SlideShare une entreprise Scribd logo
1  sur  35
Télécharger pour lire hors ligne
Dinamica fluidului compresibil
• Curgerea stationara:
• laminara, traiectorie paralela
• turbulenta, peste miscarea predominanta se suprapun miscari
transversale si în interiorul curentului apar vârtejuri sau
turbioane.
• Criteriul Reynolds:
• w[m/s]-viteza medie
• de[m]-diametrul echivalent
• ?[m2/s]-vîscozitatea cinematica a fluidului
• În cazul curgerii fluidelor prin conducte circulare
curgerea este laminara daca valoarea numarului
Reynolds este mai mica de 2320 si este turbulenta
pentru valori mai mari.
][Re −=
ν
ewd
Hodograful vitezei
• Viteza fluidului nu e constanta intr-o
anumita sectiune a curentului, ci
variaza în functie de distanta
punctului considerat de centrul
sectiunii.
• În figura s-a reprezentat repartitia
vitezelor într-o sectiune a unui curent
de fluid, atat in cazul curgerii
laminare, cât si în cazul curgerii
turbulente.
• Hodograful vitezelor pentru o curgere
laminara intr-o conducta de sectiune
circulara este un paraboloid.
• Viteza medie a fluidului w poate fi
calculata analitic, daca se cunoaste
curba de variatie a vitezei wx în
sectiunea A:
∫=
A
xdAw
A
w
1
Diametrul echivalent
• pentru curgere laminara: w=0,5wmax
• pentru curgere turbulenta
• w=(0,79.- 0,87)wmax la tevi netede si
• w=(0,71.- 0,76)wmax la tevi rugoase
• Diametrul echivalent al unui canal cu o sectiune de o
forma oarecare este diametrul cercului, care are
acelasi raport între aria sectiunii si perimetrul
sectiunii ca si canalul în cauza.
• Notând cu A aria sectiunii canalului, cu P perimetrul
sectiunii si cu de diametrtul cercului echivalent:
P
A
d
P
A
d
d
e
e
e
44
2
==>=
π
π
Viscozitatea dinamica
• Viscozitatea este proprietatea
fluidelor de a se opune curgerii.
• Daca se considera paralelipipedul
de fluid din figura, având înaltimea
h si cele doua suprafete de sectiune
A, care aluneca una fata de alta cu
viteza w, atunci conform legii lui
Newton, fortaDQJHQWLDOa QHFHVDUa
acestei deeplasari are expresia:
dh
dw
AF η=
η [Pa*s] este un factor dependent deFH]LXQHDP ROHFXODUa a fluidului
si se numeste viscozitate dinamica.
Viscozitatea cinematica
• Raportul dintre viscozitatea dinamica si
densitatea fluidului ρ seQP HVWHYLVFR]LWDWH
cinematica.
•
• Pe lânga unitatea m2/s din sistemul de
unitati SI se mai întalneste frecvent unitatea
denumita Stokes cu simbolul St:
• 1St=1cm2/s=10-4m2/s si 1cSt=10-6m2/s
]/[ 2
sm
ρ
η
ν =
Procese de curgere stationare,
adiabatice
• Ec de continuitate masica • Ecuatia de bilant energetic
[ ]kg/sAwAwm 222111 ρ=ρ=&
2
2
2
21
2
1
1
22
gh
w
igh
w
i ++=++
•Ecuatia lui Bernoulli
22
2
2
11
2
1
22
pgh
w
pgh
w
++=++ ρρρρ
v
dv
w
dw
A
dA
=+
Demo
• In cazul proceselor de curgere dlt=0.
• In cazul proceselor cu frecare:
• Primul princ al termodinamicii pt sist
deschise: gdh
w
ddldidq t +++=
2
2
tf dldidldq +=+
f
f
ft
dlgdh
w
ddp
vdlgdh
w
dvdp
dlvdpdigdh
w
ddldi
ρρρ
ρ
++=−
=++=−
−−=+++
2
1
:
2
2
2
2
2
Rezulta ec lui Bernoulli
• Scaderea presiunii de-a lungul curentului indica reducerea
energiei potentiale si are ca urmare o accelerare a curentului
si ridicarea lui în câmpul gravitational, precum si acoperirea
energiei cheltuite prin frecare.
• In cazul curgerii reversibile e valabila relatia:
• In general pentru instalatii termice pentru care nu apare o
deplasare semnificativa a curentului de fluid pe verticala se
considedra dh=0, iar ecuatia curgerii adiabatice, reversibile,
unidimensionale ia forma:
0)
2
(
2
=++ gh
wp
d
ρ
wdw
w
dvdp ==−
2
2
Ecuatia lui Bernoulli
.ct
2
w
p
2
w
p
2
w
p
22
2
2
2
1
1 =ρ+=ρ+=ρ+
Presstatica
Pres
dinamica
.ctppp dsttot =+=
Masurarea debitului cu tubul
Pitot Prandtl si diafragma
dinpw
ρ
2
=
ptotala pstatica
pAm ∆⋅⋅⋅⋅= 11 2 ρεα&
Unde
1
21
22
,
densitatept.corectiecoef.,
1
A
A
A
A
m
m
==
=
−
=
µ
ε
µ
µϕ
α
∆p
1, 2
Fara indice,
Schita diafragma
Accelerare, decelerare
2
adica0
2
dd
2
1
2
2
21
2
ww
ii
w
i
−
=−
=+
( ) 2
1212 2 wiiw +−=
Curgerea adiabatica pt. un gaz perfect
( )
















−
−
=
=





−
−
=
=−
−
=
−
γ
γ
γ
γ
γ
γ
γ
γ
1
1
2
11
1
2
1
212
1
1
2
1
1
2
1
2
p
p
vp
T
T
RT
TTRw
111max
1
2
1
2 RTvpw
−
=
−
=
γ
γ
γ
γ
• Dintr-un rezervor din
repaus (linistire)
• Viteza initiala nula
• Pt cazul p2 = 0 se obtine
viteza maxima de curgere
(intreaga energie potentiala
=> energie cinetica)
RdTdTcpdi
1
*
−
==
γ
γ
Viteza sunetului a
• Viteza sunetului este viteza de propagare a
variatiilor de presiune si de densitate într-un mediu
compresibil si are relatia:
• În cazul transformarii adiabatice a gazului ideal:
• si
s
p
a )(
δρ
δ
=
RT
p
d
dp
0
d
p
dp
ct
p
s γ=
ρ
γ=
ρ
=>
=
ρ
ρ
γ−=
ργ
)(
.,
RTa γ=
Viteza sunetului si cifra Mach
• Numarul Mach:
– Ma < 1 curgere subsonica
– Ma > 1 curgere supersonica
[ ]m/svpTR
p
a
s
⋅⋅=⋅⋅=





= γγ
ρδ
δ
a
w
=Ma
Ma < 1
Ma > 1
datastarealafluidacelinsunetuluiviteza
fluiduluiacurgeredeviteza
==
a
w
Ma
Ajutaj
• Ajutaj = reprezinta piesa cu un canal de sectiune
variabila (continuu), folosita pentru
accelerarea/frânarea unui curent de fluid si pt
transformarea reciproca a Ep ⇔ Ec.
• Componenta principala pentru turbina de gaze,
turbocompresor, motor cu reactie, rachete, etc.
• a)Ajutaj convergent=>folosit pentru accelerarea curentului
pâna la cel mult viteza sunetului
• b)Ajutaj divergent=>folosit pentru franarea fluidului,
respectiv pentru comprimarea fluidului, in conditii speciale
• c)Ajutaj convergent-divergent=>folosit pentru accelerarea
curentului peste valori ale vitezei supersonice
Schita celor trei tipuri de ajutaje
Ajutaj convergent. Notatii.
Curgere adiabatica. Gaz perfect
γ
1
0
0
)(
p
p
v
v
=
])(1[
1
2
1
0
00
γ
γ
γ
γ
−
−
−
=
p
p
vpw
])(1[
1
2
1
00
00 γ
γ
γ
γ
−
−
−
==
p
p
v
p
v
v
A
v
A
wm&
.2])()[(
1
2
0
0
1
0
2
00
0
ct
v
p
A
p
p
p
p
v
p
Am ==−
−
=
+
ψ
γ
γ γ
γ
γ
&
p, v, T, w
Demo pentru ajutaj convergent
• Stare 0 = repaus (rezervor de
linistire)
• debitul masic depinde de
parametri termodinamici din
rezervorul de linistire
• Functia Ψ are un maxim pentru o
valoare definita a raportului de
presiuni p/p0
• raport critic βkr
( )00
00
RT/2pA
p2Am
Ψ=
=ρΨ=&
1
max
1
2
1
−






++
=Ψ
γ
γ
γγ
γ
1
0
cr
0 1
2
p
p
p
p −γ
γ






+γ
===βcr
2/11
0
2
0
2/1
1
















−











−
=Ψ
+
γ
γ
γ
γ
γ
p
p
p
p
Demo pt functia Ψ
γ
γ
γ
γ
γ
ψ
1
0
2
0
)()[(
1
+
−
−
=
p
p
p
p
0
1
0
0
0
==>







=
=
ψ
p
p
p
p
0
)(
0
=
p
p
d
dψ
criticraport
0
=
p
pcr
1
1
0
1
0
1
0
1
0
1
0
2
0
1
0
1
2
0
1
1
0
1
2
0
1
2
_
2
1
2
1
0)1(2
0)1(
1
:0)(
1
)(
2
0)(
1
)(
2
−
−
−
−
−
−
−
+
−






+
=
=




 +
=
+
=





=




















+−











=
















+−





=
+
−
=
+
−
γ
γ
γ
γ
γ
γ
γ
γ
γ
γγ
γ
γγ
γ
γ
γ
γ
β
γ
γ
γ
γ
γγ
γ
γ
γ
γ
γ
cr
cr
cr
crcr
crcr
crcr
crcr
criticraprt
p
p
p
p
p
p
p
p
p
p
p
p
p
p
p
p
p
p
p
p
Continuare Demo
11
2
1
21
11
2
1
2
1
2
1
1
2
1
2
11
2
1
1
1
1
1
1
1
2
1
1
2
11
max
−






+
=
+
−+
−






+
=
















+
−





+−
=
=
















+
−





+−
=
















+
=
−−−
+
−
+
−−−
γ
γ
γγ
γ
γ
γ
γγγγ
γ
γγγ
γ
γ
ψψ
γγγ
γ
γ
γ
γ
γ
γ
γγ
γ
γ
γ
0
0
2
v
p
Am ψ=&
1
0 1
2 −






+
==
γ
γ
γ
β
p
pcr
Reprezentarea functiei
In caz ca p1,T1,w1≠0
1
1
0
10
2
110
1010
2
1
10
2
1
)(
1
)(
2
−






=⇒
−
+=⇒
⇒−
−
=−==−
γ
γ
γ
γ
γ
γ
T
T
pp
w
R
TT
TT
R
TTc
w
ii p
General pt functia Ψ
• Pt ajutajul convergent-ramura din
dreapata, pana la varf.
• Pt a utiliza si ramura din stanga,
ajutajul trebuie sa fie si divergent.
• Varful reprezinta parametri critici.
γ
const.=Ψ⋅A
Ajutaj divergent
• In sect minima, la ajutajul convergent, se poate
atinge parametrii critici, deci o destindere pana
la max. presiunea critica si corepunzator viteza
critica. Daca in exterior presiunea este mai mica
sau egala, este OK.
• Daca insa presiunea exterioara este mai mare,
curgerea in ajutajul convergent nu poate sa se
faca decat pana la nivelul ecstei presiuni
exterioare. Exista pierderi.
( ) 00 1/2 RTRTwcr γγγ =−=
aRTw == 0cr γ
Tine minte
1. pe=pcr
2. pe>pcr(destinderea se opreste la pe)
pies=pe
3. pe<pcr(destindere cu pierderi în
exterior)
pies=pcr (ψmax)
critic
Reprezentare pentru duza de Laval-
• Atentie la notatii.
• In partea convergenta
(Ma<1),
• in sectiunea minima
(Ma=1)
• in partea divergenta
(Ma > 1).
Formule pentru ajutajul convergent-
divergent clasic
















−
−
+











 +
==






+
=





=
=
−
−
−
γ
γ
γγ
γγ
γ
γγ
ψ
ψ
γρ
ρ
ρ
1
0
2
1
0
21
1
max
2
2
1
11
00
1
1
1
2
1
1
2
p
p
p
p
A
A
p
p
w
m
A
cr
crcr
crcr
cr
&






=⇒ A
d
dA i
ii
4
2
π
1
1
1
1
1
max
1
0
22
−
+
=
















−
−
+
=
−
γ
γ
γ
γ γ
γ
aw
p
p
w
w
cr
Teorie recapitulativa
• Comportarea ajutajului
convergent-divergent:
• Ecuatia de
continuitate:
• Ecuatia lui Bernoulli:
• Ecuatia transformarii
adiabatice
v
dv
w
dw
A
dA
=+
wdwvdp =−
0=+
v
dv
p
dp
γ
Continuare
• Pentru w<a curgere
subsonica
• Pentru w>a FUJHUH
supersonica
• =>Sectiunea si
presiunea variaza în
acelasi sens sau sens
opus
2
22
2
2
pw
wa
A
pw
wpv
A
dp
dA
γγ
γ −
=
−
=
0>⇒
dp
dA
0<⇒
dp
dA
Ajutaj convergent-divergent in general
2
22
wp
wa
A
p
A
⋅⋅
−
⋅=
γd
d
a) tub Venturi subsonic
b) ajutaj de Laval destind (clasic) d) tub Venturi supersonic
c) Ajutaj de Laval compr.
Tub Venturi subsonic
• w1<a;
• w2<a în tot lungul ajutajului presiunea
variaza în acelasi sens ca si sectiunea;
• în partea convergenta presiunea scade, iar în
partea divergenta creste.
• Viteza este subsonica peste tot.
Ajutaj de Laval destindere
• w1<a; w2=a în partea convergenta unde viteza este
subsonica,
• presiunea scade, variind la fel ca si sectiunea
ajutajului;
• datorita destinderii gazului, viteza creste,atingând în
sectiunea minima a ajutajului viteza sunetului, iar
într-o sectiune apropriata de aceasta viteza va fi
supersonica.
• Presiunea gazului scade în continuare,DkQGYDULDWLH
inversa fata de sectiunea ajutajului.
• Astfel presiunea scade continuu de la presiunea de
intrare pâna la presiunea mediului exterior, întreaga
energie potentiala a gazului fiind transformata în
energie cinetica.
Ajutaj de Laval compresiune
• w1>a; w2=a în partea convergenta variatia presiunii
este de sens contrar cu ceea a sectiunii,
• dar viteza scade ded la valoarea w1 pâna la valoarea
vitezei sunetului,în sectiunea minima a ajutajului.
• În partea divergenta a ajutajului, unde viteza de
curgere e subsonica, presiunea gazului creste întrucât
creste presiunea ajutajului.
• Viteza scadee de la un capat la celalalt al ajutajului,pe
când presiunea creste continuu,ajutajul având în acest
caz functiunea de compresor.Acest caz se întalneste la
ejectoare supersonice.
Tub Venturii supersonic
• w1>a;w2>a Variatia presiunii e inversa fata
ded variatia sectiunii ajutajului, iar viteza
variaza în acelasi sens.
• Unda de soc (pe>p2)

Contenu connexe

Tendances

Rohini haridas wind energy
Rohini haridas wind energyRohini haridas wind energy
Rohini haridas wind energyRohini Haridas
 
Rotating Magnetic Field in a Three-Phase AC Motor
Rotating Magnetic Field in a Three-Phase AC MotorRotating Magnetic Field in a Three-Phase AC Motor
Rotating Magnetic Field in a Three-Phase AC Motorbalaganesh boomiraja
 
Furnace pressure control
Furnace pressure controlFurnace pressure control
Furnace pressure controlAshvani Shukla
 
Aircraft propulsion turbomachine 3 d
Aircraft propulsion   turbomachine 3 dAircraft propulsion   turbomachine 3 d
Aircraft propulsion turbomachine 3 dAnurak Atthasit
 
Cfx12 12 moving_zones
Cfx12 12 moving_zonesCfx12 12 moving_zones
Cfx12 12 moving_zonesMarcushuynh66
 
WTG Yawing And Furling Mechanisms
WTG Yawing And Furling MechanismsWTG Yawing And Furling Mechanisms
WTG Yawing And Furling Mechanismsmaree.carroll
 
Ch 19 air_pressure_wind
Ch 19 air_pressure_windCh 19 air_pressure_wind
Ch 19 air_pressure_windCurtis Hunter
 
Fluid mechanics (a letter to a friend) part 1 ...
Fluid mechanics (a letter to a friend) part 1                                ...Fluid mechanics (a letter to a friend) part 1                                ...
Fluid mechanics (a letter to a friend) part 1 ...musadoto
 
Gas Turbines presentation on Types, Classification and governing Equations
Gas Turbines presentation on Types, Classification and governing EquationsGas Turbines presentation on Types, Classification and governing Equations
Gas Turbines presentation on Types, Classification and governing EquationsHassan ElBanhawi
 
Hydraulic Valves (Valves) (Pneumatics also)
Hydraulic Valves (Valves) (Pneumatics also)Hydraulic Valves (Valves) (Pneumatics also)
Hydraulic Valves (Valves) (Pneumatics also)Mohammad Azam Khan
 
Electrical AC & DC Drives in Control of Electrical Drives
Electrical AC & DC Drives in Control of Electrical DrivesElectrical AC & DC Drives in Control of Electrical Drives
Electrical AC & DC Drives in Control of Electrical DrivesHardik Ranipa
 
francis turbine.pptx
francis turbine.pptxfrancis turbine.pptx
francis turbine.pptxKamal Kishor
 
Wind Power & Wind Turbine
Wind Power & Wind TurbineWind Power & Wind Turbine
Wind Power & Wind TurbineRidwanul Hoque
 

Tendances (20)

Rohini haridas wind energy
Rohini haridas wind energyRohini haridas wind energy
Rohini haridas wind energy
 
Rotating Magnetic Field in a Three-Phase AC Motor
Rotating Magnetic Field in a Three-Phase AC MotorRotating Magnetic Field in a Three-Phase AC Motor
Rotating Magnetic Field in a Three-Phase AC Motor
 
Bl concept
Bl conceptBl concept
Bl concept
 
Furnace pressure control
Furnace pressure controlFurnace pressure control
Furnace pressure control
 
Aircraft propulsion turbomachine 3 d
Aircraft propulsion   turbomachine 3 dAircraft propulsion   turbomachine 3 d
Aircraft propulsion turbomachine 3 d
 
Cfx12 12 moving_zones
Cfx12 12 moving_zonesCfx12 12 moving_zones
Cfx12 12 moving_zones
 
WTG Yawing And Furling Mechanisms
WTG Yawing And Furling MechanismsWTG Yawing And Furling Mechanisms
WTG Yawing And Furling Mechanisms
 
Ch 19 air_pressure_wind
Ch 19 air_pressure_windCh 19 air_pressure_wind
Ch 19 air_pressure_wind
 
Air compressor
Air compressorAir compressor
Air compressor
 
Wind turbine
Wind turbineWind turbine
Wind turbine
 
Fluid mechanics (a letter to a friend) part 1 ...
Fluid mechanics (a letter to a friend) part 1                                ...Fluid mechanics (a letter to a friend) part 1                                ...
Fluid mechanics (a letter to a friend) part 1 ...
 
pump types
pump typespump types
pump types
 
Gas Turbines presentation on Types, Classification and governing Equations
Gas Turbines presentation on Types, Classification and governing EquationsGas Turbines presentation on Types, Classification and governing Equations
Gas Turbines presentation on Types, Classification and governing Equations
 
Hydraulic Valves (Valves) (Pneumatics also)
Hydraulic Valves (Valves) (Pneumatics also)Hydraulic Valves (Valves) (Pneumatics also)
Hydraulic Valves (Valves) (Pneumatics also)
 
Unit 4
Unit 4Unit 4
Unit 4
 
Fanno Flow
Fanno FlowFanno Flow
Fanno Flow
 
Electrical AC & DC Drives in Control of Electrical Drives
Electrical AC & DC Drives in Control of Electrical DrivesElectrical AC & DC Drives in Control of Electrical Drives
Electrical AC & DC Drives in Control of Electrical Drives
 
Ac drive
Ac driveAc drive
Ac drive
 
francis turbine.pptx
francis turbine.pptxfrancis turbine.pptx
francis turbine.pptx
 
Wind Power & Wind Turbine
Wind Power & Wind TurbineWind Power & Wind Turbine
Wind Power & Wind Turbine
 

Similaire à Curs17 fluide

Lucrare teza sustinere publica
Lucrare teza sustinere publicaLucrare teza sustinere publica
Lucrare teza sustinere publicaAdrian Palusan
 
Miscarea oscilatorie armonica1.
Miscarea oscilatorie armonica1.Miscarea oscilatorie armonica1.
Miscarea oscilatorie armonica1.Marin Ksy
 
Masurari in fluide
Masurari in fluideMasurari in fluide
Masurari in fluidegelu2001
 
Marimi mecanice 3
Marimi mecanice 3Marimi mecanice 3
Marimi mecanice 3gelu2001
 
ghid de proiectare a sistemelor hidraulice cu mecanic100%.pptx
ghid de proiectare a sistemelor hidraulice cu mecanic100%.pptxghid de proiectare a sistemelor hidraulice cu mecanic100%.pptx
ghid de proiectare a sistemelor hidraulice cu mecanic100%.pptxIonZabet
 
Traductoare
TraductoareTraductoare
Traductoarescarba1
 
Mecanisme de sorbtie si marimi cromatografice Moodle.pptx
Mecanisme de sorbtie si marimi cromatografice Moodle.pptxMecanisme de sorbtie si marimi cromatografice Moodle.pptx
Mecanisme de sorbtie si marimi cromatografice Moodle.pptxAdrianDuskfur
 

Similaire à Curs17 fluide (9)

Lucrare teza sustinere publica
Lucrare teza sustinere publicaLucrare teza sustinere publica
Lucrare teza sustinere publica
 
Referat Mecanica
Referat MecanicaReferat Mecanica
Referat Mecanica
 
Miscarea oscilatorie armonica1.
Miscarea oscilatorie armonica1.Miscarea oscilatorie armonica1.
Miscarea oscilatorie armonica1.
 
Masurari in fluide
Masurari in fluideMasurari in fluide
Masurari in fluide
 
Marimi mecanice 3
Marimi mecanice 3Marimi mecanice 3
Marimi mecanice 3
 
Cepe curs6 proiector
Cepe curs6 proiectorCepe curs6 proiector
Cepe curs6 proiector
 
ghid de proiectare a sistemelor hidraulice cu mecanic100%.pptx
ghid de proiectare a sistemelor hidraulice cu mecanic100%.pptxghid de proiectare a sistemelor hidraulice cu mecanic100%.pptx
ghid de proiectare a sistemelor hidraulice cu mecanic100%.pptx
 
Traductoare
TraductoareTraductoare
Traductoare
 
Mecanisme de sorbtie si marimi cromatografice Moodle.pptx
Mecanisme de sorbtie si marimi cromatografice Moodle.pptxMecanisme de sorbtie si marimi cromatografice Moodle.pptx
Mecanisme de sorbtie si marimi cromatografice Moodle.pptx
 

Plus de Lucian Sachelarie

Plus de Lucian Sachelarie (6)

Transmiterea caldurii schimbat de caldura
Transmiterea caldurii schimbat de calduraTransmiterea caldurii schimbat de caldura
Transmiterea caldurii schimbat de caldura
 
Curs18 rom
Curs18 romCurs18 rom
Curs18 rom
 
Curs16 cazane abur
Curs16 cazane aburCurs16 cazane abur
Curs16 cazane abur
 
Curs15 aer umed
Curs15 aer umedCurs15 aer umed
Curs15 aer umed
 
Curs14 clausis rankine
Curs14 clausis rankineCurs14 clausis rankine
Curs14 clausis rankine
 
Curs13 gaze
Curs13 gazeCurs13 gaze
Curs13 gaze
 

Curs17 fluide

  • 1. Dinamica fluidului compresibil • Curgerea stationara: • laminara, traiectorie paralela • turbulenta, peste miscarea predominanta se suprapun miscari transversale si în interiorul curentului apar vârtejuri sau turbioane. • Criteriul Reynolds: • w[m/s]-viteza medie • de[m]-diametrul echivalent • ?[m2/s]-vîscozitatea cinematica a fluidului • În cazul curgerii fluidelor prin conducte circulare curgerea este laminara daca valoarea numarului Reynolds este mai mica de 2320 si este turbulenta pentru valori mai mari. ][Re −= ν ewd
  • 2. Hodograful vitezei • Viteza fluidului nu e constanta intr-o anumita sectiune a curentului, ci variaza în functie de distanta punctului considerat de centrul sectiunii. • În figura s-a reprezentat repartitia vitezelor într-o sectiune a unui curent de fluid, atat in cazul curgerii laminare, cât si în cazul curgerii turbulente. • Hodograful vitezelor pentru o curgere laminara intr-o conducta de sectiune circulara este un paraboloid. • Viteza medie a fluidului w poate fi calculata analitic, daca se cunoaste curba de variatie a vitezei wx în sectiunea A: ∫= A xdAw A w 1
  • 3. Diametrul echivalent • pentru curgere laminara: w=0,5wmax • pentru curgere turbulenta • w=(0,79.- 0,87)wmax la tevi netede si • w=(0,71.- 0,76)wmax la tevi rugoase • Diametrul echivalent al unui canal cu o sectiune de o forma oarecare este diametrul cercului, care are acelasi raport între aria sectiunii si perimetrul sectiunii ca si canalul în cauza. • Notând cu A aria sectiunii canalului, cu P perimetrul sectiunii si cu de diametrtul cercului echivalent: P A d P A d d e e e 44 2 ==>= π π
  • 4. Viscozitatea dinamica • Viscozitatea este proprietatea fluidelor de a se opune curgerii. • Daca se considera paralelipipedul de fluid din figura, având înaltimea h si cele doua suprafete de sectiune A, care aluneca una fata de alta cu viteza w, atunci conform legii lui Newton, fortaDQJHQWLDOa QHFHVDUa acestei deeplasari are expresia: dh dw AF η= η [Pa*s] este un factor dependent deFH]LXQHDP ROHFXODUa a fluidului si se numeste viscozitate dinamica.
  • 5. Viscozitatea cinematica • Raportul dintre viscozitatea dinamica si densitatea fluidului ρ seQP HVWHYLVFR]LWDWH cinematica. • • Pe lânga unitatea m2/s din sistemul de unitati SI se mai întalneste frecvent unitatea denumita Stokes cu simbolul St: • 1St=1cm2/s=10-4m2/s si 1cSt=10-6m2/s ]/[ 2 sm ρ η ν =
  • 6. Procese de curgere stationare, adiabatice • Ec de continuitate masica • Ecuatia de bilant energetic [ ]kg/sAwAwm 222111 ρ=ρ=& 2 2 2 21 2 1 1 22 gh w igh w i ++=++ •Ecuatia lui Bernoulli 22 2 2 11 2 1 22 pgh w pgh w ++=++ ρρρρ v dv w dw A dA =+
  • 7. Demo • In cazul proceselor de curgere dlt=0. • In cazul proceselor cu frecare: • Primul princ al termodinamicii pt sist deschise: gdh w ddldidq t +++= 2 2 tf dldidldq +=+ f f ft dlgdh w ddp vdlgdh w dvdp dlvdpdigdh w ddldi ρρρ ρ ++=− =++=− −−=+++ 2 1 : 2 2 2 2 2
  • 8. Rezulta ec lui Bernoulli • Scaderea presiunii de-a lungul curentului indica reducerea energiei potentiale si are ca urmare o accelerare a curentului si ridicarea lui în câmpul gravitational, precum si acoperirea energiei cheltuite prin frecare. • In cazul curgerii reversibile e valabila relatia: • In general pentru instalatii termice pentru care nu apare o deplasare semnificativa a curentului de fluid pe verticala se considedra dh=0, iar ecuatia curgerii adiabatice, reversibile, unidimensionale ia forma: 0) 2 ( 2 =++ gh wp d ρ wdw w dvdp ==− 2 2
  • 9. Ecuatia lui Bernoulli .ct 2 w p 2 w p 2 w p 22 2 2 2 1 1 =ρ+=ρ+=ρ+ Presstatica Pres dinamica .ctppp dsttot =+=
  • 10. Masurarea debitului cu tubul Pitot Prandtl si diafragma dinpw ρ 2 = ptotala pstatica pAm ∆⋅⋅⋅⋅= 11 2 ρεα& Unde 1 21 22 , densitatept.corectiecoef., 1 A A A A m m == = − = µ ε µ µϕ α ∆p 1, 2 Fara indice,
  • 13. Curgerea adiabatica pt. un gaz perfect ( )                 − − = =      − − = =− − = − γ γ γ γ γ γ γ γ 1 1 2 11 1 2 1 212 1 1 2 1 1 2 1 2 p p vp T T RT TTRw 111max 1 2 1 2 RTvpw − = − = γ γ γ γ • Dintr-un rezervor din repaus (linistire) • Viteza initiala nula • Pt cazul p2 = 0 se obtine viteza maxima de curgere (intreaga energie potentiala => energie cinetica) RdTdTcpdi 1 * − == γ γ
  • 14. Viteza sunetului a • Viteza sunetului este viteza de propagare a variatiilor de presiune si de densitate într-un mediu compresibil si are relatia: • În cazul transformarii adiabatice a gazului ideal: • si s p a )( δρ δ = RT p d dp 0 d p dp ct p s γ= ρ γ= ρ => = ρ ρ γ−= ργ )( ., RTa γ=
  • 15. Viteza sunetului si cifra Mach • Numarul Mach: – Ma < 1 curgere subsonica – Ma > 1 curgere supersonica [ ]m/svpTR p a s ⋅⋅=⋅⋅=      = γγ ρδ δ a w =Ma Ma < 1 Ma > 1 datastarealafluidacelinsunetuluiviteza fluiduluiacurgeredeviteza == a w Ma
  • 16. Ajutaj • Ajutaj = reprezinta piesa cu un canal de sectiune variabila (continuu), folosita pentru accelerarea/frânarea unui curent de fluid si pt transformarea reciproca a Ep ⇔ Ec. • Componenta principala pentru turbina de gaze, turbocompresor, motor cu reactie, rachete, etc. • a)Ajutaj convergent=>folosit pentru accelerarea curentului pâna la cel mult viteza sunetului • b)Ajutaj divergent=>folosit pentru franarea fluidului, respectiv pentru comprimarea fluidului, in conditii speciale • c)Ajutaj convergent-divergent=>folosit pentru accelerarea curentului peste valori ale vitezei supersonice
  • 17. Schita celor trei tipuri de ajutaje
  • 18. Ajutaj convergent. Notatii. Curgere adiabatica. Gaz perfect γ 1 0 0 )( p p v v = ])(1[ 1 2 1 0 00 γ γ γ γ − − − = p p vpw ])(1[ 1 2 1 00 00 γ γ γ γ − − − == p p v p v v A v A wm& .2])()[( 1 2 0 0 1 0 2 00 0 ct v p A p p p p v p Am ==− − = + ψ γ γ γ γ γ & p, v, T, w
  • 19. Demo pentru ajutaj convergent • Stare 0 = repaus (rezervor de linistire) • debitul masic depinde de parametri termodinamici din rezervorul de linistire • Functia Ψ are un maxim pentru o valoare definita a raportului de presiuni p/p0 • raport critic βkr ( )00 00 RT/2pA p2Am Ψ= =ρΨ=& 1 max 1 2 1 −       ++ =Ψ γ γ γγ γ 1 0 cr 0 1 2 p p p p −γ γ       +γ ===βcr 2/11 0 2 0 2/1 1                 −            − =Ψ + γ γ γ γ γ p p p p
  • 20. Demo pt functia Ψ γ γ γ γ γ ψ 1 0 2 0 )()[( 1 + − − = p p p p 0 1 0 0 0 ==>        = = ψ p p p p 0 )( 0 = p p d dψ criticraport 0 = p pcr 1 1 0 1 0 1 0 1 0 1 0 2 0 1 0 1 2 0 1 1 0 1 2 0 1 2 _ 2 1 2 1 0)1(2 0)1( 1 :0)( 1 )( 2 0)( 1 )( 2 − − − − − − − + −       + = =      + = + =      =                     +−            =                 +−      = + − = + − γ γ γ γ γ γ γ γ γ γγ γ γγ γ γ γ γ β γ γ γ γ γγ γ γ γ γ γ cr cr cr crcr crcr crcr crcr criticraprt p p p p p p p p p p p p p p p p p p p p
  • 23. In caz ca p1,T1,w1≠0 1 1 0 10 2 110 1010 2 1 10 2 1 )( 1 )( 2 −       =⇒ − +=⇒ ⇒− − =−==− γ γ γ γ γ γ T T pp w R TT TT R TTc w ii p
  • 24. General pt functia Ψ • Pt ajutajul convergent-ramura din dreapata, pana la varf. • Pt a utiliza si ramura din stanga, ajutajul trebuie sa fie si divergent. • Varful reprezinta parametri critici. γ const.=Ψ⋅A
  • 25. Ajutaj divergent • In sect minima, la ajutajul convergent, se poate atinge parametrii critici, deci o destindere pana la max. presiunea critica si corepunzator viteza critica. Daca in exterior presiunea este mai mica sau egala, este OK. • Daca insa presiunea exterioara este mai mare, curgerea in ajutajul convergent nu poate sa se faca decat pana la nivelul ecstei presiuni exterioare. Exista pierderi. ( ) 00 1/2 RTRTwcr γγγ =−= aRTw == 0cr γ
  • 26. Tine minte 1. pe=pcr 2. pe>pcr(destinderea se opreste la pe) pies=pe 3. pe<pcr(destindere cu pierderi în exterior) pies=pcr (ψmax)
  • 27. critic Reprezentare pentru duza de Laval- • Atentie la notatii. • In partea convergenta (Ma<1), • in sectiunea minima (Ma=1) • in partea divergenta (Ma > 1).
  • 28. Formule pentru ajutajul convergent- divergent clasic                 − − +             + ==       + =      = = − − − γ γ γγ γγ γ γγ ψ ψ γρ ρ ρ 1 0 2 1 0 21 1 max 2 2 1 11 00 1 1 1 2 1 1 2 p p p p A A p p w m A cr crcr crcr cr &       =⇒ A d dA i ii 4 2 π 1 1 1 1 1 max 1 0 22 − + =                 − − + = − γ γ γ γ γ γ aw p p w w cr
  • 29. Teorie recapitulativa • Comportarea ajutajului convergent-divergent: • Ecuatia de continuitate: • Ecuatia lui Bernoulli: • Ecuatia transformarii adiabatice v dv w dw A dA =+ wdwvdp =− 0=+ v dv p dp γ
  • 30. Continuare • Pentru w<a curgere subsonica • Pentru w>a FUJHUH supersonica • =>Sectiunea si presiunea variaza în acelasi sens sau sens opus 2 22 2 2 pw wa A pw wpv A dp dA γγ γ − = − = 0>⇒ dp dA 0<⇒ dp dA
  • 31. Ajutaj convergent-divergent in general 2 22 wp wa A p A ⋅⋅ − ⋅= γd d a) tub Venturi subsonic b) ajutaj de Laval destind (clasic) d) tub Venturi supersonic c) Ajutaj de Laval compr.
  • 32. Tub Venturi subsonic • w1<a; • w2<a în tot lungul ajutajului presiunea variaza în acelasi sens ca si sectiunea; • în partea convergenta presiunea scade, iar în partea divergenta creste. • Viteza este subsonica peste tot.
  • 33. Ajutaj de Laval destindere • w1<a; w2=a în partea convergenta unde viteza este subsonica, • presiunea scade, variind la fel ca si sectiunea ajutajului; • datorita destinderii gazului, viteza creste,atingând în sectiunea minima a ajutajului viteza sunetului, iar într-o sectiune apropriata de aceasta viteza va fi supersonica. • Presiunea gazului scade în continuare,DkQGYDULDWLH inversa fata de sectiunea ajutajului. • Astfel presiunea scade continuu de la presiunea de intrare pâna la presiunea mediului exterior, întreaga energie potentiala a gazului fiind transformata în energie cinetica.
  • 34. Ajutaj de Laval compresiune • w1>a; w2=a în partea convergenta variatia presiunii este de sens contrar cu ceea a sectiunii, • dar viteza scade ded la valoarea w1 pâna la valoarea vitezei sunetului,în sectiunea minima a ajutajului. • În partea divergenta a ajutajului, unde viteza de curgere e subsonica, presiunea gazului creste întrucât creste presiunea ajutajului. • Viteza scadee de la un capat la celalalt al ajutajului,pe când presiunea creste continuu,ajutajul având în acest caz functiunea de compresor.Acest caz se întalneste la ejectoare supersonice.
  • 35. Tub Venturii supersonic • w1>a;w2>a Variatia presiunii e inversa fata ded variatia sectiunii ajutajului, iar viteza variaza în acelasi sens. • Unda de soc (pe>p2)