1. CONACUL BELLU
URLAȚI - jud. PRAHOVA
Este considerat cel mai frumos conac de secol XIX din Ţara Românească.
Muzeul este amenajat in „casa mică” (cum era numită CASA DE OASPETI).
Această clădire a înfruntat cele două războaie mondiale şi mai multe cutremure.
Conacul Bellu, amplasat în partea de nord-est a orașului Urlați, este un monument
reprezentativ pentru arhitectura veche românească. A făcut parte dintr-un complex
arhitectonic ce datează de la jumătatea secolului al XIX-lea si a aparținut familiei
Bellu, al cărui nume se leagă astăzi aproape invariabil numai de cimitirul bucureștean.
2. Înrudit cu mari domnitori (de la Ghica la
Cantacuzino), înnobilat cu titlul de baron
la Viena si având proprietăți în toată
Europa, Alexandru Bellu s-a retras cu
cei 7 copii ai săi în conacul de la
Urlați, unde și-a cheltuit uriașa avere
colecționând tablouri și mobilier de mare
preț, timbre și monede rare, obiecte
bisericești si costume populare, pe care
le va dona în anul
morții, 1921, Academiei Române.
Ultimul descendent, George Bellu, va
da conacul și întinsele moșii statului
comunist, în schimbul privilegiului de a
locui in cămăruța servitorilor, până în
1972, când se va stinge din viață. Soția
sa, Odette, o franțuzoaică
frumoasa, care abia vorbea câteva
cuvinte românești) se va sinucide, în
sărăcie și disperare, la vârsta de 90 de
ani!
3. Intrarea pe domeniul Bellu de
la Urlați
Cuhnia, bucătăria casei, seamănă
cu paraclisul brâncovenesc de la
Mogoșoaia, având turlă și cruce
mare pe acoperiș.
Jur-împrejurul conacului, dosite
sau puse la vedere, se mai
păstrează și astăzi coloane și
capiteluri, pisanii si
strane, descoperite și salvate de
la pieire de către baron.
4.
5.
6.
7.
8. Drumul spre
cladirea
conacului,
prin parcul de
pe domeniu
9. La un moment dat, într-un luminiș, își face
apariția clădirea albă a conacului
10.
11. Iată clădirea muzeului
actual, cu cerdac prelung și
beci gospodăresc la
temelie, cu stâlpi de lemn și o
superbă pardoseală cu un
mozaic din pietre de râu
colorate, imaginând desene
florale, simple și rafinate în
egală măsură.
Niciunde n-ai să vezi o casă
românească mai frumoasă și
mai bine păstrată ca cea de la
Urlați.
O bijuterie!
12.
13. Clădirea păstrată până astăzi este compusă
din mai multe încăperi mobilate cu diverse
piese vechi, reunind epoci, stiluri și origini de
tot felul:
florentină, bologneză, franceza, austriacă, ara
bă, dar și românească, cu precădere
brâncovenească. Delimitarea unor camere s-
a făcut prin tehnica arcadelor. În
camere, plafoanele au fost realizate cu grinzi
de lemn.
De pe pereții holului și ai sălii de primire ne
privesc portretele Domnitorului Barbu
Dimitrie Știrbei cu doamna sa -
Elisabeta, portretul soției domnitorului Gh.
Bibescu, în costum național, litografii pe
hârtie semnate Carol Popp de
Szathmary, Paris, 1851. O bibliotecă in stil
Biedermaier adăpostește o colecție de carte
rară, reputatului bibliofil Alexandru Bellu
revenindu-i meritul de a fi achiziționat lucrări
ale scriitorilor antici greci și latini și opere din
secolele XVI si XVII.
Conacul se completează cu o imensă cramă
boierească, cu butoaie uriașe și utilaje şi vase
pentru producerea vinului, din cele mai vechi
timpuri şi până azi.
14.
15.
16. Vizavi de clădirea muzeului se pot vedea fundațiile fostei case boierești
17.
18. Bogățiile sunt dincolo de uși, în
camerele joase și numeroase, ce se
succed ca într-un labirint. La fel și
obiectele: sofale și birouri masive cu
intarsii, tablouri vechi, înfățișând
"trecute doamne și domnițe", sigilii și
cărți rare, covoare de colecție și un
tabernacol din secolul al XV-lea, jilțuri și
fotolii din piele de Cordoba, ceasuri
meșteșugite în argint masiv, cu
termometru și călimări de cristal, lămpi
olandeze, stampe japoneze și pudriere
cloazonate, arme și flinte cu mânerul
lucrat în fildeș și sidef, papuci de
odaliscă migăliți în fir de aur și argint,
cu o puzderie de clopoței și cristaluri,
dormitor cu baldachin și două încăperi
nu tocmai obișnuite: camera
ardelenească (plină de obiecte populare
transilvănene) și un mic paraclis, cu
icoane vechi și jilț pentru rugăciune.
19. Dormitorul impresionează
prin fast și solemnitate: un
pat cu baldachin, în stil
Ludovic al XVI-lea . Picturi
aparținând unor nume
celebre: Ștefan
Luchian, Ștefan
Popescu, Sever Burada și
Theodor Aman... Stampe
japoneze...
(Mențiune: în interior este interzis
fotografiatul; pozele alăturate sunt
descărcate de pe internet)
20. De la bun început,
baronul Bellu și-a
gândit conacul ca pe
un muzeu și, deloc
întâmplător, cele
patru laturi ale casei
au patru fațade
diferite, patru stiluri
arhitectonice
românești diferite și
unitare deopotrivă.
21. CRAMA CONACULUI
Butoiul din fundal are
capacitatea de 10.000 litri
31. Alexandru Bellu s-a
gândit să dea locului
un nou stil de
viață, atent la natură și
la frumos, grădinărind
un imens parc
dendrologic, cu un
munte în miniatură și o
peșteră, cu alei de
mărgăritar și podețe
de piatră, cu magnolii
și liliac japonez, cu
livadă de cireși și
nesfârșite rânduri de
bujori sau trandafiri.
Un rai!
