1. O NOUĂ ABORDARE A DISCIPLINEIO NOUĂ ABORDARE A DISCIPLINEI
ABILITĂŢI PRACTICEABILITĂŢI PRACTICE
Prof. Victor HalucaProf. Victor Haluca
Şcoala GimnazialŞcoala Gimnazialăă Nr. 11Nr. 11
BotoBotoşanişani

2. NOUL CURRICULUMNOUL CURRICULUM
 oobiective formulatebiective formulate în termeni de competenţe şi capacităţiîn termeni de competenţe şi capacităţi
 conţinuturi din sfera de interese a elevilor, flexibile,adaptabile laconţinuturi din sfera de interese a elevilor, flexibile,adaptabile la
resursele localeresursele locale
 activitate orientată spre activitate independentăactivitate orientată spre activitate independentă
 încurajarea cooperării pentru realizarea unor produse competitiveîncurajarea cooperării pentru realizarea unor produse competitive
 stimularea creativităţiistimularea creativităţii
 corelarea şi integrarea cu discipline din alte arii curricularecorelarea şi integrarea cu discipline din alte arii curriculare
 activităţi bazate pe explorare şi jocactivităţi bazate pe explorare şi joc

3. OBIECTIVE CADRU
• Cunoaşterea şi utilizarea unor tehnici de lucru cu
diverse materiale şi ustensile;
• Proiectarea, confecţionarea şi evaluarea unor produse
simple ;
• Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării
unui produs;
• Dezvoltarea simţului practic

4. TIPURI DE CURRICULUM
 Tipuri de curriculum, din perspectiva
cercetării fundamentale:
 Curriculum general oferă o bază de
cunoştinţe, abilităţi şi comportamente pentru
toţi elevii, pe parcursul primelor stadii ale
şcolarităţii. El reprezintă fundamentul prin
care pot fi dezvoltate aptitudinile speciale;
 Curriculum specializat pe categorii de
cunoştinţe şi aptitudini;
 Curriculum informal derivă din ocaziile de
învăţare oferite de societăţi educaţionale
nonguvernamentale, din mass-media, a
instituţiilor culturale, religioase etc.
 Din perspectiva cercetării aplicative,
selectăm:
 Curriculum predat reprezintă experienţa de
învăţare oferită direct de învăţător elevilor în
activitatea curentă.
 Curriculum învăţat semnifică ceea ce elevul
achiziţionează.
 Curriculum testat este experienţa de învăţare
transpoziţionată în teste, probe de examinare
şi alte instrumente de apreciere a progresului
şcolar.
 Din punct de vedere al gradului de autonomie
în alegerea curriculum-ului de către instituţia
şcolară, distingem:
 Curriculum de bază (trunchi comun)
 Curriculum la decizia şcolii:
 extins – se urmează sugestiile oferite de
autoritatea centrală;
 aprofundat – se aprofundează zona
curriculum-ului de bază;
 adăugat (elaborat în şcoală) – se optează
pentru zone la nivelul disciplinei, trans şi
interdisciplinare.
 Direcţiile modificării curriculum-ului decurg
din caracteristici psihocomportamentale ale
grupului de elevi ţintă, după cum urmează:
 capacitatea de înţelegere mărită;
 posibilitatea asimilării unui volum mărit de
cunoştinţe;
 ritm rapid de învăţare;
 senzitivitate şi creativitate;
 nivele înalte de motivaţie;
 implicare afectivă mărită;
 curiozitate intelectuală;
 dorinţa de confirmare, recunoaşterea
succeselor.

5. PLANIFICARE CALINDARISTICĂ
ABILITĂŢILE PRACTICE ŞI BUGETUL DE TIMP ÎN ECONOMIA MOMENTULUI
Nr. de ore în programa discronică Y1 - Nr. de ore în programa dezirabilă
Experienţa
didactică
Repartizarea anuală a orelor
pe clase Y / Y1
Observaţii
I II III IV Total ore
Lucrări cu plastilină 6 - - - 6
Modelări din hârtie, pastă, argilă, ipsos - 4 6 / 4 6 / 4 16 / 12
Lucrări din hârtie, carton, mase plastice 3 6 5 / 4 4 18 / 17
Lucrări cu fire, nuiele, textile 4 / 6 4 / 5 4 4 16 / 19
Lucrări cu diferite materiale din natură şi reciclabile 4 / 7 3 / 7 - / 4 - / 4 7 / 22
Cioplitul şi traforarea - - 6 7 / 6 13 / 12
Activităţi de gospodărire 4 4 4 4 16
Lucrări de îngrijire a plantelor cultivate şi creşterea
animalelor mici
5 / 4 5 / 4 5 / 4 5 / 4 20 / 16
Montări şi demontări - elemente de construcţii şi
jocuri tehnice
6 / 2 6 / 2 2 2 16 / 8
La dispoziţia învăţătorului/institutorului 2 2 2 2 8
Total ore 34 / 34 34 / 34 34 / 34 34 / 34 136 / 136

6. LECŢIA - FORMĂ FUNDAMENTALĂ DE ORGANIZARE A
PROCESULUI INSTRUCTIV- EDUCATIV
Categoria
 Lecţia de formare a priceperilor şi deprinderilor practice*(mai
răspândită la disciplina Abilităţi practice)
Atribute
 Viabilizarea conversiei prin aplicarea teoriei în practică
Variante
 Lecţii axate pe activităţi de observare, identificare, colectare,
sortare, pregătire şi folosire a materialelor din natură
 Lecţia de însuşire a unor tehnici (modelare, îndoire, pliere,
decupare etc. )
 Lecţia de realizare a unor obiecte
 Lecţia de concepere şi realizare a unor proiecte
 Lecţia de executare a unor produse (micul dejun, salată, sucuri
naturale)
 Lecţia Lab-Work[1](îngrijirea plantelor de la colţul viu, a peştilor din
acvariu/a animalelor de casă şi curte)
 Lecţia de formare a unor deprinderi de igienă a îmbrăcămintei/
încălţămintei
[1] Activitate de Laborator

7. OPERAŢIONALIZAREA OBIECTIVELOR
VERBE DEZIRABILE
 A ADUNA
 A AGLUTINA
 A AJUNGE
 A ALCĂTUI
 A ALERGA
 A ANALIZA
 A APLICA
 A APRECIA
 A ARGUMENTA
 A ASOCIA
 A ATAŞA
 A CÂNTA
 A CARACTERIZA
 A CITI
 A CLASIFICA
 A COMBINA
 A COMPARA
 A COMPLETA
 A COMPUNE
 A CONSTRUI
 A CONTURA
 A COPIA
 A CORELA
 A DEFINI
 A DEMONSTRA
 A DENUMI
 A DEPĂŞI
 A DESCOMPUNE
 A DESEMNA
 A DESENA
 A DESPRINDE
 A DETERMINA
 A DEZLIPI
 A DEZVĂLUI
 A DISOCIA
 A DISTINGE
 A DIVIZA
 A EFECTUA
 A ENUMERA
 A EVALUA
 A EXECUTA
 A EXEMPLIFICA
 A EXPLICA
 A EXTRAGE
 A EXTRAPOLA
 A FORMA

8. OPERAŢIONALIZAREA OBIECTIVELOR
VERBE DEZIRABILE
 A FORMULA
 A FUGI
 A GRUPA
 A IDENTIFICA
 A INTERPRETA
 A ÎMPĂRŢI
 A ÎNLOCUI
 A ÎNMULŢI
 A ÎNSUMA
 A ÎNTOCMI
 A LIPI
 A MANEVRA
 A MODELA
 A MODIFICA
 A NUMĂRA
 A NUMI
 A ORDONA
 A PERCUTA
 A PLIA
 A POVESTI
 A PREZENTA
 A PROBA
 A REALIZA
 A REDACTA
 A REORGANIZA
 A REUNI
 A REVENI
 A REZOLVA
 A REZUMA
 A SĂRI
 A SCĂDEA
 A SCHIMBA
 A SCHIŢA
 A SE ORIENTA
 A SE REPLIA
 A SELECTA
 A SEPARA
 A STRUCTURA
 A SUBSTITUI
 A TRAFORA
 A TRASA
 A TRIA
 A UTILIZA

9. OPERAŢIONALIZAREA OBIECTIVELOR
VERBE INDEZIRABILE
 A ADÂNCI
 A APROFUNDA
 A ASIMILA
 A-ŞI DEZVOLTA
 A-ŞI ÎMBOGĂŢI
 A-ŞI DA SILINŢA
 A-ŞI ÎNSUŞI
 A CLARIFICA
 A CONSTATA
 A CONŞTIENTIZA
 A CUNOAŞTE
 A DESLUŞI
 A INTUI
 A ÎNŢELEGE
 A ÎNVĂŢA
 A OBSERVA
 A PERCEPE
 A PRICEPE
 A SE CONCENTRA
 A SE CONVINGE
 A SE DEPRINDE
 A SE EDIFICA
 A SE EMOŢIONA
 A SE FAMILIARIZA
 A SE ÎMPĂRTĂŞI
 A SE LĂMURI
 A SE OBIŞNUI
 A SIMŢI
 A-ŞI LĂRGI
 A ŞTI

10. RANFORSAREA ÎNVĂŢĂRII
 Elementul analizat : Întrebare principală Întrebări derivate (Descoperirea cauzei
Căutarea soluţiilor Alegerea soluţiei) Scopul analizei
 Obiectul /Elementul analizat : Ce se face ? De ce se face ? Se poate face altceva?
Ce anume se poate face ? Scopul analizei - Eliminare
 Locul :Unde se face ? De ce acolo ? Se poate în alt loc ? Unde se poate face ?
Scopul analizei - Combinare , Schimbare
 Momentul :Când se face ? De ce atunci ? Se poate altădată ? Când se poate face ?
Scopul analizei – Combinare, Modificare
 Executantul :Cine face ? De ce acesta ? Se poate cu cineva ?Cine anume poate
face? Scopul analizei – Combinare, Schimbare
 Strategia :Cum se face ? De ce aşa ? Se poate altfel ? Cum anume se poate face ?
Scopul analizei – Simplificare, Schimbare

11. CREATIVITATEA
“Creativitatea este o floare atât de delicată ,încât elogiul o face să înflorească,în timp
ce descurajarea o înăbuşă adesea ,chiar înainte ca să se poată transforma în
floare.”
(OSBORN)
 La Abilităţile practice creativitatea se poate
manifesta cu mult succes -dovadă realizarea
unor produse complexe cu valenţe
interdisciplinare.
Cerinţe:
 atitudine şi stil de gândire creativă;
 climat permisiv pentru manifestare liberă,
spontană ;
 direcţionarea potenţialului creativ al elevilor
spre acele zone în care ei au şansele cele mai
mari de manifestare eficientă, de realizare
efectivă;
 activism permanent al gândirii;
 cultivarea spiritului de iniţiativă;
 formarea abilităţii de a aborda problemele
( întreprinzător şi dinamic);
 cultivarea flexibilităţii, originalităţii;
 dezvoltarea capacităţii de elaborare,
organizare, reordonare;
 orientarea potenţialului creativ spre
inovatică şi inventivă.

12. ,,Natura ne dăruieşte şi ne inspiră”
 Aranjamente şi tablouri cu
frunze uscate;
 Rama toamnei-decupare , lipire;
 Modelaj cu plastilină-fructe şi
legume;
 Felinare din bostani;
 Fructe zâmbitoare- colaj
 Rama din frunze-realizarea
darurilor pentru părinţi,o ramă
de ,,toamnă” cu fotografia
elevului;

13. INTERDISCIPLINARITATEA
constituie o soluţie importantă în efortul de
organizare modernă a conţinuturilor învăţământului.
• Prof. belgian D’ Hainaut propune
o nuanţare între abordările:
• INTRADISCIPLINARĂ
atunci când se predau succesiv
diferite concepte şi
principii în interiorul aceleiaşi
discipline.
• INTERDISCIPLINARĂ propriu-zisă
atunci când predarea
conceptelor, principiilor se face
în cadrul mai multor discipline.
Interdisciplinaritatea poate fi:
• conceptuală;
• metodologică;
• axiologică;
• limitrofă
• de tip integrativ;

14. Interdisciplinaritatea:
• se centrează pe competenţele
generale;
• •se realizează prin învăţarea bazată
pe probleme;
• • se axează pe formarea şi
perfecţionarea unor competenţe
transferabile.
• În perspectiva interdisciplinară sunt
abordate probleme complexe ce nu pot
fi lămurite de o singură disciplină.
Aceste probleme pot fi explicate doar
cu ajutorul mai multor disciplne, care
conlucrează,cooperează, “se
intersectează”.

15. ÎNVĂŢAREA PRIN COOPERARE
Caracteristici de bază ale învăţării prin cooperare
sunt:
 obiective de grup;
 responsabilitate individuală;
 şanse egale pentru toţi;
 focalizarea pe sarcină;
 comunicare deschisă, sinceră;
 accentuarea asemănărilor şi
minimalizarea diferenţelor;
 atitudine pozitivă a membrilor
grupului;
 recompensarea pe baza
performanţelor grupului.
•Învăţarea prin cooperare are loc atunci când copiii lucrează împreună pentru aÎnvăţarea prin cooperare are loc atunci când copiii lucrează împreună pentru a
rezolva una şi aceeaşi problemă, pentru a explora o temă nouă, a crea produse noirezolva una şi aceeaşi problemă, pentru a explora o temă nouă, a crea produse noi
sau chiar pentru inovaţii autenticesau chiar pentru inovaţii autentice;;
•Cooperarea repreCooperarea reprezintă lucru în echipă pentru îndeplinirea unor ţeluri comune;zintă lucru în echipă pentru îndeplinirea unor ţeluri comune;
•Cooperarea urmăreşte eficientizare performanţelor individuale şi ale grupului;Cooperarea urmăreşte eficientizare performanţelor individuale şi ale grupului;
•ÎnvÎnvăţăţarea prin cooperare se poate aplica cu succes mai ales la temele dearea prin cooperare se poate aplica cu succes mai ales la temele de
recapitulare, sistematizare, consolidare, fixare, formare de abilităţi intelectuale şirecapitulare, sistematizare, consolidare, fixare, formare de abilităţi intelectuale şi
practice, pe parcursul unei ore întregi ori secvenţialpractice, pe parcursul unei ore întregi ori secvenţial..

16. ÎNVĂŢAREA PRIN COOPERARE
• AVANTAJE:
• Elevii învaţă unul de la altul, nu doar de
la învăţător;
• Apar idei mai multe şi mai bune;
• Încurajează contribuţia personală,
diversitatea;
• Elevul intră în contact cu alte păreri
decât ale sale şi învaţă să ţină seama de
ele;
• Obişnuieşte copilul să coopereze
pentru identificarea unor soluţii la
problemele cu care se confruntă el sau
echipa sa;
• Dezvoltarea unor relaţii interpersonale
mai bune: relaţii colegiale, solidaritate,
grijă şi devotament, sprijin personal;
• Evaluarea se realizează prin raportarea
la progresul individual, dar are în
vedere rezultatul echipei şi participarea
fiecăruia la rezolvarea sarcinilor
primite.
• DEZAVANTAJE:
• Impunerea lucrului în echipă nu va
reuşi întotdeauna să integreze copii
timizi şi cu deficienţe majore de
comunicare;
• Productivitatea unor copii poate
scădea atunci când sunt obligaţi să
colaboreze alţii;
• Învăţătorul se confruntă cu
necesitatea realizării unui
compromis între eficienţă şi
performanţă;
• Necesită mai mult timp;
• Unii copii pot domina grupul;
• Se poate pierde din vedere obiectivul
final, de învăţare, acordând foarte
mare atenţie relaţiilor intragrup.

17. CONCLUZII :
► noul curricululum permite în mai mare
măsură un conţinut interdisciplinar,
transdisciplinar, pluridisciplinar
deoarece vizează în mai mare măsură
paradigma unificatoare, corelarea şi
integrarea cu discipline din aceeaşi arie
sau din alte arii curriculare;
► încurajează cooperarea pentru
realizarea unor produse competitive.
Lucrând în grup, fiecare copil participă
la realizarea unei părţi din proiect şi
implicit a proiectului clasei ca întreg.
Fiecare grup are responsabilităţi şi
sarcini specifice.
► activităţile şcolare pot fi extinse spre
zone din afara şcolii, astfel şcoala se
apropie de realitatea cotidiană ;
► unele resurse materiale sunt procurate
prin efort propriu prin colectarea
directă din natură;
► stimulează creativitatea şi activităţile
bazate pe explorare şi joc

18. „„Talentul, personalitatea si deprinderile ne arată ce poate să facă unTalentul, personalitatea si deprinderile ne arată ce poate să facă un
copil, pe când motivaţia ne arată ce va face”copil, pe când motivaţia ne arată ce va face”
(Amabile, T.M., 1997)(Amabile, T.M., 1997)
BBIBIBLIOGRAFIELIOGRAFIE
Chihai F. A., Practica pedagogică, Universitatea de Vest Timişoara, 2003Chihai F. A., Practica pedagogică, Universitatea de Vest Timişoara, 2003
Dj_Sleek,Dj_Sleek, INTERDISCIPLINARITATEA ŞI PREDAREA ÎN ECHIPĂ,2009INTERDISCIPLINARITATEA ŞI PREDAREA ÎN ECHIPĂ,2009
Flangea N.,TFlangea N.,Tăănase M.,Cojocea M.,nase M.,Cojocea M., CREATIVITATE-INOVACREATIVITATE-INOVAŢŢIE,2009 (IE,2009 (MATERIALE PUBLICATE PE INTERNETMATERIALE PUBLICATE PE INTERNET))