1. UNIVERSITATEA TEHNICA ,,GH.ASACHI” IASI
FACULTATEA TEXTILE PIELARIE SI MANAGEMENT INDUSTRIAL
CATEDRA TEHNOLOGIA SI DESIGNUL PRODUSELOR TEXTILE
PROIECT DE AN
INDRUMATOR PROIECT STUDENT:
CONF.DR.ING.RADU C.D. Apostu Andrei
2009-2010

2. Tema poiect:
Sa se proiecteze un flux de finisare pentru un articol de bumbac
100% vopsit in fir cu destinatia camasi barbatesti.

3. Fluxul tehnologic:
1. Fierbere alcalina
2. Spalare fierbinte
3. Spalare rece
4. Albire cu H2O2
5. Spalare
6. Stoarcere
7. Uscare
8. Tesere
9. Pregatire partizi
10.Apretare
11.Uscare
12.CTC
13.Metrat
14.Ajustat
15.Ambalat

4. 1. Fierberea alcalina
Articolele crude sunt hidrofobe din cauza prezentei insotitorilor naturali pe
suprafata exteriora/interioara a fibrelor.
Acestea sunt fragmente de lignine,hemiceloze,substante pectice,ceruri,grsimi
vegetale,substante anorganice si pigmenti.
Ele sunt substante macromoleculare de regula insolubile in apa si confera
materialelor o culoare specifica tensa,galbuie-cenusie. Pentru indepartarea
lor,pentru a obtine materiale hidrofile cu capacitate de sorbtie a reactivului chimic
si a colorantilor este necesaraindepartarea lor de pe tesatura si siccindarea lor in
fragmente mai mici care devin solubile.
Fierbarea alcalina se face pe sisteme discontiunuie in autoclave de mare
capacitate la temperaturi de 130-1400 C si presiune de 3-4 ata.
In mod semicontinuu pe instalatia pad-roll care inseamna fulardare prin
impregnarea materialelor cu solutii si stoarcerea si desafarsirea reactii de
indepartare a insotitorilor intr-o camera de reactie termica prin rulare in prezenta
aburului ca agent termic si un continut de umiditate.
Solutia de fierbere alcalina contine:
• NaOH
• Na2CO3
• Na2SiO3
• Un reducator
• Un tensid

5. Agentii alcalini au rolul hidrolizei-distrugeri si indepartari impuritatilor de
pe material,silicatul formeaza o masa care absoarbe impuritatile bumbacului
limitand redispunerea lor pe material. Are si un rol anticoroziune la nivelul partilor
metalice ale utilajului.
Reducatorul are rolul de a limita degradarile bumabcului prin oxidarea in
prezenta NaOH.
Dupa fierberea alcalina se face o spalare fierbinte si apoi una rece pentru
indepartarea impuritatilor.
Prezenta tensidelor in solutia de fierbere alcalina determina o actiune de
udare,emulsionare a impuritatilor,contribuind la indepartarea petelor la
intensificarea gradului de alb si la mentinerea in suspensie a impuritatilor in baia
de spalare dupa fierbere.
Pregatit partizi
Operatia de pregatit partizi este comuna pentru oricare tip de proces
tehnologic care implica finisarea materialelor.
Prin aceasta operatie se urmareste formarea de partizi cat mai unitari,
eliminarea defectelor, petelor sau corpurilor straine ramase accidental din
operatiile anterioare de formare a tesaturii.
Pregatitul partizi este operatia de coasere cap la cap a bucatilor,
inscrierea pe fiecare bucata a dimensiunilor si numarului de bucata in fisa de
lot.
Operatia presupune existenta unei fise de lot.
Fisa de lot este un document de urmarire si de organizare a productiei.

6. Uscarea
Uscarea este operatia termica de indepartare a apei prin incalzirea umiditatii
si evaporarea ei este operatia cea mai costisitoare (care costa cel mai mult din
finisajul textil). Este mult mai eficienta indepartarea apei pe cale mecanica decat pe
cale termica.
Intr-un flux tehnologic de finisare uscarea intervine cel putin o data pentru
ca materialul textile trebuie livrat beneficiarului intotdeauna in stare uscata.
Ca procedeu de uscare are 2 variante:
• Uscarea prin convective- care inseamna circularea unui flux de aer cald
peste materialul textile umed , aer care incalzeste materialul si umiditatea
preluand vaporii de umiditate din material si evaporandu-l din zona de
uscare.
• Uscarea prin conductibilitate termica- procedeul presupune trecerea
materialului textil peste suprafate incalzite a unor cilindri metalici care prin
contact fizic direct transfera caldura de la suprafata metalica la materialul
textile si umiditatea pe care o contine.
Umiditate se incalzeste pana la vaporizare cand paraseste materialul sub forma
de vapori de apa iar materialul ramane cu un continut de umiditate mai mic.
Conducerea corecta a procedeului de uscare inseamna corelarea parametrilora
agentului de uscare:

7. • Continutul de umiditate, x(kg de apa / kg de aer uscat)
• Umiditatea relativa a aerului,φ care este dat de conditiile metrologice si
de anotimp;
• Valoarea entalpieii J(kg/kg aer uscat) continutul caloric al aerului
• Temperatura aerului –t0- temperature initiala
–t2-temperatura aerului la iesirea din calorifer
–t1- temperatura aerului dupa uscare
Materialul textile se usuca atata timp cat presiunea de vapori din interiolul
materialului este mai mare decat presiunea de vapori a umiditatii din aer.
Viteza de uscare depinde de :
• Natura materialului textile ;
• Materialele hidrofobe determina uscarea rapida la continutul de umiditate
finala mai mici din cauza capacitatii reduse de a retine apa;
• Forma de prezentare: stofa, fire ;
• Umiditatea initiala a materialului;
• Parametrii agentului de uscare ;
In perioade initiale viteza de uscare depinde de temperature si viteza de
circulatie a agentului de uscare (aer). In perioada urmatoare viteza de uscare
depinde de transferul umiditatii din pori si interstitii catre exteriorul materialului.
Un rol determinant avand grosimea stratului de material. Ca urmare a diferitelor
forme de prezentare a materialului: covoare, stofe, tricoturi, manusi, palarii, fire
infasurate pe bobine, pe suluri de U, fire sub forma de baloturi.

8. Bibliografie:
Curs: “Finisarea Produselor Textile”-conf.prof.dr.ing. RADU C. D

9. LABORATOR
FINISAREA PRODUSELOR TEXTILE
INDRUMATOR: STUDENTA:
CONF.DR.ING.RADU C.D. Apostu Andrei

10. 2009 -2010