formulat de Albert Einstein,
atunci când a descris rela ia dintre energie i materie în ecua ia sa, E = MC2
. în Vest, ne
identific m cu latura material , care este finit prin natura sa. amanii se identific îns cu
latura energetic , infinit prin natura sa.
Mai exist o diferen fundamental între vechii amerindieni i americanii de ast zi. în
zilele noastre, ne baz m pe percep ie. Suntem o societate condus prin reguli, care se
bazeaz pe documente precum Constitu ia, cele Zece Porunci sau legi impuse de
politicienii ale i s ne pun ordine în via . Ne schimb m perceptele (regulile sau legile)
atunci când vrem s schimb m lumea.
Grecii antici, pe de alt parte, erau oameni ai conceptelor. Nu erau interesa i de reguli, ci
mai degrab de idei. Considerau c o singur idee poate schimba lumea i c nu exist
nimic mai puternic decât o idee emis la timpul potrivit. amanii sunt oameni ai
perceptelor. Atunci când vor s schimbe lumea, ei produc ni te schimb ri percep-tuale, care
le schimb rela ia cu via a. Ei prev d posibilul, iar lumea exterioar se schimb . Iat de ce
un grup de în elep i inca i va medita, gândindu-se ce fel de lume vor s lase drept
mo tenire nepo ilor.
Un motiv pentru care practica vindec rii energetice a fost p zit cu atâta str nicie a fost
frecventa confuzie cu un set de tehnici, la fel cum medicina vestic este uneori perceput ca
un set de proceduri, în mod gre it consider m c putem st pâni vindecarea energetic dac
înv m ni te reguli. Pentru aman, nu este vorba despre reguli sau idei. Este vorba despre
viziune i Spirit. i, dac practicile de vindecare variaz adesea de la un sat la altul, Spiritul
nu se schimb niciodat . Adev rata vindecare nu este decât o trezire, a viziunii despre na-
tura noastr perfect i experien a nem rginirii.
Capitolul l
Vindecarea i nem rginirea
Mergeam pe jos de zile întregi, l-am spus lui Antonio c nu m deranja s lu m autobuzul
sau chiar un taxi. Dar el nici nu voia s aud . Nu m-a l sat s închiriez ni te cai. „Poporul
meu a mers întotdeauna pe jos", a spus el. îi place s scoat în eviden /aptul c m
întrece la mers, chiar dac are aproape aptezeci de ani.
12. 12
Mi-am scos pantofii, când am ajuns la Sillustani i mi-am înmuiat picioarele în lacul rece
ca ghea a. Este un loc bizar, un cimitir întins pe mai bine de treizeci de kilometri, precum
Valea Regilor din Egipt. Doar amanii, regii i reginele sunt îngropa i aici, în turnuri
gigantice din piatr , la marginea Lacului Titicaca. Cei mai buni pietrari provin din aceste
locuri. Cum s-a dezvoltat aceast tehnologie aici, lâng lacul din vârful lumii?
Antonio mi-a explicat c turnurile funerare sau chulpa nu doar comemoreaz amanii
mor i, ci sunt i casele lor temporare atunci când se întorc s ne viziteze lumea. Sunt
spirite eliberate, puternice, care se pot materializa oricând doresc. Acest lucru nu mi-a dat
mai mult lini te. Venisem aici s petrecem noaptea, pentru o ceremonie în onoarea
acestor amani str vechi.
„Ei au p it dincolo de timp", a spus el. Mi-a explicat c , în cazul în care credin a mea se
bazeaz pe ideea c timpul curge într-o singur direc ie, atunci voi fi distrus de orice
experien a viitorului meu. „Este nevoie de mult m iestrie pentru a te bucura de viitor,
f r s le permi i cuno tin elor despre acesta s - i afecteze ac iunile sau prezentul".Am
îmbr i at o carier în psihologie i, mai târziu, în antropologia medical , pentru c mintea
uman m fascineaz . în anii '80, mi-am petrecut sute de ore în laboratoarele de anatomie.
Doream s tiu cum poate mintea s influen eze corpul, creând atât s n tate, cât i boal . în
acel moment m interesa foarte pu in spiritualitatea, fie ea tradi ional , ori New Age. Eram
convins c tiin a este singura metod demn de încredere pentru dobândirea cuno tin elor.
într-o zi, la Universitatea din California, sec ionam o prob de esut cerebral, preg -tindu-
m s examinez lamele la microscop. Creierul este cel mai uluitor organ al corpului.
Crevasele sale îl fac s semene cu o nuc de un kilogram i jum tate. Aceste v i i
circumvolu iuni au reprezentat singura cale prin care natura a putut potrivi stratul extins al
neocortexu-lui (cuvântul înseamn „creier nou") în capetele noastre, f r a m ri
dimensiunea craniului. Evolu ia uman a întâlnit deja un obstacol anatomic insurmontabil,
în încercarea de a avea un creier mai inteligent: faptul c centura pelvian nu poate tolera
ie irea prin canalul de na tere a unui cap de dimensiuni mai mari.
La microscop se pot observa milioanele de sinapse care fac leg tura între celulele
neuronale, într-o re ea extraordinar de fibre vii. Aceste re ele neuronale transmit cantit i
uria e de informa ii motrice i senzitive. Totu i fascina ia pentru creier le apar ine în
întregime vesticilor. Egiptenii nu aveau nevoie de a a ceva. Dup moarte, creierul era
lichefiat i scos din cutia cranian , chiar dac restul organelor erau mumificate. întrebarea
cu care ne-am confruntat în acea zi, în laborator, a fost dac mintea omului este concentrat
în corpul omenesc, respectiv în creier. tiam c , în cazul în care creierul ar fi u or de
în eles, atunci noi am fi atât de simpli încât nu l-am putea în elege. Cu toate acestea,
indiferent cât de meticulos examin m sec iunile neuronale, mintea continu s fie o enigm
pentru noi. Cu cât înv mai multe despre creier, cu atât sunt mai confuz în ceea ce prive te
mintea.
Am considerat c rasa uman a reu it s supravie uiasc vreme de milioane de ani înainte
de apari ia medicinii moderne, deoarece trupul i mintea au cunoscut calea prin care î i pot
p stra s n tatea. Am supravie uit unor r ni care s-au infectat, dar i fracturilor de oase,
dobândite în urma c z turilor. Pân acum 50 de ani, a merge la doctor era mai periculos
pentru s n tate, decât a r mâne acas i a te vindeca în mod natural. La începutul secolului
al XX-lea, medicina a excelat doar în aria diagnosticelor. înc lipseau tehnicile de
vindecare, medicamentele eficiente i interven iile chirurgicale, care s-au dezvoltat de abia
în timpul celui de-al Doilea R zboi Mondial. Penicilina, de exemplu, primul antibiotic, a
fost administrat de abia din anii '40. Dat fiind starea medicinii de dinainte de 1900, ne
întreb m cum au reu it str mo ii no tri s supravie uiasc atâtea mii de ani. Oare societ ile
indigene tiau ceva despre minte i trup, ceva ce noi am uitat i încerc m s redescoperim
acum în laborator?
13. 13
Conceptul bolii la nivel psihosomatic este acum bine stabilit, dar la început a fost asociat cu
ipohondria - „totul se întâmpl în mintea ta". Efectele reale ale min ii asupra trupului au
fost confirmate de cercet rile ulterioare. într-un fel, cu to ii am devenit exper i în dezvol-
tarea unor boli psihosomatice, înc de la începutul vie ii. La vârsta de ase ani, puteam crea
simptomele r celii în câteva minute, dac nu voiam s merg la coal . Bolile psihosomatice
se împotrivesc oric rui instinct de supravie uire, care a fost programat în corp de cele trei
sute de milioane de ani de evolu ie. Cât de puternic trebuie s fie mintea ca s înving
aceste mecanisme ale supravie uirii i autoconserv rii! Imagina i-v c a i putea st pâni
aceste resurse, astfel încât s v crea i s n tatea psihosomatic !
în ultimele câteva decenii, domeniul psihoneuroimunologiei (PNI), care studiaz felul în
care st rile, gândurile i emo iile noastre ne influen eaz s n tatea, a progresat. Cercet torii
PNI au descoperit c mintea nu este localizat în creier, ci în întregul corp. Dr. Candance
Pert i-a dat seama c neuropeptidele - moleculele ce trec permanent prin sângele nostru,
umplând spa iile dintre celule - r spund aproape instantaneu la fiecare stare i dispozi ie,
transformând întregul corp într-o „minte" vibrant , pulsatorie. Corpul nostru
experimenteaz fiecare emo ie pe care o tr im. Discrepan a dintre minte i corp a fost re-
zolvat odat cu descoperirea unei singure molecule.
Am aflat, de asemenea, cum func ioneaz bolile psihosomatice. tim c , atunci când
suntem deprima i, fiecare molecul a corpului nostru simte acea stare, la fel i sistemul
nostru de ap rare. Riscul de a ne îmboln vi cre te. tim c râsul, chiar dac nu este cel mai
bun medicament, oricum, se afl în vârful listei. Cercet torii PNI au descoperit ceea ce
amanii tiu de mult vreme, anume c mintea i corpul sunt unul i acela i lucru. Dar
cercet torii no tri au pierdut din vedere elementul crucial al tuturor vindec rilor amanice:
Spiritul.
C UTAREA SPIRITULUI
Pe când aveam dou zeci i cinci de ani, eram cel mai tân r profesor de la Universitatea de
Stat din San Francisco. îmi conduceam propriul laborator, Laboratorul de Biologie
Autoreglatoare, investigând felul în care medicina energetic i vizualizarea pot schimba
chimia creierului. Am reu it s cre tem cu 50% produc ia de endorfine, substan ele pe care
le produce creierul pentru a reduce durerea i a crea st ri extatice, folosind tehnicile
vindec rii energetice. împreun cu studen ii mei, am f cut descoperiri fascinante. Cu toate
acestea, am devenit tot mai nemul umit. Puteam influen a substan ele produse de creier, dar
nu aveam nici cea mai mic idee cum s ajut m o persoan grav bolnav s - i recapete
s n tatea. Eram ca ni te copii care au descoperit c , dac amestec ap i p mânt, ob in
noroi. Voiam mai mult decât atât. Voiam s descop r cum se pot construi case din chirpici
sau m car s fac ni te vase din lut.
într-o zi, în laboratorul de biologie, mi-am dat seama c investiga iile mele trebuiau s - i
l rgeasc aria de acoperire, în loc s o restrâng . Microscopul nu era instrumentul potrivit
pentru a g si r spuns la întreb rile mele. Trebuia s g sesc un sistem mai vast decât re elele
neurale ale creierului. Mul i al ii studiau deja echipamentul. Voiam s înv s programez
sistemul. Dac existau exper i care tiau cum s foloseasc extraordinarele abilit i ale
min ii umane pentru a vindeca trupul, voiam s îi g sesc. Trebuia s aflu ce tiu ei.
Pove tile antropologilor sugerau c exist oameni care sus in c tiu asemenea lucruri,
inclusiv aborigenii din Australia i inca ii din Peru.
Câteva s pt mâni mai târziu, mi-am dat demisia de la universitate. Colegii mei au
considerat c sunt nebun, c arunc la gunoi o carier academic promi toare. Mi-am dat
laboratorul pe o pereche de bocanci si un bilet sprere Amazon. Am pornit s înv de LA
cercetatorii a c ror viziune nu fusese ob inut cu ajutorul microscopului, de la oameni ale
14. 14
c ror cuno tin e dep eau domeniul m surabil, lumea material despre care înv asem c
este singura realitate. Voiam s întâlnesc oamenii care sim eau spa iile dintre lucruri i
percepeau firele luminoase care animau tot ceea ce înseamn via . Voiam s înv îm-
preun cu cercet torii care cuno teau latura energetic a ecua iei lui
Einstein, E = MC2
.
în cele din urm , cercet rile mele m-au purtat din p durile Amazonului în mun ii Anzi, în
Peru, unde l-am cunoscut pe Don Antonio, pe atunci în vârst de aproape aptezeci de ani.
Dup standardele vesticilor, era un om s rac. Nu avea televizor i nici electricitate. Dar
sus inea c a experimentat nem rginirea.
„Suntem fiin e luminoase pe drumul spre stele", mi-a spus Don Antonio, odat . „Dar
trebuie s experimentezi nem rginirea, pentru a în elege acest lucru." îmi aduc aminte c
am zâmbit atunci când vraciul mi-a spus pentru prima oar c suntem ni te c l tori printre
stele, care au existat de la începutul timpurilor.
Folclor ciudat, am gândit eu, medita ii ale unui b trân care ezit în fa a siguran ei propriei
mor i. Credeam c ideile lui Don Antonio erau asem n toare structurilor arhetipale ale
psihicului descris de Carl Jung. îns Antonio interpreta miturile ad litteram, nu în mod sim-
bolic, a a cum f ceam eu. Dar nu l-am provocat atunci. M gândeam cum ar fi s încerc s -
i explic bunicii mele, catolic împ timit , c Fecioara Maria nu a fost tocmai virgin atunci
când a n scut i c aceasta era doar o metafor a na terii întru Lumin a lui Hristos, Fiul lui
Dumnezeu, în adev ratul sens al cuvântului. N-ar fi acceptat niciodat a a ceva. Pentru ea,
na terea neprih nit era un lucru dovedit de istorie. Consideram c acela i lucru era valabil
i în cazul reflec iilor lui Don Antonio despre nem rginire. în cazul amândurora, o
frumoas metafor se transformase în dogm .
Specialistul în mitologie Joseph Campbell obi nuia s spun c realitatea este creat din
acele mituri a c ror semnifica ie nu o în elegem. Iat de ce este atât de u or s studiezi, ca
antropolog, o alt cultur - totul este transparent pentru cel venit din afar , asemenea noilor
haine ale împ ratului.
Câteodat , încercam s -i ar t toi Antonio c împ ratul era dezbr cat, c tinde s confunde
mitologia cu faptele. Asta, pân când am stat lâng el, atunci când a ajutat o misionar s
moar .
A ezat pe o latur a dealului, satul fusese ridicat în jurul i printre ni te ruine incase. Sec iunile
zidurilor de granit ale ora ului fuseser t iate si îmbinate cu atâta m iestrie, încât doar fric iunea
le men inuse la locul lor atâtea secole.
Lâng marginea platoului, inca ii construiser un c tun, un avanpost al satului, In curte se
hr neau puii, porcii i o lama. O femeie indian m cina m laiul într-un mo/ar. Un b rbat b trân
ne-a condus la una dintre colibe. Umbrele cre teau i ne-a trebuit un moment pentru ca ochii no tri
s se acomodeze cu întunericul din camer . O femeie, având capul acoperit cu un al negru, st tea
în picioare, inea a lumânare în mân i murmura ceva la capul patului, o saltea de paie, sus inut
de dou cutii din lemn, era a ezat în centrul camerei.
Pe saltea se afla întins o femeie, cu a p tur indian tras pân la b rbie. Era imposibil s î i dai
seama ce vârst avea, atât era de sl bit . Pielea fe ei era galben de icter i foarte tras . Avea
p rul scurt, gri-zonat. Ochii îndrepta i înspre tavan priveau în gol. Nu se mi ca, nu d dea niciun
semn c este con tient , c i-a dat seama de prezen a noastr .
Antonio s-a întors i a privit spre mine, mi-a întins lumânarea, iar eu m-am apropiat i am luat-o.
i-a trecut mâna peste fa a femeii, iar ochii acesteia au r mas fixa i în tavan. Avea la gât un
rozariu, de cap tul c ruia atârna un crucifix, a ezat pe piept.
,0 misionar ', a optit el. A fost adus aici, în urm cu dou zile, de indienii de jos.'
A ar tat înspre satul de pe deal i dincolo de acesta, înspre jungl .
,1-a cedat ficatul', am spus. rCred c e în com .'
15. 15
L-am întrebat ce putem face.
,Nimic Va muri în aceast noapte. Putem doar s-o ajut m s - i elibereze spin ful.'
Dou zeci sau treizeci de lumân ri transformaser coliba din chirpici într-un fel de capel M-am
a ezat pe un sac de p nu i de porumb, lâng u , i l-am privit pe tovar ul meu, a ezat de cealalt
parte a camersi Camera se înc lzise de 1P numeroasele lumân ri, fiind izolat de r ceala serii prin
pere ii gro i, din chirpici.
El s-a apropiat de capul patului i, cu blânde e, i-a ridicat capul i a scos rozariul din jurul gâtului
ei. A pus m t niile în palma mâinii ei stângi i i-a închis degetele în jurul acestora. Antonio mi-a
f cut semn s sting lumân rile. Am mers lâng policioara prins de-a lungul pere ilor camerei, în
timp ce b trânul Indian murmura un cântec. Am privit peste um r i am v zut c avea ochii închi i.
î i pusese mâna pe fruntea femeii, iar buzele i se mi cau aproape imperceptibil. Trei lumân ri erau
înc aprinse, iar fumul acestora plutea în aer.
Don Antonia i-a pus mâinile la câ iva centimetri deasupra inimii ei. Cu primele dou degete
întinse, a început s fac o mi care circular , în sensul invers acelor de ceasornic i i-a retras
apoi mâna, înc descriind mi carea circular , ridicând-o în aer. Chakra inimii. A f cut asta de trei
ori, apoi a început s ac ioneze asupra chakrei a treia, începând din-tr-un punct aflat la câ iva
centimetri de deasupra plexului solar, un cerc perfect, cu un diametru de 8 centimetri, încet, apoi
mai repede, cu aceea i mi care în cerc. i-a concentrat apoi aten ia asupra golului de la baza
gâtului, asupra frun ii i apoi în vârful capului. ,Uite', a spus el.
Mi-am luat ochii de la fata lui i am privit corpul femeii, mi carea aproape insesizabil a pieptului
ei. Atunci Antonio m-a pocnit în cap.
S-a întâmplat cu rapiditatea fulgerului. Cotul lui mi-a lovit fruntea cu putere. Am ame it pentru o
clip . Mâna mea s-a dus instinctiv la locul cu pricina.
,Uiter
, a spus el din nou.
A fost o chestiune de o secund , nimic mai mult. Ceva a str lucit la suprafa a carpului ei, ceva
l ptos i translucid, la câ iva centimetri de conturul carpului. Apoi a disp rut. El m-a luat de bra
cu fermitate i m-a dus la capul patului.
,Uit -te acum. Dar nu- i fixa privirea.'
i am v zut. Dac nu priveam fix, puteam vedea o lumin subtil , la câ iva centimetri de pielea ei,
ca i cum un mulaj str lucitor i-ar fi ie it din trup. A trebuit s m concentrez, ca s nu privesc fix.
Am sim it un fior involuntar pe ira spin rii.
,Este real ceea ce v d?', am optit.
,0, da, prietene', a r spuns b trânul indian.' O imagine pe care noi am uitat-o, care a fost tears
de timp i ra iune.'
,Ce este?'
,Este ea. Este esen a ei, trupul ei luminos. Ea i-ar spune suflet. Vrea s plece
Antonia a mai lucrat înc o or . A repetat procedura la care asistasem mai devreme, cu aceea i
intensitate r bd toare, f r s ezite vreun pic, dedicat cu totul. Apoi sa aplecat asupra capului ei,
cu buzele aproape de urechea ei i i-a optit ceva. Brusc, pieptul ei a tres ltat i femeia a gâfâit,
când aerul i-a intrat în pl mâni. A r mas acolo.
,Expir !'
A urmat un horc it lung, ca un oftat. A fost ultima ei suflare. Deodat , cu coada ochiului, am v zut
cum conturul acela de lumin l ptoas s-a ridicat i s-a transformat în ceva amorf, f r form ,
ceva translucid i l ptos, ca un opal, ce plutea deasupra pieptului ei. Am v zut forma aceea
plutindu-i deasupra gâtului, apoi deasupra capului, dup care a disp rut. Un sentiment uria de
pace a cuprins înc perea.
,Ce-a fost asta?', am optit.
,A fost ceea ce inca ii numesc wiracocha.' A închis pleoapele femeii, cu vârful degetelor.
,M bucur c ai v zut totul.'
din Villoldo i Jendresen,
Dansul celor patru vânturi
Ast zi, dup mai bine de dou zeci de ani, am ajuns s -1 în eleg pe b trânul indian, dup cum am
ajuns s în eleg i ce voia s spun prin experien a nem rginirii. Am aflat c experien a
nem rginirii ne poate vindeca i ne poate transforma. Ne poate elibera de lan urile temporale care
ne in bloca i în boal i b trâne e. în decursul celor dou decenii petrecute împreun cu amanii, în
16. 16
jungl i în înal ii mun i ai Anzilor, am descoperit c sunt mai mult decât un trup din carne, c
sunt, f cut din Spirit i Lumin . Aceast în elegere a avut ecou în fiecare celul a trupului
meu. Sunt convins c a schimbat felul în care m vindec, îmb trânesc i voi muri.
Experien a nem rginirii se afl în centrul Procesului de Iluminare, practica esen ial de
vindecare din aceast carte.
VINDECARE VERSUS ÎNS N TO IRE
în timpul studiilor mele al turi de amani, am descoperit c exist o diferen între
îns n to ire i vindecare. îns n to irea ine de remedii i implic rezolvarea problemelor
externe, ca atunci când vulcanizezi un cauciuc, tratezi o mu c tur de arpe sau folose ti
chi-mioterapia pentru a controla o tumoare. Ea nu te ajut s evi i cuiele de pe osea, erpii
din p dure i nici boala care a cauzat tumoarea. Vindecarea este mult mai extins - este
global i complet . Vindecarea transform via a omului i, adesea - chiar dac nu
întotdeauna - produce o t m duire fizic . Am v zut multe cazuri de îns n to ire medical ,
în care vindecarea nu a survenit. De asemenea, am v zut cazuri în care s-a produs
vindecarea, dar pacientul a murit. Vindecarea rezult din experimentarea nem rginirii.
Vindecându-ne, m sur m succesul printr-o stare sporit de bine, printr-un nou sentiment de
pace, putere i comuniune cu tot ceea ce înseamn via .
La câteva s pt mâni dup evenimentul cu misionara, pe când mergeam prin mun ii de
lâng Machu Picchu, m-am ales cu o pneumonie. Antibioticele nu m-au ajutat s controlez
infec ia, iar accesele de tuse nu mai încetau. De câte ori tu eam, mu chii abdominali mi se
cutremurau de spasme. Am ajuns la Don Antonio, cu dureri groaznice. B trânul indian mi-
a cerut s m lungesc pe o blan pe care o inea la capul patului. El s-a a ezat pe o pern la
c p tâiul meu i a început ritualul de vindecare. A adresat chem ri spre cele patru puncte
cardinale, apoi a invocat Cerul i P mântul. Dup aceasta, i-a ridicat bra ele, ca i cum ar
fi împ r it aerul de deasupra capului, apoi le-a coborât încet pe lâng trup, de parc ar fi
extins marginile unui cerc invizibil. A repetat mi carea - de aceast dat , extinzând
marginile cercului invizibil, astfel încât s m acopere ca o p tur . Am avut imediat senti-
mentul de siguran i confort. Agita ia din mintea mea a încetat i am c zut într-o stare de
amor eal l lini te, pe care n-am mai sim it-o decât prin medita ie. Puteam auzi vocea lui Antonio,
de undeva de departe. M instruia s respir în acela i ritm cu el i mi-am sim it respira ia
accelerându-se. I-am sim it degetele rotindu-se în direc ia opus acelor de ceasornic, la baza gâtului
meu, sco ând o substan lipicioas , precum vata de zah r. Am observat aceste lucruri cu deta are,
de parc i s-ar fi întâmplat altcuiva, sau le-a fi v zut într-un vis, f r ca ceva sa m scoat din
starea aceea de calm. Apoi, mâna mea stâng a început s tresare involuntar. „Este energia toxic ,
ce î i p r se te organismul", a spus Don Antonio. „Nu te teme. Las lucrurile s curg de la sine."
Convulsia s-a r spândit apoi spre um rul stâng i piciorul drept. Mi carea era complet involuntar ,
asemenea smuciturilor bru te pe care le experiment m câteodat , înainte s adormim - doar c , în
cazul despre care v povestesc, intensitatea continua s creasc . Apoi a încetat, la fel de brusc pe
cât începuse i am adormit.
A trecut aproape o or , pân când m-am trezit i m-am uitat la ceas. Antonio st tea lâng mine,
inându-mi capul în palme. M-a întrebat cum m simt. Mi-am analizat trupul i mi-am dat seama c
nu puteam s m mi c. în mod ciudat, acest lucru nu m-a deranjat. M-am sim it ca i cum a fi plutit
într-o mare cald i t cut . Antonio a început s -mi maseze scalpul i, dup câteva clipe, am putut
s -mi întind mâinile i picioare, ca apoi s m ridic. M sim eam de parc a fi avut un somn
stra nic, de noapte, iar durerea din pieptul meu disp ruse. L-am întrebat pe Antonio ce f cuse. „Se
nume te Hampe, sau vindecare energetic ", mi-a explicat el. „ i-ai petrecut ultima or în
nem rginire", a ad ugat el cu un zâmbet, „dar aceasta este doar o figur de stil, pentru c nu po i
petrece o anumit perioad de timp, acolo unde timpul nu exist ."
A mai efectuat o singur edin de vindecare i am sc pat imediat de tuse. Sistemul meu imunitar
i-a revenit i am sim it c încep s m îns n to esc. Dar i mai important a fost o vindecare mai
17. 17
profund , care a dep it rezultatele unei simple edin e de vindecare. Dup ce s-a încheiat, am avut
un sentiment de calm i senin tate, pe care îl pot descrie doar ca pe o stare de gra ie i iertare, care a
r mas cu mine vreme de ani buni. Experimentasem eliberarea din lan urile care m inuser legat de
trecut, de povestea mea dureroas , de vin , de regret, cât i de speran ele i teama de viitor. Tr isem
sentimentul de pace. Fusesem crescut s cred c o asemenea stare de gra ie se poate ob ine doar
prin intermediul rug ciunii i al iubirii generoase a lui Dumnezeu.
„Eu nu acord gra ie Divin ori ceva de genul sta, nim nui", mi-a explicat Don Antonio. „N-am
f cut decât s - i ofer un spa iu sacru, în care tu ai tr it experien a infinitului. Tu însu i ai f cut
totul." M anun a astfel c el crease spa iul sacru în care avusese loc vindecarea. Energia din acel
spa iu i asisten a fiin elor luminoase din lumea Spiritului mi-au dat puterea de a m vindeca singur.
Calea amanului - am descoperit eu - este o cale a puterii, a angaj rii directe cu for ele Spiritului.
Nu mai experimentasem niciodat calea puterii. în copil ria mea de cre tin, înv asem s m rog i
s recit rug ciuni absolut în fiecare sear . Mai târziu, am studiat medita ia. Atât rug ciunea, cât i
medita ia au r mas practici importante în via a mea. Dar calea puterii este diferit . Ea necesit
experien a direct cu Spiritul, pe domeniul acestuia, în nem rginire. Atunci când comunic m cu
puternicele energii ale Dimensiunii Luminii, au loc vindec ri extraordinare. în cursul acestui
proces, renun i la propria identitate i la eu-1 t u limitat, experimentând o unime nelimitat cu
Creatorul i Crea ia.
Practicile de vindecare pe care le-am înv at i le-am lefuit împreun cu mentorul meu indian sunt
tehnici antice, menite s creeze spa ii sacre, în care miracolele pot avea loc. Acestea îi permit
omului s p easc în nem rginire i s experimenteze Iluminarea în afara timpului. Procesul de
Iluminare este practica amanic de vindecare ce st la baza acestei c r i,
Atunci când p trundem în infinit, în nem rginire, trecutul i viitorul nu mai exist , iar ceea ce
r mâne este doar aici i acum. Nu mai suntem lega i de pove tile dureroase din trecutul nostru, iar
viitorul nu se mai cl de te în func ie de trecut. Nu se poate spune c trecutul este cu des vâr ire
ters. Pierderile, durerea i triste ea pe care le-am tr it r mân doar ca o amintire, care nu ne mai
define te fiin a, cine suntem. Ne d m seama c noi nu suntem pove tile noastre. Iar experien a
nem rginirii spulber iluzia mor ii, a bolii i a b trâne ii. Acesta nu este un proces strict psihologic
ori spiritual; fiecare celul din corpul nostru este informat i reînnoit . Sistemul nostru imunitar
este desc tu at, iar vindecarea fizic si emo ional au loc într-un ritm accelerat. Miracolele
devin ceva obi nuit, iar remisiile spontane - acele metode misterioase i uluitoare de
vindecare, ce produc confuzii în medicin - devin experien e la ordinea zilei i are loc o
eliberare spiritual , sau Iluminarea. Pu i în fa cu nem rginirea, suntem capabili s
experiment m ceea ce am fost înainte s ne n tem i cine vom fi dup ce murim.
amanul al turi de care am studiat nutrea credin a c poate da de urma esen ei sale de
lumin - ceea ce noi numim suflet - prin intermediul timpului, în acela i fel în care poate
urm ri o c prioar prin p dure. El sus inea c a urm rit firele luminoase ale fiin ei sale,
pân la Big Bang, la începutul timpurilor, dar i în viitor, aflând ce avea s devin - i înc
mai departe, pân la momentul în care universul nostru se va întoarce din nou la acea
singularitate din care a fost creat.
Experien a nem rginirii nu trebuie confundat cu eternitatea. Eternitatea semnific un
num r nesfâr it de zile. Eternitatea este legat de timp, de îmb trânire i de moarte.
Nem rginirea este anterioar timpului însu i, existând de dinainte de na terea acestuia. i,
de vreme ce nu s-a n scut niciodat , nem rginirea nu poate muri.
Sinele nostru infinit este anterior vie ii i mor ii i nu intr niciodat în curentul timpului
însu i. Nu s-a n scut odat cu trupul nostru i nici nu va muri, atunci când trupul nostru se
va dezintegra, în nem rginire, ie i din cursul timpului linear i treci în sacru. Pentru c nu
te mai identifici, în exclusivitate, nici cu timpul i nici cu o form fizic ce îmb trâne te i
piere, moartea nu te mai amenin .
Aceast stare de eliberare st la baza multora dintre tradi iile mistice ale lumii. amanii au
descoperit metodele practice pentru a atinge acest scop. Mentorul meu a în eles c esen a sa
de lumin este etern. Noi vrem i chiar înclin m s credem acest lucru, dar, cu toate
18. 18
acestea, pu ini dintre noi au certitudinea faptului în sine. A citi despre asta într-o carte, nu
este relevant. Antonio mi-a explicat odat c , pentru aman, exist o diferen între a ob ine
informa ii i a de ine cunoa terea adev rat . Informa ia este când în elegi c apa este com-
pus din doi atomi de hidrogen i un atom de oxigen, H20.
Cunoa terea este în elegerea în profunzime a naturii apei, astfel încât s po i aduce ploaia.
De-a lungul anilor, Don Antonio i cu mine am dezvoltat i am rafinat Procesul de
Iluminare, care se bazeaz pe o practic de vindecare ce a fost aproape distrus de
conchistadori i de Biseric . Procesul de Iluminare ne permite s experiment m
nem rginirea i s ne reînnoim de la sursa care anim i furnizeaz informa ie c tre tot ceea
ce înseamn via . Desigur, dac te love ti la picior, nu e nevoie s ai experien a unei
epifanii. Pur i simplu, pui un bandaj peste ran . Dar, dac sistemul t u imun nu r spunde
sau dac o persoan iubit sufer de o boal grav , poate c este timpul s prive ti dincolo
de ce e concret, dincolo de finit, c tre o practic de vindecare bazat pe experien a
nem rginirii.
Capitolul 2
Vindec torii întru Lumin
în timpul prânzului, Profesorul Lancho ne-a spus povestea însemnelor uria e de pe platoul
din de ert. Ca arheolog ef al regiunii Nazca, este cel mai puternic om din zon . El aprob
fiecare s p tur arheologic i are în subordine un echipaj de poli ie, care are grij ca
antierele arheologice s nu fie pr date. îl cunosc de ani buni. Atunci când aresteaz ho i,
le confisc i prada, care ajunge într-un muzeu regional. Jefuitorii de morminte ajung la
închisoare. Unele dintre piesele pe care le sco ia iveal din p mânt au o vechime de mii de
ani. Atunci când d peste artefacte care crede c îmi vor pl cea, le p streaz pentru mine.
A a merg lucrurile în America Latin . El nu reprezint legea. El este legea. i suntem
prieteni. Ast zi, mi-a dat un cadou, într-o cutie de pantofi. „Nici m car muzeele nu au a a
ceva", mi-a spus el. Când am deschis cutia, am g sit bra ul unei mumii. încheietura mâinii
era tatuat cu însemnele unei înalte preotese amane. Lancho îmi mai d duse artefacte
interesante i în trecut, dar acesta le-a întrecut pe toate. Antonio a fost nemul umit de
profanarea mormântului amanic. în aceast sear , vom organiza o ceremonie lâng
desenul uria al unei p s ri colibri. Voi aduce bra ul cu mine i îl voi îngropa, întor-
cându-l în p mânt, acolo unde trebuie s se afle, de fapt.
Am încheiat ceremonia, la miezul nop ii. Merseser m pe jos pân la însemnele gigantice de
pe platou, pentru a primi energia p s rii colibri, care întruchipeaz calit ile pe care
trebuie s le aib amanii, în c l toria lor epic . Am pus bra ul mumificat în cap tul
altarului, pe o pânz esut simplu, unde se aflau i pietrele medicinale ale lui Antonio.
Când am privit mâna pe întuneric, degetele acesteia au p rut s se mi te, chemându-ne.
Antonio i-a închis ochii i a început s cânte, scuturându- i zorn itoarea. S-a întors spre
19. 19
mine. Ochii s i c prui, prieteno i, erau transfigura i i mi s-ap rut c privesc în ochii unui
uliu. „Ea sufer ", a spus el, cu o voce ferm . „Se chinuie pentru oamenii ei, care au fost
masacra i de spanioli în acest loc, cu mul i ani în urm . Trebuie s o ajut m." A pornit din
nou ceremonia i a început s fluiere i s cânte, pentru a chema spiritele acestora.
Lui Antonio nu-i venea s - i cread ochilor. Un ir de entit i a ap rut în fa a noastr -
vreo dou zeci de spirite aliniate în de ert, în fa a altarului. Antonio i-a îndrumat,
spunându-i fiec ruia c este timpul s se odihneasc , s se întoarc în casa din Lumea
Spiritului. A chemat un neam de vraci, b rba i i femei - spirite de Lumin - care s îi
asiste i, unul câte unul, oamenii au fost elibera i din durerea lor. „ Ea nu- i poate g si
pacea, pân când nu tie c oamenii ei au fost jeli i i vindeca i", a spus el. Am putut sim i
durerea fiec rui spirit care s-a apropiat: un copil care i-a pierdut p rin ii, o tân r
femeie care i-a pierdut iubitul, un b rbat care i-a pierdut c minul.
Lucrurile au decurs astfel, întreaga noapte. în zori, dup ce ultimul spirit a fost vindecat,
Antonio mi-a spus s îngrop bra ul. „Acum ea î i poate g si pacea", a spus el. „Lat de ce
arheologul i-a dat ie aceast mân . Ea a aranjat totul, din lumea de dincolo. tia c vom
veni aici i îi vom ajuta pe oameni s se vindece".
Ciudate sunt c ile spiritului...
Am fost primul antropolog nord-american care a stabilit un contact îndelungat cu poporul
Q'ero, ultimii inca i, care tr iesc pe vârfurile izolate ale Anzilor. Ace tia înc vorbesc
limba pur Q'echua i, în ultimele cinci sute de ani, au avut pu ine contacte cu Biserica ori
cu Statul. Practicile lor amanice au r mas intacte înc din vremea cuceririi, nediluate de
predicile misionarilor. B tina ii Q'ero sunt p str torii legendari ai profe iilor inca e. Vracii
lor, printre care i mentorul meu, Don Antonio, cred c tradi ia lor spiritual î i are originea
cu o sut de mii de ani în urm . Ei î i amintesc istorisiri, transmise de la bu-
nic la fiic , despre vremurile de dinaintea apari iei oamenilor. în elepciunea spiritual a
str bunilor includeau lec ii despre via , c l toria de dincolo de moarte, în nem rginire,
precum i tehnicile pentru vindecare, prin intermediul Câmpului Energetic de Lumin .
Distrugerea lumii indienilor de c tre primii coloni ti a reprezentat tergerea tradi iilor
spirituale ale grupurilor de b tina i. Practicile de vindecare ce au supravie uit genocidului
asupra indienilor au fost p zite cu stricte e. Este de în eles c amanii amerindieni au deve-
nit re inu i în a le împ rt i albilor cunoa terea lor. Conchistadorii spanioli i misionarii
care i-au acompaniat au distrus colile de vindecare din Cusco. Templele au fost demolate
i în locurile respective au fost construite biserici, folosindu-se pietrele provenite de la
temple. Tradi iile inca e de vindecare nu au mai fost men inute de c tre un ordin de preo i
amani, care au fost persecuta i asiduu de Inchizi ie. Practicile inca e spirituale i de
vindecare au fost transmise pe cale oral . Atunci când Biserica Catolic a interzis
ritualurile i ceremoniile p gâne, tehnicile spirituale au devenit asemenea unei tapiserii b -
tute de vânturile timpului. Tot ce a r mas dup cinci sute de ani au fost fragmente p zite cu
str nicie de amanii vindec tori r ma i.
Ne gândim la Inchizi ie, ca la ceva de domeniul trecutului. Consider m c aceast
organiza ie brutal a disp rut odat cu Iluminismul - iar acest lucru este, în mare parte,
adev rat. Inchizi ia i-a închis „birourile" cu mult vreme în urm , cu excep ia unei singure
ri, Peru, t râmul inca ilor. Pân în ziua de ast zi, ultimul sediu r mas înc mai opereaz
sub direc ia Dominicanilor, ordinul catolic ce a condamnat-o la moarte pe Ioana d'Arc. Este
cunoscut sub numele de Oficiul pentru Stârpirea Idolatriei. El rezist în Anzi, deoarece
acesta este singurul t râm al continentelor Americane, în care practicile amanice înc mai
exist la scar larg . Ast zi, Peru este o ar catolic , având dou zeci i patru de milioane
de locuitori. Peste dou zeci de milioane dintre ei sunt Indio, care au fost converti i la
catolicism i care, totu i, continu s caute vindecarea la amani i îl venereaz pe Inti, zeul
Soarelui - la fel cum o f ceau în urm cu cinci sute de ani.
20. 20
Faptul c Inchizi ia i-a p strat un sediu activ în Peru a fost destul ca s -mi stârneasc
aten ia asupra descenden ilor celor care au construit Machu Picchu, Ideea c ace ti vraci înc
mai discut cu râurile i copacii i poart conversa ii cu Dumnezeu, i-a f cut i mai atr g tori.
Posibilitatea ca amanii s de in cheile practicilor antice pentru vindecarea min ii i a trupului i-a
f cut de-a dreptul irezistibili. Astfel a început o c l torie nesfâr it , care m-a purtat prin gr dinile
primitive ale junglei Amazonului, pân pe cele mai înalte culmi ale An-zilor. Acolo am descoperit o
practic spiritual str veche, potrivit c reia fiecare dintre noi este capabil s experimenteze
nem rginirea - iar aceast experien ne întrege te; P mântul nu ne apar ine, ci noi apar inem
P mântului; înc putem vorbi cu Dumnezeu i putem auzi vocea Sa, în întreaga Crea ie.
C l uzit de Don Antonio, m-am întors la r d cinile civiliza iei inca e, pentru a strânge vestigiile
medicinii energetice, vechi de cinci mii de ani, care vindec prin intermediul Spiritului i al
Luminii. R spândi i printre r m i ele imperiului, se mai aflau ni te în elep i care cuno teau vechile
c i. Don Antonio i cu mine am c l torit prin nenum rate sate i c tune, întâlnindu-ne cu zeci de
vraci, b rba i i femei. Am studiat esen a ritualurilor lor, Din lipsa informa iilor scrise, fiecare sat a
ad ugat propria savoare i propriul stil practicilor care supravie uiser . Am c l torit în Amazon i,
vreme de mai bine de zece ani, m-am preg tit al turi de vracii din jungl . Am c l torit pe coasta
peruan , de la Nazga - situl arheologic unde se afl giganticele simboluri, reprezentând animale i
forme geometrice - pân în legendarele lagunele Shimbe din nord, c minul unora dintre cei mai
renumi i vr jitori ai rii. Lâng Lacul Titicaca - Marea din Vârful Lumii - am adunat pove tile i
practicile de vindecare ale oamenilor din care, spune legenda, s-au n scut inca ii. Atunci când
mentorul meu a devenit prea b trân pentru a mai c l tori, am continuat cercet rile de unul singur,
Antonio i cu mine am ref cut multiplele i e ale tradi iilor inca e de vindecare. El le-a comparat cu
re eserea unei tapiserii vechi, uzate de timp i de cuceririle europenilor. Aceasta era tapiseria pe
care conchistadorii î i imaginaser c o distruseser i o r spândiser în cele patru col uri ale
destr matului imperiu inca . Dup mai bine de dou zeci i cinci de ani de cercetare, nu a mai
trebuit decât s înno-d m aceste fire la ghergheful cunoa terii amanilor de ast zi i s re
esem p r ile care fuseser tocite de timp. Ceea ce a rezultat a fost un set de tehnici sacre,
care transform corpul, vindec sufletul i pot schimba felul în care tr im i murim. Ei spun
c suntem înconjura i de un Câmp Energetic de Lumin , a c rui surs este localizat în
nem rginire - o matrice care men ine s n tatea i vitalitatea corpului fizic. Printre în elep ii
al turi de care am lucrat au fost Dona Laura, o femeie vraci din vârful mun ilor i Don
Manuel Quispe, cel mai vârstnic vraci Q'ero. Fiecare dintre ace ti în elep i reprezenta una
dintre r d cinile inca ilor, ai c ror str mo i au venit de pe coast , din jungl i de pe
creasta mun ilor. De atunci încoace, mul i dintre ace ti mae tri au decedat, dar Don
Manuel, la vârsta de nou zeci de ani, a r mas profesorul meu i ast zi. Ca antropolog, cred
c este important ca sursele s fie verificabile i clare. Aceasta a fost obiec ia mea, în cazul
autorilor ale c ror lucr ri nu sunt credibile, de vreme ce nimeni nu se a teapt ca ei s fi
ajuns la surs . în urm toarele pagini, vreau s vi-i prezint pe vracii care mi-au ghidat
preg tirea. Fiecare dintre ace ti oameni este un aman împlinit prin for ele proprii. Munca
lor a devenit legendar . Ei au fost profesorii mei.
DON ANTONIO MORALES
Antonio a f cut parte din corpul profesoral al Universit ii din Cusco. C utam un translator
care s m ajute în cercet rile mele, cineva care s vorbeasc fluent Q'echua, limba
inca ilor i care s în eleag i s -mi traduc nuan ele subtile folosite de amani. Profesorul
Mo-rales s-a potrivit perfect nevoilor mele. Acest b rbat slab, firav, purta costume la mâna
a doua, fabricate în anii '40 i avea o hus din plastic pentru stilou, în buzunarul de la piept
al c m ii. Nu vorbea doar fluent în Q'echua, ci era capabil s descifreze poezia i filozofia
b tina ilor. Numai c antipatiza profund antropologii, pe care îi considera conchistadori
moderni, veni i s jefuiasc darurile poporului s u. La început nu am avut habar de ce a
acceptat s lucreze cu mine. A refuzat s primeasc vreun ban pentru serviciile de
21. 21
traducere, acceptând doar cazare i mas , atunci când c l toream. Dup mai mul i ani, am
în eles. Eu urma s fiu translatorul s u. M-a considerat un pod, prin intermediul c ruia
putea aduce înv turile amanilor în lumea vestic . De abia când s-a întâmplat incidentul
cu misionara, am descoperit c Don Antonio ducea o via dubl : profesor universitar
pentru civiliyados, aman-vindec tor pentru indieni. Mânuia o zorn itoare i o pan , cu
aceea i dexteritate cu care folosea stiloul. Profesor respectat, aman temut - i, în acela i
timp, iubit - a fost vindec torul pe care l-am c utat, iar el a fost cel care m-a g sit. Antonio
a r mas orfan la o vârst foarte fraged i a fost crescut de c lug ri e. în copil rie, f cea
curat în bisericile din Cusco, pe timpul zilei, iar nop ile i le petrecea înv ând s citeasc i
s scrie. în timpul iernii, perioad secetoas în Anzi, el pleca în satul Paucartambo, unde î i
continua studiile asupra metodelor de vindecare.
Exist numeroase c i prin care un aman este chemat pe drumul s u. Cea mai direct , dar i
cumplit , o reprezint moartea. Antonio a fost lovit de fulger, la vârsta de doisprezece ani.
i-a pierdut o parte din pavilionul urechii stângi i a r mas cu o cicatrice care îi traverseaz
pieptul, întinzându-se la de um rul stâng, pân la coapsa dreapt . Vreme de aproape doi ani
nu a vorbit, iar c lug ri ele au fost convinse c a r mas debil mintal. Cu toate acestea, pân
la vârsta de cincisprezece ani a citit to i clasicii vestici i a devenit un bun vorbitor de latin
i spaniol . Fulgerul a schimbat felul în care se efectuau conexiunile în creier i a trezit
capacit ile latente, care i-au permis s se al ture amerindienilor i indienilor cu studii
universitare. Sunt convins c fulgerul i-a acordat creierul, 1-a f cut s semene cu un
automobil performant, care func ioneaz doar pe baz de carburant cu cifr octanic mare.
Aceasta înseamn c nu putea tolera alcool i se cher-chelea dup doar o jum tate de bere.
Limba i se dezlega i începea s îmi povesteasc despre tinere ea lui. în asemenea
momente, îmi r spundea la toate întreb rile. Singura problem era c , dup ce î i termina
berea se oprea cu totul din vorbit i adormea.
Antonio este cea mai neobi nuit persoan pe care am cunos-cut-o vreodat . Nu îl v zusem
vreme de mai mul i ani, când m-am întors în Cusco împreun cu un grup de studen i de-ai
mei. Auzise c m aflu în ora i pornise din satul s u, la ora trei diminea a, pentru a veni
s m vad . Chiar i la vârsta de aptezeci de ani, refuza s ia autobuzul i avea puterea i
agilitatea unei pisici. A ajuns la hanul rustic
în care locuiam, pu in dup ora ase diminea a. A intrat în camer f r s bata, încercând s m
surprind . Am privit dinspre cabina de du i l-am v zut s rind prin aer, ca o pisic , i aterizând
peste colegul meu de camer , Hans, prieten i maestru în artele mar iale, care înc dormea. Am
închis ochii, gândindu-m cu groaz ce se va întâmpla cu b trânul meu maestru. Când i-am deschis,
i-am v zut pe amândoi stând pe pat, dând mâna i râzând ca ni te vechi prieteni.
Antonio avea nivelul al aptelea, kurak akuyek, cel mai înalt grad pe care îl poate ob ine un aman.*
M luase drept discipol i, cu toate acestea, m considera egalul s u, în ceea ce prive te cunoa terea
ce apar inea lumii occidentale. Era convins c amanismul nu mai apar inea strict indienilor i c
vestul avea nevoie de aceste înv turi sacre, pentru a n scoci o nou filozofie i ecologie pentru
secolul al XXI-lea. Spera c eu voi dovedi c are dreptate.
"Primul nivel al amanismului andin este ayni karpay, în care discipolul stabile te o rela ie potrivit
cu natura i nu este considerat înc aman. Cel de-al doilea nivel este pampamesayok. Pampa se
refer la zona de câmpie. Mesa este altarul amanilor, iar yok înseamn putere. La acest nivel, dis-
cipolul devine un purt tor al mesa. i-a adunat deja obiectele care îi servesc în procesul de
vindecare, iar datoria sa este s serveasc P mântul. Cel de-al treilea nivel este altomesayok, sau
marele purt tor al mesa. Responsabilitatea altomesayok este fa de apus, mun ii sacri, i fa de
înv turile despre vindecare. Exist trei grade în cadrul acestui nivel i, pe m sur ce puterea i
în elepciunea cresc, cel de acest nivel intr sub protec ia mun ilor mai înal i. Cel de-al patrulea nivel
este kurak akuyek. Cuvântul kurak înseamn „mai în elept", iar akuyek înseamn „a mesteca" sau „a
mastica". Asemenea unei mame care mestec mâncarea, înainte de a o da bebelu ului s u, la acest
nivel, amanul „mestec " cuno tin ele, astfel încât ceilal i s le poat „digera". Poate dura o via
întreag s ajungi la acest nivel, unde trebuie s î i îndepline ti datoria fa de stele. Pu ini amani
22. 22
ajung aici. Nivelele de deasupra acestuia sunt cunoscute drept Inka Mailku sau b trânul zilelor;
Sapha lnka, sau cel a c rui str lucire se revars în afar ; i Taitanchis Ranti, adic cel care
str luce te, având Lumina lui Dumnezeu în el. Fiecare dintre aceste nivele este mai rafinat decât
cele de dedesubt i este recunoscut dup puterile pe care amanul le dobânde te. N. A.
DON MANUEL QUISPE
Don Manuel Quispe are nou zeci de ani i este cel mai b trân vraci inca . Am citit pentru prima
oar despre Don Manuel, într-un num r special al National Geographic despre Peru, din 1962, în
care era descris, la vârsta de cincizeci i doi de ani, drept cel mai vârstnic dintre amanii Q'ero i
singurul care î i amintea cum se num r cu quipu, inelul cu sfori colorate înnodate, cu ajutorul
c ruia se calcula în imperiul inca . Pân s -1 cunosc eu, în 1989, nu putea folosi quipu, decât pentru
a spune pove ti. Uitase sistemul de calcul matematic al inca ilor, în mintea lui nu mai r m seser
decât legendele.
Don Manuel s-a n scut în comunitatea Q'ero, ca fiu al unui fermier. La vârsta de cincisprezece ani,
s-a îmboln vit foarte r u. Tat l s u 1-a dus la vracii din satul s u i niciunul nu a reu it s -1 vindece
-nici m car doctorii de la dispensarul din Cusco. Pe când î i aducea fiul sl bit, înapoi în Q'ero, s-a
oprit la sanctuarul Huanca, un loc sfânt, în care puterile naturii se unesc. Sanctuarul de la Huanca
era idolatrizat în asemenea m sur de c tre inca i, încât preo ii catolici au construit o biseric
deasupra lui, pentru a-i converti pe indieni. A avut loc un miracol, iar Don Manuel a început s
m nânce i s - i recapete puterile. Huanca este localizat la jum tatea versantului sudic al Muntelui
Pachatusan, al c rui nume înseamn „axa lumii". Spiritele muntelui l-au instruit pe Manuel s
c l toreasc pân la un alt apu, sau munte sacru, numit Ururu, chiar dincolo de vale. Tân rul
Manuel i-a petrecut primele luni într-o pe ter , asemenea unui pustnic, bând apa care se filtra prin
pere i i f când plimb ri lungi în mun i, de unul singur. Aici a început pentru prima oar s -i
vorbeasc lui apu. Muntele însu i a devenit înv torul s u. Fusese foarte aproape de moarte,
experimentase continuitatea vie ii de dincolo i venise înapoi. La întoarcerea în Q'ero, i-a finalizat
ucenicia, înv ând ritualurile trecerii, sub îndrumarea unuia dintre amanii legendari ai neamului.
Când l-am cunoscut, î i pierduse deja to i din ii din fa . îl cuno tea pe mentorul meu, Antonio, i a
acceptat s m înve e. Tot ce voia de la mine era un rând nou de din i. încercarea a fost mai compli-
cat decât îmi imaginasem. Dentistul a fost nevoit s -i extrag din ii r ma i, unul câte unul, iar
durerea persista vreme de câteva zile dup
interven ie. De dou ori a fost pe punctu' de a muri din pricina anestezicului. Manuel m-a
considerat responsabil pentru fiecare extrac ie dureroas . în cele din urm , i-a ob inut noua
dantur , s-a privit în oglind i a zâmbit. în s pt mâna care a urmat, a început s m înve e
tot ce tia. Am mers împreun pe Muntele Ausangate i acolo mi-a dat hatun karpay, sau
marea transmisie. Apoi mi-a spus s sar în Otoron-go Warmi Cocha, laguna jaguarului
femel . L-am privit neîncrez tor.
„Ce s fac?"
„S sari în lagun ", mi-a r spuns el. Asta este pentru toat durerea pe care am îndurat-o,
când mi s-au extras din ii.
Ne aflam la o altitudine de patru mii trei sute de metri, era în miezul iernii i ningea.
Termometrul din rucsacul meu ar ta minus zece grade. Apa lagunei provenea dintr-un
ghe ar albastru, aflat în mijlocul iazului. Având în vedere temperatura i altitudinea, eram
convins c aveam s fac infarct.
„Nu-i vina mea c dentistul nu i-a dat destul anestezic, am spus, încercând s -1 conving s
g seasc alt test pentru mine.
„Eu aproape am murit la poalele muntelui, înainte ca apu s -mi dea via a înapoi", a spus el,
un zâmbet sub ire dezvelindu-i str lucitorii din i noi. „Eu î i dau karpay. S vedem dac
apu î i d via a."
Dup aceea, Don Manuel rai-a explicat ini ierea amanului andin. Exist apte nivele sau ritualuri
majore ale ini ierii. Vindec torul are nevoie doar de primele dou nivele. Maestrul aman are
nevoie de patru. Foarte pu ini oameni reu eau s dep easc toate nivelele. Don Manuel, Dona
Laura i Don Antonio erau singurii dintre amanii r ma i, care atinseser toate cele apte nivele ale
ini ierii.
23. 23
Atunci când se afl la primul nivel, vraciul prime te cele apte arhetipuri sau principii dup care
este organizat universul, care întruchipeaz spiritul arpelui, al jaguarului, al p s rii colibri i al
condorului, în cele patru chakre inferioare. în chakrele superioare, discipolul prime te trei fiin e
luminoase, principiile organizatoare ale lumilor de jos, din mijloc i de sus. Ei ob in, de asemenea,
„benzile puterii", o protec ie pentru vindec tor, astfel încât s nu ia nici un fel de energie toxic de
la clien ii s i. Urmeaz un ritual, hawak, ce deschide ochii spre felul amanic de a vedea. Am
transformat acest ritual într-o tehnic pentru a trezi cea de-a Doua Aten ie (a se vedea Capitolul 5),
care îi permite individului s perceap latura luminoas a vie ii.
Cel de-al doilea nivel andin este pampamesayok. în timpul acestui ritual, amanul prime te un neam
de vraci, b rba i i femei, dedica i servirii P mântului i tuturor creaturilor sale sim itoare. Dup
acest ritual al trecerii, vindec torul nu lucreaz niciodat singur. Este sprijinit de o comunitate a
spiritelor de lumin , care îl asist în vindecare. Aceste spirite de lumin transcend cultura i timpul.
Ritualul te conecteaz la descenden a vindec torilor întru Lumin , care te recunosc i r spund
chem rii tale.
„Nu a fost, de fapt, nevoie s sari în lagun ", mi-a spus Don Manuel, în timp ce eu st team
tremurând, încercând s -mi pun hainele. „Testam doar cât e ti de hot rât." în noaptea aceea, în timp
ce Don Emanuel dormea, am intrat în cortul s u i i-am ascuns placa dentar . A avut nevoie de
dou zile ca s o g seasc .
Vreme de aproape apte ani, pân când a devenit prea b trân pentru a c l tori, Don Manuel i cu
mine au predat c ile kurak aku-yek, studen ilor mei din America de Nord. Punctul culminant al
c l toriilor noastre a fost atunci când am efectuat o ceremonie pentru vindecarea P mântului, la
altarul principal al Catedralei Sf. Ioan Divinul,
din New York, cea mai mare catedral gotic din lume. Sute de oameni au participat. Don
Manuel a zâmbii tot timpul. Nu i-a imaginat niciodat c va oficia o ceremonie la un altar
cre tin.
DONA LAURA
Dona Laura a fost partenera lui Antonio într-ale medicinei. Au înv at în mun i, de la
aceia i profesori. El s-a mutat în ora . Ea a înaintat mai mult în mun i i a locuit deasupra
z pezilor de lâng Muntele Ausangate, muntele inca sfânt. Era o cotoroan aprig , unul
dintre cei mai însp imânt tori oameni pe care i-am cunoscut vreodat . Putea privi de-a
dreptul prin tine, iar, la lumina lumân rii, tr s turile ei p reau s se schimbe, nasul îi
devenea coroiat ca un cioc, iar ochii p reau de vultur. Nu a fost de acord ca Antonio s m
înve e i 1-a mustrat, spunându-i c acestea sunt c ile de cunoa tere ale indienilor. De abia
dup ce mi-am încheiat ritualurile trecerii, dup ce am devenit eu însumi un kurak akuyek,
a încetat s m mai numeasc „b iete" i am devenit prieteni.
Nu i-am luat niciodat dispre ul ca pe o chestiune personal . Era fioroas cu proprii
studen i, îi b tea cu b ul, atunci când comiteau gre eli proste ti. A ob ine un zâmbet de la
ea, oricât de efemer ar fi el, însemna mai mult decât orice laud primit de la ceilal i profe-
sori. Era efa societ ilor de medicin , având acela i statut i acela i rang cu Don Antonio.
i î i putea schimba forma. Dac majoritatea amanilor puteau c l tori sub forma spiritului
unui vultur sau al unui jaguar, în vis, Laura putea s fac acest lucru în stare de trezie, ziua,
în amiaza mare. î i putea uni spiritul cu al unui condor i putea determina pas rea s zboare
acolo unde voia ea, s coboare în pr p stii sau s se ridice la mul i kilometri deasupra
P mântului, contemplând peisajul. Odat , la poalele Muntelui Ausangate, a fost provocat
de unul dintre studen ii ei, un indian scund i îndesat, pe nume Mariano, care avea mult
umor i c ruia îi pl cea s strâng plante medicinale, numai c orice altceva îi ie ea pe dos.
„De unde tii c e ti în trupul condorului i c nu î i imaginezi doar?", a întrebat el. Eu m
aflam la vreo trei metri distan , în tab ra noastr , împreun cu Don Antonio. Am sim it
brusc înc rc tura electric din aer i am v zut un zâmbet pe buzele lui
24. 24
Apoi mi-a explicat c trebuia s ating cu buzele ghea a de pe fundul iazului. Chiar dac
ghe arul albastru se afla la doar doi metri sub ap , m îndoiam c îmi voi putea ine
respira ia îndeajuns ca s ajung la fund.
„Nu sta în ap mult timp", a spus el.
Sunt prea b trân pentru a a ceva, am gândit eu. Dar ceva din interiorul meu preluase
controlul i m-am trezit dezbr cându-m : geac de munte, pantaloni de lân , lenjerie de
corp groas . Frigul îmi p trundea pân în oase. M-am urcat pe un bolovan deasupra apei
înghe ate, strângându-mi bra ele la piept. Pielea mi se f cuse ca de g in . Nu m ajuta
deloc s m gândesc la ce urma. Am s rit în iaz i am sim it c mi se taie respira ia din
cauza apei înghe ate. Am reu it s înot pân în centru, dar nu mi-am putut ine respira ia
destul de mult timp, încât s m deplasez pe sub ap . Apoi m-am scufundat, ca într-un vis,
i am s rutat ghe arul.
Antonio. Noi tiam c nu este cazul s o provoc m pe b trân . Am a teptat cu to ii r spunsul ei.
„Exist vreo diferen între realitate i imagina ie?", a r spuns ea, pe un ton blând. Ne-am uitat
dezam gi i unii la al ii.
Se apropia amurgul i vreo ase dintre noi plecasem s culegem vreascuri i masto, baleg uscat de
lam , care e folosit drept combustibil aici, în mun i. O jum tate de or mai târziu, ne întorseser m
cu to ii în tab r , mai pu in Mariano. Majoritatea studen ilor Laurei erau femei. Acestea le d duser
celor doi ucenici b rba i nume femeie ti, pe care le foloseau atunci când ei nu se aflau prin preajm .
„Unde este Maria?", au întrebat ele, în joac . „Poate c s-a r t cit".
îmi d deam seama c Antonio era îngrijorat. Era iarn i ne aflam pe cel de-al doilea munte ca
în l ime din America de Sud. într-o jum tate de or , temperatura avea s scad sub zero grade. Ne-a
îndemnat, pe mine i pe un alt b rbat, s plec m în c utarea lui. Pe când porneam, l-am observat pe
Mariano venind, cl tinându-se, înspre tab r . Avea fa a plin de sânge i de abia mai putea sta în
picioare. Am adus o trus de prim ajutor, pe care o ineam la fundul rucsacului, pentru situa ii ca
aceasta. Mentorului meu nu îi pl cea s foloseasc medicamente occidentale, dar plantele nu
cre teau la altitudinea aceea. Ne aflam atât de sus, încât nu se z rea nici un fel de vegeta ie. Eram
înconjura i de un peisaj sterp i înghe at, punctat ici-colo de stânci. L-am adus pe Mariano în cortul
nostru i am v zut c partea din spate a jachetei sale fusese t iat . C ptu eala alb se înro ise de la
sânge. Avea trei r ni adânci pe spinare, provocate parc de ghearele unui animal. L-am întrebat pe
Mariano ce s-a întâmplat, dar el nu a f cut decât s scuture din cap, spunându-ne c alunecase i î i
t iase fa a în ghea . Mai târziu, în noaptea aceea, l-am auzit cerându-i iertare Donei Laura. Se
p rea c un condor uria coborâse din cer i încercase s -l duc departe. Se tie c aceste p s ri sunt
în stare s r peasc oi mature, zburând sute de metri cu ele în gheare, apoi l sându-le s cad pe
stânci.
De-a lungul anilor, Dona Laura i cu mine am devenit prieteni, într-o zi, mi-a spus c secretul
schimb rii formei este s î i dai seama c nu e ti cu nimic diferit fa de tot ceea ce exist în univers
vindec torilor întru Lumin - nici mai bun, nici mai r u. Atunci când în elegi
pân în adâncul celulelor tale c e ti exact la f?l ca restul, c nu e ti mai important decât o insect i
nici mai pu in important decât Soarele, te po i transforma în orice dore ti, po i lua forma unui
condor sau a unui copac. Po i chiar s devii invizibil pentru ceilal i. Mi-a explicat c amanul
trebuie s st pâneasc arta de a deveni invizibil, pentru a nu atrage aten ia asupra sa. Antonio
st pânea aceast art . Era invizibil pentru Biserica Catolic . Nimeni nu tia cine este, a a c era
liber s schimbe lumea. „Po i ob ine orice dore ti", mi-a spus ea odat , „atâta vreme cât e ti dispus
s -i la i pe ceilal i s - i asume meritele pentru asta."
DON EDUARDO
Eduardo Calderon era pescar. Locuia în regiunea coastei de nord, lâng lagunele Shimbe, i avea
darul de a vedea esen a de lumin a vie ii. Eduardo se tr gea din indienii Moche, m rea a
civiliza ie, atât de prosper în urm cu un mileniu. i-a dezvoltat capacit ile, prin mul i ani de
practic . Putea s te priveasc i s descrie întreaga poveste a vie ii tale - atât cea de la suprafa , pe
care o afi ai, cât i cea intim , plin de secrete, a a cum avem cu to ii. Reputa ia de clarv z tor i
vindec tor a lui Don Eduardo s-a r spândit în întregul Peru. Chiar i membrii Senatului veneau s -1
vad .
25. 25
în mai multe ocazii, Antonio men ionase c trebuia s c l toresc pentru a lucra împreun cu Don
Eduardo. amanii de pe coast erau renumi i pentru capacitatea lor de a vedea lumea Spiritului.
Aceasta era o art care, în Anzi, se pierduse. Majoritatea se bazau, cu destul de pu in îndemânare,
pe citirea frunzelor de coca. Eu nu am r spuns cu foarte mult entuziasm la sugestia lui Antonio.
Eram foarte ocupat, întrucât m preg team cu el i deja petreceam mult timp în Amazon, înv ând
Ritualurile Mor ii i c l toria dincolo de moarte. Apoi, Antonio a disp rut.
M întorsesem în Peru, pentru a petrece trei luni de c l torii prin mun i, al turi de el. î i luase un
concediu pl tit de la universitate i nimeni nu tia unde plecase, ori când avea s se întoarc . Era
sezonul ploilor în Amazon, ceea ce f cea imposibil o c l torie acolo. Mi-am împachetat bagajele
în sil i am mers s -1 vizitez pe Don Eduardo, cu care mai lucrasem cu ceva ani înainte. în ziua în
care am ajuns, el avea în program oficierea unei ceremonii de vindecare. Erau în jur de dou zeci i
cinci-treizeci de oameni, bolnavii i familiile acestora, aduna i într-un cerc, noaptea, pe plaj .
Eduardo avea doi asisten i care îi st teau al turi, de o parte i de cealalt . Dup aproximativ o or ,
am sim it nevoia s fac pu in mi care, a a c am mers pe plaj . Când m-am întors la cerc, am
observat c unul dintre asisten ii lui Don Eduardo disp ruse. B rbatul se îmboln vise i st tea
întins, înf urat într-o p tur . Eduardo mi-a f cut semn s vin lâng el, ca s -1 înlocuiesc pe
asistent.
De îndat ce m-am a ezat lâng Don Eduardo, am sim it c am intrat într-o alt lume, mai lucid i
mai clar . Era ca i cum cineva ar fi aprins lumina i acum puteam vedea. Formele luminoase pe
care le v zusem în Anzi, împreun cu Don Antonio, p leau în compara ie cu aceast experien .
Când m-am îndep rtat câ iva pa i, lumea s-a umplut din nou de negrul nop ii. Câmpul Energetic de
Lumin al lui Don Eduardo m f cea s v d limpede. Apoi s-a întors spre mine i mi-a spus c am
un dar, îns c trebuie s m antrenez, pentru a vedea cu precizie i claritate.
în noaptea aceea, am v zut pentru prima dat o entitate intrus . Acest spirit se cuib rise în Câmpul
Energetic de Lumin al unei femei. Entitatea parazit îi sugea for a vie ii. Femeia venise la
Eduardo, plângându-se c era deprimat , disperat . Vindec torul s-a ridicat, a luat o sabie i un
cristal de pe altarul s u i a început s extrag entitatea nedorit , care provocase îmboln virea
femeii.
„Va trebui s vindec m entitatea", a spus el, întorcându-se spre mine. „Este fratele ei, care a fost
ucis într-un accident de ma in , în urm cu mai multe luni. Nu tie c e mort i a venit la sora lui, ca
s caute ajutor." Apoi, a oficiat o ceremonie de vindecare pentru fratele decedat, ca s -1 ajute s se
trezeasc din co mar i s - i încheie c l toria c tre lumea Spiritului.
„Un preot ar fi f cut un exorcism i i-ar fi aruncat sufletul înapoi în întuneric", a spus Don Eduardo.
în noaptea aceea am deschis ochii c tre o lume pe care, anterior, refuzasem s o accept. Crezusem,
cu naivitate, c doar îngerii i fiin ele de Lumin populeaz lumea Spiritului. Ultimul lucru pe care
voisem s -1 descop r era c st rile fizice i emo ionale pot fi provocate de entit i spirituale
invazive. Nu voiam s am de-a face cu „elementele inferioare" ale lumii Spiritului, dar voiam s
înv s v d, iar Don Eduardo era maestru în aceast privin . Ceea ce am v zut m-a înv at c o
persoan nu devine neap rat sfânt , doar pentru c a murit. Exist la fel de mul i oameni tulbura i în
lumea cealalt , ca i în lumea fizic . Eduardo m-a înv at ritualurile trecerii, care trezesc abilitatea
individului de a vedea în lumea invizibil . Aceasta a fost piesa din puz-zle-ul pe care Antonio i cu
mine o c utasem atâta - kawak sau ritualurile „clarv z torului".
26. 26
Capitolul 3 Câmpul Energetic de Lumin
Am descoperit c po iunea San Pedro nu reu e te decât s -mi fac r u. Lichidul acesta
dezgust tor îmi aminte te de mucus i m înec, atunci când încerc s -l înghit. Trebuie s
fie o chestiune de obi nuin ... Am studiat con inutul i nu exist suficient ingredient activ
în po iune, pentru ca eu i oricare alt participant la ceremonie s avem viziuni. Sunt
convins c starea nou în care m aflu este creat de cântecele lui Don Eduardo. i apoi
mai este energia care - sus ine el - intr în spa iul ceremonial, atunci când cheam spiritul
arpelui, al jaguarului, al p s rii colibri i al condorului. Nu sunt convins c nu e vorba
doar despre o form subtil de hipnoz , c nu ne vr je te pe to i, iar clien ii lui se fac bine
pentru c î i doresc acest lucru i primesc permisiunea amanului. Sugestie posthipnotic .
Am v zut odat un b rbat care s-a dezbr cat pân la chilo i în fa a publicului, în urma
unei sugestii posthipnotice.
Ceea ce nu pot explica este faptul c v d energie. Se întâmpl doar atunci când stau lâng
Don Eduardo. Dac m îndep rtez câ iva pa i de el, nu mai simt nimic. Este ca i cum ar fi
înconjurat de un spa iu electric, în care aerul realmente zbârnâie. Atunci când m aflu în
acest spa iu, v d tot ceea ce vede i el.
Noaptea trecut , trata o tân r femeie. Aceasta st tea în fa a noastr , inându- i copilul,
iar Eduardo a început s cânte. Brusc, am v zut cinci sau ase tentacule, la fel cu cele ale
unei caracati e, ie ind din burta femeii. Unul dintre aceste bra e s-a întins i s-a conectat
cu burta unei forme l ptoase pe care am v zut-o al turi de
ea Eduardo a descris aceast entitate drept fostul ei so , care încerca sa preia custodia
fiicei femeii.
„Acest b rbat î i face r u" a spus Eduardo. „S-a unit cu tine, prin intermediul uterului
t u."
Cu toate c era un b rbat vânjos, amanul a s rit din spatele pietrelor sale medicinale, a
luat una dintre s biile din altar i a aterizat lâng femeie. Când a atins cu vârful s biei
abdomenul femeii, întregul ei câmp de Lumin s-a aprins. A fost cea mai ciudat viziune,
asemenea unei l mpi cu lav care fusese brusc pornit , iar sferele se învârteau în curen i
lumino i i întuneca i, curgând la câ iva centimetri de suprafa a pielii ei. Apoi, cu o
lovitur de sabie, el a t iat cordonul întunecat, care s-a retras imediat în abdomenul
entit ii. Chiar în m runtaiele sale.
Eduardo a început s extrag celelalte tentacule întunecate din burta femeii, absorbind cu
zgomot firele toxice cu gura sa. A f cut acest lucru timp de aproape un minut, apoi s-a
oprit în afara cercului. îl auzeam cum se for eaz s vomite.
Când am privit-o din nou pe femeie, toate fibrele întunecate disp ruser . Am putut vedea
cum cea de-a doua chakr se rotea alene i apoi aprins vitez , rearanjându-se într-o form
conic . Apoi, Don Eduardo s-a întors la altar i s-a pr bu it lâng mine, epuizat.
„Ai v zut, compadre?", m-a întrebat el.
Jurnale
Cu to ii posed m un Câmp Energetic de Lumin care ne înconjoar corpul fizic i ne
informeaz corpul, în acela i fel în care câmpurile energetice ale unui magnet organizeaz
pilitura de fier, pe o bucat de sticl . Câmpul Energetic de Lumin a existat de dinainte de
începutul timpurilor. A fost una cu Lumina nemanifestat a crea iei i va dura la infinit. El
27. 27
s l luie te în afara timpului, dar se manifest în cadrul timpului, creând noi corpuri fizice,
via dup via .
Imagina i-v c sunte i înv lui i într-o sfer multicolor , translucid , care vibreaz în
nuan e de albastru, verde, ro u purpuriu i galben, având raza de aproximativ un metru.
Chiar deasupra pielii, uvoaie de lumin aurie str lucesc i curg de-a lungul meridianelor,
prin punctele de acupunctura. între pielea voastr i membrana Câmpului Energetic de
Lumin se învârtesc curen i splendizi, care se unesc într-o vâltoare de Lumin . Acest rezervor de
for vital este o mare de energie a vie ii, indispensabil pentru s n tatea noastr , asemenea
oxigenului i nutrien ilor purta i de sânge. Sunt energiile Câmpului Energetic de Lumin , cel mai
pur i mai pre ios combustibil al vie ii. Atunci când rezervele vitale ale Câmpului Energetic de
Lumin sunt epuizate din cauza viru ilor, a factorilor de poluare a mediului sau a stresului, ne
îmboln vim. Ne putem asigura s n tatea i vitalitatea, dup cum putem i spori num rul anilor de
via activ i s n toas , prin realimentarea cu acest combustibil esen ial.
Misticii indieni i tibetani, care au atestat existen a Câmpului Energetic de Lumin în urm cu mii
de ani, l-au descris ca pe o aur sau un halou în jurul corpului fizic. La început, a p rut ciudat
g sirea aceluia i concept de câmp energetic uman, atât în jungl , cât i la amanii din continentele
americane. Dup ce am asimilat universalitatea câmpului energetic uman, am în eles c fiecare
cultur trebuie s îl fi descoperit. în Est, mandalele îl înf i eaz pe Buddha înv luit în benzi de foc
albastre i aurii. în Vest, Hristos i apostolii sunt picta i cu halouri luminoase care îi înconjoar . în
literatura mistic se spune c apostolul Toma emana aceea i str lucire ca i Hristos. Legendele
amerindienilor vorbesc despre persoane care str lucesc noaptea, ca i cum ar fi luminate de un foc
interior. Povestirile andine vorbesc despre conduc torul Pachacutek, considerat a fi Copilul
Soarelui, care str lucea ca lumina r s ritului.
Fiecare creatur de pe P mânt este compus din Lumin . Plantele absorb lumina direct de la soare
i o transform în via , iar animalele m nânc plante verzi, care se hr nesc cu Lumin , astfel c
Lumina reprezint baza vie ii. Suntem lega i prin Lumin , de materia vie. Fiecare element viu din
jurul nostru este constituit din Lumin , aranjat în diferite forme i vibra ii. Fizicienii care studiaz
particulele subatomice tiu c , atunci când analizezi materia în am nunt, descoperi c întregul
univers este constituit din vibra ie i Lumin .
Gre im dac ne imagin m c relat rile despre Lumina care îi înconjura pe Buddha sau pe Hristos
sunt doar mituri i legende. Dup cum nici nu putem pune aceast str lucire pe seama vreunei
ciudate
bioluminescen e produse de corp, ca un efect de licurici. Buddha ne-a ar tat calea spre
Iluminare. Ne-a înv at s ne folosim propriu Lumin , pentru a atinge eliberarea din
suferin . Se spune c o lumin orbitoare a ap rut deasupra lui Hristos, atunci când a fost
botezat în apa Iordanului. Atunci când credem c Hristos str lucea datorit Luminii
propriei Sale iubiri, dar credem c noi nu suntem în stare de acest lucru, îi neg m
înv turile. El a spus: „Ve i face lucruri mai m re e decât am f cut eu". în general,
consider m c aceste referin e despre Lumin sunt pure metafore. C ut m Iluminarea ca pe
o form de în elegere mai înalt . Investiga iile mele m-au convins c referin ele la Lumin ,
f cute de cei din antichitate, sunt fapte care pot fi verificate prin intermediul experien ei.
Apoi, atunci când în elegem propria natur luminoas , putem evita capcanele lumii
materiale i putem tr i experien a nem rginirii. îns , mai întâi, avem nevoie s în elegem
anatomia Câmpului Energetic de Lumin .
ANATOMIA SUFLETULUI
Câmpul Energetic de Lumin este o matrice invizibil , care îi transmite corpului informa ii.
Pe când m aflam în gimnaziu, eram uluit de frumoasele forme ovale pe care pilitura de fier
le lua pe o bucat de geam, cu ajutorul câmpului invizibil al unui magnet. Am observat c
dac mi c m magnetul sub sticl , pilitura de fier îl urma con tiincioas , asemenea unei
caravane de furnici metalice. Mutând pilitura cu degetul, am observat c , atunci când îmi
28. 28
luam mâna, firi oarele de fier se gr beau s se a eze în pozi iile ini iale. Era ca i cum ar fi
avut o minte a lor. Ce anume f cea ca pilitura de fier s se întoarc la modelul ini ial? Mul i
ani mai târziu, am în eles c medicina vestic , în efortul ei de a schimba corpul fizic, nu
reu ea decât s mute pilitura de fier pe suprafa a sticlei. Chirurgia i medica ia aduceau
adesea schimb ri violente i traumatizante în corp. Aceast abordare mi s-a p rut ocant de
crud i de invaziv , asemenea piliturii de fier r v ite de mâna mea - în locul mut rii ei cu
ajutorul magnetului, pe sub geam.
Acest experiment a devenit pentru mine o metafor a felului în care materia i con tiin a
sunt legate între ele printr-un câmp energetic invizibil. Am v zut cum, dup ce un chirurg
exciza o tumoare, cancerul revenea, dup câteva luni sau doar câteva s pt mâni. Dac masa fizic ,
tumoarea, este eliminat , Câmpul Energetic de Lumin con ine înc planul bolii. Este doar o
chestiune de timp pân la reapari ia bolii, care se gr be te s - i restabileasc pozi ia, potrivit
modelului existent. Atunci când ne vindec m prin intermediul Câmpului Energetic de Lumin ,
schimb m particulele de fier din corp, prin modificarea câmpurilor energetice care le organizeaz .
Dac vindec m Câmpul Energetic de Lumin , corpul fizic se va îns n to i la rândul s u.
Câmpul Energetic de Lumin are patru straturi, care pornesc dinspre corp, în afar . Acestea sunt:
1. Cauzal (Spiritul)
2. Psihic (sau eteric - Sufletul)
3. Mental-emo ional (mintea)
4. Fizic (trupul)
Fiecare strat p streaz un tip diferit de energie. Cel mai îndep rtat stocheaz energia care
alimenteaz corpul fizic. Stratul de dedesubt inmagazineaz energia care sus ine vitalitatea noastr
mental i emo ional . Sub acest strat se afl energii psihice rafinate, iar foarte aproape de piele se
afl cea mai subtil energie dintre toate, rezervele noastre de combustibil spiritual. Literatura
mistic nume te aceste straturi „corpuri subtile". în realitate, acestea nu sunt separate unul de altul,
în acela i fel în care culorile curcubeului nu sunt desp r ite, ci mai degrab se dizolv una într-alta.
Câmpul Energetic de Lumin con ine o arhiv complet a tuturor amintirilor noastre personale i
ancestrale, a traumelor din timpul vie ii prezente i chiar elemente dureroase din vie i anterioare.
Aceste înregistr ri sunt stocate cu toat culoarea i intensitatea emo iei. înregistr rile sunt asemenea
programelor de computer latente care, atunci când sunt activate, ne împing înspre comportamente,
rela ii, accidente i boli care imit situa ia negativ ini ial . Trecutul nostru se repet cu adev rat.
înregistr ri ale traumei psihice sunt stocate în stratul extern al Câmpului Energetic de Lumin .
înregistr rile emo ionale sunt stocate în cel de-al patrulea i cel mai profund strat. înregistr rile din
Câmpul Energetic de Lumin ne predispun s urm m anumite drumuri în via .
Acestea orchestreaz incidentele, experien ele i oamenii pe care îi atragem înspre noi. Ne
stimuleaz s recre m drame dureroase i întâlniri care ne frâng inima. i totu i, în cele din urm ,
ne ghideaz înspre situa ii în care ne putem vindeca str vechile r ni ale sufletului.
Nu sunt foarte preocupat de stratul în care este localizat înregistrarea, tot a a cum nu m
intereseaz prea mult nici unde este stocat o anumit scrisoare în memoria computerului meu. M
intereseaz editarea i schimbarea con inutului scrisorii. în acela i fel, în timpul Procesului de
Iluminare, m preocup eliminarea con inutului negativ al unei înregistr ri. Toate înregistr rile
con in informa ii care ajung în chakre. Acestea, la rândul lor, organizeaz lumea noastr fizic i
emo ional . Informa ia dintr-o înregistrare organizeaz Câmpul Energetic de Lumin , care, mai
apoi, organizeaz materia.
Câmpul Energetic de Lumin con ine un ablon al felului în care tr im, îmb trânim, ne vindec m i
murim. Atunci când nu exist nici o înregistrare a bolii în Câmpul Energetic de Lumin ,
recuperarea în urma unei boli are loc extrem de rapid. în acela i fel, înregistr rile bolilor pot afecta
sistemul imunitar i poate dura foarte mult pân când ne rec p t m s n tatea. Nimeni nu dore te s
petreac luni bune în convalescen , când s-ar putea vindeca în doar câteva zile sau s pt mâni.
Atunci când tergem înregistr rile negative care au provocat suferin a, sistemul imunitar poate
învinge rapid boala.
29. 29
STRATURILE CÂMPULUI ENERGETIC DE LUMIN
George, un b rbat atletic, având în jur de dou zeci de ani, suferea din pricina unui rinichi blocat.
Odat ce a fost g sit un donator, George a mers la Centrul Medical al Universit ii California din
San Francisco, pentru transplant. Cu o zi înainte de opera ie i s-au dat medicamente care s -i
suprime sistemul imunitar, astfel încât organismul s nu resping rinichiul str in. Ca m sur de
precau ie, înainte de orice transplant, doctorii au examinat organul cu mare aten ie, pentru a se
asigura c nu exist nici o celula canceroas prins de acesta. Totu i, câteva celule canceroase s-au
strecurat în corpul s u i, într-o s pt mân , acestea s-au dezvoltat pân au ajuns la dimensiunea
unor grapefruit. George ar ta îngrozitor i suferea cumplit.
Doctorii au oprit administrarea de medicamente imunosupri-mante. Leucocitele i-au f cut apari ia
în zona afectat i, în câteva zile, tumorile au fost eradicate. Problema era c organismul respingea
rinichiul. Imunosuprimantele au fost administrate din nou, rinichiul a fost acceptat, dar tumorile au
reap rut. Totul a durat câteva s pt mâni, timp în care tumorile s-au m rit de apte ori. Dup dou
luni de relu ri i întreruperi ale tratamentului, organismul lui George a acceptat, în sfâr it, rinichiul
i s-a putut renun a la medicamente, iar cancerul a disp rut. Cred c George s-a recuperat atât de
rapid, pentru c nu a avut planul cancerului în Câmpul Energetic de Lumin . Sistemul s u imunitar
a eliminat rapid tumorile, de îndat ce administrarea imu-nosuprimantelor a fost oprit . Cancerul nu
a mai revenit niciodat .
RÂURILE DE LUMIN
Câmpul Energetic de Lumin are forma unei gogo i (cunoscut în geometrie sub denumirea de
toroid) cu o ax ori tunel în centru, de dimensiuni mai mici decât ale unei molecule. în
limbajul inca , este cunoscut ca popo sau balonul luminos. Persoanele care au tr it expe-
rien e la limita dintre via i moarte descriu trecerea prin acest tunel, în c l toria lor înapoi
înspre Lumin . Câmpul energiei umane este o oglind a câmpului magnetic al P mântului,
care porne te de la Polul Nord, acoper întreg P mântul i reintr prin Polul Sud. în mod
similar, liniile fluxului sau ceke ale Câmpului Energetic de Lumin c l toresc pornind din
vârful capului i parcurgând întregul nostru corp luminos, formând un oval cu raza de
aproximativ un metru. Câmpurile noastre energetice penetreaz P mântul la o adâncime de
aproximativ treizeci cm i reintr în corp prin picioare.
Cu toate c intensitatea câmpului magnetic al P mântului scade rapid, pe m sur ce ne
îndep rt m de planet , el nu ajunge niciodat la zero. înainte de a- i diminua puterea, el se
