Ce diaporama a bien été signalé.
Nous utilisons votre profil LinkedIn et vos données d’activité pour vous proposer des publicités personnalisées et pertinentes. Vous pouvez changer vos préférences de publicités à tout moment.
Dreptul la imagine 
vs. 
Libertatea de exprimare 
Simpozionul “Contrafacerea si pirateria in domeniul proprietatii intelec...
STRUCTURA PREZENTARII 
1. Dreptul la imagine. Prevederi legale. 
2. Libertatea de exprimare. Prevederi legale. Limite. 
3....
1. DREPTUL LA IMAGINE. 
PREVEDERI LEGALE
Codul Civil (I) 
 Orice persoana are dreptul la propria imagine. 
 In exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate...
Codul Civil (II) 
 Pot fi considerate atingeri aduse vietii private, printre altele: 
 captarea ori utilizarea imaginii ...
Codul Civil (III) 
Limite 
 Nu constituie o incalcare a drepturilor la viata privata, demnitate si propria 
imagine ating...
Conventii si pacte internationale 
 Conventia Europeana a Drepturilor Omului 
 ”Orice persoana are dreptul la respectare...
Legea 8/1996. Protectia portretului (I) 
 Utilizarea unei opere care contine un portret necesita consimtamantul persoanei...
Legea 8/1996. Protectia portretului(II) 
Limite. Parodia 
Transformarea unei opere este permisa fara consimtamantul autoru...
Parodia. Jurisprudenta recenta CJUE 
 Decizia CJUE in cauza C-201/13 din 3 septembrie 2014, Johan Deckmyn si 
Vrijheidsfo...
Parodia. Jurisprudenta recenta CJUE (II) 
Ce a decis curtea: 
 Parodia – notiune autonoma de drept al Uniunii Europene ca...
Parodia. Jurisprudenta recenta CJUE (III) 
Ce a decis curtea: 
 Trebuie sa respecte un echilibru just intre, pe de o part...
Alte prevederi legale (I) 
 Legea audiovizualului nr. 504/2002 
Orice persoana fizica sau juridica, indiferent de nationa...
Alte prevederi legale (II) 
 Codul Audiovizualului (Decizia CNA nr. 220/2011) 
Este interzisa difuzarea convorbirilor ori...
Alte prevederi legale (III) 
Codul Audiovizualului (Decizia CNA nr. 220/2011) 
 Furnizorii de servicii media audiovizuale...
Alte prevederi legale (IV) 
Legea 148/2000 privind publicitatea 
 Se interzice publicitatea care aduce prejudicii imagini...
2. DREPTUL LA LIBERA EXPRIMARE. 
CONSACRARE LEGISLATIVA. LIMITE.
Constitutia Romaniei 
 Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor 
de o...
Conventia Europeana a 
drepturilor omului 
Articolul 10 
 Orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare. Acest dr...
3. DREPTUL LA IMAGINE vs. 
DREPTUL LA LIBERA EXPRIMARE
Repere din jurisprudenta CEDO (I) 
 Asa cum rezulta din dispozitiile art. 10, paragraful 2 din Conventie, exercitiul 
lib...
Repere din jurisprudenta CEDO (II) 
 Elementele esentiale care trebuie luate in considerare in aprecierea respectarii 
li...
B. Jurisprudenta instantelor din Romania
Jurisprudenta Romania. 
Cazul Constantin Roibu (I) 
Situatia de fapt: 
 In Ziarul de Valcea au fost publicate o serie de ...
Jurisprudenta Romania. 
Cazul Constantin Roibu (II) 
Ce a decis curtea: 
 Fapta jurnalistului de a publica o serie de art...
Jurisprudenta Romania. 
Cazul Constantin Roibu (II) 
Ce a decis curtea (II): 
 Termeni precum ”hot, mafiot, capul mafiei,...
Jurisprudenta Romania. 
Cazul “fă” 
Ce a decis Curtea: 
 Curtea a statuat ca sustinerile reclamantei cum ca articolul ar ...
C. PROTECTIA DREPTULUI LA IMAGINE 
PE INTERNET
Raspunderea furnizorilor de servicii de 
stocare-hosting. Legea 365/2002 (I) 
 Furnizorul unui serviciu al societatii inf...
Raspunderea furnizorilor de servicii de 
stocare-hosting. Legea 365/2002 (II) 
 Cu toate acestea, furnizorii acestor serv...
Dreptul de a fi uitat vs. 
Libertatea de exprimare (I) 
 Hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene in cauza C131/12...
Dreptul de a fi uitat vs. 
Libertatea de exprimare (II) 
 Cu privire la aplicabilitatea normele Uniunii de protectie a da...
Ce facem? (I) 
 In practica, un motor de cautare va trebui sa stearga informatiile cand 
primeste o solicitare expresa de...
Ce facem? (II) 
 Cererea poate fi spre exemplu refuzata daca operatorul motorului de cautare 
decide ca din motive specif...
Cum a solutionat Google cererile? (I) 
 DA: Google va va informa ca accepta solicitarea dumneavoastra si ca URL-urile 
au...
Cum a solutionat Google cererile? (II) 
 Este important sa notati ca din 15.061 URL-uri studiate, 7.085 URL-uri au 
primi...
Va multumesc! 
Contact: 
Email: ana-maria.baciu@nndkp.ro 
Tel.: +40 21 201 1200 
Website: www.nndkp.ro
Prochain SlideShare
Chargement dans…5
×

Dreptul la imagine vs Libertatea de exprimare

3 009 vues

Publié le

NNDPKP - Dreptul la imagine vs Libertatea de exprimare

Publié dans : Droit
  • Soyez le premier à commenter

Dreptul la imagine vs Libertatea de exprimare

  1. 1. Dreptul la imagine vs. Libertatea de exprimare Simpozionul “Contrafacerea si pirateria in domeniul proprietatii intelectuale” Sibiu, 16 octombrie 2014 Ana-Maria Baciu, Partener Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen
  2. 2. STRUCTURA PREZENTARII 1. Dreptul la imagine. Prevederi legale. 2. Libertatea de exprimare. Prevederi legale. Limite. 3. Dreptul la imagine vs. libertatea de exprimare A. Repere din jurisprudenta CEDO B. Jurisprudenta instantelor romanesti C. Protectia dreptului la imagine pe internet
  3. 3. 1. DREPTUL LA IMAGINE. PREVEDERI LEGALE
  4. 4. Codul Civil (I)  Orice persoana are dreptul la propria imagine.  In exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate sa interzica ori sa impiedice reproducerea, in orice mod, a infatisarii sale fizice ori a vocii sale sau, dupa caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. (Art. 73)
  5. 5. Codul Civil (II)  Pot fi considerate atingeri aduse vietii private, printre altele:  captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate intr-un spatiu privat, fara acordul acesteia;  tinerea vietii private sub observatie, prin orice mijloace, in afara de cazurile prevazute expres de lege;  difuzarea de stiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viata intima, personala sau de familie, fara acordul persoanei in cauza;  difuzarea de materiale continand imagini privind o persoana aflata la tratament in unitatile de asistenta medicala, precum si a datelor cu caracter personal privind starea de sanatate […] inclusiv rezultatul autopsiei, fara acordul persoanei in cauza, iar in cazul in care aceasta este decedata, fara acordul familiei sau al persoanelor indreptatite;  utilizarea, cu rea-credinta, a numelui, imaginii, vocii sau asemanarii cu o alta persoana. (Art. 74, lit. c), e), f), g) si h))
  6. 6. Codul Civil (III) Limite  Nu constituie o incalcare a drepturilor la viata privata, demnitate si propria imagine atingerile care sunt permise de lege sau de conventiile si pactele internationale privitoare la drepturile omului la care Romania este parte.  (Art. 75, alin.(1))  Prezumtia de consimtamant: Cand insusi cel la care se refera o informatie sau un material le pune la dispozitia unei persoane fizice ori persoane juridice despre care are cunostinta ca isi desfăsoara activitatea in domeniul informarii publicului, consimtamantul pentru utilizarea acestora este prezumat, nefiind necesar un acord scris. (Art. 76)
  7. 7. Conventii si pacte internationale  Conventia Europeana a Drepturilor Omului  ”Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale.” (Art. 8)  Declaratia Universala a Drepturilor Omului  ”Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare in viata sa personala, in familia sa, in domiciliul lui sau in corespondenta sa, nici la atingeri aduse onoarei si reputatiei sale. Orice persoana are dreptul la protectia legii impotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri.” (Art. 11)
  8. 8. Legea 8/1996. Protectia portretului (I)  Utilizarea unei opere care contine un portret necesita consimtamantul persoanei reprezentate in acest portret.  Autorul, proprietarul sau posesorul acesteia nu are dreptul sa o reproduca ori sa o utilizeze fara consimtamantul succesorilor persoanei reprezentate, timp de 20 de ani dupa moartea acesteia.  In lipsa unei clauze contrare, consimtamantul nu este necesar daca persoana reprezentata in portret este de profesie model sau a primit o remuneratie pentru a poza pentru acel portret.  Existenta consimtamantului se prezuma in conditiile art. 76 din Codul civil. (Art. 88)  Persoanei reprezentate intr-un portret i se recunoaste dreptul moral de a pretinde respectarea integritatii operei si de a se opune oricarei modificari, precum si oricarei atingeri aduse operei, daca prejudiciaza onoarea sau reputatia sa. (Art. 90)
  9. 9. Legea 8/1996. Protectia portretului(II) Limite. Parodia Transformarea unei opere este permisa fara consimtamantul autorului si fara plata unei remuneratii, printre altele, daca rezultatul transformarii este o parodie sau o caricatura, cu conditia ca rezultatul sa nu creeze confuzie in ce priveste opera originala si autorul acesteia. (Art. 35, alin. b))
  10. 10. Parodia. Jurisprudenta recenta CJUE  Decizia CJUE in cauza C-201/13 din 3 septembrie 2014, Johan Deckmyn si Vrijheidsfonds VZW impotriva Vandersteen si altii  Situatia de fapt:  Primarul unui oras belgian a distribuit un calendar in care a fost reprodus un desen protejat. Desenul initial aparuse pe coperta unei carti de benzi desenate si il reprezenta pe personajul principal al cartii aruncand monede unor persoane care incercau sa le adune.  In desenul din litigiu, personajul a fost inlocuit cu primarul orasului belgian iar persoanele care adunau monedele au fost inlocuite cu persoane care poarta voal si sunt de culoare.  Titularii de drepturi asupra desenului initial au sustinut, printre altele, ca desenul din litigiu transmite un mesaj discriminatoriu.
  11. 11. Parodia. Jurisprudenta recenta CJUE (II) Ce a decis curtea:  Parodia – notiune autonoma de drept al Uniunii Europene care se interpreteaza uniform in toate tarile membre;  Caracteristici esentiale parodie:  evocarea unei opere existente, prezentand in acelasi timp diferente perceptibile in raport cu aceasta;  constituie o manifestare a umorului sau o persiflare.  Alte caracteristici:  nu este supusa unor conditii potrivit carora parodia ar trebui sa prezinte un caracter original propriu;  ar trebui sa prezinte diferente perceptibile in raport cu opera originala parodiata;  ar trebui sa poata fi atribuita in mod rezonabil unei alte persoane decat autorul operei originale insusi;  ar trebui sa se refere la opera originala insasi sau ar trebui sa mentioneze sursa operei parodiate.
  12. 12. Parodia. Jurisprudenta recenta CJUE (III) Ce a decis curtea:  Trebuie sa respecte un echilibru just intre, pe de o parte, (i) interesele si drepturile titularilor operei initiale si, pe de alta parte, (ii) libertatea de exprimare a utilizatorului unei opere protejate care se prevaleaza de exceptia privind parodia.  Desenul din litigiu transmite un mesaj discriminatoriu iar titularii de drepturi au in principiu un interes legitim ca opera protejata sa nu fie asociata cu un astfel de mesaj.  Instanta de trimitere trebuie totusi sa aprecieze, daca aplicarea exceptiei in cazul unei parodii, respecta acest echilibru just in speta de fata.
  13. 13. Alte prevederi legale (I)  Legea audiovizualului nr. 504/2002 Orice persoana fizica sau juridica, indiferent de nationalitate, ale carei drepturi sau interese legitime, in special reputatia si imaginea publica, au fost lezate prin prezentarea de fapte inexacte in cadrul unui program, beneficiaza de dreptul la replica sau la rectificare. (Art. 41, alin. (1))  Codul Audiovizualului (Decizia CNA nr. 220/2011) Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligatia sa respecte drepturile si libertatile fundamentale ale omului, viata privata, onoarea si reputatia, precum si dreptul la propria imagine. (Art. 30) Niciun drept conferit prin lege nu poate fi exercitat intr-un mod excesiv si nerezonabil, contrar bunei-credinte, in scopul de a vatama sau de a pagubi pe altul ori profitand de ignoranta sau de buna-credinta a persoanelor. Nu orice interes al publicului trebuie satisfacut, iar simpla invocare a dreptului la informare nu poate justifica incalcarea dreptului la viata privata. Dreptul la propria imagine nu trebuie sa impiedice aflarea adevarului in probleme de interes public justificat. (Art. 32)
  14. 14. Alte prevederi legale (II)  Codul Audiovizualului (Decizia CNA nr. 220/2011) Este interzisa difuzarea convorbirilor ori a imaginilor inregistrate cu microfoane si camere de luat vederi ascunse, cu exceptia situatiei in care inregistrarile astfel obtinute nu puteau fi realizate in conditii normale, iar continutul lor prezinta un interes public justificat. (Art. 35) Inregistrarile audio si/sau video destinate programelor de divertisment, inclusiv cele cu camera ascunsa, nu pot fi difuzate decat cu respectarea cumulativa a urmatoarelor conditii: (a) persoanele care au facut obiectul filmarii/inregistrarii sa isi dea acordul scris pentru difuzare; (b) sa nu provoace iritare sau suferinta ori sa nu puna persoana in situatii injositoare sau de risc. (Art. 36)
  15. 15. Alte prevederi legale (III) Codul Audiovizualului (Decizia CNA nr. 220/2011)  Furnizorii de servicii media audiovizuale nu pot difuza: (a) imagini ale persoanei aflate in situatia de victima, fara acordul acesteia; (b) imagini ale persoanei fara discernamant sau decedate, fara acordul familiei; (c) imagini care exploateaza sau scot in evidenta traumele ori traumatismele unei persoane.  Exceptie: cazurile umanitare, pentru difuzarea carora este necesar acordul persoanei in cauza sau al familiei.  In cazul martorilor la comiterea unei infractiuni, la solicitarea acestora, difuzarea imaginilor se va realiza cu asigurarea protectiei depline a identitatii lor. (Art. 42)  Este interzisa difuzarea de imagini sau de inregistrari cu persoane aflate in stare de retinere sau arest, fara acordul acestora, cu persoane executand o pedeapsa privativa de libertate, cu exceptia situatiilor in care acestea demonstreaza incalcari ale unor drepturi sau exista un interes public justificat.  Imaginile si/sau inregistrarile cu persoane aflate in stare de retinere, arest sau care executa o pedeapsa privativa de libertate nu trebuie prezentate intr-un mod excesiv si nerezonabil. (Art. 43, alin. (1), (2) si (3))
  16. 16. Alte prevederi legale (IV) Legea 148/2000 privind publicitatea  Se interzice publicitatea care aduce prejudicii imaginii, onoarei, demnitatii si vietii particulare a persoanelor. (Art. 6, lit f)) Legea 84/1998  Sunt excluse de la protectie si pot fi declarate nule daca sunt inregistrate marcile care contin fara acordul titularului imaginea sau numele patronimic al unei persoane care se bucura de renume in Romania. (Art. 5 alin. (1) lit. j)  Poate fi solicitata anularea inregistrarii unei marci pe motivul ca aduce atingere dreptului la nume sau la imagine a unei persoane. (Art. 47, alin. (1), lit. d))
  17. 17. 2. DREPTUL LA LIBERA EXPRIMARE. CONSACRARE LEGISLATIVA. LIMITE.
  18. 18. Constitutia Romaniei  Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile.  Cenzura de orice fel este interzisa.  Nici o publicatie nu poate fi suprimata.  Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine. (Art.30, alin. (1), (2), (4) si (6)) Codul Civil  Exercitarea dreptului la libera exprimare cu buna-credinta si cu respectarea pactelor si conventiilor internationale la care Romania este parte nu constituie o incalcare a drepturilor la propria imagine, la viata privata si la demnitate. (Art. 70, alin. (2))
  19. 19. Conventia Europeana a drepturilor omului Articolul 10  Orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere. Prezentul articol nu impiedica statele sa supuna societatile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.  Exercitarea acestor libertati ce comporta indatoriri si responsabilitati poate fi supusa unor formalitati, conditii, restrangeri sau sanctiuni prevazute de lege, care constituie masuri necesare, intr-o societate democratica, pentru securitatea nationala, integritatea teritoriala sau siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sanatatii sau a moralei, protectia reputatiei sau a drepturilor altora, pentru a impiedica divulgarea de informatii confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti.
  20. 20. 3. DREPTUL LA IMAGINE vs. DREPTUL LA LIBERA EXPRIMARE
  21. 21. Repere din jurisprudenta CEDO (I)  Asa cum rezulta din dispozitiile art. 10, paragraful 2 din Conventie, exercitiul libertatii de exprimare presupune “indatoriri si responsabilitati” si el poate fi supus unor “formalitati, conditii, restrictii sau sanctiuni”, ceea ce semnifica recunoasterea posibilitatii pentru stat de a exercita anumite “ingerinte” in exercitiul acestei libertati fundamentale.  Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca “ingerintele” in dreptul la libera exprimare:  sa fie prevazute de lege;  sa urmareasca un scop legitim;  sa fie necesare intr-o societate democratica.  Libertatea de exprimare nu acopera sub nicio forma, in temeiul art. 10 din Conventia europeana, informatia falsa, minciuna intentionata si chiar eroarea din neglijenta.
  22. 22. Repere din jurisprudenta CEDO (II)  Elementele esentiale care trebuie luate in considerare in aprecierea respectarii limitelor libertatii de exprimare, din perspective jurisprudentei CEDO: – calitatea si functia persoanei criticate; – forma/stilul si contextul mesajului critic; – contextul in care este redactat articolul (Cauza Niculescu Dellakeza contra Romaniei); – interesul public pentru tema dezbatuta (cauza Bugan contra Romaniei); – buna-credinta a jurnalistului (cauza Ileana Constantinescu contra Romaniei); – conceptele de judecata de valoare si situatiile faptice si raportul dintre ele; – doza de exagerare a limbajului folosit; – natura si severitatea actiunii aplicate (Cumpana si Mazare contra Romaniei); – motivarea hotararii (cauzele Bugan contra Romaniei, Dumitru contra Romaniei).
  23. 23. B. Jurisprudenta instantelor din Romania
  24. 24. Jurisprudenta Romania. Cazul Constantin Roibu (I) Situatia de fapt:  In Ziarul de Valcea au fost publicate o serie de articole, despre care reclamantul a sustinut ca fac parte dintr-o campanie mediatica defaimatoare facuta la comanda actionarului minoritar al Oltchim de la acea vreme, avand in vedere opozitia reclamantului impotriva incercarii actionarului de a obtine pachetul majoritar.  Reclamantul a adus dovezi ca jurnalistul care a publicat articolele i-ar fi cerut 10.000 Euro pentru a nu scrie nimic negativ despre reclamant si Oltchim.  Articolele foloseau in mod repetat termeni ca “hot”, “mafiot”, “capul mafiei”, “incompetent”, “latifundiar”, “satrap” precum si termeni peiorativi “doctorul inginer, onorabilul om de stiinta, de renume international, adica domnul inventator R. …”.
  25. 25. Jurisprudenta Romania. Cazul Constantin Roibu (II) Ce a decis curtea:  Fapta jurnalistului de a publica o serie de articole care cuprind afirmatii la adresa unei persoane, afirmatii care nu reprezinta judecati de valoare de natura a se circumscrie libertatii de exprimare, ci fapte concrete de natura a afecta viata privata, respectiv dreptul la reputatie si la demnitate a unei persoane si care ar fi trebuit fundamentate pe o baza factuala precisa, fiabila, solida si care, totodata, ar fi impus diligente speciale din partea autorului articolului in a verifica realitatea faptelor relatate, constituie o fapta ilicita de natura a cauza persoanei un evident prejudiciu moral, prin atingerea adusa imaginii si reputatiei acestuia.
  26. 26. Jurisprudenta Romania. Cazul Constantin Roibu (II) Ce a decis curtea (II):  Termeni precum ”hot, mafiot, capul mafiei, incompetent, il capo di tutti capi, latifundiar, satrap”, utilizati in articolele publicate pentru desemnarea unei persoane, sunt tendentiosi si ofensatori, neputandu-se retine ca s-ar incadra in doza de exagerare a limbajului artistic, respectiv ca ar reprezenta figuri de stil uzitate in limbajul jurnalistic spre a atrage atentia opiniei publice asupra subiectului dezbatut, astfel de termeni nefiind necesari pentru transmiterea mesajului chiar critic al jurnalistului, depăsindu-se limitele admisibile ale exercitiului dreptului la libera exprimare, consacrat de art. 10 din Conventie europeana. (ICCJ, Sectia I Civila, Decizia nr. 5807 din 16 decembrie 2013)
  27. 27. Jurisprudenta Romania. Cazul “fă” Ce a decis Curtea:  Curtea a statuat ca sustinerile reclamantei cum ca articolul ar fi un pamflet sunt neintemeiate si ca in realitate “este un articol prin care paratul si-a exprimat in mod public opinia despre infatisarea fizica a reclamantei ca femeie, despre calitatea sa de publicist si om de cultura, folosind expresii jignitoare, calomnioase si vexatorii.”  “In aceasta categorie se incadreaza si expresia “fă” careia paratul i-a atribuit o nota de jignire sociala si culturala prin opozitia creata intre “doamna” si “fă” inca din titlul articolului.”  “Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine, prin folosirea unor cuvinte jignitoare, vexatorii.” (CSJ, sectia civila, decizia nr. 1608 din 16 martie 2001)
  28. 28. C. PROTECTIA DREPTULUI LA IMAGINE PE INTERNET
  29. 29. Raspunderea furnizorilor de servicii de stocare-hosting. Legea 365/2002 (I)  Furnizorul unui serviciu al societatii informationale ce consta in stocarea informatiei furnizate de un destinatar al serviciului respectiv nu raspunde pentru informatia stocata la cererea unui destinatar, daca este indeplinita oricare dintre urmatoarele conditii: a) furnizorul de servicii nu are cunostinta despre faptul ca activitatea sau informatia stocata este nelegala si, in ceea ce priveste actiunile in daune, nu are cunostinta despre fapte sau circumstante din care sa rezulte ca activitatea sau informatia in cauza ar putea vatama drepturile unui tert; b) avand cunostinta despre faptul ca activitatea sau informatia respectiva este nelegala ori despre fapte sau circumstante din care sa rezulte ca activitatea ori informatia in cauza ar putea vatama drepturile unui tert, furnizorul de servicii actioneaza rapid in vederea eliminarii sau a blocarii accesului la aceasta.  Nu se aplica in situatia in care destinatarul actioneaza sub autoritatea sau controlul furnizorului de servicii.
  30. 30. Raspunderea furnizorilor de servicii de stocare-hosting. Legea 365/2002 (II)  Cu toate acestea, furnizorii acestor servicii ale societatii informationale ce constau in stocarea informatiei furnizate de un destinatar al serviciului nu au obligatia de a monitoriza informatia pe care o transmit sau o stocheaza si nici obligatia de a cauta in mod activ date referitoare la activitati sau informatii cu aparenta nelegala din domeniul serviciilor societatii informationale pe care le furnizeaza.  Atentie!: Acest norme se aplica doar furnizorilor de servicii stabiliti in Romania si serviciilor oferite de acestia
  31. 31. Dreptul de a fi uitat vs. Libertatea de exprimare (I)  Hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene in cauza C131/12 - Google Spain SL, Google Inc. C. Agencia Española de Protección de Datos Ce a decis Curtea: Cu privire la aplicarea teritoriala a normelor Uniunii: Chiar daca serverul fizic al societatii care proceseaza date cu caracter personal este localizat in afara teritoriului UE, normele europene se aplica motoarelor de cautare daca acestea au o filiala sau sucursala intr-un stat membru care promoveaza vanzarea de spatiu publicitar prin motorul de cautare, a carei activitate este orientata catre locuitorii acelui stat membru.
  32. 32. Dreptul de a fi uitat vs. Libertatea de exprimare (II)  Cu privire la aplicabilitatea normele Uniunii de protectie a datelor asupra motoarelor de cautare: Motoarele de cautare sunt operatori de date cu caracter personal. Google nu poate, prin urmare, sa evite responsabilitatile pe care le are conform normelor Uniunii cand proceseaza date cu caracter personal sustinand ca este un motor de cautare. Normele Uniunii de protectie a datelor cu caracter personal se aplica, le fel si dreptul de a fi uitat.  Cu privire la “Dreptul de a fi uitat”: Persoanele fizice au dreptul – in anumite conditii – sa solicite motoarelor de cautare sa elimine link-urile cu informatii personale despre acestea. Acest drept se aplica informatiilor incomplete, inadecvate, irelevante sau excesive in raport cu scopurile pentru care sunt colectate si prelucrate. Dreptul de a fi uitat nu este absolut dar va trebui sa fie echilibrat in raport cu alte drepturi fundamentale, cum este dreptul la libera exprimare.
  33. 33. Ce facem? (I)  In practica, un motor de cautare va trebui sa stearga informatiile cand primeste o solicitare expresa de la o persoana afectata. Aceasta ar insemna ca atunci cand un cetatean a carui date cu caracter personal apar in rezultatele unei cautari utilizand numele sau care trimit la pagini web, aceasta persoana are dreptul de a solicita Google sa stearga acele rezultate. Spre exemplu, Popescu Ion va putea solicita sa solicite Google sa stearga toate link-urile care contin datele sale, atunci cand cineva cauta dupa numele “Popescu Ion” pe Google.  Google va trebui atunci sa analizeze cererea de eliminare de la caz la caz si sa aplice criteriile stabilite de Curtea de Justitie a Uniunii Europene in decizia mentionata anterior.  Aceste criterii se refera caracterul exact si adecvat al informatiilor, relevanta acestora - inclusiv perioada de timpul - si proportionalitatea link-urilor in raport cu scopul prelucrarii datelor cu caracter personal.
  34. 34. Ce facem? (II)  Cererea poate fi spre exemplu refuzata daca operatorul motorului de cautare decide ca din motive specifice, cum ar fi rolul public jucat de Popescu Ion, interesul general al publicului de a avea acces la informatiile in cauza, justifica afisarea link-urilor in rezultatele de cautare Google.  In aceste cazuri, Popescu Ion are in continuare optiunea de a se adresa autoritatilor de protectie a datelor cu caracter personal sau instantelor nationale. Autoritatile publice vor fi arbitrii finali in ceea ce priveste aplicarea “Dreptului de a fi uitat”.  Dreptul de a fi uitat este un drept al tuturor cetatenilor UE indiferent de nationaliate, sub rezerva indeplinitii conditiilor enumerate anterior.
  35. 35. Cum a solutionat Google cererile? (I)  DA: Google va va informa ca accepta solicitarea dumneavoastra si ca URL-urile au fost eliminate din index in urmatoarele ore (36%).  NU: Google va va informa ca refuza solicitarea dumneavoastra de a elimina URL-urile (59%). Motorul de cautare are 11 criterii diferite de refuz. Cel mai frecvent motiv este “informatiile sunt legate de viata profesionala” care insumeaza 26% din totalul de 59%.  Intrebare: Google va solicita mai multe informatii pentru a putea incepe sa analizeze cererea (5%).
  36. 36. Cum a solutionat Google cererile? (II)  Este important sa notati ca din 15.061 URL-uri studiate, 7.085 URL-uri au primit un raspuns, in timp ce 7.976 nu au primit, insemnand ca 56% din cereri nu au fost analizate si solutionate de Google.  Cat de des spune DA Google? Google a acceptat mult mai multe solicitari la inceput: 57% in saptamana 26, in timp ce in saptamana 36 doar 28% din raspunsuri au fost pozitive.  In cat timp ofera Google un raspuns? Durata asteptarii unui raspuns la o cerere de eliminare s-a scurtat progresiv in timp; putem vedea un declin de la 44 de zile in saptamana 26 fata de 4 zile in saptamana 36. Detalii si sursa: http://www.reputationvip.com/blog/infographic-how-google-treat-right-to-be-forgotten- requests
  37. 37. Va multumesc! Contact: Email: ana-maria.baciu@nndkp.ro Tel.: +40 21 201 1200 Website: www.nndkp.ro

×