SlideShare une entreprise Scribd logo
1  sur  29
Télécharger pour lire hors ligne
Löwendenkmal.Monumentul Leului.Lucerna.Elveția.(Averio.n.p)
Viața în cantoanele elveţiene din inima Alpilor nu a fost deloc ușoară, căci era o ţară suprapopulată și foarte săracă.
Singura opţiune era emigrarea! Iar pentru tinerii bărbați puternici și rezistenți, crescuți în vitregia munților, una dintre cele mai
bine plătite slujbe era cea de soldat mercenar peste hotarele ţării. Mercenarii priveau meseria lor ca o emigrare pe timpul
verii: luau parte la lupte şi, dacă aveau noroc, se întorceau acasă cu bani, pentru a-și petrece iarna alături de familii.
Elvețienii acelor vremuri formau cele mai bune trupe armate.
Fără cavalerie şi cu artilerie redusă, elveţienii îşi dezvoltaseră nişte tactici speciale.
În Franţa şi în Spania mercenarii elvețieni erau la mare căutare. Deja în secolele XIII - XVI, după ce
Cantoanele elveţiene au devenit autonome, mulţi bărbaţi luptau și în Germania, în statele italiene
(Genova, Lorena, Milano, Veneția, Napoli, statul papal, Savoia, Toscana) și Țările de Jos.
Aşa se face că nu de puţine ori elveţienii, au jucat un rol important în istoria politică a Europei, ca
aliaţi ai uneia sau alteia dintre părţi, nu de puține ori luptând împotriva propriilor lor confrați.
Serviciul de mercenari – soldați plătiți în slujba altor puteri străine- al Confederației Elvețiane s-a desfașurat
începând cu anul 1291 până în 1859 când, a fost desființat prin lege!
a dominat 550 de ani viața țării din punct de vedere economic și politic, ca în nici o altă țară din lume!
Anul 1618
Gărzi elvețiene
Anul 1750
Anul 1792
Elvețienii au devenit aliaţi permanenţi şi trupe de mercenari, iar Confederaţia Cantoanelor s-a gândit să îi organizeze şi să
câştige de pe urma lor. Astfel era în continuare stăpână peste trupe rezervându-și dreptul de a le retrage dacă ceva nu îi
convenea.
Aceste corpuri armate de mercenari erau complet independente, având propriile lor regulamente, propriile tribunale şi
propriile steaguri. Ordinele erau date în propria lor limbă, germana, de către ofiţeri elveţieni, şi rămâneau supuse legii
Cantoanelor lor. Pe scurt, regimentul era patria lor şi toate aceste obiceiuri au fost confirmate în acorduri similare încheiate în
sutele de ani care au urmat.
Alianţa cu Franţa a fost cea mai importantă şi a început cu regele Carol al VII-lea în 1453, fiind mai apoi înnoită în 1474 de
regele Ludovic al XI-lea, care a fost martor la felul în care 1.500 de soldaţi elveţieni au făcut faţă la o armată de douăsprezece
ori mai numeroasă. În 1495 viaţa regelui Franţei- Carol al VIII-lea- a fost salvată datorită fermităţii de neclintit a infanteriştilor
lui elveţieni.
Serviciile militare străine ale Confederaţiei au fost mai bine reglementate în timpul alianţei din 1521 dintre Franţa şi
Cantoane, când elveţienii au fost de acord să trimită între 6 – 16.000 de oameni pentru protecția regelui, în schimb
Cantoanele urmau să beneficieze de protecţia celui mai puternic prinţ european.
Marchizul de Louvois, unul dintre cei mai mari ministri de război ai Franței, sub Ludovic al XIV-lea,
declara nemulțumit: „Cu banii plătiți de Franța pentru soldații elvețieni s-ar putea deschide
un drum de la Paris la Basel” (pe o distanță de 571 km, în acele timpuri!)
Ba mai mult, atât regele Franţei cât şi cel al Spaniei au apelat la elveţieni
ca instructori pentru armatele proprii.
In timpul Războaielor Italiene, istoricul italian Guicciardini îi descria pe
elveţienii drept „forţa şi speranţa unei armate”...
Intrarea în micul parc Gletschergarten care adăpostește Löwendenkmal,
Memorialul & Monumentul Leului- un simbol al oraşul Lucerna, una dintre cele mai importante atracţii turistice.
Dacă nu ai știut despre acest monument, prima impresie când treci de poartă, este cea de uimire...
loialităţii şi curajului elveţian
„Leul ucis”
este una dintre poveștile adevărate despre celebra
„Gardă elvețiană”
Monumentul Leului din Lucerna comemorează gărzile elvețiene, care au fost masacrate în anul 1792,
în timpul Revoluției Franceze, când revoluționarii francezi au luat cu asalt Palatul Tuileries din Paris.
Löwendenkmal.Monumentul Leului.Lucerna.Elveția.(Averio.n.p)
Tabloul „Cucerirea palatului Tuileries la 10 august 1792”, de Jean Duplessis-Bertaux- Muzeul Versailles
Povestea adevărată a garzii elvețiene, din ziua de 10 august 1792,
zi decisivă a Insurecției Revoluției Franceze, care a dus la prăbușirea monarhiei constituționale.
Incă din sec. al 17 - lea, un regiment de gardă elvețiană a servit permanent Casei Regale Franceze.
La 6 octombrie 1789, în perioada de început a Revoluției Franceze, regele Ludovic al XVI- lea a fost forțat să se mute cu familia
sa de la Palatul Versailles la Palatul Tuileries din Paris.
În 1792, pe 10 august, considerată prima zi a Insurecției franceze, revoluționarii au luat cu asalt Palatul Tuileries.
Gărzile elvețiene care îl apărau pe rege (un regiment profesionist și disciplinat din vechea armată regală, format aproape în
întregime din mercenari cu tradiție în serviciul monarhiei franceze) erau în avantaj, dar la un moment dat au ramas fără muniție
și fiind depășite numeric de forțele inamice care erau susținute și de artilerie, au trebuit în final, să se predea.
Dintre cei 950 de soldații ai gărzilor elvețiene care apărau în ziua aceea Palatul Tuileries, mai mult de 600 au fost uciși în
timpul luptelor sau masacrați după ce s-au predat. Se estimează că aproximativ alți 200 au murit în închisoare, urmare a rănilor
suferite sau au fost uciși în timpul masacrelor care au urmat în luna septembrie. Maiorul Karl Josef von Bachmann aflat la
comanda gărzii elvețiene care apăra Tuileries a fost ghilotinat în septembrie, purtând încă uniforma roșie a gărzilor elvețiene.
Doar vreo 100 de soldați ai gărzii au scăpat din Tuileries.
Singurii supraviețuitori ai regimentului a fost un detașament de vreo 300 de soldați, care, cu autorizația regelui, fuseseră
trimiși în Normandia, cu câteva zile mai înainte, pentru a escorta niște convoaiele de cereale.
Peste ani, doi dintre ofițerii elvețieni supraviețuitori, au atins ranguri militare înalte, sub comanda lui Napoleon Bonaparte.
Regele Ludovic al XVI-lea (1754- 1793), rege al Franței și al Navarei,
a fost ghilotinat la Paris, fiind ultimul reprezentant al
Absolutismului și o victimă a Revoluției Franceze.
Löwendenkmal.Monumentul Leului.Lucerna.Elveția.(Averio.n.p)
Monumentul Leului : „cea mai tristă şi cea mai emoţionantă sculptură în stâncă din lume”. (Mark Twain)
Inițiativa de a crea monumentul în onoarea și memoria camarazilor săi, a fost luată de Karl von Pfyffer Altishofen,
un ofițer al Gărzii elvețiene, care la momentul luptelor de la Tuileries fusese în concediu în Lucerna.
El a început colectarea de bani, din țară și din străinătate, în anul 1818, primind donații printre altele de la împăratul Rusiei,
împăratul Prussiei, familia regală franceză și Prințul Christian Frederik al Danemarcei.
Monumentul a fost proiectat de sculptorul danez Bertel Thorvaldsen și săpat de sculptorul german Lukas Ahorn,
într-o fostă carieră de gresie în apropiere de Lucerna, în perioada 1820-1821..
Monumentul LEULUI măsoară 10 m lungime și 6 m lățime.
Deasupra lui, săpată în stâncă se vede inscripția:
„Helvetiorum fidei AC Virtuti”- Pentru loialitatea și curajul elvețienilor.
Suferința Leului aflat în agonie este covârșitoare. Imaginea mă infioară, îl privesc printre lacrimi.
Durerea transcende percepția și parcă simt nevăzuta aripă întunecată a nopții eterne ce se-așterne peste el...
Este prăbușit dar își păstrează noblețea. Fruntea încordată și ochii închiși lasă să se înțeleagă durerea profundă a inimii
străpunsă de sulița ruptă, al cărei tăiș îi stă la căpătâi... Parcă încercă să mai tragă încă o gură de aer... Stă cu capul sprijit pe
labele așezate protector peste scutul cu flori de crin, simbol al monarhiei franceze, ca și cum l-ar apăra și cu ultimele sale
puteri. Lângă el, vertical, liber și demn, scutul cu stema Elveției, cu lancea ruptă așezată în fața lui, dă de înțeles că:
„Peste mine nu se trece! Loialitate și dincolo de moarte!”
Mai jos sub sculptura Leului, în peretele stâncii sunt săpate numele ofițerilor (26 ucisi și 16 salvați)
și numărul aproximativ al soldaților care au murit (DCCLX = 760) și a celor care au supraviețuit (CCCL = 350).
Monumentul a fost dezvelit și inaugurat pe
10 august anul 1821 – exact la 29 ani după tragicele evenimente de la Tuileries.
Löwendenkmal.Monumentul Leului.Lucerna.Elveția.(Averio.n.p)
Löwendenkmal.Monumentul Leului.Lucerna.Elveția.(Averio.n.p)
Mai mult de 60 de ani, până în 1882 când a intrat în posesia
oraşului, monumentul a fost în proprietate privată.
„Leul se află în grota lui, pe fața perpendiculară la baza stâncii -
pentru că el este sculptat în roca vie a unei cariere de gresie.
Dimensiunea lui este colosală, atitudinea lui este nobilă.
Cu capul plecat, cu lancea ruptă înfiptă-n umăr, încă potejează
cu laba lui scutul pe care se văd crinii casei regale Franceze.
Vița de vie atârnă în jos pe stâncă mișcîndu-se ușor în adierea
vântului și un fir de apa, clar, de mai sus, se prelinge și se varsă
într-un iaz de la baza stîncii, iar în suprafața netedă a lacului se
reflectă leul în agonie.
În jurul sculpturii sunt copaci verzi și iarbă.
Locul este un adăpost, o depresiune împădurită, tihnită, departe
de orice zgomot, agitație și confuzie - și toate acestea sunt
potrivite, pentru că leii mor în astfel de locuri, și nu pe
piedestale de granit în piețele publice împrejmuite cu balustrade
din fier lucrat cu fantezie.
Leul din Lucerna ar fi impresionant oriunde, dar nicăieri atât
de impresionant ca aici.”
Mark Twain on the Lion monument- A Tramp Abroad, 1880
Mark Twain, impresii
Ilustrată de epocă
în cinstirea memoriei soldaților Gărzii elvețiene,
în costume ca la curtea regală franceză.
Pentru unii, manifestări de mândrie...
Alții, nemulțumiți de mersul istoriei și al politicii,
de sacrificile umane, de ceea ce a însemnat Garda Elvețiană...
în spirit de frondă, vandalizează...
Löwendenkmal.Monumentul Leului.Lucerna.Elveția.(Averio.n.p)
Löwendenkmal.Monumentul Leului.Lucerna.Elveția.(Averio.n.p)
Motto-ul
„Acriter et fideliter” -
în limba latină
„curajos și fidel” sau
„cu bărbăție și fidelitate”
Garde suisse
*'''Auteur''': Arnaud Gaillard/ Wikipedia
Renumiţi şi apreciaţi de secole pentru curajul şi devotamentul lor, soldaţii elveţieni au atras, cum era de așteptat și atenţia
Papilor de la Roma. Astfel încă din anul 1479 fusese încheiat un acord între Confederația Elvețiană și Papa Sixt al IV-lea
care prevedea recrutarea de mercenari elvețieni pentru serviciul de gardă.
La 22 ianuarie 1506 intrau în Roma, pe Porta di Popolo, primii 150 de soldaţi elvețieni care au primit binecuvântarea papei
Iulius al II-lea, marcând astfel naşterea oficială a Gărzii Elveţiene Pontificale, o structură militară specială care, de
peste 500 de ani, asigură apărarea Vaticanului, „sediul central al Bisericii catolice”.
În 1914, Papa Pius al X-lea a stabilit numărul de soldați care alcătuiesc acest corp special la 100, plus 6 ofițeri (inclusiv
comandantul gărzii).
În prezent, Garda Elvețiană Pontificală se ocupă de siguranța papei și a Statului Vatican, supraveghind apartamentele
palatului papal și menținând ordinea pe timpul ceremoniilor religioase, rămânând, până astăzi, singurul corp armat al
Vaticanului.
„Elveţienii sunt un popor de războinici, faimos pentru curajul soldaţilor lui”
scria marele istoric latin Tacitus (55- 155 d.Cr)
În anul 1527 trupele lui Charles, duce de Burbon, au
invadat Roma, ucigând peste 4.000 de locuitori și jefuind
bogății inestimabile. Roma fost devastată de armatele
împăratului Sfântului imperiu roman de națiune germană,
Carol Quintul.
Garda Elvețiană Pontificală formată din 189 de soldați
care apărau Vaticanul, s-a baricadat în curtea Bazilicii
Sf.Petru și a apărat Sfântul Scaun în fața asediului a mii de
soldați.
Papa a fost salvat printr-un pasaj secret- pasajul Borgo,
lung de 750 m, existent și în zilele noastre, care leagă
Vaticanul de Castelul Sant’Angelo.
Au căzut eroic în luptă 147 luptători elvețieni, masacraţi
pe treptele altarului principal din Bazilica San Pietro,
împreună cu 200 de fugari.
Au supraviețuit numai 42 dintre soldații gărzii, cei care îl
însoțeau pe papă.
Această luptă eroică este celebrată în fiecare zi de
6 mai, dată care a devenit ziua prestării
jurământului pentru noii recruți din
Garda Elvețiană Pontificală.
Condiţiile pentru a fi admis în Garda Elveţiană Pontificală
sunt neschimbate de secole:
candidatul trebuie să fie cetăţean elveţian, necăsătorit (numai ofiţerii superiori au
voie să se însoare), credincios romano- catolic, cu vârsta între 19 – 30 de ani,
absolvent de liceu sau şcoală profesională, cu o înălţime de minimum 1,74 m, cu
stagiul militar satisfăcut în Elveţia şi reputaţie ireproşabilă.
Până în ziua de azi, în garda pontificală nu au fost primite femei.
Militarii sunt angajaţi cu un contract de cel puţin 2 ani şi de maximum 25,
perioadă în care primesc cetăţenia statului Vatican, dar nu au voie să doarmă în
afara graniţelor lui, sunt scutiţi de taxe şi de plata locuinţei, primind o soldă lunară
de 1.200 de euro.
Pregătirea zilnică a membrilor gărzii include, în special după atentatul asupra
Papei Ioan Paul al II-lea, din 13 mai 1981, exerciţii de tir – ei având în dotare
pistoale şi puşti de asalt – arte marţiale, cu perfecţionarea, cu predilecţie, a
metodelor de luptă neînarmată ori cu arme mici, tip cuţit, şi tactici specifice
gărzilor de corp, de strategie şi apărare a demnitarului. La ceremonii, însă, ţinuta
soldaţilor include, în continuare, săbii şi halebarde.
Garda Elveţiană Pontificală.
Soldatul din stânga este înarmat cu o halebardă,
iar cel din dreapta, cu o spadă.
Uniforma oficială a Gărzii Elvețiene Pontificală este realizată în stilul Epocii Renascentiste şi asociază culorile albastru, roşu şi
portocaliu. Potrivit unei legende, modelul ar fi fost creat de însuşi Michelangelo, dar nu există nicio dovadă în acest sens.
Modelul modern de uniformă datează din anul 1914, fiind opera Comandorului Jules Repond, care s-a inspirat din picturile lui
Rafael Sanzio. Pe lângă uniforma de paradă, soldaţii Gărzii Elveţiene Pontificale dispun şi de uniforma de lucru, compusă
dintr-o beretă neagră, bluză şi pantaloni albaştri.
- www.maison-du-chapeau.ch/luzern/loewendenkmal.php
- Vatican.va- Istoria garzii elvețiene- Oana Capan;
- Garda elvețiană pontficală-wikipedia;
- Braţul armat al Sanctităţii Sale: Garda Elveţiană;
- www.infotour.ro-ghid turistic.
Prezentare:
averio13@yahoo.ro
Foto personale & net
- Muhtesem Yüzyi-Jenerik;
- Carlos Alberto Bau- Memorial.
Monedă comemorativă

Contenu connexe

En vedette

Carlos alberto bau memorial
Carlos alberto bau memorialCarlos alberto bau memorial
Carlos alberto bau memorialGigi Block
 
Paris vu du ciel
Paris vu du cielParis vu du ciel
Paris vu du cielBalcon60
 
Alba Carolina.Traseu celor trei fortificatii.(Averio)
Alba Carolina.Traseu celor trei fortificatii.(Averio)Alba Carolina.Traseu celor trei fortificatii.(Averio)
Alba Carolina.Traseu celor trei fortificatii.(Averio)Averio Veronica Ionescu
 
Ateneul român.Marea fresca a neamului(Averio)
Ateneul român.Marea fresca a neamului(Averio)Ateneul român.Marea fresca a neamului(Averio)
Ateneul român.Marea fresca a neamului(Averio)Averio Veronica Ionescu
 
Juan de juanes & the judgment of paris
Juan de juanes & the judgment of parisJuan de juanes & the judgment of paris
Juan de juanes & the judgment of parisLorena GL
 
Frases y anecdotas de Winston Churchill
Frases y anecdotas de Winston ChurchillFrases y anecdotas de Winston Churchill
Frases y anecdotas de Winston ChurchillCarlos Quiñones
 
Obras de Renoir
Obras de RenoirObras de Renoir
Obras de RenoirBiaEsteves
 
Introduction to Visual Culture
Introduction to Visual CultureIntroduction to Visual Culture
Introduction to Visual CultureDeborahJ
 
Margaret Kent, Irish Painter
Margaret Kent, Irish PainterMargaret Kent, Irish Painter
Margaret Kent, Irish PainterViorica Munteanu
 
Fitzgerald park, cork, ireland
Fitzgerald park, cork, irelandFitzgerald park, cork, ireland
Fitzgerald park, cork, irelandViorica Munteanu
 
Magnifiques mais a lire lentement
Magnifiques mais a lire lentementMagnifiques mais a lire lentement
Magnifiques mais a lire lentementRenée Bukay
 
Colors and Sounds from Europe
Colors and Sounds from EuropeColors and Sounds from Europe
Colors and Sounds from Europeguida04
 

En vedette (20)

Carlos alberto bau memorial
Carlos alberto bau memorialCarlos alberto bau memorial
Carlos alberto bau memorial
 
SlideShare 101
SlideShare 101SlideShare 101
SlideShare 101
 
Paris vu du ciel
Paris vu du cielParis vu du ciel
Paris vu du ciel
 
Alba Carolina.Traseu celor trei fortificatii.(Averio)
Alba Carolina.Traseu celor trei fortificatii.(Averio)Alba Carolina.Traseu celor trei fortificatii.(Averio)
Alba Carolina.Traseu celor trei fortificatii.(Averio)
 
Ateneul român.Marea fresca a neamului(Averio)
Ateneul român.Marea fresca a neamului(Averio)Ateneul român.Marea fresca a neamului(Averio)
Ateneul român.Marea fresca a neamului(Averio)
 
Un gran heroe
Un gran heroeUn gran heroe
Un gran heroe
 
Reino Animal
Reino AnimalReino Animal
Reino Animal
 
Juan de juanes & the judgment of paris
Juan de juanes & the judgment of parisJuan de juanes & the judgment of paris
Juan de juanes & the judgment of paris
 
Frases y anecdotas de Winston Churchill
Frases y anecdotas de Winston ChurchillFrases y anecdotas de Winston Churchill
Frases y anecdotas de Winston Churchill
 
Michael & Inessa Garmash
Michael & Inessa GarmashMichael & Inessa Garmash
Michael & Inessa Garmash
 
Obras de Renoir
Obras de RenoirObras de Renoir
Obras de Renoir
 
Introduction to Visual Culture
Introduction to Visual CultureIntroduction to Visual Culture
Introduction to Visual Culture
 
Pierre auguste renoir
Pierre auguste renoirPierre auguste renoir
Pierre auguste renoir
 
Dubrovnik, Croatia
Dubrovnik, CroatiaDubrovnik, Croatia
Dubrovnik, Croatia
 
Africa
AfricaAfrica
Africa
 
Margaret Kent, Irish Painter
Margaret Kent, Irish PainterMargaret Kent, Irish Painter
Margaret Kent, Irish Painter
 
Fitzgerald park, cork, ireland
Fitzgerald park, cork, irelandFitzgerald park, cork, ireland
Fitzgerald park, cork, ireland
 
Marinas monde
Marinas mondeMarinas monde
Marinas monde
 
Magnifiques mais a lire lentement
Magnifiques mais a lire lentementMagnifiques mais a lire lentement
Magnifiques mais a lire lentement
 
Colors and Sounds from Europe
Colors and Sounds from EuropeColors and Sounds from Europe
Colors and Sounds from Europe
 

Similaire à Löwendenkmal.Monumentul Leului.Lucerna.Elveția.(Averio.n.p)

Cele mai fascinante castele ale lumii
Cele mai fascinante castele ale lumiiCele mai fascinante castele ale lumii
Cele mai fascinante castele ale lumiiBiro Bela
 
Castelul Peles
Castelul PelesCastelul Peles
Castelul PelesRAISSA RO
 
Din istoria castelului_peles
Din istoria castelului_pelesDin istoria castelului_peles
Din istoria castelului_pelesOvidiu Slimac
 
Din istoria castelului Peles.
Din istoria castelului Peles.Din istoria castelului Peles.
Din istoria castelului Peles.Stelian Ciocarlie
 
Traseul celor trei fortificaţii Alba Iulia
Traseul celor trei fortificaţii Alba IuliaTraseul celor trei fortificaţii Alba Iulia
Traseul celor trei fortificaţii Alba IuliaMatilda Matilda
 
Transilvania - Țara de dincolo de păduri
Transilvania - Țara de dincolo de păduriTransilvania - Țara de dincolo de păduri
Transilvania - Țara de dincolo de păduriAuVi - eBooks & Photos
 
Copy of french revolution by slidesgo
Copy of french revolution by slidesgoCopy of french revolution by slidesgo
Copy of french revolution by slidesgoVladPopa21
 
CASTELUL CORVINESTILOR HUNEDOARA
CASTELUL CORVINESTILOR HUNEDOARACASTELUL CORVINESTILOR HUNEDOARA
CASTELUL CORVINESTILOR HUNEDOARALili Istratie
 
Castelele de pe valea loarei
Castelele  de  pe  valea  loareiCastelele  de  pe  valea  loarei
Castelele de pe valea loareiAilincai Maria
 
Castelele de pe valea loarei
Castelele  de  pe  valea  loareiCastelele  de  pe  valea  loarei
Castelele de pe valea loareiAilincai Maria
 
Arhiva fotografica istorica romaneasca 1906
Arhiva fotografica istorica romaneasca 1906Arhiva fotografica istorica romaneasca 1906
Arhiva fotografica istorica romaneasca 1906Biro Bela
 
Jules verne
Jules verneJules verne
Jules vernedalex4c
 
Anglo saxonii
Anglo saxoniiAnglo saxonii
Anglo saxoniikarakhun
 
Stefan cel Mare
Stefan cel MareStefan cel Mare
Stefan cel MareAngesha
 

Similaire à Löwendenkmal.Monumentul Leului.Lucerna.Elveția.(Averio.n.p) (20)

Cele mai fascinante castele ale lumii
Cele mai fascinante castele ale lumiiCele mai fascinante castele ale lumii
Cele mai fascinante castele ale lumii
 
Castelul Peles
Castelul PelesCastelul Peles
Castelul Peles
 
Elena CRISTIAN. Lucrări reprezentative ale tiparului din secolul al XVIII-le...
Elena CRISTIAN. Lucrări reprezentative ale tiparului din secolul  al XVIII-le...Elena CRISTIAN. Lucrări reprezentative ale tiparului din secolul  al XVIII-le...
Elena CRISTIAN. Lucrări reprezentative ale tiparului din secolul al XVIII-le...
 
Cetăți și castele din Polonia
Cetăți și castele din PoloniaCetăți și castele din Polonia
Cetăți și castele din Polonia
 
Din istoria castelului_peles
Din istoria castelului_pelesDin istoria castelului_peles
Din istoria castelului_peles
 
Din istoria castelului Peles.
Din istoria castelului Peles.Din istoria castelului Peles.
Din istoria castelului Peles.
 
Traseul celor trei fortificaţii Alba Iulia
Traseul celor trei fortificaţii Alba IuliaTraseul celor trei fortificaţii Alba Iulia
Traseul celor trei fortificaţii Alba Iulia
 
Timișoara - România
Timișoara - RomâniaTimișoara - România
Timișoara - România
 
Transilvania - Țara de dincolo de păduri
Transilvania - Țara de dincolo de păduriTransilvania - Țara de dincolo de păduri
Transilvania - Țara de dincolo de păduri
 
Copy of french revolution by slidesgo
Copy of french revolution by slidesgoCopy of french revolution by slidesgo
Copy of french revolution by slidesgo
 
CASTELUL CORVINESTILOR HUNEDOARA
CASTELUL CORVINESTILOR HUNEDOARACASTELUL CORVINESTILOR HUNEDOARA
CASTELUL CORVINESTILOR HUNEDOARA
 
Castelele de pe valea loarei
Castelele  de  pe  valea  loareiCastelele  de  pe  valea  loarei
Castelele de pe valea loarei
 
Castelele de pe valea loarei
Castelele  de  pe  valea  loareiCastelele  de  pe  valea  loarei
Castelele de pe valea loarei
 
Danemarca
DanemarcaDanemarca
Danemarca
 
Arhiva fotografica istorica romaneasca 1906
Arhiva fotografica istorica romaneasca 1906Arhiva fotografica istorica romaneasca 1906
Arhiva fotografica istorica romaneasca 1906
 
Waterloo, Bruxelles
Waterloo, BruxellesWaterloo, Bruxelles
Waterloo, Bruxelles
 
Jules verne
Jules verneJules verne
Jules verne
 
Ac 3 averescu5
Ac 3  averescu5Ac 3  averescu5
Ac 3 averescu5
 
Anglo saxonii
Anglo saxoniiAnglo saxonii
Anglo saxonii
 
Stefan cel Mare
Stefan cel MareStefan cel Mare
Stefan cel Mare
 

Plus de Averio Veronica Ionescu

Ferestre de taina. Pictor Petru Udrea.(Averio.np.)
Ferestre de taina. Pictor Petru Udrea.(Averio.np.) Ferestre de taina. Pictor Petru Udrea.(Averio.np.)
Ferestre de taina. Pictor Petru Udrea.(Averio.np.) Averio Veronica Ionescu
 
Gruyeres.Orașelul „Cocor”(Averio.n.p)
Gruyeres.Orașelul „Cocor”(Averio.n.p) Gruyeres.Orașelul „Cocor”(Averio.n.p)
Gruyeres.Orașelul „Cocor”(Averio.n.p) Averio Veronica Ionescu
 
O iubire din alt veac, la Hiliseu Crisan, Bucovina.(Averio.np)
O iubire din alt veac, la Hiliseu Crisan, Bucovina.(Averio.np)O iubire din alt veac, la Hiliseu Crisan, Bucovina.(Averio.np)
O iubire din alt veac, la Hiliseu Crisan, Bucovina.(Averio.np)Averio Veronica Ionescu
 
”Fantana lacrimilor” din Palatul hanilor tatari din Bahcisarai(Averio show) ...
”Fantana lacrimilor” din  Palatul hanilor tatari din Bahcisarai(Averio show) ...”Fantana lacrimilor” din  Palatul hanilor tatari din Bahcisarai(Averio show) ...
”Fantana lacrimilor” din Palatul hanilor tatari din Bahcisarai(Averio show) ...Averio Veronica Ionescu
 
Veniti la Alba Iulia.Portile Cetatii.(Averio).
Veniti la Alba Iulia.Portile Cetatii.(Averio).Veniti la Alba Iulia.Portile Cetatii.(Averio).
Veniti la Alba Iulia.Portile Cetatii.(Averio).Averio Veronica Ionescu
 
Lumini gălățene galați lights (averio)
Lumini gălățene galați lights (averio)Lumini gălățene galați lights (averio)
Lumini gălățene galați lights (averio)Averio Veronica Ionescu
 
The Calvary Park- Moresnet,Belgium.(Averio.pps)
The Calvary Park- Moresnet,Belgium.(Averio.pps)The Calvary Park- Moresnet,Belgium.(Averio.pps)
The Calvary Park- Moresnet,Belgium.(Averio.pps)Averio Veronica Ionescu
 
Printre maci. Povestiri din Elada. (Averio)
Printre maci. Povestiri din Elada. (Averio)Printre maci. Povestiri din Elada. (Averio)
Printre maci. Povestiri din Elada. (Averio)Averio Veronica Ionescu
 

Plus de Averio Veronica Ionescu (20)

Iris și Curcubeul (Averio)
Iris și Curcubeul (Averio)Iris și Curcubeul (Averio)
Iris și Curcubeul (Averio)
 
Down to earth.(Averio.)
Down to earth.(Averio.)Down to earth.(Averio.)
Down to earth.(Averio.)
 
Rugăciune.Mihai Eminescu.(Averio.n.p)
Rugăciune.Mihai Eminescu.(Averio.n.p)Rugăciune.Mihai Eminescu.(Averio.n.p)
Rugăciune.Mihai Eminescu.(Averio.n.p)
 
Ferestre de taina. Pictor Petru Udrea.(Averio.np.)
Ferestre de taina. Pictor Petru Udrea.(Averio.np.) Ferestre de taina. Pictor Petru Udrea.(Averio.np.)
Ferestre de taina. Pictor Petru Udrea.(Averio.np.)
 
Vrei sa fii iubit? Iubeste!(Averio)
Vrei sa fii iubit? Iubeste!(Averio)Vrei sa fii iubit? Iubeste!(Averio)
Vrei sa fii iubit? Iubeste!(Averio)
 
Lumea Swarovski . (Averio)
Lumea Swarovski . (Averio)Lumea Swarovski . (Averio)
Lumea Swarovski . (Averio)
 
Gruyeres.Orașelul „Cocor”(Averio.n.p)
Gruyeres.Orașelul „Cocor”(Averio.n.p) Gruyeres.Orașelul „Cocor”(Averio.n.p)
Gruyeres.Orașelul „Cocor”(Averio.n.p)
 
Matterhorn & Zermatt.(Averio)
Matterhorn & Zermatt.(Averio)Matterhorn & Zermatt.(Averio)
Matterhorn & Zermatt.(Averio)
 
O iubire din alt veac, la Hiliseu Crisan, Bucovina.(Averio.np)
O iubire din alt veac, la Hiliseu Crisan, Bucovina.(Averio.np)O iubire din alt veac, la Hiliseu Crisan, Bucovina.(Averio.np)
O iubire din alt veac, la Hiliseu Crisan, Bucovina.(Averio.np)
 
”Fantana lacrimilor” din Palatul hanilor tatari din Bahcisarai(Averio show) ...
”Fantana lacrimilor” din  Palatul hanilor tatari din Bahcisarai(Averio show) ...”Fantana lacrimilor” din  Palatul hanilor tatari din Bahcisarai(Averio show) ...
”Fantana lacrimilor” din Palatul hanilor tatari din Bahcisarai(Averio show) ...
 
Veniti la Alba Iulia.Portile Cetatii.(Averio).
Veniti la Alba Iulia.Portile Cetatii.(Averio).Veniti la Alba Iulia.Portile Cetatii.(Averio).
Veniti la Alba Iulia.Portile Cetatii.(Averio).
 
Saory,An.(by Averio)
Saory,An.(by Averio)Saory,An.(by Averio)
Saory,An.(by Averio)
 
Drumeții(averio)
Drumeții(averio)Drumeții(averio)
Drumeții(averio)
 
Lumini gălățene galați lights (averio)
Lumini gălățene galați lights (averio)Lumini gălățene galați lights (averio)
Lumini gălățene galați lights (averio)
 
The Calvary Park- Moresnet,Belgium.(Averio.pps)
The Calvary Park- Moresnet,Belgium.(Averio.pps)The Calvary Park- Moresnet,Belgium.(Averio.pps)
The Calvary Park- Moresnet,Belgium.(Averio.pps)
 
Măria sa ”Altița”(Averio.pps)
Măria sa ”Altița”(Averio.pps)Măria sa ”Altița”(Averio.pps)
Măria sa ”Altița”(Averio.pps)
 
Printre maci. Povestiri din Elada. (Averio)
Printre maci. Povestiri din Elada. (Averio)Printre maci. Povestiri din Elada. (Averio)
Printre maci. Povestiri din Elada. (Averio)
 
I love Galati, iarna 2014(averio)
I love Galati, iarna 2014(averio)I love Galati, iarna 2014(averio)
I love Galati, iarna 2014(averio)
 
Cântecele mării
Cântecele măriiCântecele mării
Cântecele mării
 
O stea...( Averio pps)
O stea...( Averio pps)O stea...( Averio pps)
O stea...( Averio pps)
 

Löwendenkmal.Monumentul Leului.Lucerna.Elveția.(Averio.n.p)

  • 2. Viața în cantoanele elveţiene din inima Alpilor nu a fost deloc ușoară, căci era o ţară suprapopulată și foarte săracă. Singura opţiune era emigrarea! Iar pentru tinerii bărbați puternici și rezistenți, crescuți în vitregia munților, una dintre cele mai bine plătite slujbe era cea de soldat mercenar peste hotarele ţării. Mercenarii priveau meseria lor ca o emigrare pe timpul verii: luau parte la lupte şi, dacă aveau noroc, se întorceau acasă cu bani, pentru a-și petrece iarna alături de familii. Elvețienii acelor vremuri formau cele mai bune trupe armate. Fără cavalerie şi cu artilerie redusă, elveţienii îşi dezvoltaseră nişte tactici speciale. În Franţa şi în Spania mercenarii elvețieni erau la mare căutare. Deja în secolele XIII - XVI, după ce Cantoanele elveţiene au devenit autonome, mulţi bărbaţi luptau și în Germania, în statele italiene (Genova, Lorena, Milano, Veneția, Napoli, statul papal, Savoia, Toscana) și Țările de Jos. Aşa se face că nu de puţine ori elveţienii, au jucat un rol important în istoria politică a Europei, ca aliaţi ai uneia sau alteia dintre părţi, nu de puține ori luptând împotriva propriilor lor confrați. Serviciul de mercenari – soldați plătiți în slujba altor puteri străine- al Confederației Elvețiane s-a desfașurat începând cu anul 1291 până în 1859 când, a fost desființat prin lege! a dominat 550 de ani viața țării din punct de vedere economic și politic, ca în nici o altă țară din lume!
  • 4. Elvețienii au devenit aliaţi permanenţi şi trupe de mercenari, iar Confederaţia Cantoanelor s-a gândit să îi organizeze şi să câştige de pe urma lor. Astfel era în continuare stăpână peste trupe rezervându-și dreptul de a le retrage dacă ceva nu îi convenea. Aceste corpuri armate de mercenari erau complet independente, având propriile lor regulamente, propriile tribunale şi propriile steaguri. Ordinele erau date în propria lor limbă, germana, de către ofiţeri elveţieni, şi rămâneau supuse legii Cantoanelor lor. Pe scurt, regimentul era patria lor şi toate aceste obiceiuri au fost confirmate în acorduri similare încheiate în sutele de ani care au urmat. Alianţa cu Franţa a fost cea mai importantă şi a început cu regele Carol al VII-lea în 1453, fiind mai apoi înnoită în 1474 de regele Ludovic al XI-lea, care a fost martor la felul în care 1.500 de soldaţi elveţieni au făcut faţă la o armată de douăsprezece ori mai numeroasă. În 1495 viaţa regelui Franţei- Carol al VIII-lea- a fost salvată datorită fermităţii de neclintit a infanteriştilor lui elveţieni. Serviciile militare străine ale Confederaţiei au fost mai bine reglementate în timpul alianţei din 1521 dintre Franţa şi Cantoane, când elveţienii au fost de acord să trimită între 6 – 16.000 de oameni pentru protecția regelui, în schimb Cantoanele urmau să beneficieze de protecţia celui mai puternic prinţ european. Marchizul de Louvois, unul dintre cei mai mari ministri de război ai Franței, sub Ludovic al XIV-lea, declara nemulțumit: „Cu banii plătiți de Franța pentru soldații elvețieni s-ar putea deschide un drum de la Paris la Basel” (pe o distanță de 571 km, în acele timpuri!) Ba mai mult, atât regele Franţei cât şi cel al Spaniei au apelat la elveţieni ca instructori pentru armatele proprii. In timpul Războaielor Italiene, istoricul italian Guicciardini îi descria pe elveţienii drept „forţa şi speranţa unei armate”...
  • 5. Intrarea în micul parc Gletschergarten care adăpostește Löwendenkmal, Memorialul & Monumentul Leului- un simbol al oraşul Lucerna, una dintre cele mai importante atracţii turistice. Dacă nu ai știut despre acest monument, prima impresie când treci de poartă, este cea de uimire...
  • 7. „Leul ucis” este una dintre poveștile adevărate despre celebra „Gardă elvețiană” Monumentul Leului din Lucerna comemorează gărzile elvețiene, care au fost masacrate în anul 1792, în timpul Revoluției Franceze, când revoluționarii francezi au luat cu asalt Palatul Tuileries din Paris.
  • 9. Tabloul „Cucerirea palatului Tuileries la 10 august 1792”, de Jean Duplessis-Bertaux- Muzeul Versailles Povestea adevărată a garzii elvețiene, din ziua de 10 august 1792, zi decisivă a Insurecției Revoluției Franceze, care a dus la prăbușirea monarhiei constituționale.
  • 10. Incă din sec. al 17 - lea, un regiment de gardă elvețiană a servit permanent Casei Regale Franceze. La 6 octombrie 1789, în perioada de început a Revoluției Franceze, regele Ludovic al XVI- lea a fost forțat să se mute cu familia sa de la Palatul Versailles la Palatul Tuileries din Paris. În 1792, pe 10 august, considerată prima zi a Insurecției franceze, revoluționarii au luat cu asalt Palatul Tuileries. Gărzile elvețiene care îl apărau pe rege (un regiment profesionist și disciplinat din vechea armată regală, format aproape în întregime din mercenari cu tradiție în serviciul monarhiei franceze) erau în avantaj, dar la un moment dat au ramas fără muniție și fiind depășite numeric de forțele inamice care erau susținute și de artilerie, au trebuit în final, să se predea. Dintre cei 950 de soldații ai gărzilor elvețiene care apărau în ziua aceea Palatul Tuileries, mai mult de 600 au fost uciși în timpul luptelor sau masacrați după ce s-au predat. Se estimează că aproximativ alți 200 au murit în închisoare, urmare a rănilor suferite sau au fost uciși în timpul masacrelor care au urmat în luna septembrie. Maiorul Karl Josef von Bachmann aflat la comanda gărzii elvețiene care apăra Tuileries a fost ghilotinat în septembrie, purtând încă uniforma roșie a gărzilor elvețiene. Doar vreo 100 de soldați ai gărzii au scăpat din Tuileries. Singurii supraviețuitori ai regimentului a fost un detașament de vreo 300 de soldați, care, cu autorizația regelui, fuseseră trimiși în Normandia, cu câteva zile mai înainte, pentru a escorta niște convoaiele de cereale. Peste ani, doi dintre ofițerii elvețieni supraviețuitori, au atins ranguri militare înalte, sub comanda lui Napoleon Bonaparte. Regele Ludovic al XVI-lea (1754- 1793), rege al Franței și al Navarei, a fost ghilotinat la Paris, fiind ultimul reprezentant al Absolutismului și o victimă a Revoluției Franceze.
  • 12. Monumentul Leului : „cea mai tristă şi cea mai emoţionantă sculptură în stâncă din lume”. (Mark Twain)
  • 13. Inițiativa de a crea monumentul în onoarea și memoria camarazilor săi, a fost luată de Karl von Pfyffer Altishofen, un ofițer al Gărzii elvețiene, care la momentul luptelor de la Tuileries fusese în concediu în Lucerna. El a început colectarea de bani, din țară și din străinătate, în anul 1818, primind donații printre altele de la împăratul Rusiei, împăratul Prussiei, familia regală franceză și Prințul Christian Frederik al Danemarcei. Monumentul a fost proiectat de sculptorul danez Bertel Thorvaldsen și săpat de sculptorul german Lukas Ahorn, într-o fostă carieră de gresie în apropiere de Lucerna, în perioada 1820-1821.. Monumentul LEULUI măsoară 10 m lungime și 6 m lățime. Deasupra lui, săpată în stâncă se vede inscripția: „Helvetiorum fidei AC Virtuti”- Pentru loialitatea și curajul elvețienilor. Suferința Leului aflat în agonie este covârșitoare. Imaginea mă infioară, îl privesc printre lacrimi. Durerea transcende percepția și parcă simt nevăzuta aripă întunecată a nopții eterne ce se-așterne peste el... Este prăbușit dar își păstrează noblețea. Fruntea încordată și ochii închiși lasă să se înțeleagă durerea profundă a inimii străpunsă de sulița ruptă, al cărei tăiș îi stă la căpătâi... Parcă încercă să mai tragă încă o gură de aer... Stă cu capul sprijit pe labele așezate protector peste scutul cu flori de crin, simbol al monarhiei franceze, ca și cum l-ar apăra și cu ultimele sale puteri. Lângă el, vertical, liber și demn, scutul cu stema Elveției, cu lancea ruptă așezată în fața lui, dă de înțeles că: „Peste mine nu se trece! Loialitate și dincolo de moarte!” Mai jos sub sculptura Leului, în peretele stâncii sunt săpate numele ofițerilor (26 ucisi și 16 salvați) și numărul aproximativ al soldaților care au murit (DCCLX = 760) și a celor care au supraviețuit (CCCL = 350).
  • 14. Monumentul a fost dezvelit și inaugurat pe 10 august anul 1821 – exact la 29 ani după tragicele evenimente de la Tuileries.
  • 17. Mai mult de 60 de ani, până în 1882 când a intrat în posesia oraşului, monumentul a fost în proprietate privată.
  • 18. „Leul se află în grota lui, pe fața perpendiculară la baza stâncii - pentru că el este sculptat în roca vie a unei cariere de gresie. Dimensiunea lui este colosală, atitudinea lui este nobilă. Cu capul plecat, cu lancea ruptă înfiptă-n umăr, încă potejează cu laba lui scutul pe care se văd crinii casei regale Franceze. Vița de vie atârnă în jos pe stâncă mișcîndu-se ușor în adierea vântului și un fir de apa, clar, de mai sus, se prelinge și se varsă într-un iaz de la baza stîncii, iar în suprafața netedă a lacului se reflectă leul în agonie. În jurul sculpturii sunt copaci verzi și iarbă. Locul este un adăpost, o depresiune împădurită, tihnită, departe de orice zgomot, agitație și confuzie - și toate acestea sunt potrivite, pentru că leii mor în astfel de locuri, și nu pe piedestale de granit în piețele publice împrejmuite cu balustrade din fier lucrat cu fantezie. Leul din Lucerna ar fi impresionant oriunde, dar nicăieri atât de impresionant ca aici.” Mark Twain on the Lion monument- A Tramp Abroad, 1880 Mark Twain, impresii
  • 20. în cinstirea memoriei soldaților Gărzii elvețiene, în costume ca la curtea regală franceză. Pentru unii, manifestări de mândrie...
  • 21. Alții, nemulțumiți de mersul istoriei și al politicii, de sacrificile umane, de ceea ce a însemnat Garda Elvețiană... în spirit de frondă, vandalizează...
  • 24. Motto-ul „Acriter et fideliter” - în limba latină „curajos și fidel” sau „cu bărbăție și fidelitate” Garde suisse *'''Auteur''': Arnaud Gaillard/ Wikipedia
  • 25. Renumiţi şi apreciaţi de secole pentru curajul şi devotamentul lor, soldaţii elveţieni au atras, cum era de așteptat și atenţia Papilor de la Roma. Astfel încă din anul 1479 fusese încheiat un acord între Confederația Elvețiană și Papa Sixt al IV-lea care prevedea recrutarea de mercenari elvețieni pentru serviciul de gardă. La 22 ianuarie 1506 intrau în Roma, pe Porta di Popolo, primii 150 de soldaţi elvețieni care au primit binecuvântarea papei Iulius al II-lea, marcând astfel naşterea oficială a Gărzii Elveţiene Pontificale, o structură militară specială care, de peste 500 de ani, asigură apărarea Vaticanului, „sediul central al Bisericii catolice”. În 1914, Papa Pius al X-lea a stabilit numărul de soldați care alcătuiesc acest corp special la 100, plus 6 ofițeri (inclusiv comandantul gărzii). În prezent, Garda Elvețiană Pontificală se ocupă de siguranța papei și a Statului Vatican, supraveghind apartamentele palatului papal și menținând ordinea pe timpul ceremoniilor religioase, rămânând, până astăzi, singurul corp armat al Vaticanului. „Elveţienii sunt un popor de războinici, faimos pentru curajul soldaţilor lui” scria marele istoric latin Tacitus (55- 155 d.Cr)
  • 26. În anul 1527 trupele lui Charles, duce de Burbon, au invadat Roma, ucigând peste 4.000 de locuitori și jefuind bogății inestimabile. Roma fost devastată de armatele împăratului Sfântului imperiu roman de națiune germană, Carol Quintul. Garda Elvețiană Pontificală formată din 189 de soldați care apărau Vaticanul, s-a baricadat în curtea Bazilicii Sf.Petru și a apărat Sfântul Scaun în fața asediului a mii de soldați. Papa a fost salvat printr-un pasaj secret- pasajul Borgo, lung de 750 m, existent și în zilele noastre, care leagă Vaticanul de Castelul Sant’Angelo. Au căzut eroic în luptă 147 luptători elvețieni, masacraţi pe treptele altarului principal din Bazilica San Pietro, împreună cu 200 de fugari. Au supraviețuit numai 42 dintre soldații gărzii, cei care îl însoțeau pe papă. Această luptă eroică este celebrată în fiecare zi de 6 mai, dată care a devenit ziua prestării jurământului pentru noii recruți din Garda Elvețiană Pontificală.
  • 27. Condiţiile pentru a fi admis în Garda Elveţiană Pontificală sunt neschimbate de secole: candidatul trebuie să fie cetăţean elveţian, necăsătorit (numai ofiţerii superiori au voie să se însoare), credincios romano- catolic, cu vârsta între 19 – 30 de ani, absolvent de liceu sau şcoală profesională, cu o înălţime de minimum 1,74 m, cu stagiul militar satisfăcut în Elveţia şi reputaţie ireproşabilă. Până în ziua de azi, în garda pontificală nu au fost primite femei. Militarii sunt angajaţi cu un contract de cel puţin 2 ani şi de maximum 25, perioadă în care primesc cetăţenia statului Vatican, dar nu au voie să doarmă în afara graniţelor lui, sunt scutiţi de taxe şi de plata locuinţei, primind o soldă lunară de 1.200 de euro. Pregătirea zilnică a membrilor gărzii include, în special după atentatul asupra Papei Ioan Paul al II-lea, din 13 mai 1981, exerciţii de tir – ei având în dotare pistoale şi puşti de asalt – arte marţiale, cu perfecţionarea, cu predilecţie, a metodelor de luptă neînarmată ori cu arme mici, tip cuţit, şi tactici specifice gărzilor de corp, de strategie şi apărare a demnitarului. La ceremonii, însă, ţinuta soldaţilor include, în continuare, săbii şi halebarde. Garda Elveţiană Pontificală. Soldatul din stânga este înarmat cu o halebardă, iar cel din dreapta, cu o spadă.
  • 28. Uniforma oficială a Gărzii Elvețiene Pontificală este realizată în stilul Epocii Renascentiste şi asociază culorile albastru, roşu şi portocaliu. Potrivit unei legende, modelul ar fi fost creat de însuşi Michelangelo, dar nu există nicio dovadă în acest sens. Modelul modern de uniformă datează din anul 1914, fiind opera Comandorului Jules Repond, care s-a inspirat din picturile lui Rafael Sanzio. Pe lângă uniforma de paradă, soldaţii Gărzii Elveţiene Pontificale dispun şi de uniforma de lucru, compusă dintr-o beretă neagră, bluză şi pantaloni albaştri.
  • 29. - www.maison-du-chapeau.ch/luzern/loewendenkmal.php - Vatican.va- Istoria garzii elvețiene- Oana Capan; - Garda elvețiană pontficală-wikipedia; - Braţul armat al Sanctităţii Sale: Garda Elveţiană; - www.infotour.ro-ghid turistic. Prezentare: averio13@yahoo.ro Foto personale & net - Muhtesem Yüzyi-Jenerik; - Carlos Alberto Bau- Memorial. Monedă comemorativă

Notes de l'éditeur

  1. „O luptă-i viața, deci te luptă cu dragoste de ea, cu dor ” scria cândva G. Coșbuc și...  Azi totul e la fel, nimic nou sub soare, doar că mereu sunt alți și alți care ajung să înțeleagă acest lucru.                   À la guerre comme à la guerre! Despre Garda elvețiană „ieri” și azi, între istorie și realitate.  Căci ”istoria rămâne cea mai frumoasă poveste”-  cum spune prof. Adrian Cioroianu.  „Leul ucis”  este una dintre poveștile adevărate despre celebra „Gardă elvețiană”, iar monumentul dedicat lui a fost considerat, din epocă, „Cea mai tristă şi cea mai emoţionantă sculptură în stâncă din lume”- Mark Twain, 1880. Monumentul Leului din Lucerna comemorează gărzile elvețiene, care au fost masacrate în anul 1792, în timpul Revoluției Franceze, când revoluționarii francezi au luat cu asalt Palatul Tuileries din Paris. Unii dintre dvs ar putea interpreta politic povestea și sunt multe, f multe de povestit pe aceasta tema... ca nu degeaba se spune: À la guerre comme à la guerre!  Nu am știut ce voi vizita la Lucerna și uimirea a fost enormă când mergând pe niște străduțe mici, trecem de o poartă modestă (pe care am fotografiat-o la iesire!) și în fața ochilor se deschide o curte mică,  câțiva copaci, cu o alee în jurul unui lăcușor, câteva băncuțe... abia apoi, ridicând privirea am sesizat monumentul săpat în stâncă.  Pur și simplu am fost șocată de ceea ce vedeam, săpat în stâncă, deasupra apei... Știu, sunt f emotivă, f ușor impresionabilă, iar vederea Leului ... m-a copleșit. Am plecat plângând.