2. Cuprins Ce zice teoria la modul general Adaptari cu impact social si politic Studiu de caz: religia Relevanta pentru problemele politice actuale
3. 1. Ce zice teoria la modul general Exista o naturaumana universala. Aceastanaturaumanaeste un set de algoritmicognitivievoluatiprinselectie naturala in contextul vietii preistorice. Oamenii pot invata, se pot imita si au creativitatea pe care o au datorita functionarii acestor algoritmi cognitivi. Ordinea sociala din societatile complexe de azi este un efect secundar al functionarii acestor algoritmi cognitivi. Acesti algoritmi cognitivi dau adeseori rateuri in contextul social actual – care este foarte diferit de contextul preistoric in care au evoluat – i.e. ne fac sa avem niste asteptari gresite si ne genereaza anumite sentimente de revolta morala nu neaparat justificate.
4. De unde stim ca exista o natura umana unica si universala? Teoria evolutiei standard – orice animal are o natura, de ce ar fi omul altfel? Respingerea dualismului – mintea umana este functionarea creierului. Antropologie (Donald E. Brown) – se constata empiric ca exista anumite caracteristici psihologice si sociale care se intalnesc in toate societatile umane care au fost studiate.
5. De ce algoritmi? Ce face mintea umana: proceseaza informatii. Algoritmii descriu acest lucru: Mintea umana ia ca input niste informatii (de la organele de simt si din memorie), prelucreaza aceste informatii folosind in cadrul procesului si o serie de presupozitii predefinite despre lume, iar apoi genereaza ca output o anumita reactie. De ce nu un singur algoritm general? Experimentele de psihologie cognitiva arata ca oamenii au o gandire intuitiva dependenta de continut, i.e. care da rezultate corecte rapid in anumite contexte si nu in altele. In plus, neuroimagistica arata in mod direct ca diferite procese cognitive sunt realizate de parti diferite din creier. Cum ramane cu criticile din filosofia mintii fata de modelul computational al mintii umane (Chalmers, Fodor, Searle etc.)? Cand au o solutie constructiva alternativa mai vorbim.
6. De ce evolutie prin selectie naturala? Mintea umana are o baza biologica (creierul). Toate detaliile biologice au aparut prin selectie naturala. Deci si mecanismele cognitive sunt aparute prin selectie naturala.
7. De ce adaptare la lumea preistorica? Homo Sapiens a aparut acum vreo 200 000 de ani. Stramosul nostru comun cu cimpanzeii a trait acum vreo 6 milioane de ani. Civilizatia a inceput odata cu agricultura – acum vreo 10 000 de ani. Evolutia prin selectie naturala functioneaza extrem de incet (raportat la scara temporala a vietilor noastre). Pur si simplu nu a existat suficient timp pentru ca sa apara cine stie ce adaptari biologice la viata moderna (post aparitia agriculturii). Nu este intru totul exclus (exista unele adaptari recente, e.g. digerarea laptelui de catre adulti sau a alcoolului) insa nu exista nici o dovada pana acum ca ar exista si vreo adaptare cognitiva la viata moderna.
8. Nu reduci totul la biologie? Cum ramane cu cultura? Opozitiacultura/biologie e gresita. Culturaexistapentrucacreieruluman e intr-un anumitfel, i.e. are capacitati cognitive (diferite de ale, e.g., creieruluicimpanzeilor). Culturasibiologia nu sunt in opozitie, ci cultura se intamplaprinintermediulbiologieicreieruluinostru. Ceeacefacem nu e sazicemca nu existacultura, ci “doar” biologie, ci saexplicam de ceexistaculturasi de cefunctioneazaeaasa cum functioneazasi nu altfel. De pilda nu oriceidee are aceleasisansesa fie copiata. Nu oricepovestefantasticasau ritual are aceleasisansesadevinabazauneireligii. Nu oricelucrareartistica are aceleasisansesa fie consideratafrumoasa de altioameni. Nu oricenormasociala are aceleasisanse de a se impune. De ce nu? Pentrucanaturaumana e intr-un anumitfel specific, iarunelelucrurisuntcompatibile cu ea, iaraltele nu. Vremsadescriemtoateacestelucruriintr-o manieraexplicitasidetaliata.
9. Cuprins Ceziceteoria la modul general Adaptari cu impact social si politic Studiu de caz: religia Relevantapentruproblemelepoliticeactuale
10. 2. Adaptari cu impact social si politic Viata in societatile preistorice de vanatori si culegatori (grupuri de 100-200 de oameni maxim) era organizata de numai trei factori: Relatiile de rudenie Relatiile de reciprocitate Reputatie (reciprocitate indirecta) Acesti factori erau suficienti pentru a putea fi aplanate conflictele, pentru a elimina free-riderii si pentru a fi luate decizii care afectau intreg grupul. Acesti factori se materializeaza psihologic in anumite sentimente care ii fac pe indivizi sa relationeze unii cu altii in anumite moduri si nu in altele.
11. Sentimentele morale Se pare ca exista 5 componente instinctive (de baza) ale simtului moral (Jonathan Haidt et al.): Empatia fata de durerea altora (evoluata datorita relatiilor de rudenie) Echitatea (datorita reciprocitatii) Loialitatea fata de grup (datorita relatiilor de rudenie si faptului ca grupul avea un numar mic de oameni) Respectul fata de autoritate (datorita reputatiei) Puritatea (in opozitie cu dezgustul/repulsia, adaptare aparuta initial ca protectie instinctiva contra patogenilor, ulterior extinsa si la mediul social) Se constata empiric ca liberalii/social-democratii pun accent in mod preferential pe primele doua valori, in timp ce conservatorii pun accent pe toate cinci in mod egal. (Nu se stie daca e o preferinta ereditara sau nu.)
12. Sentimentele imorale Loialitatea fata de grup are anumite efecte care, desi in mediul primitiv erau adaptari, astazi au efecte sociale distructive: Xenofobie, Dispretul fata de intermediari (care se folosesc de informatii descoperite numai de ei pentru a obtine avantaje de la ceilalti membri ai grupului in loc sa faca publice aceste informatii), Protectionismul economic (respingerea importurilor libere).
13. Statusul La cele mai multe animale: reflecta forta fizica si sanatatea. La oameni: in plus pe langa forta fizica si sanatate, conteaza si reputatia in grup (i.e. daca faci sau nu servicii altora). Toate relatiile sociale, inclusiv in societatile complexe de azi sunt bazate pe diferite modalitati de a atribui status unor persoane. Altfel spus, institutionalismul are la baza aceasta categorie sociobiologica.
14.
15. Odata ce creste populatia, apar probleme de mentinere a ordinii sociale, cei trei factori de coeziune sociala nu mai sunt suficienti.
16.
17. 3. Studiu de caz: religia Ce e religia: un set de practici sociale costisitoare din punct de vedere economic si reproductiv (i.e. angajamente greu de adoptat in mod nesincer) care sunt justificate prin apelul la concepte neintuitive (la supranatural). Religia ≠ teologie. Religia este ceea ce fac si cred credinciosii; teologia este o rafinare rationalizata a religiei realizata de intelectuali. De ce exista religia: Exista anumite conditii in care o povestire ii stimuleaza pe oameni sa o repete mai departe altora (aici intervine utilitatea conceptelor neintuitive). Atunci cand aceste povestiri si ritualurile care le acompaniaza se asociaza cu euristicile morale intuitive, iar povestirile au o miza sociala, apar angajamentele puternice specifice comportamentului religios.
18. Cum safaci o poveste de succes? Exista 3 algoritmicognitividiferiti care modeleazafelulnostruintuitiv de a ne raporta la obiecteneinsufletite, fiinte vii, sirespectivoameni. O modificareminimala a folosiriilor conduce la conceptememorabile. Exemplu: Copac magic care ascultaconversatiilepurtatelanga el: interesant Copacul magic maisizboara: devinedubios Preamultedeviatii de la normal
19. Cum sa faci o poveste de succes care sa aiba sanse sa devina religie? Conectezi povestea de Euristicile noastre morale intuitive Ii dai conotatii sociale practice relevante Exemplu: Copacului care asculta conversatiile ii pasa daca afla lucruri bune sau rele. Daca iei cateva ramuri din copac, le dai foc si apoi pui cenusa intr-un vas cu apa, vor lasa niste urme care pot fi citite de un expert, aflandu-se astfel ceea ce stie copacul. (tocmai am descris o credinta religioasa reala a unei populatii din Sudan numite Uduk)
20. Relatia dintre religie si ordinea sociala La origine, religia, si cultura in general, este o consecinta a euristicilor morale intuitive si a ordinii sociale existente (a relatiilor de status) si nicidecum o cauza a lor. Apare insa un efect de feed-back: odata ce exista anumite credinte religioase, relatiile de status se modifica (dar nu si sentimentele morale). Aceasta relatie este dusa la nivelul urmator odata ce religia se asociaza cu statul, functiile de status din stat (privilegiile unora) capatand justificare si legitimitate suplimentara prin intermediul religiei.
21. Cuprins Ceziceteoria la modul general Adaptari cu impact social si politic Studiu de caz: religia Relevantapentruproblemelepoliticeactuale
22. 4. Relevanta pentru problemele politice actuale Este important satinemcont de felul in care este cu adevaratnaturaumanapentrucaaltfelriscamsapropunempoliticipublice care voresua (nu-sivoratingescopuriledeclarate). Psihologiaevolutionistagenereazadouatipuri de scepticism: Fata de utilizareaintuitiilornoastre morale caghid la elaborareapoliticilorpublice: intuitiile morale au evoluatcaadaptari la un mediu social radical diferit, sichiarsi in acelmediu nu au evoluatpentrucaar fi condus la “dreptate” – orice o insemnaacest concept – ci pentrucacei cu acesteintuitii au avutmai multi urmasidecatceifaraele; Fata de ratiunesi fata de ingineriisociale: gandireanoastra “rationala” este de faptplina de bias-uri cognitive, iarordineasocialacontine in ea la modul implicit o rationalitate care adeseoriscapagandiriiexplicite; sio recomandarepozitiva: Principalaproblemape care o avem de la aparitiaagriculturiiincoace, sipe care trebuiesa o rezolvamesteincredereaintrenecunoscuti: normelesiinstitutiilesociale care promoveazaacestlucruconduc la o stabilitatesicoeziunesocialasporita.
23. Exemple Ideiproastepopularedatoritamoralei intuitive: Datoritaechitatii: Redistributie, salariu minim etc. Datoritaloialitatii de grup: Protectionismul (taxelevamale) Nationalismul Datoritarespectului fata de autoritati: Netransparenta la guvernare Militarismul Suportulbisericilorprinpolitici de stat Datoritarepulsiei: Interzicereacasatoriilordintrehomosexuali Interzicereaconsumului de droguri Interzicereaunorcercetarimedicale Ideiproaste de ingineriesociala (care ignoranaturaumana): Pensiile private cu contributiicompletvoluntare Sistemul de sanatateprivatcu contributiicompletvoluntare Feminismulsidiscriminareapozitiva a femeilorpentru a le incurajasa-siabandonezerolul traditional in familie
24. Scepticism fata de ideologiilepolitice Fata de social democratie Reglementarileeconomiei par intuitive din cauzacaacesteintuitii au evoluatpecandsocietatea era multmai mica – eleconduc la rezultateproaste in societatilecomplexecontemporane (dupa cum aratateoriaeconomica) Fata de liberalism Multepoliticiliberalepresupuncaoameniisuntmairationali de cat sunt de fapt (Homo economicus nu e un model intrutotulcorect) Fata de conservatorism Impunereaprinmijloacepolitice a intuitiilor morale e problematica din cauzacaacesteintuitii au evoluatpecandsocietatea era multmai mica – ordineasocialamoderna nu depinde de ele Politicile pro-religie: religia nu e cauzamoralei, ci efectulei.
25. Ce doctrine politicesuntcelmaicompatibile cu psihologiaevolutionista? Un fel de liberalism evolutionist de tip Hayek – sceptic fata de ingineriilesocialepreaambitioase. Un conservatorism secular de tip Barry Goldwater – sceptic fata de legislareamoralitatii.
