Încă din cele mai vechi timpuri, familiile regale au reprezentat un simbol pentru statele în care erau suverani, un adevărat model de onoare, prestigiu, datorie și sacrificiu. Asemeni tuturor familiilor regale europene de la începutul secolului al XX-lea, Familia Regală a României a fost un exemplu de curaj, sacrificiu și datorie pentru a servi cauzei României după finalul primului război mondial, aceea de a fi un stat suveran unit și independent la finalul marelui război. Prin curajul, personalitatea excepțională și extrem de influentă a Reginei Maria, nepoată a Reginei Victoria și a țarului Alexandru al II- lea, obiectivul regatului României a fost îndeplinit în 1918.
3. Perioada interbelică a reprezentat o perioadă de tranziție
pentru familiile regale europene
Uniuni dinastice = revendicări teritoriale si interese politice
Îmbunătățirea relațiilor cu Franța si Anglia
Dorința României de a se afirma ca actor regional
Consolidarea rolului României în cadrul Micii Înțelegeri
Contextul politic
6. Clasa politică => Principele Carol (1919- vizita în Ungaria)
Ungaria: Amenințarea comunistă; imposibilitatea de a menține monarhia
habsburgică ; pierderea Transilvaniei
Ungaria - necesitatea de substituire a puterii habsburgice; menținerea apropierii
față de Transilvania
România: cresterea prestigiului monarhiei
Înlăturarea influenței habsburgice
unirea împotriva amenințării slave
Proiectul ungar
7. Proiectul polonez
România
Instaurarea monarhiei în
Polonia
1931 - vizita principelui Nicolae
în Polonia
Polonia
Echilibru politic
Prestigiul Casei Regale a
României
Iesirea de sub influenta Rusiei,
Germaniei si a Austriei
8. 1926
Ultima incercare de unire a familiei de Saxa- Coburg si Gotha
cu dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen
1921
Vizita lui Aleksandar Stamboliyski la Sinaia pentru a propune
casatoria lui Boris al III-lea cu principesa Maria
1923
Un alt plan de casatorie al regelui Boris al III-lea cu principesa
Ileana
Proiectul bulgar
9. Proiectul bulgar - interese
Bulgaria dorea iesirea din izolarea internationala de dupa PRM
Lansarea de stiri false in Bulgaria cu privire la o posibile uniune
dinastica
Romania - afectarea relatiilor cu Regatul Sarbo-Croato-
Sloven; lipsa credibilitatii in relatiile cu Franta si Polonia
Romania consolidarea rolului sau in Balcani
Esec - dezinteres din partea Casei regale, clasa politica
nemultumita de atrocitatiile Bulgariei si interesul Romaniei
in restaurarea monarhiei grecesti (revendicarile teritoriale
bulgaro-grecesti)
10. Ion I.C. Bratianu este inlocuit cu Alexandru Averescu 1
Dorinta Bulgariei de a face parte din Mica Intelegere
Proiectul bulgar 1923-1926
Apropierea Romaniei de Marea Britanie prin unirea
dinastiilor de Saxa-Coburg si Gotha cu cea de
Hohenzollern-Sigmaringen
1924- planuri de casatorie ale Principesei Ileana cu
Umberto al Italiei - Tronul Albaniei
1926- Renuntarea lui Carol al II-lea la tron si dorinta
de imbunatire a imaginii Familiei Regale a Romaniei
Tendintele revizioniste ale Bulgariei in Romania si
Regatul Sarbo-Croato-Sloven
Boris al III-lea si Giovanna de Savoia
11. Proiectul cu Iugoslavia
Succes
Casatoria dintre Principesa
Maria si Alexandru
Karageorgevic
Interesele
Clasa politica din Romania avea un
interes intr-o uniune dinastica in
Iugoslavia pentru situatia Banatului
Intarirea Micii Intelegere
Iugoslavia
Interesata de o casatorie cu o
principesa franceza catolica
12. Proiectul cu Grecia 1919
Elvetia - primele discutii despre
uniune
Exilul lui Venizelos
Incercarea de imbunatatire a relatiei
cu Franța
1920- Alexandru al Greciei moare
Sustinerea lui George pe tron
Readucerea pe tron a lui Constantin
13. Proiectul cu Grecia
1921
Casatoria dintre Carol si Elena a Greciei
Posibila includere a Greciei in Mica
Intelegere
Franta si Italia nu erau multumite cu
politica Romaniei
Afirmarea in Balcani a Romaniei
14. Diplomatia personala
Mihai I
•1937- Mihai la Varsovia = incercarea de
includere a Poloniei in Mica Intelegere
•Intersele poloneze pentru a intari
relațiile cu Ungaria – momentul Crizei
Cehoslovaciei din 1938
1936- Carol al II-lea se intalneste cu
Regele Paul al Iugoslaviei si cu
Presedintele Cehoslovaciei
Dorinta de a intari Mica Intelegere
Apropierea Iugoslaviei de Rusia
Dorinta lui Carol de a juca rolul de actor
in Balcani
Carol al II-lea
1925 și 1936- Vizite in
Cehoslovacia
15. In perioada interbelica, uniunile dinastice serveau
drept interes politic, fie de cresterea a prestigiului
familiei regale, dar si de revendicari teritoriale si
intarire a aliantelor
Pe fondul indepartarii monarhiei din Austro-
Ungaria, Rusia si Imperiul German, famiile regale
balcanice au simtit ca este necesar sa-si
consolideze puterea in fata amenintarilor totalitare
Concluzii
Familia regala a Romaniei a dorit sa-si consildeze
rolul de putere balcanica, sa isi stabilizeze frontierele
si sa isi mentina puterea in fata amenintarii
comuniste
16. Bibliografie
Daniel Citiriga, Europa Centrala si tentatia
federalismului. Istorie si diplomatie in perioada
interbelica, Targoviste, Editura Cetatea de Scaun, 2015,
pp. 289-321
Ioan Scurt, Istoria Romanilor in timpul celor patru regi,
Bucuresti, Editura Universul Enciclopedic, 2010, volumul 3
Daniel Citiriga, Diplomatia Coroanei. Casa Regala a
Romaniei în Europa Centrala si de Sud-Est in perioada
interbelica, Cluj - Napoca, Centrul de Studii
Transilvanene, 2015, pp. 25-139
Stanko Grueff, Crown of Thorns: The Reign of King Boris 3
of Bulgaria, 1918-1943., Middleton, 1987.