Globalizarea înglobează mai multe tendințe: extinderea comerțului internațional, telecomunicațiile, coordonarea monetară, cooperare științifică, migrație, schimburi culturale, etc...
Proiectul mondial numit ”globalizare” are atât aspecte pozitive, cât și negative. Are în vedere îmbunătățirea condițiilor de viață prin intermediul comerțului global, reducerea conflictelor și a amenințării războiului prin globalizare politică și încurajarea diversității culturale într-o mare globalizare culturală. Problema nu este dacă acceptăm sau respingem acest proiect, ci modul în care înțelegem să acționăm pentru atingerea acestor obiective.
Procesul de lărgire al UE a avut un scop politic fără a lua în considerare dificultatea integării ulterioare
Au apărut divergențe în procesul de adoptare a monedei euro și integrarea monetară nu este finalizată
Eșecul integrării = lipsa competiției pe fondul imposibilității de a implementa noi tehnologii în statele europene mai sărace (Centrul – Estul Europei)
„ (...) lărgirea, adâncirea și accelerarea interconexiunilor în toate aspectele vieții sociale contemporane” (David, McGrew, Goldblatt, Perraton, 2007)
2. 1. Globalizarea
2. Probleme ale integrării europene:
- COMPETITIVITATE
- BREXIT
- SUSTENABILITATE
- GREEN DEAL
CUPRINS
3. • Globalizarea înglobează mai multe tendințe: extinderea comerțului
internațional, telecomunicațiile, coordonarea monetară, cooperare
științifică, migrație, schimburi culturale, etc...
• „ (...) lărgirea, adâncirea și accelerarea interconexiunilor în toate
aspectele vieții sociale contemporane” (David, McGrew, Goldblatt, Perraton,
2007)
Globalizarea
4. Globalizarea
Proiectul mondial numit ”globalizare” are atât aspecte pozitive, cât și
negative. Are în vedere îmbunătățirea condițiilor de viață prin
intermediul comerțului global, reducerea conflictelor și a amenințării
războiului prin globalizare politică și încurajarea diversității culturale
într-o mare globalizare culturală. Problema nu este dacă acceptăm
sau respingem acest proiect, ci modul în care înțelegem să acționăm
pentru atingerea acestor obiective.
4
5. Globalizare
Creșterea economică inegală între state
Mai puține afaceri locale
Exploatarea piețelor ieftine
Migrația populației
5
Problemele integării afectează
adaptabilitatea unora dintre state
la globalizare
6. Probleme ale integrării
• Procesul de lărgire al UE a avut un scop politic fără a lua
în considerare dificultatea integării ulterioare
• Au apărut divergențe în procesul de adoptare a monedei
euro și integrarea monetară nu este finalizată
• Eșecul integrării = lipsa competiției pe fondul imposibilității
de a implementa noi tehnologii în statele europene mai
sărace (Centrul – Estul Europei)
6
7. Problemele integrării
Divergențe economice- the middle income traps (
capcana venitului mediu = Pierderea avantajului
competitiv- în exportul de produse manufacturate
Divergențele economice cauzate de dificultatea
integrării cauzează divergențe politice ( Brexit,
Polonia, Ungaria)- rezistența față de deciziile de la
Bruxelles
7
8. Efectele Brexit-ului asupra integrării
europene
8
Brexit-ul reprezintă atât o reacție la politicile europene
care au eșuat, în viziunea cetățenilor britanici, de a
furniza bunăstarea promisă, cât și la globalizare, care
le-a adus nesiguranță, invazia imigranților, stagnarea
salariilor sau teama de pierdere a locurilor de muncă.
9. Unii lideri europeni sunt de părere că acum (fără Marea
Britanie) este mai ușor să se facă progrese în integrarea
europeană deoarece este probabilă o luare mai ușoară
deciziilor. Un exemplu ar fi uniunea europeană bancară,
aflată în centrul atenției odată cu debutul crizei euro.
În urma Brexitului, țări puternice precum Franța vor
dobândi o poziție și mai puternică în deliberările la
nivelul Uniunii.
Uniunea Europeană rămâne o arenă indispensabilă
pentru abordarea mai multor provocări: criza datoriilor
Greciei și probabilitatea de părăsire a Zonei Euro, afluxul
masiv de refugiați și migranți în țările din Europa de
Nord, cum ar fi Germania și Suedia, amenințarea liberei
circulații a UE
9
10. Problemele apar în multe
domenii cheie în UE, în
special cercetarea și
dezvoltarea, inovarea,
tehnologiile informației și
comunicațiilor,
antreprenoriatul și
dezvoltarea de noi
competențe
Sustenabilitatea în UE
Probleme ale sustenabiliății
în domeniul protecției
mediului- Green Deal
Tranziția Europei către
sustenabilitate în vremuri de
COVID-19
10
11. Green Deal
Green Deal este un set de inițiative și politici prin care Comisia Europeană și-a propus să
transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere al climei și poluării, până în
2050.
Principalele obiective ale Green Deal
Ca până în 2050, Uniunea Europeană să nu mai emită gaze cu efect de seră
Creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor
Nicio persoană și niciun loc nu va fi lăsat în urmă
Green Deal reprezintă cel mai ambițion proiect al UE din punct de vedere al bugetului alocat.
Suma totală se ridică la 1.000 de miliarde de euro.
11
12. Importanța Green Deal pentru
România
Importanța Green Deal pentru România este uriașă – pornind de
la modul în care va fi finanțată agricultura cu fonduri europene
condiționate de implementarea măsurilor de mediu, până la
transformarea modului de producere a energiei, la reciclare sau a
construcțiilor eficiente energetic.
13. Tranziția Europei către sustenabilitate în vremuri de COVID-
19
Este evident și că această tranziție către o Europă sustenabilă va afecta unele
grupuri mai mult decât altele — cum se întâmplă și în cazul coronavirusului sau al
pericolelor de mediu, de exemplu poluarea aerului sau impactul asupra climei. UE
în ansamblu ar putea fi mai explicită în privința dimensiunii sociale și ar putea face
mai multe pentru a atenua inegalitățile sociale.
Este impresionant însă că Uniunea Europeană și statele sale membre sunt aliniate
și mențin obiectivele Pactului verde european, în pofida actualei crize sanitare și
economice. Pactul verde european este surprinzător de rezistent în fața
coronavirusului.
15. BIBLIOGRAFIE
• AYDIN, UMUT; THOMAS, KENNETH P., „The Challenges and Trajectories of EU Competition Policy in the Twenty-first
Century”, Journal of European Integration, vol. 34, nr. 6, 1 septembrie 2012, Routledge, pp. 531–547.
• GLAWE, LINDA; WAGNER, HELMUT, „Divergence Tendencies in the European Integration Process: A Danger for the
Sustainability of the E(M)U?”, Journal of Risk and Financial Management, vol. 14, nr. 3, martie 2021, Multidisciplinary Digital
Publishing Institute, p. 104.
• „Glossary of summaries - EUR-Lex”, https://eur-lex.europa.eu/summary/glossary/competitiveness.html
• , data accesării 24 octombrie 2021.
• „How Globalization Works: Pros and Cons of Globalization - 2021”, MasterClass https://www.masterclass.com/articles/how-
globalization-works-pros-and-cons-of-globalization#quiz-0 , data accesării 25 octombrie 2021.
• „Key issues for competitiveness in Europe”, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/HTML/?uri=LEGISSUM:n26101
• , data accesării 24 octombrie 2021.
• „Putting the European Single Market on a path to sustainability”, The Parliament Magazine,
https://www.theparliamentmagazine.eu/news/article/putting-the-european-single-market-on-a-path-to-sustainability
• , data accesării 25 octombrie 2021.
• „The Challenge of Competitiveness in Europe: an OECD perspective - OECD”, https://www.oecd.org/about/secretary-
general/thechallengeofcompetitivenessineuropeanoecdperspective.htm
• , data accesării 25 octombrie 2021.
• Francisco Torres, „Introduction: a European Perspective on Globalization” in: Globalization, Development and Integration. A
European Perspective, p.303-307.
• GOLDSTEIN, JOSHUA S.; PEVEHOUSE, JON C., International Relations, 2013-2014 Update, 10th edition, Pearson, Boston,
2013.
